HEMORAGII DIGESTIVE:

1.hemoragiile digestive sunt mai frecvente: a. la tineri; b. la varstnici; c. la copii; d. 30-40 ani; e. toate. 2.Hemoragia reprezinta simptomul initial la: a.mai mult de 1/3 din pacienti; b.mai putin de 1/3 din pacienti; c. 20% d. 40% e.mai mult de 2/3 din pacienti. 3.Hemoragiile digestive se opresc spontan in: a. 50% din cazuri; b. 30% din cazuri; c. 80% din cazuri; d. 85% din cazuri; e. 70% din cazuri; 4.Hematemeza reprezinta singerare dintre: a. orofaringe si unghiul lui Traitz; b. laringe si stomac; c. orofaringe si anus; d. unghiul lui Traitz si anus; e. niciuna. 5.Melena apare atunci cind exista o cantitate de sange in tractul digestiv de: a. 100 ml; b. 50-60 ml; c. 40-50 ml; d. 55-66 ml; e. peste 100 ml. 6.Cantitatea de sange necesara ca testul guaiac sa fie pozitiv este: a. 20 ml/zi; b. 10 ml/zi; c. 30 ml/zi; d. 15 ml/zi; e. peste 20 ml/zi. 7.Majoritatea pacientilor suporta o pierdere rapida de: a. 20% din volumul intravascular; b. 10% din volumul intravascular; c. 10-15% din volumul intravascular; d. 5-10% din volumul intravascular; e. sub 30% din volumul intravascular.

8.Raspunsul vasovagal initial determina: a. tahicardie; b. hipertensiune; c. hipotensiune; d. bradicardie; e. niciuna. 9. In hemoragiile digestive superioare ureea poate creste: a. pana la 20mg/dl; b. pana la 60mg/dl; c. pana la 30-50mg/dl; d. pana la 30-50 mg/l; e. nu creste. 10.Hipotensiunea si ischemia renala determina: a. vasodilatatie periferica; b. hipertensiune arteriala; c. hipoperfuzie tisulara; d. necroza tubulara acuta; e. glomerulonefrita acuta. 11.Ulcerul duodenal hemoragic este mai frecvent decat ulcerul gastric de: a. 2 ori; b. 3 ori; c. 4 ori; d. 5 ori; e. 6. ori. 12.O situatie rara de hemoragie digestiva superioara este: a. ulcerul gastric; b. neoplasmul gatric; c. varice esofagiene; d. gastrita hemoragica; e. polipul duodenal. 13.Rata mortalitatii la pacientii peste 60 ani cu HDS este: a. 40-50%; b. 30-40%; c. 20-25%; d. 25-30%; e. 10-20%. 14.In sdr. Mallory-Weiss, singerarea se opreste fara tratament in: a. 20% din cazuri; b. 40% din cazuri; c. 60% din cazuri; d. 90% din cazuri; e. 100% din cazuri.

15.Ulcerul Curling apare in cazul: a. socului; b. arsurilor; c. interventiilor chirurgicale; d. traumatismului; e. interventii intracraniene. 16. Ulcerul Cushing apare in cazul: a. socului; b. interventii intracraniene; c. traumatisme; d. arsurilor; e. interventii chirurgicale. 17.Acuratetea endoscopiei in determinarea cauzelor de sangerare in primele 48 ore este: a 40%; b.50%; c.70%; d.80%; e.90%. 18.In HDS se intervine chirurgical cand se administreaza mai mult de: a.4 U de singe/24 ore; b.6 U de singe/24 ore; c.2 U de sange/24 ore; d.8 U de sange/24 ore; e. niciuna. 19.Hemoragia intestinala reprezinta: a. 20% din HDI; b. 10-20% din HDI; c. 10-15% din HDI; d. 15-20%din HDI; e. peste 20% din HDI. 20.O cauza de hemoragie la nivelul intestinului subtire este: a. RCUH; b. ulcerul duodenal; c. gastrita hemoragica; d. divericul Meckel; e. polipul colonic. 21.Boala Crohn determina: a. rectoragie; b. melena; c. hematemeza; d. hipotensiune; e. hematochezie.

22. Cauzele hemoragiei intestinale sunt: a. boala Crohn; b. diverticul Meckel; c. invaginatia; d. neoplasmele; e. toate. 23.Cele mai frecvente hemoragii digestive inferioare la sugari si copii sunt date de: a.diverticuloza; b. tumori maligne; c. malformatii arteriovenoase; d. diverticul Meckel; e. duplicatiile. 24. Cele mai rare cauze de hemoragii digestive inferioare la adultii peste 60 ani sunt: a. diverticul Meckel; b. polipi; c. duplicatiile; d. boli inflamatorii; e. ectazii vasculare. 25. Durerea asociata cu hemoragia anala este patognomonica pentru: a. hemoroizi; b. fisura anala; c. RCUH; d. criptita; e. Boala Crohn. 26.Melena fara hematemeza reprezinta o leziune: a. gastrica; b. duodenala; c. distala unghiului Traitz; d. proximala unghiului Traitz; e. orofaringiana. 27.Gradul I de hemoragie este atunci cind se pierde: a. 10-15% din volumul intravascular; b. 15-20% din volumul intravascular; c. 20-25% din volumul intravascular; d. 25-30% din volumul intravascular; e. niciuna. 28.Continuarea hemoragiei determina: a. hipotensiune; b. oligurie; c. insuficienta miocardica; d. insuficienta organica; e. hipertensiune.

29. HDS poate fi determinata de: a. sdr. Mallory-Weiss; b. varice esofagiene; c. ulcer gastric; d. ulcer duodenal; e. alcool. 30.Cauzele hemoragiilor digestive superioare pot fi: a. hernia hiatala; b. esofagita de reflux; c. gastrita; d. varice esofagiene; e. fumatul. 31.Esofagita de reflux determina mai frecvent: a. hemoragie masiva; b. hemoragie oculta; c. hemoragie oculta cronica; d. hemoragie oculta acuta; e. toate. 32. Cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale este: a. hepatita B; b. hepatita C; c. ciroza hepatica; d. alcoolul; e. fumatul. 33. Gastrita acuta este produsa de: a. medicamente antiinflamatoare nesteroidiene; b. alcoolul; c. corticoterapia; d. ingestia de potasiu; e. fumat 34. Pentru oprirea hemoragiei in gastrita hemoragica se poate folosi: a. corticoizi; b. potasiu; c. inhibitori de pompa de protoni; d. AINS; e. anticoagulante; 35.Interventia chirurgicala de electie in ulcerul duodenal hemoragic este: a. gastrectomie totala; b. rezectie gastrica; c. vagotomie cu antrectomie; d. hemostaza "in situ"; e. niciuna.

36.Ulcerul duodenal hemoragic este situat mai frecvent: a. la nivelul bulbului; b. pe fata anterioara; c. pe fata posterioara; d. la nivelul genunchiului superior; e. la nivelul genunchiului inferior. 37.cea mai frecventa artera implicata in ulcerul duodenal hemoragic este: a. a. pilorica; b. a. duodenala; c. a. gastroduodenala; d. a. gastrosplenica; e. a. duodenopancreatica. 38. Interventia chirurgicala in cazul ulcerului peptic este necesara la aproximativ: a. 10%; b. 20%; c. 30%; d. 40%; e. 50%. 39.Hemobilia poate apare in: a. arsuri; b. sepsis; c. traumatisme hepatice; d. coagulopatii; e. niciuna. 40.Boala crohn determina melena sau hematochezie la: a. 10% din pacienti; b. 20% din pacienti; c. 30% din pacienti; d. 40% din pacienti; e. 50% din pacienti.