C 6+7 OBINEREA FRUCTELOR ECOLOGICE DE CALITATE N FERMELE I GOSPODRIILE AGROTURISTICE Din cele mai vechi timpuri, pomicultura a fost

unul din sectoarele bine definite ale agriculturii. n livezile intensive i superintensive de tip industrial aprute n Romnia n ultimele decenii i exploatate neraional s-a ajuns, pe de o parte, la epuizarea fertilitii naturale a solului, iar pe de alt parte, prin folosirea unor cantiti prea mari de ngrminte chimice i pesticide, la o poluare puternic. Aceast poluare a fost resimit la nivelul solului, al pnzei de ap freatic i al fructelor obinute, care prezint urme apreciabile de pesticide i cantiti mrite de azotai. n contrast cu pomicultura intensiv, pomicultura ecologic se bazeaz pe utilizarea ct mai echilibrat a sistemelor biologice i a resurselor naturale specifice fiecrei zone de cultur, pe prezena atent i continu a specialitilor n mijlocul plantaiilor, pe conservarea mediului ambiant, etc. n condiiile economiei de pia, conceptul de pomicultur ecologic, n contextul unei agriculturi durabile, face referire, n mod special, la urmtoarele aspecte: - pomicultura, ca ramur important a economiei naionale poate fi o surs de completare a bugetului rii; - optimizarea i stabilizarea suprafeei plantaiilor pomicole, innd cont de cerinele pieei; - valorificarea complet a potenialului pomicol de care dispune ara noastr ; - folosirea raional a resurselor de munc i a terenurilor agricole mai puin favorabile pentru alte culturi; - sporirea ponderii culturilor solicitate pe pia; - mbuntirea calitii i sporirea competitivitii produselor pomicole pe baza modificrii sortimentului plantaiilor pomicole, tehnologiilor de producie, pstrare i prelucrare a fructelor. Calitile organoleptice ale fructelor depind, n mare msur, de gradul de favorabilitate al resurselor agroclimatice i de caracteristicile soiului respectiv. Pomicultura ecologic, parte integrant a agriculturii ecologice, are urmtoarele obiective: - valorificarea ct mai eficient a fondului funciar i a condiiilor ecologice specifice; - mbuntirea amplasrii plantaiilor pomicole n afara vetrelor localitilor urbane sau rurale, cu respectarea criteriilor agroecologice, economice i organizatorice (N. Georgescu, 2001); - identificarea pragurilor de risc ecologic (eroziunea solului, alunecrile de teren, gradul de poluarea mediului, etc.), pentru a putea stabili msurile de intervenie ce se impun pentru stoparea acestor fenomene nainte ca ele s devin ireversibile; - sesizarea la timp a tensiunilor ecologice care pot fi provocate de secet, exces de ap, eroziune, suprancrcarea pomilor cu fructe, etc.; - ameliorarea materialului genetic utilizat n cultur, prin obinerea de soiuri i portaltoi cu o plasticitate ecologic maxim, imune sau rezistente la principalele boli i organisme duntoare; - conservarea habitatelor; - stabilirea difereniat a sortimentului de specii pomicole i tehnologii adecvate, n concordan cu specificul fiecrei zone ecologice; - urmrirea permanent a ecologizrii principalelor lucrri agrotehnice de mecanizare, fertilizare, irigare, tratamente fitosanitare; - realizarea unei pomiculturi optimizate, calculnd riguros bilanul energetic specific agroecosistemului pomicol; - combaterea prin biotehnologii adecvate a bolilor, duntorilor i buruienilor; - urmrirea permanent a impactului social al ecosistemului pomicol realizat n sistem biologic. Spre deosebire de pomicultura industrial, cea ecologic urmrete meninerea unui echilibru biologic n natur i mbuntirea calitativ a fructelor, i anume, fructe cu un coninut ridicat n substane cu rol biologic activ, care s nu prejudicieze sntatea consumatorilor i pentru obinerea crora s se utilizeze tehnologii prietenoase cu mediul nconjurtor. n acest fel, pomicultura ecologic rezolv meninerea productivitii ecosistemelor pomicole, 1

reconsider raporturile dintre cultura pomilor, tiin i tehnologie; cu alte cuvinte, pomicultura ecologic reprezint o tehnologie de producie de perspectiv, care mbin perfect cunotinele tradiionale, integrndu-le n procesele tiinifice realizate n toate domeniile. Un alt element de importan major pentru promovarea pomiculturii ecologice n contextul agriculturii durabile este faptul c ea apr biosfera, resursele naturale ale planetei i biodiversitatea, asigur fixarea azotului atmosferic precum i reciclarea sistematic a reziduurilor organice prin compostare. Unele specii pomicole (mr, prun, nuc, alun, castan), n anumite condiii tehnologice, corelate cu condiiile ecologice pot avea o longevitate remarcabil, cu aciune benefic asupra mediului. n acelai timp, aceste specii au importan deosebit economic i social. Alte specii (mur, ctin alb) au o plasticitate ecologic ridicat, cu posibiliti de valorificare chiar i a celor mai degradate terenuri. Performanele agriculturii ecologice ncep s se vad n numrul din ce n ce mai mare de operatori care activeaz n domeniu. Potrivit datelor MADR, n 2011 numrul operatorilor nregistrai la Direciile pentru Agricultur i Dezvoltare Rural a fost de 9703, n timp ce cu un an nainte doar 3155 aveau o astfel de certificare. Cea mai mare cretere a nregistrat-o producia de materii prime ecologice. Numai n ultimul an, 6.886 de productori agricoli au obinut certificarea pentru a opera n sistemul ecologic. n Romnia, resursele pentru pomi fructiferi ecologici au crescut n ultimii ani. De exemplu, n anul 2009 suprafaa destinat pomiculturii ecologice a crescut cu 3,7% (de la 790 hectare, n 2008, la circa 820 hectare, n 2009), n special datorit extinderii zonelor cultivate cu meri i nuci ecologici. Astfel, n 2009, au fost cultivate 430 hectare de meri ecologici, 40 hectare de piersici, 90 hectare de pruni, 24 hectare de cirei, 20 hectare de viini, 30 hectare de caii, 45 ha de nectarini i 25 hectare de peri. De asemenea, s-au mai cultivat 51 hectare de nuci, cinci hectare de gutui si 60 hectare de alte specii. n 2010, suprafaa total cultivat cu pomi fructiferi a fost de aproximativ 2200 hectare, cu o producie total de fructe ecologice de 8700 tone (www.madr.ro). Conform Ministerului Agriculturii, numrul operatorilor ecologici a crescut fa de anii trecui, n anul 2011 fiind nregistrai peste 4500 de operatori ecologici n pomicultur i viticultur. n anul 2011, suprafaa total cultivat cu pomi fructiferi a fost de 3.149, 41 de hectare, din care: - grupa seminoase 1.538,18 hectare; - grupa smburoase - 1.186, 56 de hectare; - arbuti fructiferi cultivai 240,19 hectare. n ceea ce privete importul de fructe ecologice din ri tere, pentru anul 2011 au fost importate o cantitate de 100 de tone de rodii, ara de provenien fiind Maroc, n timp ce o cantitate de 2.715 de tone fructe (mere, pere i fructe de pdure) au mers ctre export. n ceea ce privete producia de fructe de pdure, cel mai mare operator bio din Romnia este Direcia Silvic Neam, care recolteaz i export peste o mie de tone de fructe de pdure n fiecare an (afine, mure, mcee, coacze, zmeur, fragi). Tot pe acest segment, pe pia au aprut i doi productori individuali, care cultiv ctin alb pe 3,7 hectare (Tg. Neam), respectiv afine pe 4,9 hectare (Ruginoasa). Romnia se situeaz printre primele 20 de ri din lume care export fructe de pdure ecologice. Ca o recunoatere a faptului c agricultura ecologic s-a dezvoltat ntr-un mod exploziv, Romnia a fost ara Anului la cel mai mare Trg de produse ecologice, desfurat n luna februarie 2013 la Nuremberg, Germania. rile europene sunt principalele piee de export ale Romniei pentru fructe ecologice, Germania, Austria i Belgia fiind printre rile care import masiv materie prim obinut n sistemul ecologic autohton, dar i principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piaa romneasc. Bazele pomiculturii ecologice n fermele i gospodriile agroturistice n prezent, n Romnia exist intense preocupri pentru extinderea i diversificarea plantaiilor de pomi i arbuti fructiferi n zonele colinare i de cmpie, unde factorii naturali sunt deosebit de prielnici, ct i n cele nalte unde fiecare locuitor dorete i are posibilitatea s-i asigure din propria livad fructele necesare consumului familial i chiar disponibiliti pentru turiti, aa cum este cazul fermelor i gospodriilor agroturistice. Nu trebuie pierdut din vedere nici impactul pomiculturii asupra decorului peisagistic al zonei. 2

Pentru sporirea resurselor de fructe ecologice, este necesar utilizarea cu o eficien maxim a ntregului fond funciar pretabil pomiculturii, precum i reintroducerea n circuitul agricol i a terenurilor nalte, n special a celor improprii. Nu exist soiuri de fructe universale, care s se comporte la fel de bine pretutindeni. Exist ns soiuri cu mare plasticitate ecologic, ce se cultiv rentabil pe teritorii foarte ntinse, pe toate continentele. Pentru sporirea resurselor de fructe ecologice, este necesar utilizarea cu o eficien maxim a ntregului fond funciar pretabil pomiculturii, precum i reintroducerea n circuitul agricol i a terenurilor nalte, n special a celor improprii. Alegerea solului Terenul ales i destinat plantrii pomilor fructiferi, fie c este vorba de o suprafa mai mic sau de una mai mare, trebuie s ntruneasc anumite cerine legate de situarea lor, gradul de fertilitate, posibilitile de udare si mecanizare. Pentru o plantare reuit, terenul trebuie s fie plan sau s aib o pant uoar, de pn la 10%; terenurile cu pante de peste 10% i pn la 15% nu sunt recomandate pentru cais, piersic i nectarin. Cele mai bune soluri pentru plantarea pomilor fructiferi sunt cernoziomurile, bogate n humus i solurile brunrocate de pdure, solurile lutoase i luto-argiloase nefiind favorabile pentru cultura pomilor. Solul trebuie s fie permeabil, pentru a se evita bltirea apei, avnd grij ca pnza de ap freatic s se afle la peste 2-3 m adncime. Sursele permanente de ap trebuie s nu fie poluate. Se va evita plantarea pomilor fructiferi pe terenurile puternic nierbate, pe solurile mai puin fertile; terenurile trebuie s fie expuse la soare, orientarea optim a rndurilor fiind Nord-Sud. n zona dealurilor nalte se vor alege numai specii i soiuri mai rezistente la frig i care pot lega fructe chiar i n primverile reci i ploioase. Nu se recomand plantarea n vile nguste, cu cureni puternici de aer, precum i zonele cu frecvente ngheuri trzii de primvar. n zonele cu frecven mare a vnturilor sunt obligatorii perdelele de protecie cu arbori nali (stejar, frasin, arar, salcm). Principalele sisteme de ntreinere a solului n plantaiile de pomi n sistem ecologic, ntr-o ferm agroturistic, sunt: ogorul negru curat sau ocupat n a doua parte a verii cu vegetaie natural sau cu plante folosite ca ngrmnt verde; nierbarea artificial sau natural a solului; cultura asociat a plantelor agroalimentare i furajere repartizate n livezi pe intervalele dintre rndurile de pomi. Cele mai favorabile sisteme sunt cele bazate pe plante asociate n plantaiile de pomi, n principal cu ierburi perene, care, spre deosebire de ogorul negru, nu aduc modificri negative pe termen lung fertilitii i productivitii solului. Acesta este i un mijloc biologic nepoluant pentru combaterea buruienilor i stimularea vieii microbiene n sol. Se practic, de asemenea i mulcirea solului, care prezint o serie de avantajele, dup cum urmeaz: - menine umiditatea din sol; - mpiedic creterea buruienilor; - reduce oscilaiile de temperatur; - menine structura, porozitatea i afnarea solului, mrind coninutul lui n materie organic; - mpiedic procesul de eroziune. Fertilizarea ecologic n fermele agroturistice Din punct de vedere al fertilizrii organice, cele mai importante surse de materie organic utilizabil sunt: - resturile vegetale din cadrul fermei (paiele i cocenii de graminee, tulpinile de floarea-soarelui, vrejii de leguminoase); - gunoiul de grajd dar i cel psri; - ngrmintele verzi (culturi care se seamn dup recoltarea culturii principale, sau sub form de cultur ascuns n cultura principal); - composturi din scoar de arbori i din nmoluri oreneti. 3

Scoarele rezult din decojirea arborilor n industria lemnului (lemnul nu trebuie tratat chimic dup exploatare, pentru a putea fi utilizat n agricultura ecologic); nmolul provine din compostarea deeurilor lichide i solide organice, obinute n urma operaiilor de epurare a apelor menajere sau industriale uzate. Riscurile de contaminare sanitar prin agenii biologici pot s fie gestionate n mod eficient prin respectarea regulilor de aplicare sau prin tratamente specifice (amendare calcic, uscare, compostare). Nmolul este important pentru coninutul bogat n fosfor i potasiu. n ceea ce privete fertilizarea mineral, n pomicultura ecologic nu se folosesc dect produse minerale greu solubile, dup cum urmeaz: - pulberi de roci silicioase (granite, porfirite, diorite, tufuri); - roci calcaroase sau dolomitice; - alge marine calcaro-magnezice. Ca reziduuri ale unor activiti industriale, sunt acceptate urmtoarele ngrminte minerale ecologice: - Zgura lui Thomas (produs secundar din industria metalurgic de la prelucrarea fontei n oel); - Patent Kali (sulfat dublu de potasiu i magneziu, obinut prin splarea kainitului). Eficiena economic a fertilizrii foliare ecologice, exprimat n creterea produciei i calitii fructelor este direct proporional cu numrul de aplicri foliare n plantaie. De asemenea, este obligatoriu controlul materiilor prime folosite la prepararea fertilizanilor, astfel nct, sursele de substane nutritive utilizate la preparare s fie libere de elemente poluante, din punct de vedere fiziologic. Combaterea ecologic a duntorilor Ecologitii au propus i utilizat denumirea de biocide (ecocide) pentru toate substanele care distrug grupe izolate de specii sau mari comuniti vii pe arii ntinse. Combaterea duntorilor din plantaiile de pomi fructiferi prin procedee biologice se face cu ajutorul prdtorilor entomofagi (psri, insecte), a capcanelor cu feromoni i a bioinsecticidelor: piretrinoide de sintez, insecticide din grupa NEEM, terpeni, polifenoli, agarofurani, uleiuri eseniale, etc. n pomicultura modern, posibilitatea de a repera un loc adaptat cuibririi diverselor specii insectivore este foarte dificil. Contribuia piigoilor, ciocnitoarelor, pupezelor, graurilor, vrbiilor n lupta mpotriva insectelor duntoare este binecunoscut. De exemplu, pentru unele psri mici cum sunt piigoii crbunari i cei albatri, regimul alimentar este compus din larve hibernante (viermele merelor - Carpocapsa pomonella, sinonim Cydia pomonella, Lasperesia pomonella) preluate de pe scoare i larve de fluturi. Pe de alt parte, un cuplu de bufnie de vrst medie i puii lor consum ntre 3000 i 3500 de roztoare pe an. Pentru atragerea faunei n livezi se poate recurge la amplasarea de cuiburi n livezi. Feromonii sexuali, inclui n ultimele dou decenii n sistemele de combatere biologic a insectelor duntoare, servesc la avertizarea tratamentelor chimice i stabilirea exact a ariei de rspndire i la supravegherea nivelului populaiilor microlepidopterelor duntoare din pomicultur. Dei funciile biologice ale feromonilor n comportamentul insectelor au fost descoperite nc de mult timp, totui valorificarea acestora ca mijloc de combatere s-a realizat n ultimul deceniu. Feromoni sexuali sunt substane odorante emise de un singur sex pentru a atrage indivizi de sex opus n vederea mperecherii, constituind astfel factorul esenial pentru supravieuirea i perpetuarea speciei. Feromonii sunt utilizai sub diferite forme de condiionare, n raport cu scopul urmrit. Astfel, pentru funcia atractant, se utilizeaz capsule cu feromoni plasate n capcane. Pentru aceasta, feromonul se impregneaz n capsule de cauciuc, material plastic poros sau PVC, de forme diferite (circulare sau poliedrice) cu mrimea cuprins ntre 0,5 2 cm. Capcanele se confecioneaz din material plastic sau carton special impermeabil. Printr-o supraveghere continu a populaiilor din plantaiile pomicole, feromonii pot determina reducerea substanial a numrului de tratamente sau n unele cazuri, chiar suprimarea total a acestora. Prezena feromonilor n livad ofer informaii utile asupra prezenei duntorilor, a frecvenei de rspndire a acestora, oferind n acest fel elemente de prognoz a apariiei n zona n care a fost depistat sau n zonele limitrofe.

Combaterea ecologic a bolilor Msuri preventive: - cultivarea de soiuri rezistente i gruparea lor, la plantare, n funcie de gradul de rezisten (este posibil, astfel, aplicarea difereniat a tratamentelor); - reducerea sursei de infecie: ngroparea prin artur a frunzelor czute, tierea i arderea lstarilor infectai, eliminarea pomilor btrni, rpnoi, din vecintatea livezilor tinere; - fertilizarea cu doze moderate de azot, fosfor i potasiu; (de exemplu, fertilizarea exagerat cu azot genereaz creteri vegetative suculente, mrind astfel sensibilitatea pomilor la focul bacterian- Erwynia amylovora); - evidena parcelelor atacate n anul precedent; - evitarea tierilor excesive de iarn care stimuleaz creteri vegetative n sezonul urmtor; - evitarea irigrii n exces (foliajul i ulceraiile umede favorizeaz diseminarea bacteriilor patogene); - dezinfectarea cu hipoclorit de sodiu sau alcool a instrumentelor de tiere. Msuri curative: - se folosesc o serie de fungicidele biologice pe baz de bacterii sau ciuperci, sub diferite denumiri comerciale, care combat cele mai importante boli din plantaiile de pomi fructiferi: focul bacterian ( Erwynia amylovora), finarea mrului (Podosphaera leucotricha), putregaiul i mumifierea fructelor (Monilia laxa, Monilia fructigena), etc. Astfel, cele mai utilizate preparate biologice pentru combaterea bolilor la pomi sunt: - A506 BlightBan (combate Erwynia), - M-10, AQ10 (pentru diferite tipuri de finare), etc. Combaterea ecologic a buruienilor Solul neechilibrat, srcit n humus i prost lucrat, este foarte uor invadat de buruieni perene greu de combtut (plmida, volbura). Cea mai important surs de mburuienare este rezerva de semine de buruieni din sol, provenite de la speciile care au invadat n anii precedeni plantaiile de pomi i care este, de obicei, de ordinul sutelor de milioane de semine la hectar. De asemenea, gunoiul de grajd nefermentat conine semine de buruieni viabile, deoarece n multe cazuri trec prin tubul digestiv al animalelor fr s-i piard n ntregime facultatea germinativ. n plantaia pomicol, anumite buruieni sunt gazde foarte favorabile pentru unii ageni patogeni. n contextul unei pomiculturi ecologice, eliminarea acestui neajuns se realizeaz printr-o combatere integrat a buruienilor. Aceasta const n aplicarea unui complex de msuri n care sunt cuprinse toate lucrrile agrotehnice, care reprezint de fapt fondul pe care se aplic celelalte msuri de combatere a buruienilor. Combaterea ecologic a buruienilor n pomicultur se face prin metode preventive i prin metode curative. Evitarea mburuienrii plantaiei pomicole se poate realiza prin: aplicarea gunoiului de grajd bine fermentat; evitarea contaminrii cu semine de buruieni prin apa de irigat sau prin intermediul mainilor agricole utilizate n plantaie; distrugerea buruienilor nainte de nflorit; cultivaie total; folosirea ngrmintelor verzi; cosit; mulcit, etc. Metodele de combatere curativ a buruienilor n pomicultura ecologic pot fi: mecanice, manuale, termice sau biologice (insecte prdtoare).

Resurse pentru obinerea de fructe de pdure ecologice n fermele i gospodriile agroturistice

n afar de faptul c sunt delicioase, fructele de pdure reprezint i o adevrat surs de sntate. Iat principalele motive pentru care ar trebui consumate ct mai des mure, afine, zmeur i coacze: - Surs valoroas de polifenoli, care contribuie la echilibrarea circulaiei sngelui, motiv pentru care sunt recomandate persoanelor cu risc de boli cardiovasculare; - Multiple avantaje: sunt hipocalorice (38,1 kccal/100 g), bogate n ap (85,7 g/100g), conin necesarul zilnic de potasiu (225 mg/100g) i de vitamina C (67,9 mg/100 g), indicat pentru prevenirea mbtrnirii premature a celulelor; 5

- Bacteriile precum E-coli pot fi deosebit de periculoase atunci cnd ncep s se dezvolte de-a lungul mucoasei interioare a tractului urinar, cauznd infecii i senzaii de arsur. Coaczele conin substane ce inhiba creterea acestor bacterii i au proprieti antiinfecioase. De asemenea, fructele de pdure previn tulburrile cognitive care apar odat cu naintarea n vrst i deschid calea bolii Alzheimer sau a altor forme de demen; - Fructele de pdure, n special coaczele, pot preveni sau ntrzia problemele oculare ce intervin odat cu vrsta: cataracta, miopia, hipermetropia, infeciile la nivelul retinei i senzaia de ochi uscai; - Compuii din fructele de pdure pot preveni i chiar vindeca anumite forme de cancer, oamenii de tiin recomandnd consumul acestora mai ales n cazul cancerului de colon i de ficat. Romnia dispune de resurse importante pentru fructe de pdure ecologice, ns majoritatea produciei merge la export. Exportam mii de tone de zmeur, mure i afine, iar pentru noi cumpram fructe de pdure aduse din Chile, Turcia sau Olanda, la preuri uriae. Cultivatorii romani nu sunt pregtii s distribuie i n ar o marf aa de pretenioas. Un cultivator romn de zmeur, de ex., care d toat producia peste grani, ctig 3.000 de euro pentru o ton de fructe proaspete, adic aproximativ 3 euro pe kilogram. Aceeai sum, 13 -14 lei, o pltim pentru o caserol de 100 de grame de fructe de pdure aduse din strintate Tehnologia de a pstra proaspete fructele de pdure cost prea mult pentru productorii romni. Dup ce sunt culese manual, fructele ar trebui introduse n recipiente speciale, care le menin proaspete la o temperatur constant de 4-5 grade. Apoi sunt ambalate i transportate n timp record spre magazine. Obinerea afinelor ecologice n ferma agroturistic Primele plantaii de afin au aprut n SUA la nceputul secolului trecut. Dei primele culturi au fost nfiinate n Europa la nceputul anilor 20 n Olanda i Polonia, plantaii comerciale s-au nfiinat doar dup rzboi, pe suprafee foarte mici. n Romnia, prima cultur de afin s-a nfiinat n 1968. Culturile se ntind n prezent pe 80 de hectare. Potrivit FAOSTAT, Romnia a ocupat, la nivelul anului 2010, locul 8 n topul produciei mondiale de afine i locul 10 din punct de vedere al suprafeelor cultivate. Cerine de sol pentru plantarea afinului n sistem ecologic Afinii se dezvolta cel mai bine n soluri acide, cu un pH situat ntre 4,5 - 5,5, cu un aport bun de materie organic, afnat i bine drenat. Corectarea parametrilor solului se face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba, precum si alti corectori de aciditate, dupa caz. Dozarea amestecurilor de turba, rumegus si corectori de aciditate trebuie facuta in baza unei analize de sol. De aceea este important sa se faca analize de sol inca din faza de proiect, pentru a putea evalua cat mai realist costurile si necesarul de substante pentru corectarea parametrilor solului. In lipsa unui sol corespunzator, care sa aiba mai ales aciditatea in intervalul mentionat si care este sarac in materie organica, cultura de afin se va dezvolta lent si cu multe pierderi de plante si recolta. Perioada optima de plantare este toamna si primavara. Pentru plantarea de toamna sau primavara, randurile se pregatesc din vara, cel tarziu toamna devreme, datorita conditiilor meteo nefavorabile, care pot face imposibile lucrarile agricole mai tarziu. Daca la plantare afinii nu mai sunt in vegetatie (nu mai au frunze) sistemul de irigatii se poate instala primavara, deoarece iarna nu se iriga. Solutia tehnica cea mai eficienta pentru infiintarea unei culturi de afini in ferma agroturistica este plantarea pe biloane. In aceasta varianta, este mult mai facil si eficient efortul intreprinzatorului de a crea un mediu de cultura optim pentru afin prin corectarea aciditatii solului, a continutului de macro, micro elemente, humus si pentru drenarea apelor pluviale de la radacinile plantelor. Biloanele sunt un amestec de rumegus cu pamant, inalte de 40-60 cm fata de cota naturala a terenului si late de 0.8 - 1 m care se formeaza paralel pe intreaga lungime a parcelei si in acelasi timp perpendicular pe cotele de nivel. Pentru realizarea acestor biloane se scarifica solul, se ara, se erbicideaza (daca terenul se pregateste primavara sau vara), se discuieste, se frezeaza, se picheteaza terenul, se marcheaza randurile, se formeaza un sant cu trupita pe randurile trasate, se aseaza deasupra randului rumegusul/turba, de pe margini se ridica pamant care se amesteca cu rumegusul, se aranjeaza randul drept, se instaleaza furtunul de irigat, se aseaza folia sau panza agrotextila, care se fixeaza pe margini in pamant. Aceasta se decupeaza in locul unde urmeaza sa fie plantati arbustii si se planteaza. Se planteaza manual ca si rasadurile. 6

Distante intre plantele de afin Afinul se poate planta la 0,7-1 m unul de altul pentru a forma un rand compact in cazul culturilor intensive. In cazul plantarii pe randuri compacte, distanta dintre randuri trebuie sa fie intre 2,5 - 3 m in functie de echipamentele folosite la intretinerea fermei de afini sau la recoltarea afinelor. Se recomanda o distanta de 80 de cm intre plante si 3 m intre randuri. Plantarea afinului la groapa Aceasta varianta de plantare este o tehnologie depasita pentru cultura intensiva a afinului, insa care se potriveste in cazul unor suprafete mici de cultura sau pe langa casa. Pentru plantatiile intensive de afin, tehnologia optima este cea a platarii pe biloane, descrisa mai sus. Prima operatiune este pichetarea, trasarea randurilor si marcarea gropilor pe care urmeaza sa plantati. O solutie in ceea ce priveste cultivarea afinilor in aproape orice sol o constituie incorporarea turbei in mediul de plantare, iar ca alternativa este rumegusul de conifere sau de foioase, dar cel de foioase trebuie sa fie vechi de cel putin un an. In cazul in care plantarea se face direct in sol si nu pe biloane, groapa trebuie sa fie de aproximativ 50 cm in diametru si 30cm adancime, in functie de calitatea solului. Se extrage intre 1/3 si 1/2 din solul respectivei gropi. Se adauga un volum dublu de turba sau rumegus preumezit si bine amestecat dupa care se pune in groapa si se planteaza. Plantarea afinului in ghivece O optiune interesanta cu privire la plantarea afinilor este si plantarea acestora in ghivece de 50-80 l. Afinul poate sa se dezvolte in acest volum cu substrat de cultura alcatuit din sol, turba si rumegus in conditia in care ii sunt asigurate substantele nutritive si apa. Avantajul acestei solutii este faptul ca plantele pot fi amplasate intr-o locatie in care conditii agrochimice de sol sunt improprii culturii afinului sau ca plante ornamentale si de decor. Obinerea coaczelor ecologice n ferma agroturistic Coaczul este un arbust originar din Tibet (Asia) i extins n flora spontan i cultivat din Europa de aproximativ 400 de ani. A fost plantat mai nti n Olanda, Danemarca, Suedia i Germania, n prezent 98% din suprafaa cultivat fiind concentrat n Europa. Cele mai intinse culturi de coacaz urmeaza indeaproape arealul de raspandire a speciilor din flora spontana, de la care s-au obtinut prin selectie soiurile cultivate, ce alcatuiesc actualele sortimente din aceasta grupa de arbusti fructiferi. Coacazul creste spontan in zona colinara si de munte din Europa, nord-estul Asiei si in America de Nord. Productia mondiala se ridica la circa 583.000 t, din care cea mai mare parte se obtine in Europa 374.000 t urmata de CSI 180.000 t si cantitati mici se obtin in alte zone. Din Europa, tarile mari cultivatoare sunt: Polonia 162.000 t, Germania 90.000 t, Norvegia 18.000 t, Franta 13.000 t, Austria 16.000 t, Cehia 25.000 t, Anglia 19.000 t etc. Coacazul este foarte apreciat pentru valoarea alimentara si terapeutica a fructelor care contin cantitati mari de vitamine: C, P, B si saruri minerale, substante pectice, acizi, tanini, zahar (sub forma de glucoza si fructoza). Fructele se pot consuma si in stare proaspata, dar cea mai mare parte se utilizeaza in industria alimentara pentru fabricarea de sucuri, siropuri, compoturi, peltele, dulceturi, bauturi tonice, marmalade etc. Frunzele, varfurile de lastari si fructele se utilizeaza la prepararea medicamentelor si ceaiurilor calmante pentru bolile de inima si de stomac. Avantaje: -este o specie precoce, care intra pe rod din anul 2 de cultura; -poate sa dea productii de 2,5 5,0 t/ha in anul 3, iar in anul 4 se considera in plina perioada de rodire; -recoltarea fructelor se face mecanizat deoarece coacazul ajunge la maturitate in acelasi timp; -dupa recoltare fructele pot fi pastrate in stare proaspata in incaperi cu temperatura scazuta (6-80 C) timp de 35 zile; -se imnulteste usor prin butasi verzi, semilemnificati si lemnificati ( inradacineaza in proportie de 60-85%); -cultura nu pune probleme deosebite, de inalta tehnicitate -rentabilitatea culturii este strans legata de satisfacerea unor cerinte biologice, proprii speciei care pot fi asigurate prin aplicarea unei agrotehnici corespunzatoare; -se preteaza atat pentru plantatiile de tip industrial, cat si pentru suprafete mai mici, asa cum sunt cele dintr-o ferma sau gospodarie agroturistica; 7

-poate fi cultivat pe langa gardurile aerisite si laminate, apoi ca tufe razlete sau ca planta intercalata in plantatiile de pomi cultivate in sistem clasic. n Romnia, cultura coaczului a fost iniiat la jumtatea sec. al XIX-lea, n Transilvania. n prezent, se cultiv pe suprafee mai mari n zonele sub-montane i colinare din judeele Arge, Dmbovia, Vlcea, Braov, Mure, Maramure i Suceava. Infiintarea plantatiilor de coacaz Pentru infiintarea unei plantatii de coacaz negru, alegerea terenului trebuie facuta cu foarte mult discernamant. Coacazul negru este pretentios la textura, structura si expozitia (amplasarea) terenului. Cultura coacazului negru se preteaza foarte bine pe un sol argilo-lutos, bine drenat, si afanat, reavan si cu o fertilitate naturala ridicata; In regiunile cu mai putine precipitatii trebuie cultivat pe soluri aluvionare umede, precum si pe versantii cu soluri mai adanci si umede; In ce priveste expozitia, in zona dealurilor plantatiile de coacaz se vor amplasa pe versantii sudici, sud-vestici sau sud-estici. Cu cat altitudinea este mai mare cu atat si expozitia terenului trebuie sa fie cat mai aproape de cea sudica. In regiunile mai inalte, unde insolatia este mai mica, trebuie preferate locurile insorite si pe cat posibil adapostite de vanturi. In locurile adapostite coacazul negru se poate cultiva si in campie, dar numai cand semiumbrirea este de scurta durata (cultura de coacaz intercalat printre randurile sau pe randuri de pomi). Pregatirea terenului inainte de plantare Pentru infiintarea noilor plantatii, un rol foarte important il are buna pregatire a terenului. Desi coacazul are o inradacinare mai superficiala, mobilizarea solului inainte de plantare trebuie sa fie executata la o adancime de 45-50 cm. Fertilizarea Fertilizarea trebuie facuta cu cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice, pentru ca incorporarea lor dupa infiinatrea plantatiei ar distruge foarte mult radacinile. Solul poate fi imbogatit cu substante fertilizante prin rotatia culturilor (leguminoase, prasitoare care parasesc devreme terenul). Coacazul nu suporta terenurile acide; corectarea reactiei se face cu amendamente calcaroase (3,6 t/ha) lucrare care se repeta si in timpul vegetatiei. Sistem de management ecologic de protecie a culturilor de coacz Elaborarea metodelor alternative de protecie ecologic: - Creteri i lansri de entomofagi; - Tratamente cu produse ecologice (alcaloizi vegetali); - Produse microbiologice (bacteriene, ciuperci entomopatogene, ciuperci antagoniste); - Culturi/parcele capcan; - Capcane atractante. Recoltarea Coaczele se recolteaz n luna iulie. nti ajung la maturitate coaczele negre (cu circa 7-10 zile naintea celor roii i albe). Coaczele negre i intensific culoarea n urmtoarele 2-3 zile dup recoltare, ceea ce constituie un avantaj la valorificarea lor. Dimpotriv, coaczele albe i roii nu-i mai intensific culoarea pieliii dup recoltare. Recoltarea constituie una dintre cele mai importante etape din intreg complexul de lucrari si operatiuni care se aplica acestei culturi. Cunoscand ca la recoltare, cheltuielile se ridica la 50% din totalul cheltuielilor de intretinere a unui hectar cultivat cu coacaz si 75-80% din totalul lucrarilor efectuate manual (manopera), este de la sine inteles ca rentabilitatea culturii pe langa nivelul productiei este in stransa dependenta de modul cum este organizata si efectuata aceasta lucrare. Productiile sunt de 5-8 t/ha chiar 12-15 t la soiurile noi la coacaz negru si duble la coacaz rosu, iar durata unei plantatii atinge 12-14 ani. Obinerea agrielor ecologice n ferma agroturistic Fructele de agris se folosesc in stare prospata sau in stare conservata. Compoturile, dulceata, gemul, sucul si vinul de agrise sunt produse extrem de apreciate de consumatori de pretutindeni, din tara sau de peste hotare. 8

Agrisul are un areal destul de vast ca planta spontana, ce se intinde pe 4 continente, insa este putin raspandit, ocupand suprafete mai mari in Germania, Danemarca, Olanda, Belgia sau Ungaria. In tarile balcanice cultura agrisului a ramas la nivelul amatorilor si micilor cultivatori. In tara noastra, agrisul s-a cultivat mai ales in gradinile din jurul caselor, mai putin ca specie intercalata, in plantatiile cu pomi de talie mare si foarte putin in culturi pure. In zona statiunilor de cercetare specializate in cultura si ameliorarea arbustilor se pot gasi plantatii pure de ordinul catorva hectare cu agris. Se cunoaste si se cultiva mai mult in Transilvania, atat in ferme, cat si in gradinile populatiei (Maramures, Mures, Cluj si Brasov). Suprafata nu depaseste 50 de hectare, iar productia de fructe ajunge la circa 100 de tone. Agrisul este o specie destul de rustica si productiva, ea crescand spontan in luminisurile din padurile de foioase, iar in cultura, se comporta similar coacazului. Soiurile de agris au un sistem radicular foarte bine dezvoltat, cu radacini raspandite lateral in jurul tufei la distanta de 50-60 cm, iar in adancime, marea masa a radacinilor se afla localizatra la 10-40 cm, cele pivotante ajungand pana la 1-2 m. Fructele culese devreme pot fi folosite pentru prepararea gemului, iar cele coapte pot fi congelate sau consumate proaspete, dar pot fi preparate i ca sup sau sos. Fructele conin multe vitamine (A, B1, B2, C etc.) i sunt foarte sntoase, ele putnd fi culese pe o perioad destul de lung, deoarece nu se stric nici dac sunt lsate mai mult pe tuf. Cultura n sistem ecologic este asemntoare cu cea de la coacz. Obinerea de ctin ecologic n ferma agroturistic Catina (Hippophae rhamnoides) este un miracol al naturii. Fructele contin multa vitamina C, dar si vitaminele A, B, E, F, P, K, saruri minerale, calciu, fosfor, magneziu, sodiu, hidrati de carbon si acizi organici, precum si ulei de exceptionala valoare terapeutica. Toate acestea fac din catina o adevarata farmacie a naturii, contribuind la vindecarea tuturor maladiilor, inclusiv al cancerului, prin dublarea efectului medicamentelor folosite. Cel mai valoros insa este uleiul care se obtine din fruct. Din fructele de pe un hectar se poate obtine ulei in valoare de 150.000 de euro. Este indiscutabil cea mai profitabila cultura. Catina alba este un arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita intreaga planta, prezentand spini si multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare, avand o singura nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de culoare galbena-ruginie, mici. Fructele sunt rotunde sau ovuide, de culoare galben-portocalie. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea deluroasa. Introdusa recent in cultura ecologica din Romania, catina alba se cultiva in prezent pe mai bine de 100.000 de hectare. Una din cele mai mari plantatii din tara se gaseste in judetul Bacau. O cultura ecologica de catina presupune pregatirea terenului intocmai ca la orice livada de pomi, fiind interzisa folosirea cu 3-4 ani inainte a ingrasamintelor, erbicidelor, pesticidelor. Prima productie este intr-al cincilea an de la plantare. Amplasare -solurile aerisite si insorite; -valorifica solurile slab productive, degradate si chiar saraturate; -nu sunt favorbile solurile umbrite Infiintarea plantatiei n perioada de 3 ani de conversie se va planta o leguminoasa perena furajera (trifoi sau lucerna), apoi se va trasa drumurile principale si se face parcelarea; -terenul se fertilizeaza cu 30 tone ingrasamant organic obtinut in ferma ecologica. -se executa aratura la 25-30 cm. Producere material saditor -se inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au fost cultivate dupa metode ecologice cel putin o generatie; -butasii lemnificati trebuie sa aiba lungimea de 20-22 cm pentru teren neirigat si 16-17 cm pe teren irigat. Plantarea -epoca de plantarea este ori toamna ori primavara devreme; 9

-se planteaza in gropi de 45/45/40 cm in locuri marcate prin picheti. -la plantare se adauga 5-6 kg de gunoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din pamantul din groapa. Tratamentele bolilor si daunatorilor -pentru protectia plantelor sunt permise produse pe baza de extracte de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru. Recoltare -recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob a fructelor direct de pe ramura; -culegerea fructelor incepe in luna august si se cotinua pana la primul inghet (inainte de 15 octombrie); -la inceputul maturizarii, fructele au cantitatea cea mai mare de vitamina C. Rezultate economice Suprafetele dintr-o ferm sau o gospodrie agroturistic pot fi mici, dar valorificarea este extraordinar de mare. Durata de viata a unei exploatatii este de pana la 20-25 de ani, cu o perioada de crestere in al 10-lea an, dupa care urmeaza o perioada de descrestere pana la 25 de ani. Veniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net superioare daca sunt transformate in pulbere, dar mai ales daca din fructe se extrage uleiul, foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica. Din al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim 4-5 tone de fructe la hectar, care se poate vinde cu 3 euro/kg, circa 1.500 euro/ha. Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de ulei extras din fructele de catina se vinde cu un pret cuprins intre 150 euro si 500 euro. In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de 20.000 tone de fructe proaspete la hectar. Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre 170 litri si 1200 litri, pretul variind intre 150 si 500 euro pe litru. La un pret mediu rezulta 150.000 de euro. Un profit deosebit, greu de atins cu orice alta cultura. La nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in sistem ecologic. Obinerea de zmeure ecologice n ferma agroturistic Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust fructifer solicitat tot mai mult pe piata produselor ecologice. Este cultivat de mii de ani deoarece fructele au proprietati medicinale, iar ultimele cercetari au scos la iveala efectul anticancerigen si antioxidant al acestora. Zmeurul produce incepand din al doilea an de la plantare. Zmeura de cultura din soiuri ameliorate este de dimensiuni mai mari, poate sa fie pastrata 1-2 zile si se preteaza la congelare. Cultivatorii de zmeur pot obtine venituri substantiale si sigure de la un an la altul deorece, se pot obtine preturi avantajose . Cheluielile sunt mici, atat la infiintare cat si la intretinerea plantatiei. Zmeurul este o planta perene cu o durata de exploatare de 10 -14 ani. Cei mai mari productori sunt n Rusia, Serbia i Polonia. Amplasare Zonele foarte favorabile: soluri mijlocii bine structurate, bogate in humus, nisipoase, aerisite, suficient de umede; Zonele nefavorabile: solurile grele, reci, cu exces de umiditate. Infiintarea plantatiei - plantarea se face toamana sau primavara; - dimensiunea gropilor este de 30/30/30 cm; - distanta de plantare este de 2,5-3 m intre randuri si 0,5- 1 m pe rand; - find autofertile, soiurile de zmeur nu au nevoie de polenizatori. Lucrari de intretinere - solul se intretine ca ogor negru; - primavara se suprima de la baza tulpinile uscate (de doi ani) care au rodit; - tulpinile anuale se raresc, lasandu-se 18-20 tulpini la 1 metru liniar de banda lata de 50 cm; - se fertilizeaza cu must de gunoi 3-4 l/planta (1 parte must si 4 parti apa); - Protectia fitosanitara se realizeaza prin selectarea unor soiuri reziste la boli si daunatori; arderea buruienilor; protectia organismelor in mod normal daunatorii (locuri pentru cuibarit, garduri naturale) si se aplica produse pe baze de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru. 10