Temele si viziunea despre lume in Moromeii Primul roman al lui Marin Preda,Moromeii, e ste romanul reprezentativ al perioadei postbelice(nainte

de 1980).Morometii este un roman realist-social, cu o valoare de exceptie, data de densitatea epica, profu nzimea psihologica si problemtica satului romanesc, surprins la raspantia dintre doua grupari sociale.Desi romanul este alcatuit din doua volume, publicate la di stanta de 12 ani unul fata de celalalt(primal in anul 1955, iar al doilea in anu l 1967), ele continua viata aceleiasi familia de taran, Moromete, inainte si dup a cel de-Al Doilea Razboi Mundial. Cu un carcter rural, romanul urmareste destinu l unor grupuri umane traditionale. La Marin Preda, viziunea despre lume este evi dentiata din perspectiva observatorului, Ilie Moromete, si a relatiei acestuia c u timpul.Taranul intelege rostul vietii, iar vaaloarea lui este data de principi ile solide la care tine si de care un se dezlipeste nici macar atunci cand socie tatea il forteaza sa accepte noutatea sociala si istorica. Desi un se numara pri ntre cei mai bogati din sat, Ilie Moromete isi creeaza o autoritate neimpusa cel or din jur, si recunoscuta ca pastratoare a ganirii consacrate.Dezamagireaa pe c are o siete, si care il macina constant dupa plecarea celor trei fii la Bucurest i, un este datorata pierderii pamantului sau neputintei de a ajunge la o scara f inanciara superioara, ci izvoraste din perceperea neputintei de a transmite mai departe valorile satesti traditionale si anularea unor principii morale. Tot viz iunea asupra lumii ii determina si drama. Perspectiva narativa se exprima prin n aratiunea la persoana a IIIa(obiectiva), ca principala modalitate de expunere a evenimentelor. Naratorul, fiind omniscient,prezinta o lume aflata sub puterea va lorii umane, care o dubleaza pe cea reala.Personajele au unitate, fiind vazute d in exterior.Marin Preda construieste realist o perioada careia apartine Ilie Mor omete, inspirat din lumea satului. Morometii reprezinta unitatea familiala, evolut ia si destramarea acesteia, in relatie cu conditiile realitatii istorice. Tema o perei este evidentiata inca din titlu, aceasta familie fiind sombol al transform arii vietii satului romanesc, din acea vreme. Tema centrala, a familiei, este in tregita pe parcursul operei de alte teme complementare: criza de comunicare inst alata intre Ilie Moromete si bogata lui familie, timpul nerabdator si tema socia la. Actiunea romanului este ampla si urmareste atent conflictele, punctate de sc ene semnificative, ce confera compozitiei un echilibru desavarsit. Toate conflic tele existente in familie se datoreaza faptului ca nu toti copiii provin din ace easi casatorie(in momentul casatoriei, Ilie Moromete venise cu trei baieti:Nila, Achim si Paraschiv), la care din relatia cu Catrina se mai adauga doua fete(Tit a si Ilinca), si inca un baiat(Nila, mezinul familiei), iar in familie se nasc d imensiuni, ce duc incet la destramare. In primul volum, imaginea timpului rabdat or defineste perioada de tihna si bunastare din perioada interbelica. Spatiul si timpul de desfasurare a evenimentelor sunt concentrate pe parcursul verii, cu t rei ani inaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, intr-un sat din Campia Dunar ii, Silitea-Gumeti, cand timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare. Relatiile tempor ale reprezinte trei parti.Prima parte ilustreaza viata satului, de sambata seara pana duminica noaptea. Partea a doua se desfasoarape o perioada de doua saptama ni, incepand cu plecarea lui Achim la Bucuresti, iar cea de-a treia cuprinde sec erisul, sfarsitul verii si fuga baietilor. Nemultumirile din familia numeroara a Morometilor vor genera conflicte. Primul se isca intre Ilie Moromete si fiii sa i din prima casatorie, care fug la Bucuresti cu oile si caii, lasand familia far a mijloacele cu care isi castiga existenta. Cel de-al doilea conflict al volumul ui apare intre Ilie Moromete si Catrina, actuala sotie, care, nemultumita ca ace sta nu trece casa si pe numele ei, se refugiaza in religie. Acest conflict se so lutioneaza in volumul al doilea, cand Catrina il paraseste pe Ilie, dupa ce afla de propunerea facuta fiilor plecati in capitala.

Conflictul al treilea se isca intre Ilie Moromete si sora lui, Guica, plina de u ra pentru ca fratele ei se recasatorise si , astfel, nu mai putea beneficia de a verea lui. Un conflict secundat exista intre Ilie Moromete si fiul cel mic, Nicu lae, pe care nu vrea sa-l sustina financiar pentru a putea face scoala. Secvente le narative , de o profunzime intensa, reprezentative pntru imaginea familiei Mo romete si importante in decursul conflictelor sunt scenele cinei, a secerisului si cea a taierii salcamului. Scena cinei cuprinde un moment din existenta famili ei traditionale, condusa de un tata autoritar. Ilie Moromete pare a domina o fam ilie formata din copii proveniti din doua casnicii, ce se dusmanesc din cauza av erii. Asezarea la masa sugereaza evolutia conflictelor si pare sa anticipeze des tramarea familiei(Cei trei frati vitregi, Paraschiv, Nila si Achim, stateau spre partea dreapta dinafara a tindei, ca si cand ar fi gata in orice clipa sa se sco ale de la masa si sa plece afara.).Pozitia lui Ilie Moromete este sugestiva, repr ezentand o iluzie a autoritatii, el statea parca deasupra tuturor. In primul volum al romanului, Ilie Moromete apare ca un om respectat in comunitatea sateasca.Es te pasionat de politica(are abonament la ziar), iar discutiile politice din poia na lui Iocan nu incep decat in prezenta lui. El isi traieste viata intr-un spiri t independent, privind lumea intr-un mod deosebit.Pentru Ilie, ca proprietar, pa mantul nu inseamna demnitate sociala si umana, ci reprezinta liniste, libertate si independenta. In bani nu vede avere, ci o inlaturare a valorilor traditionale si crede ca lumea ar putea trai fara bani. In relatia cu familia lui, Ilie este i ncrezator ca nu trebuie sa le dea acestora explicatii. El pretuieste unitatea fa miliala, ii iubeste pe copii, dar isi calculeaza orice manifestare de dragoste f ata de ei. Accesul de figuri pe care-l are Niculae la serbarea festiva ii produc e personajului o adevarata si puternica emotie.Criza de comunicare a lui cu fami lia duce la adevarata destramare a acesteia,odata cu cea a societatii taranesti traditionale. In noul context istoric si social, puterea banului o inlocuieste p e cea a pamantului, ceea ce schimba si relatia dintre membrii familiei. Prabusir ea morala a tatalui se produce in momentul in care este parasit de familie, iar viata interioara se schimba. Volumul II continua destinul, procesul rapid de dez membrare a Morometilor. Desi si-a refacut averea, Ilie Moromete ia hotarari care il coboara in ochii membrilor familiei:ii interzice lui Niculae sa mai mearga l a scoala, pentru ca nui aduce niciun beneficiu, continua sa nu treaca locuinta pe numele Catrinei, dar merge la Bucuresti sa le propuna celor trei fii plecati sa se intoarca acasa. Ilie pleaca la Bucuresti, incercand sa se impace cu fiii sai si sa-i aduca acasa, dar acestia refuza, printr-o tacere care-l infurie si-l det ermina sa-i renege.Neputand sa-l readuca acasa, Ilie Moromete se insingureaza , iar drama sa este accentuata si de transformarile brutale prin care trece satul. Catrina il paraseste pe Moromete si merge la fiica ei din prima casatorie. Auto ritatea lui Ilie Moromete in sat scade, prietenii lui vechi au murit sau l-au pa rasit, iar personajele noi par mediocre. Apar schimbari definitive in sat, insta larea comunismului facandu-si vizibile efectele. In cel de-al doilea volum, Moro mete se schimba foarte mult, insa refuza in continuare cu inversunare sa-l lase pe Niculae la scoala, astfel continuandu-se conflictul secundar.Discutiile dintr e Ilie Moromete si Niculae demonstreaza ca cei doi sunt oameni ce reprezinta dou a conceptii de viata diferite, doua generatii distincte. Reprezentativa pentru c onceptia lui despre lume si despre familie este scena in care Ilie Moromete sapa un sant si are o conversatie cu un personaj imaginar, Bznae, dezvaluindu-se adev aratul taran-filozof. In ultimele capitole, Ilie Moromete dispare aproape in tot alitate ca personaj.Ajuns la o varsta inaintata, la aproape 80 de ani, Ilie trai este in liniste si singuratate, avand o moarte lenta, iar ultimele lui cuvinte e xprima conceptia despre viata pe care a trait-o : Domnule (...) eu totdeauna am du s o viata independenta !

Ilie Moromete este personajul central al romanului, axul familiei in cadrul care ia este reprezentativ, aflandu-se la varsta la care numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva. Avand o adevarata filozofie de viata, Ilie este considerat singurul taran-filozof din literatura romana, si, totodata, cel din u rma taran.