Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marketing Ul
Marketing Ul
Prezentarea firmei
Istoric
n 1932 se infiineaz Societatea Naional de Credit Industrial, ca instituie public. Statul deinea 20% din capitalul social, Banca Naional a Romaniei 30%, iar restul era deinut de particulari, dintre care un grup de foti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima banc modern din Romania. Scopul noii instituii era finanarea primelor etape ale dezvoltrii sectorului industrial din Romnia. Dup al doilea rzboi mondial, conform Legii naionalizrii din iunie 1948, Societatea Naional de Credit Industrial este naionalizat, devenind Banca de Credit pentru Investiii. Dup reorganizarea sistemului financiar, in 1957, Banca de Credit pentru Investiii obine monopolul in Romnia pentru finanarea pe termen mediu i lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepia agriculturii i industriei alimentare, i ia numele de Banca de Investiii. n toat aceast perioad, cea mai mare parte a finanrilor provenind de la Banca Mondial sunt derulate prin Banca de Investiii. Monopolul de care beneficiau bncile specializate n domeniul lor de activitate este suprimat n 1990 cand Banca Romn pentru Dezvoltare se constituie ca banc comercial, sub form de societate pe ac iuni, i preia activele i pasivele Bncii de Investiii, primind o autorizaie de funcionare general. n decembrie 1998 se semneaz contractul de vanzare - cumprare de ac iuni ntre Societe Generale i Fondul Proprietii de Stat, autoritatea romaneasc care se ocupa de participaiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% i cumpr un pachet deaciuni care-i permite s devin proprietar a 51% din capitalul majorat al BRD. Fondul Proprietii de Stat vinde Bncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalul social al BRD in anul 1999. n 2001 BRD este listat la Bursa de Valori Bucure ti, in prima categorie, devenind n scurt timp una din cele mai tranzacionate societi. n urma unei campanii de rebranding, Banca Roman pentru Dezvoltare devine n 2003 BRD Groupe Socit Gnrale. Noua identitate a bncii consolideaz astfel poziia sa, fcand mai vizibil identitatea Grupului-mam.
Obiectul de activitate
Banca i desfoar activitatea n principal pe 3 piee: Banca persoanelor fizice (banca de retail) n activitatea de retail, BRD - Groupe Societe Generale profit de experien a dobandit n Frana i n lume de Societe Generale, care la ora actual acioneaz n 37 de ri de pe glob. Banca ntreprinderilor
BRD Groupe Socit Gnrale include structuri dedicate clienilor corporativi romni, ageniilor marilor companii multinaionale, IMMurilor i microntreprinderilor. Aceastea ofer servicii personalizate i beneficiaz de sprijinul serviciilor omoloage din centrala Grupului (de exemplu finanrile structurate), precum i de cel al reelei internaionale a Grupului Societe Generale. Banca de investiii BRD - Groupe Societe Generale este in msur s furnizeze o gam complet de servicii bancare tradiionale i cele oferite de o banc de investi ii i ii construiete politica de dezvoltare bazandu-se pe un parteneriat pe termen lung incheiat cu clienii si.
Aspecte generale
Marketingul are n centrul preocuparilor mediul, ntregul sau demers urmarind cunoasterea mediului extern, cunoastere ce sta la baza dezvoltarii cercetarilor de marketing si a derularii proceselor de munca astfel nct activitatile desfasurate de firma sa fie n concordanta cu evolutia mediului extern. Mediul extern este alcatuit din totalitatea factorilor exteriori care actioneaz asupra firmei, influenndu-i activitatea numii si ageni de mediu. Banca Centrala a fost nfiintata n Romnia n 1880, cu rol de manager economic si acumulnd din ce n ce mai multe responsabilitati legate de stabilizarea propriei economii. Banca Central are ca obiectiv definirea si aplicarea masurilor de politica monetara a statului, pastrarea rezervelor valutare ale tarii, realiznd n acelasi timp supravegherea bancilor din sistem, refinantarea acestora si administrarea conturilor statului. Problema gradului de independenta al bancii centrale apare ca urmare a implicarii structurilor politice n administrarea economiei nationale. Aceasta abordare evideniaz doua aspecte de manifestare a independentei bancii centrale: independenta relativ- activitatea bancii centrale fiind subordonat autoritatii exclusive; independenta absolut- activitatea bancii este coordonat de autoritatea legislativ, dar politica monetara este realizata ntr-un cadru amplu al politicii macroeconomice a statului. n cazul Romniei, potrivit legii 312/28.06.2004 privind Statutul BNR, "obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romniei este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor", ncadrndu-se astfel n grupa a doua de independenta. Principiile care reliefeaza relatia dintre banca centrala si mediul economic n care actioneaza sunt: definirea clar a mandatului bncii centrale, cu ct mai putine obiective; autonomie n utilizarea ratei dobnzii si a altor instrumente monetare pentru a se realiza obiectivele propuse ;
corelarea politicii cursului de schimb cu cea a ratei dobnzii ; renuntarea la finantarea deficitului bugetar ; realizarea unei politici monetare transparente ;
O serie de necesitati practice au impus separarea si gruparea agentilor de mediu n functie de modul de actiune rezultnd doua categorii: micromediul si macromediul. n cadrul macromediului, n activitatea financiar- bancara un loc aparte l ocup mediul international care privit de sine stttor poate fi abordat separat.
2. Micromediul bncii
Activitatea oricarei instituii financiar- bancare este indisolubil legat de activitatea unor ageni de mediu cu care acesta intra n relatii specifice impuse de coninutul proceselor derulate. Fa de firmele din alte sectoare ale activitaii umane, raporturile instituiei cu factorii de mediu sunt mult mai strnse, frecvente i n consecin i efectele mai puternice. Din acest motiv, supravegherea mediului pentru institutia financiarbancara este o necesitate, deoarece n cadrul acestuia apar si se manifesta amenintari si oportunitati a caror cunoastere este obligatorie pentru buna desfasurare a activitatii. Componentele micromediului difera de la un tip de institutie financiarbancara la alta. Cea mai complexa situatie apare n domeniul bancar, bancile intrnd n relaii diverse cu o mare varietate de agenti specifici, plasndu-se fiecare n posturi diferite n functie de natura si continutul acestor relatii. Raporturile sunt determinate de pozitia de intermediar de resurse banesti n care se plaseaza banca si mai ales de dubla postura n care pot apare agentii de mediu : de furnizori de disponibilitati banesti sau beneficiari ai acestora. Din acest motiv, abordarea de marketing, impune gruparea componentelor micromediului astfel : furnizori de disponibilitati banesti, clienti, concurenti, furnizori de echipamente si prestatori de servicii nebancare, furnizori de forta de munca, Banca Centrala, Ministerul Finantelor Publice, Protectia Consumatorului. a) Furnizorii de disponibilitati banesti formeaza un prim grup de agenti de mediu cu care banca intra n relatii de piata specifica n cadrul unor piete caracteristice : clientii n calitate de cumparatori ai produselor si serviciilor financiarbancare apar n postura de furnizori de disponibilitati banesti ca deponenti, platitori ai ratelor de credit ajunse la scadenta, de platitori de dobnzi si comisioane pentru prestaiile primite ; titulari de conturi curente, detinatori de titluri, creante, bncile corespondente, n calitate de intermediari de operatiuni ntre clienii care n urma compensarilor reciproce apar n postura de debitori, bancile corespondente au si calitatea de detinator al contului curent al bancii, bancile creditoare si intermediarii financiari de pe piata monetara, de la care bancile pot achizitiona prin cumparare de produse bancare disponibilitati banesti care sa le acopere nevoile temporare.
Intermediarii financiari reprezinta o categorie speciala de agenti ce actioneaza pe piata monetara ntre Banca Centrala si bancile debitoare, unii dintre acestia fiind simpli comisionari (curtieri), altii actionnd si n nume propriu, ca banci cu ridicata (case de rescont). Banca Centrala (Banca de Emisiune), n calitate de depozitar al disponibilului n contul curent constituit de societatea bancara ca stoc de moneda centrala pentru a satisface, n mod curent cerintele legate de onorarea obligatiilor catre alte banci si ca resurse pentru ndeplinirea cerintelor privind rezerva minima obligatorie. b) Beneficiarii disponibilitatilor banesti formeaza un alt grup inclus n micromediu, care intra n relatii de piata cu banca, achizitionnd unul din cele mai importante produse bancare, creditul. Ca profil, acestia nu difera de furnizorii de disponibilitati banesti ci doar ca postura n care se plaseaza, cea de debitori si ca modalitate de achizitie a produselor bancare. clientii sunt agenti de mediu ale caror nevoi de investitii depasesc potentialul lor economic fiind nevoiti, pentru desfasurarea curenta a activitatii sa apeleze la credite obisnuite. bancile corespondente care la sfrsitul compensarilor reciproce au sold pozitiv urmnd sa primeasca prin transfer, echivalentul acestuia, ele primesc disponibilitati n calitate de detinator al contului curent deschis la banca ; banci debitoare si intermediari financiari (banca de rescont) care actioneaza pe piata monetara ; Banca Centrala ca detinator al contului curent constituit pentru stocul de comand si pentru rezervele minime obligatorii ; partenerii (clientii) unor operatiuni cu titluri n calitate de emitenti, n cadrul cesiunilor; organismele de plasament n creante (fondul de plasament n creante, fondul mutual de creante), apar n calitate de intermediari n cadrul creditarii unor activitati de achizitie de bunuri si servicii nebancare (leasing, credit ipotecar). c) Concurentii, sunt agenti din cadrul micromediului, care ofera produse i servicii similare, n cadrul pietei. d) Furnizorii de echipamente si prestatorii de servicii nebancare includ agentii economici care, n baza unor relatii de vnzare - cumparare asigura resursele materiale necesare desfasurarii activitatilor bancilor. e) Furnizorii de forta de munca sunt agentii de mediu cu care banca se ntlneste pe piata fortei de munca : oficii de forta de munca, unitati de nvatamnt, firme de recrutare si plasare a fortei de munca si concurentii al caror personal poate fi atras prin mijloace apartinnd resurselor umane. f) Banca Centrala, acesti agenti de mediu actioneaza n mod diferit asupra institutiei financiarbancare unii regasindu-se la nivelul centralei altii la nivelul unitatilor operative, micromediul putnd fi structurat corespunzator n : micromediul centralei si micromediul unitatii operative. O astfel de structurare prezinta importanta deosebita n managementul activitatii de marketing deoarece permite orientarea corespunzatoare a tuturor activitatilor si influenta agentilor de mediu este luata n considerare n mod diferit la nivelul centralei si la nivelul unitatilor operative. Astfel, clientii apar la nivelul
centralei mai mult n calitate de clienti potentiali influentnd orientarea produselor si serviciilor financiar- bancare, nivelul dobnzilor, unele actiuni promotionale si de distributie. La nivelul unitatilor operative clientii apar mai mult n calitate de clienti efectivi influentnd orientarea prestatiei, relatiile prestator- client, promovarea la locul vnzarii. n mod similar, concurentii apar la nivelul centralei ca factori determinanti ai planificarii strategice fiind luati n considerare n cadrul fiecaruia din componentele mix-ului. La nivelul unitatilor operative actiunea acestora determina calitatea si productivitatea serviciilor, fidelitatea clientelei.
3. Macromediul bncii
Prin continutul sau, activitatea bancara este cauza si efect al activitatilor desfasurate n economie legate de aparitia si utilizarea eficienta a unor disponibilitati banesti. Activitatea bancara se afla n relatii de concurenta cu achizitia de bunuri si cu investitiile, n situatia n care detinatorii unor disponibilitati banesti le orienteaza spre investitii, dar si de cooperare, atunci cnd cei care doresc sa investeasca nu au mijloace banesti necesare. Este evident rolul pe care l au o serie de factori ai dezvoltarii economice de ansamblu asupra activitatii bancare. Acestia alcatuiesc macromediul si sunt constituiti n grupe dintre care cele mai importante sunt : factorii economici, factorii politici, factorii sociodemografici, factorii geografici, culturali. Situatia economica a unei tari influenteaza direct resursele de care dispun clientii si consumatorii si pe care le utilizeaza pentru cumpararea unui produs sau serviciu. Principalele variabile economice monitorizate si analizate n vederea fundamentarii unei strategii de marketing sunt : distributia veniturilor puterea de cumparare a consumatorilor este dependenta de nivelul veniturilor curente, al preturilor, economiilor, nivelul dobnzilor si disponibilitatea creditelor, fiscalitatea n fundamentarea politicii fiscale este necesar sa se gaseasca un echilibru ntre marimea resurselor bugetare atrase prin impozite si taxe si marimea veniturilor lasate la dispozitia agentilor economici, politica bancara creditele bancare transfera puterea de cumparare din viitor n prezent, n perioada rambursarii creditului si a dobnzilor aferente, consumatorul va dispune de un nivel mai redus al venitului disponibil pentru cheltuielile curente, nsa o rata ridicata a dobnzii va descuraja consumatorii sa se mprumute, va stimula economiile si achizitia bunurilor de valoare redusa, evolutia cursului valutar, evolutia economiei. Principalele forte prin care mediul politic influenteaza organizatiile sunt: legile, organismele guvernamentale si diversele grupuri de presiune. Legislatia n domeniul bancar are trei mari obiective: protejarea concurentei, protectia consumatorilor si protectia intereselor societatii. Tendintele mediului sociodemografic care influenteaza strategia de marketing sunt: cresterea accentuata a populatiei la nivel mondial,
modificarea structurii pe vrste a populatiei, monitorizare vitala n conceperea ofertei pentru segmentul de piata, cresterea influentei structurii etnice a populaiei, cresterea nivelului de educatie determinnd modificarea nevoilor de consum, a exigentelor, a preferintelor, modificarea structurii familiei, mobilitatea geografica a populatiei, cresterea gradului de segmentare a pietei astfel nct "micropietele" prezinta nevoi si preferinte distincte a caror satisfacere impune elaborarea unor produse si programe de marketing bine adaptate. Principalele caracteristici ale mediului cultural care au impact asupra strategiilor de marketing sunt: stabilitatea valorilor culturale fundamentale n timp, existenta microculturilor, evolutia valorilor culturale secundare. Rezultanta actiunii concomitente a tuturor factorilor macromediului, precum si tendintele acesteia definesc conjunctura economica. Ea este supravegheata atent la nivelul ntregii tari de catre Banca Centrala stnd la baza politicii monetare si bancare care se pune n aplicare cu ajutorul unor prghii specifice : creditul, dobnda, echilibrele macroeconomice. Functiile ndeplinite de Banca Centrala la nivel macroeconomic sunt : functia de emisiune monetara ; functia de centru al politicii monetare ; functia de creditare a economiei nationale ; functia de centru valutar ; functia de banca a bancilor ; functia de banca a statului. n aceste conditii, n domeniul financiar- bancar, Banca Centrala se constituie ca unul din cei mai importanti factori de mediu, care apare prin unele activitati si n micromediu n postura de agent de piata. Ea are un important rol de reglementare si mai ales de supraveghere, fiindu-i conferite prin lege, atributii importante pe linia autorizarii bancilor, continutului acestora si supravegherii bancare.
4. Mediul internaional
Prin specificul sau, activitatea financiar- bancara este puternic influentata de evolutia mediului international, att monetar- financiar ct si politic si economic. Implicatiile acestuia sunt directe, puternice si permanente. O astfel de trasatura se constituie ntr-o particularitate a conceptului de mediu n activitatea financiar- bancara. Evolutiile mediului international asupra sistemului financiar- bancar remarcate la finele deceniului trecut pot fi sintetizate astfel : expansiunea continua a comertului cu bunuri si servicii; renuntarea la cursuri valutare fixe; expansiunea rapida a eurodolarului; internationalizarea tranzactiilor monetare si financiare;
crearea datoriei externe a tarilor lumii a treia; eliberarea, globalizarea si amplificarea fenomenelor de capital; inventivitatea n domeniul platilor si inovatiile n domeniul operatiunilor financiare; modificarea numarului si caracterului institutiilor financiare.
Ca tendinta, aceste evolutii se prezinta astfel : reorientarea politica a autoritatii monetare caracterizata de o trecere de la un caracter preponderent regulatoriu la unul mai mult liberal bazat pe principiul "pietele stiu mai bine"; desfasurarea unei adevarate revolutii tehnologice care a facut si face posibila o transparenta generala si un acces nerestrictionat la informatia de piata ; dezvoltarea software-ului care permite procesarea informatiilor si desfasurarea tranzactiilor intr-un volum de neimaginat n trecut. De regula analiza mediului international, ca si a tendintelor acestuia fac obiectul unor studii de conjunctura a economiei mondiale, mai precis a unei componente a acestora, conjunctura pietei monetar- financiare internationale. Tendintele au efecte asupra sistemului financiar- bancar, fiind sintetizate n : reglementarile stricte cu privire la operatiunile financiar- bancare, restrictive n trecut, au fost abandonate, iar limitele geografice au disparut ; pe acest fond a avut loc o reactie regulatorie a organismelor de supraveghere ale Bancilor Centrale avnd ca scop declarat controlul riscului sistematic. sistemele financiar- bancare ale tarilor n curs de dezvoltare au fost zguduite de o serie de crize cu implicatii internationale, determinate de o serie de factori care se constituie n adevarate pericole potentiale : instabilitatea macroeconomica, creditele legate (catre angajatii si actionarii bancii), interventia politicului si liberalizarea financiara.
Aceste rezultate obtinute datorita ncrederii cstigate n rndul clientilor, confirma statutul BRD ca banca de referinta n Romnia. Directiile principale de dezvoltare ale bancii sunt: Banca persoanelor fizice; Banca ntreprinderilor; Banca de investitii . Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete, n cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai. Strategia sa de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Socit Gnrale: profesionalismul, inovatia si spiritul de echipa.
n acest sens, BRD - Groupe Socit Gnrale si va urmari politica de investitii sustinute nvederea adaptarii dispozitivului sau comercial, realizarii la scara larga a procesarilor si largirii gamei sale de produse si servicii. Avantajele Bancii Romane pentru Dezvoltare sunt: solutii financiare rapide si flexibile, produse si servicii orientate spre client, mediu de lucru dinamic si operativ, norme de lucru simple si eficiente, mentinerea unei relatii apropiate si de calitate cu clientii sai. Clientii BRD sunt persoane fizice si juridice, rezidente sau nerezidente, care au mplinit vrsta de 14 ani.
echipa locala de profesionisti n continua colaborare cu specialistii din Paris, cu o vasta experienta n diverse domenii si practica internationala; standardele profesionale, procedurile operationale si solutiile organizatorice n conformitate cu practicile internationale; buna cunoastere si ntelegere a mediului local; bunele relatii de colaborare cu autoritatile, cu factorii de decizie si cu comunitatea de afaceri n general; suportul primit att din partea BRD, ct si din partea retelei internationale de investment banking a Socit Gnrale ;
10
Fata de alte servicii, n domeniul financiar- bancar personalul de contact implica un nalt profesionalism, obtinut prin calificare ridicata, calitatile fizice desi importante, cad pe un loc secundar n raport cu cele profesionale. personalul care intra periodic n contact cu clientul: consultantii din cadrul serviciilor de asigurari, bursiere, finante- publice, plasamente financiare, agenti bursieri etc. personalul aflat n contact rar cu clientul (influentatorii) este reprezentat de personalul de conducere din firma, personalul de cercetare si fundamentare a deciziilor. izolatii sau indiferentii sunt reprezentati de personalul din compartimentele de aprovizionare, tehnica de calcul, de servire a personalului ntreprinderii, etc.
11
produse si servicii, adaptndu-si n permanenta organizarea si metodele pentru a putea raspunde mai bine asteptarilor clientilor actuali si potentiali.
12
b. garantii bancare / L/C stand-by, emise: - n cadrul pietelor publice sau private, pentru realizarea unor lucrari sau furnizarea de bunuri sau servicii, - de catre administratia vamilor sau administratia fiscala, - n cadrul exercitarii unei activitati reglementate. Avantajele oferite sunt multiple : - optimizeaza situatia trezoreriei, a cheltuielilor financiare, - elimina nencrederea partenerilor de afaceri. creantele din activitatea de export : a. scontarea creantelor scadente la termen, securizate prin acreditive irevocabile, finanteaza creantele nainte ca ele sa ajunga la scadenta, nca de la expedierea marfurilor si dupa prezentarea documentelor prevazute de lege. b. scontarea efectelor de comert avalizate de institutii financiar- bancare, Avantajele clientului sunt: - beneficiaza de o finantare rapida, creditul fiind virat n cont imediat dupa verificarea documentatiei si aprobarea operatiunii, - eliminarea tuturor riscurilor legate de operatiunile de export: risc de neplata, risc politic si garantarea achitarii exporturilor nca de la realizarea contractului comercial sau a comenzii, - eliminarea obligatiilor privind supravegherea si recuperarea creantei datorita scontarii fara drept de regres. c. factoring export, o modalitate avantajoasa de finantare a exporturilor prin care: - se elimina riscurile nencasarii creantelor din export, - ofera posibilitatea de a acorda termene de plata mai mari partenerilor din strainatate, precum si facilitarea accesului firmei pe noi piete. creantele din activitatea interna: factoring intern, economisind timp si bani deoarece: - se asigura gestiunea creantelor pentru fiecare client si factura n parte, - se asigura un plus de siguranta mpotriva riscului de insolvabilitate, - se scurteaza timpul de ncasare a facturilor. Dezvoltare internationala, prin profesionalism si experienta n derularea operatiunilor : decontarea tranzactiilor internationale : incasso documentar securizarea tranzactiilor internationale : a. acreditivul documentar, este cel mai sigur instrument de plata si garantare a creantelor, oferind si protectie contra riscurilor. b. acreditivul stand-by, mbina avantajele unei garantii bancare cu cele ale unui acreditiv documentar. c. garantiile bancare internationale, ajuta la amnarea unei plati, obtinerea unui avans nainte de livrare, evitarea imobilizarilor de fonduri, contractarea unui credit sau ncasarea contravalorii marfii la termenul stabilit. finantarea activitatii de export :
13
a. scontarea efectelor de comert, permite acceptarea platii la termen din partea partenerului extern, oferind o modalitate rapida si eficienta de finantare pe termen scurt, prin care se plateste n avans valoarea neta a creantelor. b. scontarea acreditivelor de export, optnd pentru acreditivul irevocabil cu plata la termen, BRD finanteaza creantele prin scontarea acreditivului pe baza documentelor de livrare conforme. c. factoring de export, d. creditul de export, operatiunile de schimb valutar : schimbul la termen ( tranzactii SPOT, FORWARD si SWAP), specialistii BRD studiaza mpreuna cu clientii cele mai bune solutii de acoperire a cursului de schimb. Optnd pentru o tranzactie la termen, clientul va cunoaste exact cursul la care va cumpara sau vinde valuta respectiva cu decontarea operatiunii la o data ulterioara, putnd realiza diferite previziuni economice, analize financiare. BRD propune o gama diversa de strategii de acoperire a riscurilor de schimb cu ajutorul carora clientul si va pastra marja comerciala, oricare ar fi evolutia viitoare a cursului de schimb. banca la distanta : Cash Management International (INFOSWIFT, Orders), promovarea comerciala BRD si ajuta clientii sa-si identifice partenerii viabili pentru afaceri prin corespondentii sai bancari si si recomanda clientii ca potentiali parteneri de afaceri. Finantarea investitiilor, optnd pentru solutii adaptate fiecarei strategii de dezvoltare n parte : credite pentru investitii : n completarea avansului, prin BRD, clientii beneficiaza de o experienta recunoscuta n finantarea proiectelor de investitii, iar specialistii bancii i asista n formalizarea planului propriu de finantare. leasing: prin intermediul BRD Sogelease, prin leasing, clientii beneficiaza de finantarea unei game largi de materiale, o finantare rapida datorata unor proceduri simplificate si flexibile ntruct rambursarea este adaptata fluxului propriu de ncasari, iar plata esalonata a TVA face aceasta finantare si mai atractiva. BRD propune consiliere n alegerea celui mai avantajos tip de leasing, din punct de vedere financiar si contabil, BRD Sogelease si asuma plata contractelor catre furnizori si efectuarea formalitatilor vamale si asigura un know-how la standarde internationale prin apartenenta BRD la Grupul Socit Gnrale. Plasamente, dnd valoare resurselor financiare ale firmei: depozite la termen n lei sau n valuta, clientii beneficiaza de dobnzi avantajoase, variabile n functie de durata aleasa, valoarea depunerii si valuta n care se constituie depozitul. certificate de depozit BRD, pentru o formula de economisire performanta, cu dobnda fixa, prin ele clientii si pastreaza disponibilitatea fondurilor avnd posibilitatea de a le revinde bancii n orice moment. fondul de investitii Simfonia 1, permitnd investirea n comun si specializata a sumelor de bani subscrise, este un plasament sigur, transparent si accesibil oricui,
14
n orice moment, beneficiind de o disponibilitate permanenta a fondurilor n conditiile unei rentabilitati foarte atractive. piata titlurilor de stat. Consultanta si activitati specializate, pentru solutii optime n dezvoltarea si restructurarea firmei : dezvoltarea firmei, o echipa experimentata de specialisti analizeaza la cererile clientilor oportunitatile care sa corespunda cel mai bine strategiei de dezvoltare si asista clientul n realizarea celor mai bune achizitii. cedarea firmei, operatiuni legate de capitalul firmei, la BRD, prin filiala sa SG Corporate Finance, clientii dispun de o consiliere personalizata, care trateaza att operatiunile de achizitii si privatizare, precum si vnzarile de active sau evaluarea ntreprinderilor. Produse oferite persoanelor fizice : Operatiuni curente : carduri n functie de nevoile personale : Cardul VISA Electron: Portofelul tau la moda ! Cardul Maestro: Cardul tau de zi cu zi ! Cardul VISA Classic n lei: ti permiti mai mult dect crezi ! Cardul VISA Classic n USD: Este simplu sa calatoresti pretutindeni! Cardul MasterCard Standard n EUR: Este simplu sa calatoresti pretutindeni! Cardul MasterCard Gold: Succesul se rasplateste! servicii asociate cardurilor, prin: - asigurarea Confort pentru card, documente si chei, - plata facturilor de telefonie mobila si fixa direct de la ATM, - transferuri card-card sau card-cont curent, - consultarea soldului de card de la ATM, - apelnd serviciul VOCALIS, fara abonament, este posibila consultarea soldului de card, efectuarea de transferuri din orice retea de telefonie, solicitarea unui credit de consum sau aflarea de informatii despre oferta BRD. serviciul Standing Order, serviciul de mobil banking- Mobilis, serviciul de internet banking- BRD-NET, serviciul de transferuri internationale Western Union, prin care se realizeaza transferul on-line, n maxim 10 minute dupa depunerea de catre expeditor. servicii de schimb vautar prin tranzactii SPOT, FORWARD si SWAP.
Credit Expresso dublu, Detaliat la anexa nr.1 Credit Revolving, Credit pentru cumpararea de bunuri de folosinta ndelungata,
2. finantarea de autovehicule:
Auto n lei, Auto n devize, Moderato- pentru achizitionarea unui Logan
16
17
Factorii financiari- institutia ar dori sa acopere cheltuielile fixe si variabile si sa ramna cu o marja pentru profit atunci cnd produce si vinde un produs, Marketing mix- celelalte elemente ale mixului vor afecta politica de stabilire a pretului, Obiectivele organizatiei. Deoarece un numar din ce n ce mai mare de produse bancare sunt gata ambalate(standardizate), stabilirea preturilor o face n general centrala bancii, iar directorii unitatilor bancare subordonate au mai putine competente n stabilirea preturilor. Exista sase strategii principale de stabilire a preturilor : Cost plus profit- strategia cea mai sensibila la costuri ; institutia calculeaza ct a costat-o producerea produsului, adauga o marja pentru profit si cere clientilor acest pret ; Stabilirea preturilor pentru luarea cremei- strategie folosita pentru produse care sunt foarte noi si de nalta calitate ; presupune stabilirea pretului cnd produsul este proaspat introdus pe piata pentru a lua crema cererii pentru acel produs, maximiznd profitul pentru a acoperi cheltuielile de cercetare dezvoltare, dupa care mai trziu, n timp, pretul poate fi redus pentru a creste cererea. Stabilirea pretului n functie de concurenta- aceasta strategie are n vedere ce preturi practica concurenta, astfel nct pretul va fi asemanator dar va acoperi cheltuielile si marja pentru profit, Stabilirea pretului pe piata- pretul unui produs este stabilit n functie de pretul unui produs similar deja existent pe piata. Stabilirea pretului n functie de valoare- aceasta strategie este bazata pe conceptia clientilor vis-a-vis de valoarea produsului raspunznd la ntrebarea cat ar plati un client pentru acel produs ?, deci aceasta strategie fiind cea mai orientata spre marketing ; Stabilirea pretului pentru a penetra- banca va stabili un pret redus cu scopul de a cstiga rapid o cota mare de piata.
9,75 10 10 10,25
10,25
Suma minima n cont de la care se plateste dobnda: 1.500.000 ROL 150 RON 25.000.000 ROL 2.500 RON Depozite cu plata dobanzii lunar Perioada Rata dobnzii(%/an) Transa STANDARD Transa PREMIUM 25 La vedere 0,25 0,25 1 luna 9 9,25 2 luni 9 9,25 3 luni 9,25 9,5 6 luni 9,25 9,5 9 luni 9,25 9,5 1 an 9,5 9,75 Suma minima n cont de la care se plateste dobnda (USD)1000- 10000 Suma minima n cont de la care se plateste dobnda (EUR) 500- 10000. Depozite in valuta Valuta Perioada Rata dobanzii (%/an) Transa Transa PREMIUM STANDARD 10 USD La vedere 0,25 0,25 1 luna 2 2,5 3 luni 2,1 2,6 6 luni 2,3 2,8 9 luni 2,4 2,9 1 an 2,5 3 EUR La vedere 0,25 0,25 1 luna 2,5 3,25 3 luni 2,55 3,3 6 luni 2,7 3,5 9 luni 2,7 3,5 1 an 2,7 4 b. Dobnzi practicate de BRD pentru persoane juridice: Depozite in lei Perioada Rata dobanzii(%/an) La vedere 0,25 6 luni 8,5 1 luna 8 9 luni 8,5 2 luni 8
19
1 an 3 luni Valuta USD Depozite in valuta Perioada Rata dobanzii(%/an) La vedere 0,25 1 luna 2 3 luni 2,1 6 luni 2,3 9 luni 2,4 1 an 2,5 La vedere 0,25 1 luna 2,2 3 luni 2,4 6 luni 2,5 9 luni 2,6 1 an 2,7
EUR
5000 15000
prelungirea orarului de functionare al bancii, independenta n derularea operatiunilor bancare, control permanent asupra modificarilor din conturi, posibilitate de comunicare permanenta cu banca. Implementarea de servicii aferente canalelor de distributie alternative se nscrie ntr-o orientare strategica bine definita a BRD si n sens mai larg a Grupului Socit Gnrale si anume de a oferi clientilor o: Banca Multicanal cu rolul de a simplifica viata cotidiana. Banca Multicanal reprezinta un dispozitiv construit n jurul nevoilor clientului: oriunde!, oricnd!, oricum! Banca Multicanal este necesara pentru a gestiona timpul n modul cel mai eficient posibil prin: internet si telefonie mobila, call center cu server vocal si teleconsilieri, retea de unitati prin 19 grupuri situate n 16 judete si 212 agentii, automate, n prezent 380 de ATM-uri si 2800 POS-uri. Utilizatorii canalelor de distributie alternative sunt: persoane active, deschise la inovatii, care se confrunta cu constrngeri temporale sau geografice n derularea activitatilor cotidiene, persoane care doresc optimizarea derularii operatiunilor bancare simple n conditiile unui contract minimal cu unitatile bancii, persoane care doresc sa dispuna de servicii rapide n conditii de maxima securitate. Avantajele canalelor de distributie alternative sunt: flexibilitate orara si mobilitate geografica n derularea operatiunilor bancare, simplificarea procedurilor legate de efectuarea platilor si a celor legate de obtinerea extrasului de cont, reducerea timpului de asteptare la ghiseele bancii, reducerea cheltuielilor administrative.
serviciilor
Metodele de promovare utilizate de BRD sunt: - televiziunea prin 5 canale cele mai frecvent urmarite, - radio, - presa nationala si locala prin publicarea machetei BRD n cele mai importante titluri, - marile centre comerciale, - sponsorizarea evenimentelor speciale. Una dintre cele mai mediatizate campanii a fost promotia TRIPLE A. Practic Triple A consta n vnzarea a doua pachete de produse: primul destinat consumului, constituit dintr-un credit de nevoi personale Expresso cu dobnda fixa (n lei sau Euro) de cel putin 1000 (sau echivalentul n lei) + un card al doilea, destinat economisirii, compus dintr-un depozit la termen constituit pe minim 3 luni (inclusiv Depozitul Progresso ncepnd cu data lansarii sale) n
21
valoare minima de 1000 (sau echivalentul n orice alta valuta, inclusiv lei) + un card Clientii ce ahizitioneaza/detin produsele grupate n pachetele anterioare sunt nscrisi automat la tombolele organizate saptamnal. Pentru fiecare 1000 mprumutati/depusi clientul primeste o sansa la tragerile la sorti (adica este nscris n baza de date cu participanti). Intrarile n aceasta baza de date vor fi monitorizate zilnic. Cstigatorii vor fi trasi la sorti n cadrul unor extrageri saptamnale de catre o firma specializata, iar numele lor vor fi transmise zilnic prin intermediul televiziunii. BRD - Groupe Socit Gnrale este un actor important al vietii din comunitate, nu numai prin ancorarea sa la economia nationala, ci si prin sponsorizarile acordate diferitelor domenii din viata sociala, culturala si sportiva romneasca. Banca s-a implicat, de asemenea, n viata sociala prin sponsorizarea anumitor fundatii a caror activitate principala o reprezinta ajutorarea copiilor aflati n aceste institutii (ASCHF, SERA Romnia ) sau celor cu rezultate scolare exceptionale, provenind din familii defavorizate ( Fundatia Solidaritatea ). Renovarea monumentelor de arhitectura traditionala reprezinta o alta dimensiune a actiunilor de sponsorizare ale BRD : manastirile din Horezu, Neamt si faimoasa biserica bucuresteana Stavropoleos au fost renovate cu participarea BRD. Urmnd exemplul societatii - mama, BRD - Groupe Socit Gnrale a devenit n 2001 partenerul Federatiei Romane de Rugby. Prin acest parteneriat, BRD sustine punerea n practica a unui program puternic si coerent pentru promovarea si dezvoltarea rugby-ului romanesc. Din anul 2000, BRD este partenerul oficial al Federatiei Romane de Tenis si sponsorul echipei de Cupa Davis a Romniei. Sponsorizarea Turului de Ciclism al Romniei face, de asemenea, obiectul parteneriatului ntre BRD - Groupe Socit Gnrale si Federatia Romana de Ciclism.
12.
Analiza SWOT
SWOT reprezint acronimul pentru cuvintele englezeti Strengthts (Fore, Puncte forte), Weaknesses (Slbiciuni, Puncte slabe), Opportunities (Oportuniti, anse) i Threats (Ameninri). Primele dou privesc firma i reflect situaia acesteia,iar urmtoarele dou privesc mediul i oglindesc impactul acestuia asupra activitii firmei.
Puncte tari
- Posesia unui sistem de securitate informatic intra-organizaional superior; - O infrastructur fiabil pentru tehnologia informaiei; - Protecie proactiv contra programelor maliioase; - Reputaie bun pentru serviciile oferite clienilor; - Existena unui plan de contingen pentru riscurile cu probabilitate mare; - Existena unei direcii strategice lipsite de confuzie pe care avanseaz compania/organizaia; - Existena unei clientele fidele; - Caracteristici ale ofertei (produs / serviciu) care o disting de cea a concurenei; - Valorificarea optim a experienei i pregtirii profesionale a specialitilor i colaboratorilor firmei; 22
- Oferirea unor pachete informative complexe, adaptate nevoilor i particularitilor clienilor; - Facilitarea accesului la cele mai recente informaii din domeniul antreprenorial; - Utilizarea unor mijloace moderne de informare i instruire; - Stabilirea unor parteneriate strategice cu instituii i organizaii publice i private implicate in dezvoltarea antreprenoriatului; - Evaluarea eficien ei serviciilor oferite i imbuntirea lor permanent; - Deine poziia de lider sau de varf de pia; - Existena unei imagini favorabile; - Banca funcioneaz intr-un domeniu strict reglementat i supravegheat; - Urmrirea evoluiei indicatorilor financiari calculai se efectueaz conform standardelor internaionale de contabilitate; - Situaiile financiar-contabile intocmite sunt corecte; - Auditul financiar independent este realizat de firme de audit specializate; - Exist o reea extins de uniti teritoriale; - Comunicarea i transferul informaiilor se realizeaz in timp real; - Banca deine o tehnologie informaional specializat; - Banca dispune de personal capabil de-a fi calificat i instruit suplimentar; - Experien profesional; - Programe de training oferite noilor angajai i nu numai; - Aa-numitele abiliti transferabile (comunicare, lucrul in echipa, leadership etc.); - Caracteristici personale (etica profesional, auto-disciplina, rezistena la stres, lucrul in condiii de presiune, creativitate, optimism, energie); - Contactele personale / reeaua de prieteni-cunotine; - Implicarea sau interaciunea cu diverse grupuri sau asociaii profesionale. - Imbuntirea activitii pe linie organizatoric; - Deschiderea de noi uniti operative (agenii); - Alinierea structurii reelei teritoriale la sistemul internaional, prin incadrarea unitilor pe trei niveluri: grup, sucursal, agenie; - Realizarea gradrii sucursalelor (gr. O, gr. I) i ageniilor (gr. I, gr. II) in funcie de aportul economic al acestora la rezultatele generale ale bncii.
Puncte slabe
- O delegare insuficienta a parcelelor de putere i a responsabilizrilor ; - Lipsa de motivaie a personalului ; - Absenta unor cunotine specifice necesare lucrului in departamentul respectiv, dei s-au fcut angajri noi de personal; - Lipsa de cunoatere a potenialului propriu (supraevaluarea acestui potenial) ; - Unele direcii/ departamente din bnci au anumite atribuii reduse, timide, in domeniul asigurrii calitii serviciilor bancare oferite clienilor, dar numai pe lang alte multiple atribuii. Aceasta situaie se datoreaz faptului ca in mai toate bncile nu exista preocupri in sensul identificrii coerente i sistematice a ateptrilor i nevoilor explicite i
23
implicite ale clienilor ca i a reaciilor acestora, precum i in scopul stabilirii abordrilor necesare pentru ca aceste ateptri i nevoi s fie satisfcute in mod optim; - Cheltuielile indirecte sunt ridicate; - Comisioane ridicate in raport cu alte bnci; - Nu se intreprind aciuni susinute pentru a cunoate gradul de satisfacie a clienilor i a lua msurile care se impun (ca o consecina direct a afirmaiei anterioare).
Oportuniti
- Oportuniti pot rezulta din percepii pozitive ale pieei despre oferta organizaiei; - Faciliti oferite tinerilor in vederea iniierii unor afaceri; - Oportuniti de finanare a unor afaceri; - Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana presupune acceptarea i luarea tuturor msurilor care spermit libera circulaie a serviciilor, inclusiv a celor financiarbancare; - Confruntarea bncilor din Romania, in viitorul apropiat, cu anumite bnci, inclusiv strine, care au conceput, implementat i certificat un sistem de management al calitii; - Creterea tot mai accentuat a concurenei pe piaa romaneasca a serviciilor bancare i accentul deosebit pus pe atragerea de noi clieni i fidelizarea celor existeni, mai ales prin calitatea produselor i serviciilor oferite dar i meninerea acesteia in timp; - Piaa bancar romaneasca are un mare potenial, existand o cerere mare pentru produse i servicii bancare cat mai diversificate, integrate i adaptate nevoilor, cerinelor i ateptrilor clienilor; - Creditele acordate sunt monitorizate, iar cele devenite neperformante se situeaz la un nivel acceptabil, comparabil cu alte bnci; - Sistemul naional de pli electronice funcioneaz conform standardelor i cerinelor internaionale; - Centrala Incidentelor de Pli a eliminat o parte din aventurierii lumii afacerilor; - Clieni tot mai exigeni doresc i ateapt innoirea continu a ofertei de produse i servicii bancare. - Oportuniti ce pot fi create prin creterea nivelului educaiei; - Creterea rapid a pieei; - Posibiliti de extindere a nomenclatorului de produse i/sau servicii; - Existena cererii de noi produse i/sau servicii pe pieele existente sau pe piee noi; - Existena cererii pe noi piee a produselor i/sau serviciilor existente; - Posibiliti de integrare vertical; - Posibiliti de incheiere a unor aliane, acorduri etc. avantajoase; - Posibiliti de incheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising.
24
Ameninri
- Intruziunea programelor maliioase in sistemul informatic al organizaiei/intreprinderii care este conectata la Internet reprezinta i ea un risc sau o ameninare; - Obstacole evidente (declinul mediului economic, intensificarea concurentei, pierderea clientelei ); - Schimbri tehnologice; - Aciuni directe ale competiiei care pot reduce numrul de clieni (oferirea unor produse / servicii calitativ superioare, reduceri de comisioane etc.); - Probleme de natur financiar; - Resurse financiare relativ limitate destinate iniierii unor afaceri; - Capacitate redus de plat a clienilor tineri; - Neincrederea - parial - a consumatorilor din Romania in sistemul bancar ; - Existena unor costuri mari la nivel de client. Creditul este scump, iar leasing-ul nu reprezint inc un concurent redutabil; - Birocraia bancar ocup aproximativ 8% din personalul unei bnci (care nu face decat raportri ctre autoriti) ; - Romanii in la saltea cam tot ataia bani cat exista i circula in sistemul bancar; - Mentalitile, atitudinile i comportamentele invechite ale managerilor i angajailor bncilor genereaz ignorarea nevoilor, cerinelor i ateptrilor clienilor; - Nivelurile sczute de responsabilitate organizaional i social ale unor manageri de bnci; - Ignorana sau suficiena managerilor bncilor in legtur cu problemele calitii; - Lipsa implicrii personale a managerilor de varf in problemele calitii, fie din ignoranta, fie din dezinteres, fie din ambele cauze ; - Tendine negative in domeniu, ce vor duce la diminuarea locurilor de munc; - Concurena absolvenilor/colegilor de facultate; - Concureni cu experien, abilitai i cunotine superioare; - Concureni cu abiliti de prezentare la interviuri superioare; - Concureni cu CV-uri i mai ample i impresionante; - Obstacole intalnite de-a lungul carierei (lipsa oportunitilor, a educaiei potrivite, chiar a ansei); - Posibiliti reduse de avansare in domeniu, concurena fiind acerb; - Posibiliti reduse de dezvoltare in domeniu, astfel incat scade "atractivitatea" din partea pieei i gradul de solicitare pentru recrutri; - Ai cunotine i abiliti ce nu mai sunt necesare pieei; - Companiile nu intenioneaz creterea numrului de angajai - Adoptarea unor reglementri legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil; - Intrarea intr-o perioad de recesiune economic la nivel naional sau internaional; - Schimbri demografice nefavorabile;
25
- Schimbri ale nevoilor, gusturilor sau preferinelor clienilor; - Cretere mai lent, stagnare sau chiar recesiune a pieei; - Intrarea unor noi competitori pe pia; - Cererea crescand pentru produse de substituie; - Presiunea crescand a concurenei; - Puterea crescand de negociere a furnizorilor i/sau a clienilor; - Vulnerabilitate la fluctuaiile mediului de afaceri.
13.
Concluzii i propuneri
Se remarc in prezent dou elemente asupra crora bncile europene i i concentreaz atenia in vederea consolidrii bazei de clieni: brandul instituiei i cunoaterea clienilor. Noile apariii in arena financiar-bancar i fuziunile/achiziiile au determinat bncile s pun in prim planul relaiei cu clienii imaginea brandului de care dispun i care poate conduce la creterea increderii i a loialitii clienilor. Al doilea element important al acestei relaii banca-client il constituie identificarea necesita ilor clienilor, printr-o mai bun cunoatere a caracteristicilor acestora. Dac imaginea poate determina clienii s ia contact cu o banc, numai cunoaterea necesitilor acestora i asigurarea unor servicii cat se poate de personalizate ii va determina sa desf oare in continuare operaiunile prin acea banc. Se poate considera c imaginea brandului poate determina creterea increderii clienilor in depozitarea fondurilor la o anumita banc, dar aceasta incredere este confirmat numai in momentul in care banca ac ioneaz inteligent i indeplinete solicitrile i ateptrile clienilor prin intermediul unor produse i servicii de calitate. Scopul majoritii activitilor economice este satisfacerea nevoilor clienilor. Tot ce se intampla intr-o organizaie bancar trebuie s nu scape din vedere acest fapt. Dac banca nu are grij de proprii si clieni o va face concurena. In concluzie, managementul relaiei banc-client este mijlocul prin care se pot dezvolta servicii i produse financiar-bancare de succes. Atat timp cat investiia necesar acestui management are drept obiectiv men inerea clienilor actuali i atragerea celor poteniali, acest efort.
26
14.
Bibliografie:
1) Dr. Emanuel Odobescu- Marketing-ul bancar national si international, editia a II-a, editura Sigma Primex, Bucuresti 1999, 2) Florin Foltean, Costinel Dobre, Constantin Negrut si altii- Marketing, editia a II-a, revizuita, editura Brumar, Timisoara, 2001, 3) Prof. Dr. Ec. Ioan Fruja- note de curs Marketing bancar 4) Ioan Fruja, Alexandru Jivan, Elena Porumb- Serviciile- domeniu de marketing specific-, editura Nero-G, Timisoara 2003 5) Ionela Costica, Sorin Adrian Lazarescu- Politici si tehnici bancare, editura ASE Bucuresti 2004, 6) Philip Kotler, Gary Armstrong- Principiile marketingului, editura Teora, Bucuresti 1998, 7) Prof. univ. dr. Valerica Olteanu- Marketing financiar- bancar, editura Ecomar, Bucuresti 2003, 8) www.banking.ro 9) www.brd.ro 10) www.brd-net.ro
27