1.

ORIGINILE, CONTINUTUL, CARACTERISTICILE SI DIMENSIUNILE EM

Intr-o acceptiune f. larga, EM, sau sch. reciproce de activ. = ansamblul de actiuni ale unei comunitati umane, care are drept scop producerea si consumul bunurilor Peste timp mai apar si alte activ: sch, repartitii pe oriz si vertic, etc Fen. Ec. = social/uman consecinte dinamice de structura si arie de extindere O per. relat. indelungata (incep. soc. omenesti inceputul primei rev. Ind.): sch. reciproce de activ. se desfas. cu preponderenta la niv. microec. Consecinta in grd de dezv. al unei economii car. inchis; iar scopul principal era auto-consumul. (de regasit, pana in sec XV sf sec XV) Incep. Sec. XVI = si inceputul unei noi etape/ epoci pt. economie, in general, dat., in principal: - descop geo produse; - cuc coloniale rezultate. In circ ec. intra noi si vaste teritorii de pe glob. In consecinta comertul cuprinde o arie geo din ce in ce mai mare sec. XVI = sec. apar pietei mondiale. 1. Piata Mondiala - nu este o notiune geo, ci economica 2. - reprez. un ansamblu format din mai multe segmente/ sub-piete 3. - preturile se form. sub impactul unor factori ec., dar si extra ec. 4. si sub-pietele ce o formeaza, nu fct. intotdeauna perfect 5. De-a lungul timpului interventii la niv anumitor segmente/ sub-piete (fiecare = piata unui produs: mat prima, manufactura, servicii, piete financiare), sau la cartelizari, in cadrul acesteia (ex. OPEC). 6. Eterogenitate/ diversitate. Dpdv al dinamicii fen. in ansamblu, Constituirea Pietei Mondiale a det o dinamica spectaculoasa, a activ la niv. Macro-ec. Dpdv al org activ ec asistam la apar. manufacturilor (I tip de org. la niv unei companii un stramos al corpor. trans-nat.) Fct. ac. manuf. imprumuta car actuale ale corpor trans-nat, pt ca regasim, desigur, la o alta scara, si cu alt instrumentar, dar cu elemente comune: - dislocarea in spatii diferite; - crearea unor marfuri in spatii terte (inafara infiintiatorilor/ colonii); - desi justif. ec. fct. lor este destinata unor alte piete decat unde erau formate - import de materii prime. Apar si dezv marilor manufacturi a facut tot mai evident faptul ca ec inchisa/ orientata catre auto-consum, trebuia sa fie inlocuita de o ec deschisa, orientata catre piata. Treptat, se acumul. cond./ premizele producerii saltului de la niv. micro- la niv. macro, al sch. reciproce de activ. Regasim: - o dinamica spectaculoasa; - elemente ale conturarii EM, dar un putem inca vorbi de aceasta, pt ca, Nu regasim: - tipuri de raporturi comerciale specifice EM, si nici - conturarea fen principal. In pofida acestor elem de dinamica, in planul sch. recipr. de activ./ al ec. in ansamblu, la acel moment, in Europa spatiul cel mai dezv de pe planeta, la acel moment, manuf. nu reusisera sa puna stapanire pe productia nat., decat fragmentat (nu exista o piata interna adevarata). In plus, un alt obstacol lipsa centralizarii puterii politice. Marfurile care proveneu din alte spatii (de dincolo de ocean): - nu se constituiau intr-un flux comercial - nu erau generate de rel. marfa-bani, ci aveau la baza factori extra-ec: jaful de tip colonial.

EM OP

1/37

Intr-o astfel de situatie, nu se putea vorbi de spre o diviz internat a muncii = despre formarea unor tendinte de specializare intr-un domeniu sau altul. Prima Rev Ind (sf sec XVIII incep sec XIX) avea sa devina adevaratul salt de la niv micro-ec la niv macro, si, ulterior mondo ec. Mecanismul: productiv. muncii creste creste presiunea ofertei de produse manufacturate principala problema: crearea/ orientarea catre noi piete, pt a desface respectiva oferta. Rev. burgheze vor det. lichidarea faramitarii politice specifice feudalismului, si vor da nastere statelor centralizate; vor face posibila apar Ec Nat., ca entitate de sine statatoare. Daca initial, puterea dominanta ec. era Olanda, acum, in per manuf., princip putere devine Anglia (ca mecanism de productie progresiva, si raspandire pe arie extinsa). Anglia, devenita atelierul ind. al lumii capitaliste, a fost direct interesata in promov., pe o arie cat mai extinsa, a rez. rev. ind. Ec. Nat., deja formate, ofereau cadrul propice pt generaliz rev. Ind., sit./ fe.n care se va produce, insa, din pacate, intr-un mod total neuniform. Fen. care contribuie la formarea si perpetuarea eterogenitatii, prin decalaje, este: Dezv = Industrializarea! Diviz. Internat. a muncii si diversificarea si specializarea vor det. propagari neuniforme de dezv. Nu un fen. sau altul au stricat o ordine , ci, de la bun inceput, lucrurile au evoluat diferit, pe diverse zone. Treptat, se contureaza dif tendinte de specializare in productie, care, la randul lor, vor det apar unui nou tip de diviz. a muncii: Diviz Mondiala/ Internat a Muncii. Din acest moment, sch. reciproc de activ. nu se mai limiteaza la niv. micro sau macro ec., ci face saltul la niv. mondo-ec., iar EM devine un fapt (implinit). EM = acel stadiu al sch. recipr. de activ., cand, in virtutea diviz. Internat. a muncii, sunt implicati maj. agentilor ec. de pe glob. EM = un concept pluridimensional, cu 3 dimensiuni principale: - tehnico-ec det. de utiliz unei palete tot mai diversificate de factori de productie; - geo-politica - det. de existenta statelor nationale, a gruparilor integrationiste/ regionale; - politico-diplamotica det. de capac de negociere a principalilor protagonisti, in arena internat, un rol deosebit revenindu-le instit./ org cu car. internat. Pe mas. evol., se accent. tend. de institutionalizare (acorduri: bilat, multi nat., trans-nat., spatiu geo)/ reglementare a regulilor ce gestioneaza relatiile intre instit. internat. (cu sfere de interese dif.). EM, asa cum se prezinta astazi, constituie un ansamblu de Ec. Nat., de entitati/ grupuri regionale si de societati trans-nat., care au ajuns la un grd f. ridicat de interdependenta. Indiferent de structura : ec nat, gr reg, corpor trans-nat, toate sunt elemente ale globalizarii. Globalizarea = disparitia ec nat, ca celula de baza a EM, si la dispar statului Principalele Caracteristici ale EM : 1. ETEROGENITATEA - diversitate de ec nat - diversitate de entitati regionale (Fen de regionalizare/ integrationism, nu incepe si nu se termina cu UE) - corpor trans-nat 2. Apar CONTRADICTIILOR, al caror rol se modifica de la o etapa la alta (doctrina Marxista daca contradictia nu este antagonista, atunci este generatoare de progres), ca principala cauza a actualei arhitecturi/ asimetrii planetare.

EM OP

2/37

3. Cresterea grd de INTERDEPENDENTA ce formeaza un sistem, care sta la baza fct EM. Odata cu tendinta de liberalizare, din dec VIII, al mil. trecut, se creeaza interdependenta intre fen (ec, pol, soc, etc): Creste dinamica, dar creste si vulnerabilitatea consecinte ce se regasesc la orice nivel, si in orice domeniu analizat. 4. Accent tend de REGIONALIZAREA PIETELOR. 5. Manifestarea diferita de CENTRU DE PUTERE, la niv planetar, conduce la tendinta de MULTIPOLARITATE. Dupa sf. razb. rece (dec. XIX al mil trecut), multipolaritatea este tot mai pregnanta: - manif. puterii militare det. ierarhii la scara planetara; - progresul tehnologic alte diferentieri. Istoria nu se mai repeta: unic leader nu mai exista (un carismatic pol de putere, dar si mult atacat: USA). Anii 90 prozeliti ai abordarii simpliste ale consec globalizarii la niv nat. Natiunea si Statul raman, in pofida tuturor tend de globalizare/ regionalizare, ca entitati distincte, cu atribute si car. proprii ec, soc, pol, juridice, culturale, etc. Teoriile cu privire la perimarea rolului statului si a natiunii sunt, nu numai false, ci si periculoase, pt ca ele nu pot constitui paravanul unor tendinte de dominatie, sau sa incerce sa camufleze cauzele reale ale accentuarii/ cresterii decalajelor la nivel planetar. Incep. sec. XIX, dupa acordul de la Washington (80), cade Cortina de Fier politica se rasfrange asupra ariilor de - autarhie/ izolationism; - disparitia statului si a natiunii = liberalizare! Organizatoric insa, nu putem vorbi de depasirea structurilor statale.

2. TRASATURI/ CARACTERISTICI ALE EM

1. INTERDEPENDENTA = sistemul/ mecanismul ce det fct EM: - cauze ce det dinamica progresului tehnic - cauze ce det cresterea grd de vulnerabilit (nat, reg., trans-nat) - cauze ce det cresterea decalajului intre principalele cat de jucatori la niv planetar 2. Accent tend de INTERNATIONALIZARE : - dezv structurala spectaculoasa a tuturor fluxurilor internat - dezv sch internat (de bunuri, servicii, si capitaluri), mai repede decat PNB/ productia ind a unor tari - liberalizarea pol com internat - diversificarea tehnicilor si instrumentelor de participare la Circ Ec Mond. (CEM) 3. Accent ac tend a det manifestarea unui alt fen, ce astazi se constituie intr-una dintre princip car ale EM : COMPETITIVITATEA: performanta fie a unei companii/ corporatii, fie a unei ec nat., depinde intr-o mas hotaratoare, de mas si modul in care participa la CEM. 4. Amplif si diversif sch internat, in gen, si dezv EM, se produce astazi in cond in care oferta de marfuri si servicii depaseste, in mod curent, cererea. La o astfel de sit s-a ajuns, atat dat faptului ca progresul tehnic se produce cu o vit/ dinamica, fara precedent, dar si pt ca asistam, in mod constant, la o REDUCERE A CERERII SOLVABILE (sit prelungita de dezechilibrul intre cerere si oferta) diversificarea cantitativa si structurala a obiectului tranzactiilor internationale. Tehnologia in progres produse multe oferta mare cererea (solvabila) < capac de absorbtie a pietei = posib efectiva de a desface si vinde/ tranzactiona ceea ce se produce, la scara internat. Cu tarile emergente (in curs de dezv), dec. XVIII la sf mil trecut, odata cu terminarea colonialismului o situatie prelungita de dezechil C-O-solvabilitate. China, singura tara emergenta, cu o piata extraordinara, o dinamica f mare (cel putin in ultimul deceniu), are cel mai constant ritm ridicat (10%) de dezv nat risc de incandescenta. EM OP 3/37

EM ec nat ca entitati de sine statatoare - tendinte de specializare - diviz internat a muncii = dinamica eterogena/ diversificata DIFERENTIERE PERPETUA LA NIV PLANETAR: - dominati si dominatori - bogati si saraci - puternici si slabi. DIVIZIUNEA INTERNATIONALA A MUNCII: - principalul factor constitutiv al EM - expresia sintetica a tuturor tend de specializare internationala, in vederea particip la CEM. Specializarea Internationala = adaptarea car dintr-un domeniu sau altul ale potentialului nat, la cererea de pe Piata Mondiala. Exista mai multe tipuri de specializare, det la randul lor de o diversitate de factori (si ierarhia acestor factori este fct de ceea ce reprezinta respectivul tip de specializare). SPECIALIZARE - FACTOR - produs primar geografici - produs manufacturat politici, capital, management Actualul model al diviz internat a muncii este unul f eterogen/ diversificat. La baza piramidei tarilor lumii se afl atarile slab dezv, care se car printr-o specializare unilaterala, axata pe 1/max 2 produse primare Pe o treapta super tarile in dezv/ mediu dezv, unde specializarea incepe sa fie mai diversificata alaturi de produsele primare aparand si cele manufacturate. La varf tarile dezvoltate, specializarea vizand dom de varf ale ind, cele de mare productiv (agric, servicii) Dinamica specializarii va naste mereu polemici (dialog N-S; tari dezv tari in curs de dezv), det de factorii ec, dar si de cei politici, sau strategici, generati de sist conjunctural, la nivel planetar. Ruptura se produce in sec. XVIII 2 socuri petroliere criza energetica de proportii necesit sch mecanismelor de dezv. Emanciparea nat a noilor tari dobandire potential ec semnificativ industrializare/ fol resurse proprii in dezv ec, la fel ca tarile dezv. Dezv = Industrializare: model uzat moral/ concept ce nu mai avea in comun cu: - eficienta energetica (care greveaza niv de industrializare) - minimizare consumuri - sch structuri la niv nat. Progresul tehnic: - necesita disponibil de capital grd de indatorare, si - nu se intampla peste noapte transfer invers de tehnologii.

3. CIRCUITUL EM
Circuitul EM = totalitatea fluxurilor ec nat., privite, nu ca o simpla suma aritmetica, ci in stransa lor interdependenta Principalele caracteristici/ trasaturi ale CEM: - participarea la CEM nu este egala - are car universal si dinamic - tend de institutionalizare (bi, multi laterala, EM OP 4/37

cadru de tranzactii internat, acorduri intre: state, corporatii, unitati regionale, organisme internat) - diversific mijl si instrum de participare la CEM - cresterea impactului corporatiilor trans-nat - dinamismul mutatiilor, in contextul manif tend de multi-polaritate. Fluxurile CEM: 1. Fluxurile internationale cu marfuri corporale (materii prime si produse prelucrate) - componenta traditionala a CEM; - principalel tendinte la niv ac cat de fluxuri este sch raportului dintre comertul cu produse de baza, si cel cu produse manufacturate a condus la deterioararea rap de sch., in defavoarea tarilor in curs de dezv.; fenomen de foarfece al preturilor (crestere cantitativa a prod manuf., dar comertul cu produse primare are un nivel al preturilor f. mic (cu unele exceptii produse petroliere, unde preturile sunt mari)), de crestere, odata cu inglobarea unei tehnologii mai complexe; monopolul tehnologiei mentine tarile dezv se accentueaza decalajul cu tarile in curs de dezv.; - accentuarea liberalizarii, in egala masura si incercarea de a contracara ac tendinte cu masuri/ mijloace din spatiul politicilor nevamale/ netarifare. Dominatia curentelor de politica ec reprez un pct sensibil al actualului mecanism de dezv., alterneaza curenti de intercarea tarilor de a se proteja, ca structuri si piete. Mijloacele unei tari pentru a inchide o ec/ piata sunt 2: - vamal/ tarifar; - nevamal/ netarifar. Cu extinderea ind, necesit de a intra pe dif piete cond producerii acestor fenomene de institutionalizare facilitati de a patrunde pe diverse piete pietele noi sa-si protejeze zonele mai vulnerabile. In teoria ec., curente de protectionism (numai pe termen scurt, si numai pentru anumite produse, care necesita timp de crestere) pietele trebuie protejate pt a deveni performante si competitive (Manoilescu). Parghii tarifare (taxe, accize) cu care se poate permite, sau nu patrunderea unui produs, pe o anumita piata, la un moment dat. - Reglementare si dinamizare obstacole GATT (text juridic OMC org mond a Comertului) - Obiectivele n-au fost mereu aceleasi (vrem sa intram la voi, dar nu vrem produse si parteneri; sa intrati la noi scheme individuale). Statele incearca protejarea pietelor vulnerabile protectionism nevamal/ netarifar grd redus de vizibilitate - alte mecanisme/ parghii netarifare/ nevamale. 2. Fluxurile internationale cu servicii Ec dezv preponderenta a ec serviciilor (soc post-ind, in conceptia Hv Don Emvet - ...dominatia tehnologiei , info si cunoasterii modif structurale: - circ info - cuantificare - meritocratie/ ierarhie a calitatii si valoare - egalitatea de sansa. Dec XVIII atacata de cei care au sesizat stagnarea si declinul ec SUA EM OP 5/37

3. Fluxurile financiare internationale La niv. dezv ac fluxuri regasim mai multe etape, ajungandu-se la it in care vorbim despre o ec financiara = decuplata de cea reala, care, pana la niv sec XX generase, in totalitate, ac cat de fluxuri. I etapa poate fi localizata de la aparitia monedei si asch internat, pana catre sf sec XIX, iar princip car a ac consta in faptul ca activ fin insoteau sch de marfuri (contrapartida de strangere creante/ datorii intre parteneri) A II-a etapa, in I a sec XX, si se car prin apar si dezv unor produse si servicii fin noi: - credite bancare internat - plati la termen - apar unor mijloace si instrumente care inlocuiesc moneda - apar primelor miscari de capitaluri, cu car de investitie internat A III-a etapa, in a II-a a sec XX azi: apar Europietelor (a unor piete fin pure fara leg cu oper comerciale, dominate de capitaluri si operatiuni de trezorerie. In consecinta, fluxurile fin internat, pot fi definite ca transferuri de fonduri, de la un agent ec dintr-o tara, la un altul, dintr-o alta tara, fara sa se declanseze, in acelasi timp, o miscare in sens invers, de bunuri sau servicii. De ce se plimba banii? princip scop al acestor miscari de capitaluri il constituie profitul remunerarea super a acestora, pe alte piete decat cele de provenienta ; - incercarea de a ocoli reglementarile si controlul impus asupra acestora, in tarile de origine. Astazi, pe ansamblu, fluxurile financiare le depasesc ca importanta pe cele comerciale. In egala masura, insa, daca analizam dinamica si volumul Comertului International, si evol Rezervei valutare Convertibile, intaietate au primele; ne confruntam cu o reducere constanta a lichiditatilor internat. Ac crestere spectaculoasa a mobilitatii internat a capitalului s-a dat, semnificativ, legiferarii in dif state a unor facilitati, care, au det cresterea grd lor de remunerare, dar si cresterea anonimatului, pe piata fin mondiala (ec decuplata de cea reala operatiuni speculative, dat sch monetar/ anonimat in piete fin/ volatilitate la scara planetara depreciere aproape instantanee, cu efect instantaneu in EM). Interdependenta- interconditionalitate efecte +/-, controlabile/necontrolabile potentiale crize de proportii. * Cele trei fluxuri CEM sufera modificari structurale, in ansamblul tranzactiilor, capatand preponderenta sectorul serviciilor (in tarile dezvoltate), iar sch sist monetar/ piata fin de cursuri fixe flotare zilnica a tuturor monedelor flux financiar: operatiunea speculativa devine preponderenta/ tranzactiile in piata financiara. Privind in ansamblu CEM azi fluxurile financiare le depasesc pe cele comerciale. In acelasi timp insa, daca anal rap dintre dinamica si vol sch internat, si evol rezervei de valute convertibile si aur, intaietate au primele. Ac inseamna ca azi, procesul de dezv/ dinamica dezv se produce/ realizeaza in cond red continue a lichiditatii, la niv mond. In contextul actual al dezv, un rol deosebit de imp il au Pietele de Capital (locul de formare si manifestare al fluxurilor fin internat). Cuantif. ac tend - dimensiune concreta a fluxurilor fin. EM OP 6/37

Raportul s-a sch: 1/12 in favoarea fluxurilor fin 1/60-70 in volum, in ultimii 60 ani. Raportul de forte mondiale? radiografia manifestarii si exercitarii puterii! Centre de putere in lume Modele de dezv ierarhii noi veniti in schema de putere: MULTIPOLARITATEA in EM! Traim intr-o lume multi-polara; la varf mai multe puteri (dupa razb rece evitare conflict direct) nu mai este un singur centru de putere (la scara globala), sau stat leader. Structura - manifestarea existentei puterii, de catre state! SUA prim ordin/ prim rang mai ales in spatiul economic. Dec. VIII consolidare a pozitiei acestor poli. Ultimii 15 ani modificari serioase, si neasteptate: - Rusia pierde viteza (controversata); - constanta prezentei Chinei. Conceptul de PUTERE O prima viziune asupra puterii: Herodot, care realizeaza si prima clarificare 3 tipuri - a unuia singur - de grup - a maselor. Anal existentei si a manif puterii ridica, cel putin, 3 probl./ aspecte princip: - cui apartine, puterea? - in ce scop este folosita puterea? - care sunt instrumentele exercitarii puterii? Maj special care au anal manif puterii la niv global identifica, la niv conceptului de putere, existenta a 3 elem distincte: - actul prin care sunt influentati alti factori; - capabilit folosite pt a influenta sa fie reala; - reactia fata de act. De-a lungul timpului au fost, tot timpul: - puternici slabi; - bogati saraci; - dominati dominatori. Mijl pt extindere arie exercit putere modif structurale, la niv conceptului de putere. Dominatie (Max Weber sociolog)- 3 tipuri de putere-dominatie: - Puterea Carismatica care se exercita prin raportarea la o transcendenta, si se prevaleaza de aceasta pt a cere o supunere motivata - Puterea Traditionala prin care trecutul se regaseste in momentele prezentului, prin unul sau mai multe personaje care detin autoritatea, in calitate de mostenitori - Puterea Rationala care asigura dominatia adevarului perceput/ inteles ca o manif./ reflectare a realului, si ca o stipulare a actiunii individuale si colective, juste si eficace, ce asigura tuturor libertate si egalitate.

EM OP

7/37

Dezv Statului (structura, tipologie) creste complexitatea de manifestare a puterii sursele ce asigura manif P se diversifica: - controlul asupra securitatii; - productiei; - creditului; - cunoasterii; - izvoarelor de info; - credintelor. Manif si exercit P de catre state mutatii conjuncturale structuri dif. La nivelul statelor moderne, se pot identifica 5 campuri complementare, prin care se poate defini P: - fizica - politica - militara - economica - sist nat de valori/ civilizatie (inclusiv P mediatica/ comunicationala, vectorul religios). Dinamica structurala de manifestare si exercitare a puterii Pozitii: - ierarhiile structurale sunt intr-o continua sch (cicluri, vectori conjuncturali ce det dominatia unuia, sau altuia, sau pe centre de putere). Factorii ce vizeaza anumite campuri de putere det modificari ale orizontului de timp al unei dominatii, sau alteia (mai lung, sau mai scurt dar, nimic nu e vesnic! Confucius). Tipologia puterii la niv statelor det existenta a 3 paliere/ niveluri, pe care se poate plasa un stat: - Putere Regionala un stat care joaca un rol det la niv unei regiuni de pe glob; - Putere Mondiala un stat care are posib de a juca un rol det, pe multiple planuri, la scara planetara; - Super-Putere un stat care se bucure de pluridimensionalitatea puterii, si care are capac de a putea sa act si sa coord dif tipuri de politici, la scara planetara, si care are capabilit de a gestiona sit de criza, sau stari conflictuale majore. Preponderenta mijloacelor si tehnicilor de exercitare putere preponderenta unui camp, sau altuia de P. Tendinta de institutionalizare (de a plasa solutionarea conflictelor in plan pasnic si militar acorduri bi/ multi lat modif structurii ierarhice a campurilor puterii) a P la niv. planetar det regulilor jocului. De-a lungul ist manif si exercit P, putem identifica mai multe etape, care au det si modif/ sch, la niv structurii acesteia. Raportandu-ne la per de dupa RMII, la niv per imdeiat urmat ne-am aflat in sit in care P milit si cea pol se regaseau intr-un echil relativ stabil. Ulterior, P milit a fost subordonata P pol. Practic, de-a lungul existentei si manif puterii, o lunga per de timp, forta militara a constituit si unicul criteriu de mas a P, det fie ascensiunea, fie declinul, marilor puteri. O plasare a P milit, in aceeasi pozitie, in contextul actualei sit/ conjuncturi, la niv planetar, ar fi o solutie/ optiune mult prea periculoasa, pt. ca: - pe de o parte, ar aduce in prim plan, un nou centru de putere, acum trans-nat, reprezentat la companiile producatoare si furnizoare de echipam si tehnici militare, si - pe de alta parte, ar cauza grave prejudicii la niv echil (si asa destul de) fragil, la niv mondial, prin prejudicierea sectoarelor ind civile. In ansamblu, si privind din dif pdv, P poate fi: - buna, sau rea; - omni-potenta, sau democratica, EM OP 8/37

dar, ea trebuie sa existe, pt ca sist sa fct. Intr-o astfel de sit., ceea ce conteaza, in I rand, este modul in care P se raporteaza la: - respectarea principiilor democratiei; - modul in care respecta legile; - modul in care antreneaza comunitatea, in procesul de dezv a acesteia. Intr-un asemenea context, pt a putea vorbi de o p onesta, justa, treb ca aceasta sa nu mai fie: - o sursa inepuizabila de privilegii; - ritualizata; - solemnizata. Critica/ anal puterii, la niv exercit acesteia de statele moderne, nu se mai face raportandu-ne la o lume ideatica (abstract), ci este o critica politica, iar scopul principal al acesteia il reprez identif unor forme de manif ale totalitarismului. Analizand actuala exercitare a manif (si exercitarea) P, la niv M, identificam o serie de vectori care demonstreaza ca reprez, azi, un atribut al P, la nivel M. Intre acestia, un rol deosebit il joaca vectorul religios, plecand de la realitatea cf careia religia este: - un ghid moral, - o identitate de grup, si - poate sa joace un rol det in asig securitatii/ stabilitatii, la niv global. In egala mas, politica puterii a motivat si inspirat: - miscarea buddhista din Thailanda; - fundamentalistii crestini, din SUA; - nationalistii hindusi, din India; - militantii islamisti, din Tanzania. Toate aceste miscari se constituie azi in veritabile gr de presiune, la niv planetar. Privind in ansamblu, structura puterii la niv statelor moderne, constatam o crestere semnificativa a rolului pe care il are puterea politica, det de faptul ca, una dintre principalele tendinte, la niv planetar, este aceea de a solutiona problemele care apar, in urma manif rap de forta, in I rand in plan politic/ al negocierilor. In concl, insa, anal mutatiile la niv structurii puterii, putem spune ca P ec devine factorul principal, in caracterizarea centrelor de putere. Lupta pt dobandirea statutului de super-putere se duce azi in I rand, in plan economic! In consecinta, se vorbeste tot mai mult de faptul ca: noua ordine mondiala va fi, in I rand, o ordine a banilor, si, intr-o asemenea dinamica, oligarhia (dominatia) financiara va deschide drumul unei ere a unui hiper-individualism, si a unui materialism, fara precedent. Super-putere: - beneficiaza de suprematie, in pluralitatea campurilor puterii; - capabilitatea de rol strategic, de interventie. P ec det consolid poz si in plan militar (teoria generarii conflictului). Singurul element ce poate uni toate interesele si fortele politice ale unei tari: - siguranta nat/ o criza un atac - conflict fara acordul consiliului de securitate - fara baza justificativa. EM OP 9/37

NIMIC PLANETAR UN ESTE SPONTAN!!! (spatiul conceptual de manif si exercit P la niv M, si dinamica, continua de structura sch continua, campuri complementare, in statul modern): - structura puterii la nivel global - centrele de putere in ec globala - extinderea ariilor de dominatie - tendinta constanta de dominatie: fin, ec, milit - generarea dezv state, dif semnificative, sist concurential centrata pe elem fundam ce definesc statutul de super-putere (dupa RMII ierarhia puterii este dominata de P ec) - etapele manif P: caracteristici ale vectorilor de infl/ presiune in EM, inclusiv religios. Realitatea de azi: procese ce car manif puterii si declanseaza consecinte ale acesteia: GLOBALIZAREA:

4. PROCESUL DE ADANCIREA INTERDEPENDENTELOR IN EM

Tipuri de politici comerciale (expansioniste): - dominatia curentelor protectioniste (autarhice/ izolationiste); pietei liberalizare. Puternici si bogati grupari integrationiste + protectionism = asig. o per suf pt a definitiva niste structuri ale unei ec competitive proces de industrial competitiv dinamica a protectionismului limitat! - buna, realizata prin parghii si instrumente, dar nu generala (ci pe ramuri unde piata, ec, interesele statale pot fi afectate de concur externa), dar nu pt. a limita sau elimina concurenta ce genereaza evolutia. Acordul de la Washnington (R. Regan/ Casa Alba M. Thecher/Buckingam) = model de dezv ce incepe apogeul liberalismului = teoria suprematiei pietelor libere a sch de proportii la niv tuturor mecanismelor de fct a Ec Nat, Reg, Mond; sch la niv: - politicii monetare; FMI si WB - cadrului institutional; optica org internat. Astazi, sch se tranpune in accentuarea leg intre dif cat de jucatori interdependenta (leg pe verticala si pe orizontala). Capac de absorbtie a ceea ce se produce, nu se dezv intr-un ritm comparabil se produce mai mult decat se poate vinde: Conceptual, Globalizarea (in spatiul ec.) = fen de acutizare/ accelerare a interdep.: [Independ ec - azi nu mai exista ; orice suprematie = leader in productia x/ y.., dar care inglobeaza subansambluri ale unor alti leaderi (de productie a resp subansa z, k..)] - progresul se produce mai repede ca oricand; - durata de viata a oricarui produs este scurtata semnificativ; ambele aspecte proces ce asigura sansa unei tari/ ec/ stat/ piata de a intra mult mai repede si mai direct, la acara planetara, in zona puterii ec. Cu resursa fin si disponibilit RU per devine si mai mica, in a ajunge jucator activ, intr-o ec din ce in ce mai concurentiala (consecinta +, evidentiata de adeptii globalizarii). Piata are leader f. tineri, DAR, totodata, insa, (globalizarea inseamna) si: - adancirea decalajelor/ cresterea diferentelor intre dif jucatori; Globalizam performanta produci progres la scara globala, pe piata mondiala vectorii pietii difere necesitatea echil. EM OP 10/37

Ierarhiile exista, dar sunt si noi veniti, care incearca detronarea suprematiilor concurenta continua! invinsi si invingatori! Rau: inglobarea celor mici de cei mari; Bine: toti au locuri de munca; diversificare. Mondial: polemici asupra oportunitatii (globalizarii). Leaderii au hotarat: - a accelera concurenta, si - a deschide piata pt a produce progresul. Consecinta: mai multi perdanti saracia creste (> din popul globului sunt la subzistenta). Dialogul N-S = tari dezv tari in curs de dezv. Procesul de adancirea interdepreprez azi fen ce sta la baza dezv EM. Nici o tara, indif de potential/ niv de dezv pe care il are, nu se mai poate sustrage de la acest fen (mondializ/ globaliz/ internationaliz schimburilor). In agala mas, o astfel de optiune a princip Centre se Putere, la niv. mondial, s-a materializat si in faptul ca, astazi, progresul se produce si se propaga cu o vit fara precedent. Pe de alta parte, insa, unul dintre princip ob / consecinte ce trebuiau generate de acest proces (echilibrarea dezv la niv. M), nu se realiz In loc sa scada, decalajele, in EM, continua sa creasca. Intr-o asemenea conjunctura, procesul de adancire a interdependentelor - in special, si globalizarea in general, genereaza la scara planetara, o multitudine de probleme/ fenomene in disputa/ problematici internat. 1. O astfel de problema este reprez de mas in care adanc interdep constituie un fen benefic, in egala mas, pt toate natiunile/ ec lumii. Cu siguranta, accentuarea/ accelerarea ac proces det cresterea semnificativa a accesului la resurse, tehnologie, capital/ posib de finantare, insa, nu intotdeauna se transforma si intr-o crestere automata, la niv unei ec. nat. 2. O alta problema aflata in dezbatere, vizeaza mas in care adancirea interdep este compatibila cu idealul de dreptate sociala, la niv nat. Este cert ca, pt o colectivitate, in ansamblul sau, ac proces este benefic. In egala mas, insa, in cond absentei unor masuri corective, sau in cazul imposibilitatii aplicarii acestora, acest proces se transforma intr-unul dintre princip factori care modifica sit grupurilor umane, sociale, care compun respectiva colectivitate (tipuri de joburi necesare) [prin anii 40-50: produc tot; azi, fiecare produce ceva, si se asambleaza..}. Specializarea, ce sta la baza ac interdependente, det modif structurale ale pietei fdm.(de la I rev ind incoace, orice sch a fost privita cu ostilitate, la niv fdm: apar unor job-uri noi, mai bine platite (sch la niv specializarii), inseamna si disparitia altora). Mai complicat: structuri integrationiste te referi si te dezvolti, existi, intr-un mecanism integrat. Gruparea mai extinsa identificarea specializarii se reduce; cu cat ajungi mai aproape de acolo, se reduce si mai mult. Gasirea locurilor de munca marea problema. Cu cat dinamica pe piata fdm este mai mare, cu atat reorientarea este mai accentuata. Problema: masura in care adancirea/ accentuarea interdep impune unor tari ritmuri de dezv si, mai ales de schimb, imposibil de realizat. Sigur este faptul ca, intr-un astfel de context, dinamica dezv tuturor economiilor este infl major de vit de adaptare pe care acestea o au, in raport cu cele mai performante/ competitive economii.

EM OP

11/37

In consecinta, exista riscul/ posibilitatea (la fel ca intr-o cursa f. grea), a detasarii unora de restul plutonului, ceea ce se traduce printr-o accentuare a decalajelor din EM. In fiecare etapa, istoria nu conserva situatii/ ierarhii se misca continuu mereu noi tipuri de instrumente, mijloace, parghii de mentinerea leadership-ului! Liberaliz accesului la: - resurse, - tehnologie, - capital, nu aduce/ creeaza simetrie fenomenului, ci dimpotriva. Globaliz nu plecam de pe pozitii egale, si fen produce asimetria. De la bun inceput vorbim de eterogenitate/ diversificare (criterii de clasificare...in MANUAL!); nu vine pe o per de boom ec context total nefavorabil: - criza energetica; - sch de sist monetar internat; Totul produce modif esentiale intre: - dezv ec, si - climatul financiar, ca vectori ai dezv. Apar noi probleme, tendinta pierderii de suflu a mari ec (ajung sa piarda teren in ierarhia pe piata): - factori indusi; - erori, aceste decalaje de ritm fiind efectele bumerang, la globalizare. O a treia problema: 3. Mas in care adancirea interdep se poate transf intr-un factor de crestere al VULNERABILITATII unei ec nat. Este cert ca acest proces (adancirea interdep) accelereaza semnificativ: - atat producerea progresului, cat si accesul la acesta - permite intrarea pe noi piete, mult mai usor decat inainte, si, totodata, - creste semnificativ mas in care o EN poate fi infl de ceea ce se intampla, intr-un domeniu sau altul, intr-o anumita parte a globului (mobilitate, cresterea grd de influenta). Atata timp cat competitivitatea depinde de ceea ce se intampla, pe fiecare spatiu si propagarea instantanee a fen = si -, si efectele/ consecintele sunt tot + si -. Probleme in dinamica consumului nu sunt fen +, ci consecinte -. Ai probleme cu banii, ai probleme si cu dezv. Procesul de adanc interdep = principalul factor/ fen care det azi dinamica dezv, fie in plan Nat, Reg, sau Mond. Cu siguranta, absenta acestui fen, sau chiar incetinirea acestuia, s-ar materializa intr-o diminuare/ scadere semnificativa a veniturilor statelor lumii, indif de niv lor de dezv. In acelasi timp insa, ac fen reprez si principala provocare pt toate ec planetei, mai cu seama in contextul unui echil M, din ce in ce mai fragil. Princip consecinta a rap factori dezv/ contextul acestuia tend de multipolaritate plasarea unui singur stat ca principal centru de putere sa fie astazi imposibila (prea costisitoare!). EM OP 12/37

Nu mai sunt leaderi absoluti si singulari. Azi: 3 Centre de Putere SUA (in declin), Jap (spectaculoasa), UE (constructie politica- 80, Europa pierduse; azi, se relanseaza.)

5. CONFIGURATIA ACTUALA A CENTRELOR DE PUTERE IN EM

In urma plasarii procesului de adanc al interdep, in poz de factor determinant al producerii si propagarii progresului, si in cond accent liberalizarii, la niv mondial, una dintre car prin care se individualiz EM, in ultimii, mai bine de 20 ani, este dinamismul raporturilor de forte, la scara planetara. In consecinta, cu deosebire dupa sf razb rece, la niv planetar regasim accent tend de multipolaritate. Din multit de cauze ce au det ca sa nu ne mai aflam intr-o era cu singurul centru dominator/ o singura putere dominanta, aceea fiind SUA, se numara si urmat: - astazi, maj elitelor lumii, atat in spatiul lumii dezv, cat si in tarile in curs de dezv, nu se mai considera modelul american, in ciuda reusitelor/ performantelor sale indiscutabile, ca fiind unul ideal/ etalonul; - SUA nu mai pot asigura, singure, securit militara a planetei, chiar daca cheltuie cal mai mult pt aceasta (NATO 1:3, cu restul statelor); - abordarea fen ec, soc, si pol, a tendintelor acestora in spatiul nat., reg., si mond., tinde sa fie dif, atat la niv tarilor dezv, a aliatilor SUA, si, mai cu seama, la niv tarilor in curs de dezv; - partea din venitul mondial detinuta de SUA descreste lent, atat dat cresterii cotelor de piata/ marje de infl detinute de celelalte centre de putere, dar si dat progresului inregistrat de o serie de tari in curs de dezv.; - fen de pierdere de viteza/ lentoare, apar si la niv ec americane, atat ca urmare a unor cauze ec, cat si extra-ec, a unor factori directi, sau indirecti. In concl, azi ne aflam in sit in care combinatiile factorilor de productie au devenit la fel de eficiente, la niv altor economii, in comprar cu ec SUA. Aceasta face ca, la niv proceselor de dezv, in ansamblu, si cu deosebire in marele joc ind mondial, sa un ne mai aflam in sit disimetrica, car per imediat urmat RMII, chiar daca, in ceea ce priveste energia/ resursele naturale, in general, pozitia americanilor este infinit mai buna decat a Europei, si, mai ales, a Jap. Practic, ac tend de multipolaritate si pierdere de viteza, incep in 80 (primii analisti dinamici Dariel Bert; impartire cote de piata si a marjelor de putere). *

Obiectiv planetar: rezolvarea problemei saraciei!

SUA - PRINCIPALUL CENTRU DE PUTERE IN EM

SUA reprez un popor tanar/ o natiune cu un trecut recent, care, intr-un timp relativ scurt a ajuns sa se plaseze in pozitia de principal centru de putere in EM.

EM OP

13/37

SUA au avut o pornire extrem de viguroasa, bazandu-se, in mod deosebit, pe: - propriile bogatii; - abundenta de resurse naturale; - marimea/ vastitatea teritoriului, dar si pe - producerea simultana a Rev. Ind. Si a cele Democratice. In egala mas., poz geo s-a constituit intr-un avantaj de prim ordin: - pe de o parte, a tinut SUA la un relativ adapost fata de conflagratiile mondiale; iar, - pe de alta parte, i-a dat posib sa-si satisfaca dorintele/ obiectivele expansioniste. Practic, SUA nu a ezitat sa: - recurga la met pietei libere, cumparand, cu plata cash, state care azi compun confederatia! (Louisiana de la Napoleon, 1904; Oregon- de la Anglia, 1846; California de la Mexic, 1848; sau Alaska de la Rusia tarista, in 1867). In 1812 20 state, azi 51 (+ Hawaii). Printre cond istorice care au favorizat dezv SUA se numara: - nu au cunoscut feudalismul, si au trecut direct la capitalism un avant de I ordin; practic, a permis SUA sa se dezv., inca de la inceput, ca o soc civila deschisa; - teza de baza a Declar de Indep (1....) se constituie cea a Drepturilor Inalienabile, daruite de Creator tuturor indivizilor (Omului). Fundamental/ esential, este faptul ca, toate aceste drepturi, nu vizau categorii de indivizi, sau clase sociale, ci societatea in ansamblu direct indivizii (sai, ca atare); - intr-un timp relativ scurt, s-a format o piata interna uriasa, ce a contribuit, din plin, la dinamica dezv. In SUA, standardizarea si productia de serie, au aparut inca de timpuriu, fiind practic impuse/ det. de marimea/ talia pietei americane; - intr-un timp relativ scurt, stilul si modul de viata american s-au constituit intr-un model pentru tinerele generatii, din intreaga lume. SUA: - a fructificat la max elem unei etape sau alta (expansionism, industrializare, etc); - pragmatica, prin excelenta; - cu sist de la Brettenwoods dominatie financiara.

DINAMICA EXPANSIONISMULUI SUA

Inceputul sec XX inseamna, pt SUA, si inceputul expansionismului. Fideli trecutului izolationist si idealismului simplu, SUA vo aborda suprematia asupra EM fara a-si pune problema sch majore/ dereglarilor pe care le-ar putea aduce. Dupa sf RMII, SUA vor initia Planul Marshal ($50 mil; cel mai imp mecanism/ proces de fin/ creditare al unei ec din EM; al doilea a fost la falim Mexicului), pt refacerea/ ajutorarea tarilor Europei, iar, in 1949, tot la initiativa SUA, se va semna Tratatul Atlanticului de Nord - NATO. In Extremul Orient, amer vor acorda un larg sprijin logistic si fin Jap., restituindu-i acesteia rolul de zid de aparare, in fata expansionismului comunismului, in zona. Toate acestea, in contextul in care, amer au iesit cel mai bine din RMII, detinand 2/3 din rezervele de Au, planetare. EM OP 14/37

Sist ec Am. poate fi car de 3 termeni: - afaceri; - capitalism; - libera initiativa. In egala mas, ea se individualiz printr-o serie de trasaturi: - dominatia proprietatii private, care gener deplina lib a indiv in procurarea si utiliz factorilor de productie; - motivatia pt profit car tuturor dom de activ, putandu-se vorbi despre un adevarat cult al maximizarii profitului; - piata si concur detin un loc central in strategia nat de dezv a SUA; - relatia stat/ guvern mediu de afaceri este f clar stabilita, si se materializ intr-o legislatie care marcheaza clar implicarea guv./ statului in ec.; - deplina libertate de alegere a consumatorului, care a stat la baza dinamicii inovarii, a producerii progresului tehnic. - una dintre car semnificative ale ec SUA o constituie cooperarea/ rel intre ind privata si sectorul de stat, mai cu seama in dom tehnologiei de varf; - in general, de bugetul federal, de structura acestuia, dep, intr-o mas insemnata, dinamizarea ec. - in consecinta, Amer sunt cei care aloca cele mai imp/ mari sume din lume pt. C&D. De altfel, suprematia in dom C&D reprez elem fundam al mentinerii suprematiei SUA. La niv mond, SUA reprez tara cu fdm cea mai numeroasa, angajati in C&D, asa cum este si - Leader Mondial in dom Univ.! In ansamblu, ec SUA, la acest inceput de mil III, se confrunta cu o incetinire acresterii ec., atat dat unor factori ec, cat si a unora extra-ec. Astazi SUA reprez o ec. cu: - un PIB> 44.000$/locuitor; - o rata medie de crestere anuala de 2,9%; - o rata a inflatiei de 3,3%; si - o rata a somajului de 5,7%.

6. JAPONIA
Jap a reprezentat, dupa RMII, o natiune infranta, cu o ec ruinata, asa incat nimeni nu mai plasa ac tara ca un jucator semnificativ, si cu atat mai putin ca un centru de putere, pana la sf mil II. Procesul de dezv., ce a plasat Jap, in varful ierarhiei tarilor lumii, in poz de super-putere planetara, la sf anilor 70, a ramas in istorie sub denumirea de miracolul Jap (in 2 decenii!!!).(Dinamica sustinuta de o serie de mas pol speciale: de dumping, monetara, spionaj ind., etc; De ce nu o reteta acest progres? succes numai al lor, ca o soc particulara, cu trasat individuale distincte si inimitabile). Anal Mi Jap treb sa inceapa cu cea a soc jap. Ac pt ca trasat/ particularit ac soc o individualizeaza, si, in egala mas fac imposibila plasarea strat j intr-o alta tara/ intr-o alta ec. Una dintre car soc J o reprez puterea traditiei. EM OP 15/37

Ac isi regaseste bazele/ radacinile in credinta/ religie, si face ca, de-a lungul timpului, cultul imparatului si al stramosilor, sau al patriei, sa ramana de neclintit. Invatatura lui Confucius este cea din care jap si-au insusit: - devotamentul pt siguranta si onoarea stramosilor; - normele privind raporturile intre prieteni; - preceptele morale; - normele care privesc o buna org pol sau admin; si - normele privind viata de fam. Acest tip de invatatura a cultivat, in randul jap: - binele de dragul binelui; - plasarea interesului colectiv inaintea celui individual; - virtutea renuntarii; - cinstea; - dreptatea, sau adevarul; - onoarea care a ramas si astazi la fel de apreciata si stimata, ca pe timpul samurailor. In consecinta, putem spune ca insasi soc j reprez un miracol. Ea reuseste sa imbine: - vechiul cu noul; - traditionalismul cu avangarda; in toate dom vietii, ec, soc sau pol. Jap reprez tara in care reusesc sa coexiste elem specifice feudalismului sec XVIII, cu elem specifice capitalismului sf sec XX. Soc Jap traditionalista si conservatoare a reusit sa progreseze, tocmai prin car ei conciliator si progresist. Concret,plecand de la structuri ec-soc feudal asiatice, s-a inscris rapid pe drumul modernismului, construind o soc capitalista moderna si competitiva. M Jap, simplificand lucrurile la max, consta in transf dezastrului ec intr-o principala sursa de dezv, la scara planetara. In plus, ac proces s-a derulat pe o per extrem de scurta, practic J fiindu-i necesare 2.5 decenii, pt a ataca suprematia asupra EM. Particularit/ car soc j se regasesc in partic dezv ec a J, a m j. Concret, cu: - o fdm car prin frugalitate (se multumeste cu putin), car materializata in unele dintre cele mai reduse niv salarial ale momentului, si - spir de sacrificiu, materializat intr-o disciplina impinsa pana la extrem, si - prin plasarea binelui colectiv inaintea celui individual, ceea ce a det o coop aproape perfecta intre angajati si patronat, si - fructificand din plin/ valorif la max ajutorul financiar si logistic acordat de SUA, - pt jap nici un obiectiv ec nu va fi imposibil de realizat, in cond in care dep 80% de resurse din-afara tarii.. Nu exista mobilit fdm, nu exista goana dupa profit (ba chiar campanie: jap odihniti-va!) Ac elem, ce individualiz soc j, nu se regasesc nicaieri (ba chiar invers, in restul lumii: salarii cat mai mari, scad sapt de lucru, etc).

EM OP

16/37

FACTORI DETERMINANTI AI PRODUCERII MIRACOLULUI JAPONEZ

1. Intr-o prima etapa, J s-a constituit ca cel mai mare importator de tehnologie, licente, know-how, pt ca, la sf. 70 sa ajunga principal exportator. Dincolo de realiz acestei treceri <20 ani, la inceput este si tara care realiz cele mai mari investitii si profituri din aplicarea acestei tehnici moderne (1 $ investit 1,96 $ profit). 2. J nu s-a inscris in cursa inarmarilor, alocand sume semnificative in ind civila. 3. Constituirea, intr-un timp relativ scurt, a unei piete interne cu o putere de absorbtie in crestere, dat consolidarii puterii de cumparare, dat pol fiscale si a stimularii creditului de consum. 4. Interventia activa si eficienta a statului in ec, prin pol creditelor ieftine, in vederea stimularii investitiilor monopolurilor private autohtone, si prim mas de reducere a impozitelor pt corporatiile jap (o instabilitate politica, oriunde, stagneaza dinamica!!!) 5. Pol in dom pregatirii, formarii fdm/ calificare spectaculoasa, pt o dinamica spectaculoasa. (prin compar cu SUA si Europa, ca puteri la varf, Jap cea mai dura scoala din lume!!!) In fapt, M Jap inseamna plasarea corporatiilor nipone in topul a dif dom, ceea ce, per ansamblu, a facut ca, la sf 70 80, sa se vorbeasca despre suprematia ac tari, in dom in care, dupa RMII, poz acesteia era insignifianta, sau nu exista. Ex: in prod de autoturisme/ motociclete, poz J dupa RMII era total nesemnificativa; 50: 55, producea 20.000 autoturisme; 65 70.000; 70 leader mondial: > 7 mil. Acelasi lucru se va intampla si cu productia de motociclete: 50 piata mondiala era dominata de SUA (Harley Davidson, si Europa/ Italia _ Motogutzi, si Anglia Triumph)., pt ca in 60 Honda sa devina I marca, in SUA! Tor in aceeasi per, companii ca Suzuki sau Yamaha vor revolutiona piata prin motoare de mic litraj, iar in 70 j devine leader mondial, producand peste 8 mil unitati. In ambele cazuri, din productii erau destinate exportului. Sit asemanat vor fi in ind/ prod de TV, video, radio, dom in care J, dupa RMII, nu reprezenta nimic, iar in 70 ajunge in poz de leader mondial. La fel si in dom constr de nave si a otelurilor, unde in 70 J ajunge sa detina suprematia. Un alt dom in care regasim o dinamica spectaculoasa a companiilor j este cel al robotilor ind., dom care, incepand cu 70, reprez unul dintre dom ce consolid suprematia corporatiilor j, si, de atunci, si pana azi, aprox 70% din robotii ind., la niv mondial, sunt de productie. Un alt dom in care comp J au revolutionat piata: ind ceasurilor; acolo unde comp ca Seiko, Citizen, sau Orient, cu ceasuri ce folosesc cristale lichide si cuarturi, aduc J in poz de producator si exportator de prim rang, la niv planetar. In ind cipurilor, J a ajuns in poz de leader mondial, poz pe care si-a consolidat-o si pastrat-o, in pofida unor atacuri f dure venite la incep ac mil din partea Sud-Coreenilor si Taiwanezilor. Exista si ale dom in careJ s-a lansat intr-o ofensiva f put, luptandu-se pt a dobandi poz de leader. Asa s-a intamplat in ind semi-conductorilor, dom informatic (unde IBM e leader), sau al prod de bunuri de consum curent, indeosebi cele alim si cosmetice, sau in som serviciilor, indeosebi cele horeliere. In concl., desi de-a lungul timpului a fost acuzata de protectionism, dumping, spionaj ind si fol o pol monetara controversata, J reprez tara care, cu siguranta, a pierdut RMII, dar l-a castigat pe cel ec, care i-a urmat!

EM OP

17/37

7. EUROPA DINAMICA INTEGRATIONISTA

Atena 2003 orientarea catre Centru si Est. Unita de nevoie rejoaca cartea 70-80 (cand demareaza un proces complex de restructurare ec si soc/ program de austeritate, cu accentuarea dinamicii sch comerciale/ integrationista); a resimtit cel mai mult criza structurala si energetica. Greii Europei: motoarele dinamicii economiei vest-europene, pierdeau trenul competitiei internat. Istoria se repeta acum, dar creste grd de eterogenitate/ mari decalaje intre noii veniti si Europa celor 15 (mentalitati, structuri, economii, traditii diferite). Succes politic, dar nu prea fct ec apar complicatii. Procesul nu este finalizat, si nici prea clar, si nici rez nu sunt cele asteptate, cf proiectiei. Dupa razb rece, sferele de infl au facut posibila extinderea integrarii, cu orientarea catre tarile din Centrul si Estul Eur. Ce reprez ac transformari ? Care sunt proble ec/ soc de confruntare si care este reactia de raspuns ? Dupa 15 ani de tranzitie , nu se gasesc modele de referinta pt generaliz proces. (Erori de strategie, procese care trebuiau sa fie factori esentiali in ac transf privatizare, restructurare, nu s-au produs eficient) Efectele care au devenit vectori de presiune sociala perturbari. Intarzieri repetate competitivitate pierduta. Dar si Europa vine dupa un deceniu de probleme. Germania, Franta, Italia complex de probl ec. pe un fond general destul de instabil planetar. Armonizare, competitivitate, eficienta nu au asigurat o fct integrata ineficienta ec.

UE CENTRU DE PUTERE IN EM
1. Transformarile din ECE Tranform din ECE reprez, cu siguranta, unele dintre cele mai neasteptate, dar si profunde sch realiz dupa RMII. Evenim care s-au petrecut la sf 80 (89 90) marcheaza inceputul unei noi etape/ peroiade, la niv tuturor ec, soc, foste socialiste/ comuniste. Numitorul comun il reprez faptul ca toate aceste tari au ales solutia unei sch radicale, pe toate planurile: ec, soc si pol. Daca, dpdv politic, succesul nu a intarziat sa apara, iar fen ca pluripartitismul, alternanta la guvernare, democratiz vietii politice, s-au produs in orizonturi de timp rezonabile. Dpdv ec si soc., insa, lucrurile s-au complicat si, in urma unor erori de strategie, transf s-au produs mult mai lent, si, de f multe ori, nu au avut suportul social scontat. Concret, pt a transforma ac ec din ec etatiste, hipercentralizate, in ec de piata, functionale, era nevoie de un proces de reforma complex, care sa vizeze o arie f larga. In consecinta, ac reforme vizau : - sist de taxe si impozite - sist proprietatii - securitatea sociala - mecanismul preturilor, etc. un obiectiv f imp, pt toate ac tari/ ec, il reprez/ constituie CONVERTIBILITATEA monedelor stabilirea unor rate de sch reale. EM OP 18/37

Intr-un astfel de context, ajutorul vestic pt reforma estica reprez o necesit de prim ordin, dar nu exclusiva. Programele de sprijin cuprindeau fonduri pt dezv, care erau insa insuficiente, in raport de natura si dimensiunea problemelor existente. In consecinta, imprumuturile si investitiile directe, din strainatate jucau un rol esential, la niv tuturor acestor ec. In egala mas, insa, dinamica acestora era direct conditionata de reusita programelor de reforma, de asigurarea unui cadru general stabil si de cresterea competitivitatii/ insanatosirea acestor ec. Pe ansamblu, pt a realiza/ produce aceste transformari, ec Central si Est Europeana aveau nevoie de sprijinul fin si logistic al tarilor occidentale. Ca atare, in realiz ob prevazute de programele de reforma, guv occid vor juca un rol deosebit de imp. In fond, acestea, impreuna cu FMI si WB reprez categ de surse ce au capabilit sa se implice/ intervina eficient,in probleme de nat si marimea celor existente in fostele tari socialiste. Amploarea probl cu care ac tari se confruntau era una deosebita, atat dat stadiului de la care s-a plecat, dar, mai cu seama, dat erorilor pe care acestea le-au facut, de-alungul asa-numitei per de tranzitie. Una dintre princip probl cu care se confruntau ac tari: niv PNB al acestora, si grd de competitivitate rel saczut, in anumite sectoare/ domenii In plus, in per imediat urmat, transf pol ec ale tuturor ac tari, au cunoscut un proces de ingustare (crestere falsa a pietelor, disparitia anumitor domenii/sectoare). In cond in care acestea ar fi fost gestionate corespunzator, ar fi putut sa det o crestere a flexibilit ac ec si orientarea catre tipuri de specializare potrivite. In realit insa, s-a produs o cadere de proportii, dpdv ec, in primul rand dat prabusirii prod ind. Procesul de privatiz trebuia sa constituie princip resort/ factor al restructurarii ac ec si, in egala mas, elementul determinant pt atragerea de capital strain. In realit, procesele de privatiz s-au derulat lent, si in numeroase cazuri s-au constituit intr-o sursa de producere a unor disfunctionalitati majore, la niv ac tari. Lipsa de coerenta in strategiile vizand vanzarea activelor statului a det, in multe cazuri: - intarzierea investitiilor straine, - cresterea grd de coruptie, si - pierderea suportului social. (RO: partile sociale crestere si dinamizare falsa a cererii de consum in loc de relansare, asistam la o cadere. 90 93, cea mai mare cadere ec din toata ist sa, pe timp de pace. Tarile care au vandut cel mai rapid activele statului, au facut cate ceva. Apare o noua cat de jucatori: profituri mari si modif structurale ec, facute neprofesionist si nesemnificativ: distorsiune!). Dincolo de toate aceste probleme, faptul ca ac tari alegeau solutia sch radicale (ec soc, si pol), insemna dispar Consiliului de Ajutor Reciproc CAER, dupa 40 de ani. In momentul acestei desfiintari, un grup de tari ajunsese sa produca 1/3 din productia ind mondiala si din cea de cereale, iar in comrtul mondial detinea o pondere de cca 11%. Pactul de la Varsovia raspuns la integrarea vest Europeana (80), si la polarizarea SUA si URSS. Crestere grd de indatorare mondial, fara precedent foamea de valuta convertibila Renuntarea la vechile piete, si la sist de decontare caracteristice si reorientarea catre piata tarilor dezv, cu precadere, in cond scaderii dramatice a productiei, indeosebi ind, aveau sa genereze o criza semnnificativa, la niv tuturor ac ec. - cea mai grava eroare, in proc de tranzitie. CAER piata fct pe baza de marfa contra marfa, la preturi avantajoase. Avantaje stingerea creantelor/ datoria era trilaterala. EM OP 19/37

Dupa: a produce, nu inseamna si a exporta. [RO a pierdut China, Rusia, Orientul Mijlociu piete de talie. - s-a focusat pe cele mai aglomerate piete Un sistem nu se sch peste noapte, cu altul. Structura integrationista protectie fata de exterior, avantaje pe dif nivele in interior. 90-91 fara impuneri vamale - pierdere avutie nat.] In acest context, stabilizarea acestor ec , si identificarea si aplicarea unor solutii care sa duca la o dezv durabila, se plasau in prim-planul ob acestor tari. Din pacate, insa, dinamica investitiilor straine si mediul de afaceri, in general, au fost afectate in mod semnificativ in I parte a anilor 90, de inflatie. Un alt proces cu care toate ac ec si societati s-au confruntat, a fost cresterea dramatica a somajului (1519%) criza la apogeu. Mai tarziu, a Iia 90 sist s-a mai imbunatatit, piata fdm a devenit mai flexibila, insa, din pacate, ac imbunatatire s-a dat, in mare parte, amanarii proc de restructurare si a procedurilor de declansare a falimentului (salarii mici..) Proc de privatiz s-a produs mult mai lent, si cu grave disfunctionalit. Tarile care au vandut cel mai repede si mai bine activele statului, au devenit si principalele surse de atragere a investitiilor straine directe (70% din invest straine sunt in Pl, Hu, Cz). O alta car a ace per de tranz imbunatatirile, starea de bine, nu au fost resimtite de populatia acestor tari. Chiar daca veniturile au inceput sa creasca, si ac ec au cunoscut fen de crestere ec, toate acestea s-au realizat mult mai lent, in compar cu asteptarile popul, sau cu ob generale ale planurilor de reforma. In ultima per a acestei etape, suportul public a fost generat de dinamiz proc integrat, de faptul ca apartenenta la marea fam europeana se poate transforma din vis in realitate.

8. CHINA
Tara in care regasim: - un regim politic comunist, si - o economie in care, treptat, dar sigur, au fost instaurate mecanisme caracteristice economiei capitaliste. Dezvoltarea Chinei se realizeaza dupa sloganul: O tara doua sisteme!, reusind sa armonizeze si sa imbine, ceea ce parea imposibil, adica socialismul, cu capitalismul. 1. China continua sa fie condusa de un regim politic considerat autoritar, fiind deseori atacat, datorita: - represiunilor asupra dizidentilor politici; - incalcarii drepturilor omului; sau, - nerespectarii principiilor democratiei. In acelasi timp insa, analizand China, dupa RII, putem spune ca vorbim despre un regim politic care si-a atins principalele obiective de politica externa: - in 1971-1972, China devine unul dintre cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU; - incheie Tratatul de Pace cu Japonia; - normalizeaza relatiile diplomatice cu SUA care: o recunosc guvernul chinez ca fiind singurul legal, iar Taiwan-ul ca o parte componenta a Chinei, si, in egala masura, o reinoiesc acesteia Clauza Natiunii celei mai Favorizate; - semneaza Declaratia Comuna cu Marea Britanie, in iulie 1997 (acum 10 ani), data cu care China isi exercita, din nou, controlul/ puterea asupra Hon-Kong-ului; EM OP 20/37

normalizeaza relatiile cu Rusia, Vietnam, si Coreea de Sud; si, reuseste sa-si adjudece organizarea Jocurilor Olimpice din 2008.

2. Dpdv economic, China reprezinta economia ce a inregistrat cel mai constant proces de dezv., la nivelul ultimilor peste 30 de ani, in contextul mentinerii celei mai ridicate/ inalte rate medii anuale de crestere economica, la nivel planetar. Fara indoiala, la baza strategiei de dezv. a Chinei au stat o serie de optiuni/ decizii, care au det. succesul acesteia. China s-a angajat pe calea dezv ec acordand o atentie deosebita: - industrializarii tarii, si - cresterii productiei agricole; - sporirii avutiei nat, si - ridicarii niv de trai al populatiei. Succese remarcabile, dupa RII si pana in prezent, au fost inregistrate de catre China in domeniile: a). Educational: - eradicarea, in mare parte, a analfabetismului (dupa RII 80% analfabeti; acum < 10%, putin diferentiat, pe sexe); - generalizarea, > 60% a inv obligatoriu, de 9 ani - evolutie spectaculoasa in dom universitar: principal jucator pe piata edu mondiala, si europeana - dupa RII 120.000 studenti; azi 10 mil. = locul I in lume, si cea mai inalta rata de crestere, in domeniu, din lume; - o retea impresionanta de universitati (de stat si private): inainte 500, acum - > 1730 univ.; - grad de deschidere trimitere studenti inafara tarii: cca 20.000, din 150.000 total straini, in UK (cel mai conservator si scump sistem), iar ratele de crestere sunt la fel spectaculoase: 70%; - asigurarea, pentru toate cele 60 de minoritati, a invatamantului bilingv, in peste 10.000 de scoli/ unitati, de profiluri diferite. b). Economic: deschidere incepand cu 1979: - crearea zonelor speciale1, care a determinat: - intrarea unor capitaluri straine uriase, si - ocuparea unei parti semnificative a fdm. Deschiderea si cresterea economica, continua, spectaculoasa de la RII si pana azi, a facut posibil ca China sa devina: - a IV-a putere comerciala a lumii; - Leader Mondial in ceea ce priveste: - investitiile straine directe; - rezervei valutare. In egala masura, insa, Ch se confrunta, inca, cu mari probleme. Desi s-au pus bazele renuntarii la vechile sisteme, s-a instaurat o noua conceptie ec si soc, transf di Ch s-au instaurat cu greu, dat: - niv precar/ redus de la care s-a plecat;
1

In acceptiunea Chinei, ZS sunt mult mai mult decat traditionalele zone libere; pe aceste teritorii activ. ec se desfas dupa alte reguli ale jocului, fata de restul teritoriului Chinei; princip car o constituie facilitatile deosebite oferite investitorilor strainini, ca: scutirea de taxa vamale, dar si de impozite pe profit. Practic, aceste ZS s-au transformat intr-un fel de lab, in care a fost experimentata ec capitalista, ele devenind, in scurt timp, principalele motoare ale dezv ec a Chinei.

EM OP

21/37

- decalajelor imense existente intre diferite zone. c). Monetar/ Financiar - Bancar: Cu precadere: asigurarea stabilitatii monetare, prin inlaturarea dublului curs al monedei nationale (yoan). S-au luat masuri pentru: - a implementa un sist fiscal viabil; - o revizuire si reasezare, pe baze noi, a sist bancar; - continuarea pe calea unei politici de deschidere bancara. d). Agricultura: Desi reprez o tara cu mari probleme in ac sector, det de: - dotarea precara de la care s-a plecat, si - pt ca trebuie sa hraneasca cea mai numeroasa popul de pe planeta - > 22% din popul globului, cu aprox 7% din totalul terenurilor arabile; in plus: - probleme serioase dat. catastrofe naturale frecvente inundatii, si - fenom imigrationist, dinspre zonele rurale, catre marile aglomerari urbane. China reuseste sa surmonteze aceste handicapuri, si sa se plaseze in pozitia de: - Leader Mondial in privinta productiei de cereale!!! Unul dintre factorii care au avut un rol det in succesul obtinut in ac dom il reprez dinamica sectorului Cercetare-Dezvoltare!, China fiind azi tara cu > 7.000 inventii/ an!, in domeniu. In consecinta, agricultura reprezinta o prioritate, in strategia gen de dezv a Ch, o atentie deosebita acordandu-se corelarii intre cresterea populatiei si cresterea productiei de alimente. e). Informatizarea: - Leader Mondial in productia de componente, dar, in egala masura, - a reusit sa elab si sa implementeze o pol de informatizare, in intreaga economie! f). Ind textile si de Confectii: - cea mai imp. Parte a capac de prod a principalelor marci/ brand-uri din dom se afla pe terit Chinei! g). Alte domenii Ind: Ind produselor de uz casnic, Ind traditionale Ind de inalta tehnicitate: electronica, petrochimie, aeronautica, ind spatiala, ind nucleara.

h). Turism: un imp jucator pe ac piata, de asemenea intre primele 10 tari ale lumii in 2020 are sanse sa devina leader mondial!

Per ansamblu, China a reusit devansarea obiectivului sau principal: multiplicarea, de 4 ori (!), a Produsului National Brut al anului 1980, cu 5 ani!!!2 Acesta este motivul pt care China isi propune dublarea PIB al anului 2000, pana in 2010.
2

Desi realizarea acestui obiectiv presupunea o per de 20 ani (1980 2000), el a fost realizat in 1995.

EM OP

22/37

Per ansamblu, desi China mai are de rezolvat numeroase probleme3, constituie unul dintre cele mai imp modele de dezv, dupa RII. Cu siguranta, functionand la max poz actuala, dpdv ec si strategic, are toate sansele sa-si indeplineasca ob propuse4: - devansarea, intr-un orizont de timp mediu, ec Jap (2010-2012), si pe cea a SUA (2030). Dpdv strategic: - cea mai imp putere nucleara a planetei I loc - putere militara5 - spatial a III-a, dupa SUA si Rusia - energetic semnificativ (contraofensiva: Moscova, Pekin, Teheran) - constanta in dezv ec - performanta in realiz ob politice - o piata de volum (productie) - un parcurs de succes (productia de masa toate marile companii au productia aici; dar si o piata de supapa pentru supra-productie) - in curand, comert in nume propriu....cu sanse mari ca balanta sa se incline catre acest mecanism, ca model!

9. PIATA FINANCIARA Relatiile Financiare Monetare Internationale

Dupa RII regasim I sistem monetar internat (cu vocatie mondiala), care a ramas in ist sub denumirea de: Sistemul Monetar international de la Brettenwoods. Acesta este I care a generalizat teoriile si practicile monetare ale timpului, in conformitate cu raportul de forte exiatent la niv mond, dupa RII. Concret, ac sist: - a facilitat crearea unui mecanism efectiv de decontari multilaterale; - a liberalizat, intr-o oarecare mas misc de capital; si, - a asigurat, pt o anumita per de timp, mijloacele de plata si de credit, contribuind esential la refacerea si relansarea ec, si la dinamizarea sch comerciale internat. Pe de alta parte, ac sist a continut si o serie de neajunsuri, care, treptat, au evoluat, au det o stare prelungita de instabilitate, si, in final, au condus la desfiintarea acestuia/ renuntarea la acesta. Functionarea ac sist a avut la baza 4 principii: 1. PRINCIPIUL ETALONULUI: Au - $ Intr-un sist monetar, rolul esential ii revine etalonului, ca element fundamental, de referinta, pentru toate celelalte monede ale tarilor membre ale sist. La Brettenwoods s-a stabilit ca etalon Au si USD - ulterior, singurul ramanand USD. Rolul international al USD inseamna ca, in moneda nat. a SUA: - se constituie rezervele valutare ale altor state; - se exprima preturile mondiale;
3 4

PIB/ locuitor inafara competitiei cu marile puteri Den Tiao Ping: 1970 cand chinezii se vor destepta, lumea se va cutremura 5 Mao: puterea vine de pe teava unui tun

EM OP

23/37

- se deruleaza cea mai mare parte a platilor internat., - se acorda credite externe; sau, - se efectueaza investitii in strainatate. Faptul ca, in 1971, am asistat la demonetizarea AU (suspendarea convertibilitatii in Au), a insemnat si inceputul unei expansiuni, fara limite, a monedei nat. a SUA. Ac. Situatie aducea o noua problema, in interiorul sist, si la niv ec mond. Asigurarea banilor necesari sch internat presupunea o cant din ce in ce mai mare de USD, care sa circule inafara granitelor SUA, ceea ce se materializa intr-un deficit cronic al balantei de plati a SUA. Corectarea ac deficit ar fi putut sa lipseasca ac mondiala de mijl banesti necesare. In fata ac sit., se va opta pt deficitul cronic al balantei de plati al SUA, ca alternativa la inhibarea comertului internat., din lipsa de devize (bani). Ac optiune va genera insa o asimetrie inechitabila de pozitie si de comportament. In timp ce toate tarile lumii trebuie ca, mai devreme, sau mai tarziu, sa-si corecteze deficitele/ rambursarea datoriilor, SUA este invitata sa-si mentina, sau chiar sa-si creasca aceste deficite, ceea ce se traduce si prin faptul ca pot sa consume, mai mult decat produc!!! 2. PRINCIPIUL UNIVERSALITATII orice tara/ stat putea sa adere la sitem, si, in consecinta, la FMI. In realitate, ac principiu nu s-a respectat niciodata, dat faptului ca, inca de la inceput, o serie de tari, unele cu un potential semnificativ ec si nat (URSS), nu au aderat la acsistem. In plus, odata cu trecerea timpului, am asistat: - pe de o parte la consolid proc ind, la niv tarilor dezv, iar, - pe de lata parte, la un proces de emancipare ec la niv tarilor in dezv. O astfel de sit a det accentuarea unei diversitati de interese, care si-au gasit expresia, in principal, in plan monetar. In realitate, ac sistem a fost creeat in anumite cond, pe care istoria nu le-a conservat. Neputinta acestora de a face fata acestor cat noi de interese/ obiective, a det erodarea sa treptata, si, ulterior, lichidarea ac sistem. 3. STABILITATEA CURSURILOR SI A PARITATILOR VALUTARE Intr-un sist monetar, orice moneda treb sa aiba o definitie legala, ceea ce, in contextul actualului sist monetar inseamna valoarea paritara, exprimata in Au sau $ (ulterior, numai in USD). In plus, la conf monetara de la Bretenwoods, s-a convenit asupra fixitatii cursurilor si a paritatii valutare. Practic, ac reprez principala conditie, in vederea instaurarii unei discipline de plati internat cursurile monetare/ valutare nu puteau sa varieze pe piata decat in limitele de +/- 1, in raport cu paritatea, iar, incepand din 73, cu +/- 2,25%. In cazul in care aparea o tendinta de depasire a acestor limite, autoritatea monetara a statului emitent = Banca Centrala, avea oblig sa intervina pe piata, prin vanzari sau cumparari de valute, pana cand asistam la reintrarea in limitele stabilite ale cursurilor monetare. 4. CREAREA UNEI REZERVE ECHILIBRATE DE LICHIDITATI Respectarea ac principiu constituie principala cond a mentinerii unui echil fin la niv sist, iar rolul hatarator in asig respectarii acprincipiu ii revenea FMI, ca instit fin principala a sist. Stabilitate macro: credite la deficite temporare ale balantelor de plati ale statelor membre. FMI stabilitar fin internat Brettenwoods: 2 variante - Anglia - Planul Keins - US Planul (Henry) White seful Trezorerieo USA/ federal reserve

EM OP

24/37

Aceste 2 planuri coincideau privind ob ce trebuiau atinse: - stabiliz cursului monetar - restab convertibilit libere a monedelor - incuraj dezv sch/ comertului international - acordarea de facilit tarilor aflate in dificultate In egala mas, ac 2 planuri difereau fundamental, in 2 privinte: - Finantare UK estimau ca suma prevazuta in proiectul USA este insuf si poate sa provoace o penurie de USD, care sa blocheze expansiunea comertului - USA sustineau ca var imaginata de Keins poate sa det/ conduca la o indatorare nelimitata, ceea ce ar putea afecta semnificativ stabilit sist - Modul de ajustare USA sustinea ca ajustarea sa fie suportata de tarile deficitare, care ar fi fost obligate sa implementaze programe de stabilizare si sa-si reduca importurile - UK propuneau ca ajustarea sa fie suportata de tarile excedentare, pe care le obligau sa-si mareasca importurile (generoasa, casa de compensatie internat/ bani ai bancilor). In final, un compromis anglo-american La conf monetara de la Brettenwoods vor fi adoptate 2 texte care vor ramane in ist: - Statutul FMI, si - Statutul BIRD (Banca Internat pt Reconstructie si Dezv) program de sprijin pt tarile in curs de dezv.

ERODAREA SI LICHIDAREA SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL DE LA BRETTENWOODS

Sch rap de forte la niv ec tarilor membre ale sist a insemnat si o presiune ct asupra USA. Ac presiune s-a accentuat la sf anilor 60, odata cu devaloriz lirei sterline, in 67, si a francului francez, in august 69. Toata ac presiune era resimtita de toate monedele membre ale sist., mai putin de USD, care era condamnat sa nu fie devalorizat. Practic, pe tot parcursul deceniului VI, deficitul cronic al balantei de plati americane constituia si principala sursa de tensiune in interiorul sist. In SUA, in acea per., erau dominante teoriile monetariste, care se bazau pe existenta unui sist monetar cu moneda de rezerva, care era USD, ceea ce insemna ca respectiva moneda centrala a sist era cea in fct de care se faceau toate sch de paritate. Pe o astfel de poz a USD va baza strategia administratia SUA, atat pe plan intern, cat si extern. In egala mas, insa, dpdv fin, SUA trecea printr-o per deosebit de dificila.: - cresterea constanta a chelt militare, cauzate de razv din Vietnam va agrava serios cele 2 deficite: budetar si al bal de plati, si, in plus, mentinerea unor rate relativ scazute ale dobanzilor in per 69 71, in contextul unei emisiuni monetare accelerate, vor face inevitabila devalorizarea USD.

EM OP

25/37

In fapt, elem cel mai vizibil al probl fin ale SUA il constituia erodarea continua astocului oficial deAu american. O serie de atacuri speculative, deosebit de violente, vor det bancile Central Europene sa intervina masiv pe pietele de sch, pentru a apara USD. Asa se face ca in 12 si 13 august 71, ac banci vor acumula cant uriase de USD, in rezervele lor de sch. Intr-o astfel de sit de urganta, Pres de atunci al SUA R. Nixon, va convoca o reuniune, in urma careia se va decide: - suspendarea convertibilit USD in AU, la un pret fix, - reducerea impozitelor, - inghetarea preturilor si a salariilor, pe o per de 3 luni, si - instaurarea unei taxe tampon, de 10% asupra importurilor. In urma anuntarii acestor decizii, bancile centrale isi opresc interventia inpietele de sch, USD incepe sa fluctueze sf sist monetar de la Brettenwoods. Pe 18 dec 1971, prin acordul de la Washington, se decide devalorizarea oficiala a USD, cu 7,89%, si largirea marjei de fluctuatie a cursurilor de sch fata de paritate, cu +/- 2,25%. Din 1973 cursurile monetare vor varia zilnic, in cadrul flotarii generalizate a monedelor sch de fond in fct pietei fin., principalii clienti ai FMI, si structura tipurilor de operatiuni. Renuntarea la sist de la Brettenwoods lasa sist monetar internat fara reguli fixe aproape dintre tari decid sa lase sa fluctueze liber propriile lor monede, tarile Europei ajung la un acord de coop, si ulterior formeaza Sist. Monetar European, iar cea mai mare parte a tarilor in dezv isi vor raporta monedele la o valuta forte, sau la un cos valutar grup de monede. O astfel de diversitate de politici de sch trebuia sa se reflecte in noi acorduri monetare. Principalul obiectiv/ cerinta era de a creea un sist monetar suficient de flexibil, care sa poata sa faca fata unor piete de capital care deveneau din ce in ce mai puternice. Ac mobilit din piata de sch incepe din 50, tinuta in frau de fixare cursuri si paritati. Parinte monetarism: Fitman FMI va trebui sa-si revizuiasca pozitiile (fixarea de cursuri si paritati sis contraproductiv). Intr-un astfel de context, asistam la necesit sch Statutului FMI. Negocierile privind modif Statutului FMI incep in aug. 71, si se vor finaliza abea dupa 5 ani, printr-un acord acceptabil, pt toti, in ian. 76. Acest Acord, ratificat la Kingstone (Jamaika), va da nastere celui de-al II-lea Statut al FMI. Acest nou statut va legifera: - flexibilit. gen a monedelor care se manifesta inca din 71; si - va acorda statelor membre lib de a-si conduce pol fin pe care si-au ales-o, fie ca este vorba de o fluctuatie pura, de una limitata, sau de raportarea la o valuta forte, sau la un cos monetar , insa - va cere acestora sa-si supuna politica schimburilor unei supravegheri atente, din partea FMI. O astfel de decizie va reprezenta, pt FMI, o adevarata piatra de incercare: - generalizarea flotarii cursurilor de sch, - posib de a accesa direct piata de capital, si EM OP 26/37

- formarea sist monetar european, vor det tari dezv/ industrializate, pana atunci principala cat de clienti ai fondului, sa ocoleasca creditele acestuia. Intr-o astfel de sit., FMI era lipsit de una dintre princip sale misiuni: asig stabilit Sist Monetar Internat. O astfel de conjunctura a det apar unor voci care puneau in discutie utilit mentinerii unei instit al carei manadat parea ca disparuse. Ac sit nu va dura, in I rand dat producerii, la mijl 70, a I soc petrolier. Tarile in curs de dezv vor fi unele dintre princip victime ale acestei crize, de proportii, iar FMI isi va redefini misiunea, si se va orienta, cu precadere, catre acordarea de asistenta acestor tari. Acesta este si mom. din care, treptat, dar sigur, se contureaza afaceri din ce in ce mai dure, care vizeaza pol FMI. Princip probl aflate in dezbatere vizeaza: - rigiditatea acestuia; - faptul ca nu a reusit sa impiedice cresterea excesiva a grd de indatorare al acestor tari, si, in egala mas, asteptand finalul dec. VIII pt a aproba stergerea unor datorii pt cele mai indatorate tari, a contribuit la provocarea unui deceniu pierdut pt maj tarilor in dezv. In egala mas, trebuie spus ca rel FMI cu tarile dezv data inca din mom aparitiei acestuia. O serie de tari nedezv, semnificative, s-au numarat printre membrii fondatori ai FMI (China si Brazilia), iar, ulterior, au fost aprobate acorduri de confirmare pt noi tari, in curs de dezv (tari din America Latina). In consecinta, inca de la inceput, FMI a avut ca preocupare definirea unui cadru general pt pol de stabilizare in ac tari. Incepand cu 60, maj tarilor in dezv (in special Am. Lat.) se vor plasa intr-un context/ situatie cu totul particulaara: - vor beneficia de intariri masive de capital, mai ales prin intermediul imprumuturilor; - vor beneficia de o atit ingaduitoare a bancilor centrale occidentale, care vor mentine dobanzile, in gen negative, in termeni reali. In marea lor maj., creditele contractate vizau investitii in domenii rentabile, cu deosebire in sectorul energetic. Chiar daca ar fi estimat criza care urma sa se produca, FMI n-ar fi putut sa faca prea multe sa o impiedice, deoarece aceste tari beneficiau de finantare externa, din abundenta. Sit se sch dramatic in 82: - se sch fundamental pol Monetara a trezoreriei USA reasezarea ratelor dobanzii, la niv pozitive, in termeni reali. In plus, EM intra intr-una dintre cele mai semnnificative crize din ist existentei sale tarile in dezv vor resimti din plin o astfelde conjunctura, total nefavor. Astfel, princip ob al FMI incepand din 82, il reprez acordarea fondurilor necesare statelor indatorate pt a evita o generaliz a lipsei posib de plata a dat/ a incapacit de plata. In admin ac sit, FMI avea 2 cat de interlocutori/ clienti: - creditorii bancile com, indeosebi, pe care incerca sa le convinga ca este in propriul lor interes sa continue sa acorde credite si sa participe la operatiuni de refinantare, pt a evita o generaliz a incapacit de plata a dat.; - tarile indatorate pe care incerca sa le convinga sa continue sa plateasca, macar dobanzile, pt a evita un colaps al finantarii.

EM OP

27/37

Poz FMI era una deosebit de dificila, intru-cat apropierea pe care si-o propunea sa o medieze trebuia sa se produca in mod voluntar, pt ca nu avea parghiile/ instrumentele pt a obliga, nici bancile si nici tarile indatorate, sa adopte o astfel de solutie.

FMI si SCHIMBARILE anilor 80

Inceputul anilor 80 inseamna si o sch maj de optica, la niv Pietei Fin., in general, si la niv FMI, in special. In mom in care FMI a fost creeat/ format, s-a plecat de la teza cf careia, in cond in care pietele nu fct perfect, se impun o serie de mas/ presiuni internat, asupra pol ec ale tarilor lumii, pentru a corecta respectivele inconvenienta/ disfunctionalitati. O astfel de conceptie se materializa in faptul ca accesarea fondurilor pe care FMI le punea la dispozitie, se realiza in cond adoptarii unor mas.: - crestere cheltuieli, - reducere impozite, - scaderea ratelor dobanzilor. Incepand din 80 prezent, sit este invers: statele pot sa apeleze/ beneficieze de respectivele fonduri in cond exact contrare: - reducere deficite, - crestere impozite, si - marire rate dobanzi. Ac sch s-a produs in contextul in care, incepand cu 80, asistam, la niv mondial, la cea mai put ofensiva a ideologiei pietei libere. (Theacher si Regan optica la niv global). In 1981 se sch garda si la BM, dar si optica. In viziunea noiii conduceri (apara Damara), statul este problema principala, iar pietele libere constituie principala solutie de rezolvare a problemelor, indeosebi la niv tarilor in dezv. Desi misiunile BM si FMI raman distincte, activ lor incep sa se suprapuna. - BM era consacrata eradicarii saraciei, iar - FMI mantinerii stabilit globale. In schimb, FMI, plecand de la premisa ca orice problema structurala poate sa afecteze structurarea in ansamblu a unei ec., deci si bugetul de stat, sau deficitul comercial, a considerat ca, in atrib sale intra toate probl fin. Pol FMI, dupa 80, s-a bazat pe 3 piloni: - austeritate fiscala; - privatizare; - liberalizarea pietei. In plus, plecand de la premisa cf careia, pt FMI nu exista decat un singur drum bun, orice abatere de la acesta ducea la dobandirea statutului de stat deviat de la traiectorie. Toate acestea au facut ca, pe ansamblu, FMI sa devina principala tinta a atacurilor venite, mai cu seama, dinspre tarile in dezv. In centrul ac atacuri, din ultimii 30 ani, s-au aflat: - folosirea principiului conditionarii, ca instrument pol.-ec.; - elab unor rapoarte standard; - nu recunoaste, in mod oficial, dreptul fundamental al cetateanului, la informare, desi este o institutie publica.

EM OP

28/37

Dincolo de incercarile FMI de a mentine stabilit., la niv global, fen la care am asistat reprez o umbra semnificativa asupra eficientei politicii acestuia. 3 mom semnificative: - criza mexicana: incapacitatea de plata a tarii; - asiatica: prabusirea monedelor in spatiul celor mai dinamice ec din sec trecut (eficienta = economisire, investitie, rez probl soc) - soarta tarilor din ECE.

CRIZA MEXICANA
30 ian 95 in ist. Pietei fin a EM pt prima data, asistam la declansarea starii de faliment al unei tari/ stat. Se declanseaza pe 21 dec 94, cand guv mexican face publica devaloriz monedei nat (pesos), cu 15%. Ac intervenea dupa 7 ani de stabilitate neintrerupta, si in cond in care ec mex urma un trend ascendent. In acel mom., marile banci de pe Wall Street, si Fondurile Private de Investitii vor fi cuprinse de panica, dat faptului ca investisera > 50 miliarde $, in imprumuturi de stat mexicane, actiuni si obligatiuni. Facusera ac lucru/ avusesera o astfel de pol, pt ca, pana la acel mom., Mex se bucura de renumele unui stat cu ec solida, care respectase intocmai recomandarile FMI. In noua sit insa, toate aceste depuneri erau amenintate de o scadere de valoare semnificativa. In consecinta, toti cei care au putut, si-au retras banii din Mexic. In numai 3 zile, moneda mex a pierdut 30%, iar max de criza deval a fost de 50%. O astfel de sit reprezenta un pericol deosebit pt SUA. In fond, unul dintre cele mai imp ob ale Admin. Clinton (stabilit ec a Mex) risca sa esueze. S-a format o Celula de Criza, din reprez ai Bancii Centrale, ai tuturor resorturilor bancare, inclusiv al Consortiului Securitatii Nationale Americane Pesos Shield. Dupa 3 sapt de negocieri, lucrurile pareau sa se imbunatateasca. Pres Mex Ernesto Iedil, isi sacrifica min de fin, si anunta restructurarea radicala si imediata a finantelor statului. Pe de alta parte, Clinton va anunta ca SUA vor sprijini Mex., cu garantii de credit, in val de 40 miliarde $. Obiectivul comun al celor 2 il constituia spulberarea temerilor ca Mex s-ar fi putut afla in sit de a nu-si putea achita datoriile. Spre stupefactia tuturor, interventia Pres Am., in loc sa calmeze sit, o va agrava. Investitorii treceau de la banuieli, la certitudinea ca Mex i se terminau dolarii. Mai mult, nu era deloc sigur ca Bill Clinton va putea pune la dispoz Mex banii promisi, in cond unui Congres, cu maj republicana, ostila. Banca Centrala Mex va face eforturi deosebite, cumparand > miliard $, in incercarea de a stopa caderea cursului propriei monede. Din pacate, ac stopare nu se va realiza, ceea ce, pt Am constituia o mare problema, intrucat, peste noapte, importurile din SUA deveneau imposibil de platit. La mom respectiv., restul lumii parea sa nu fie afectata de criza Mex. Pe 12 ian 95, lucrurile se sch semnificativ. In mom in care cei 2 Pres. (Mex si SUA) fac publica actiunea lor conjugata, se va produce un fen pe care numeni nu l-a prognozat: - in toate centrele bursiere din lume, mai bine de 12 monede nat, ajung sub presiune. Peste noapte, in toate tarile Sudului si ale Europei Centrale, in care regaseau ec aflate pe un curs de revenire ec (emerging markets), investitorii incep sa scape de actiunile cumparate acolo. In plus, odata cu preschimbarea castigurilor lor in valute forte, cad, concomitent, nu numai cursurile hartiilor de valoare, ci si cursurile monedelor in care acestea fusesera emise. Pe 20 ian., inclusiv cursul USD se inscrie pe o curba descendenta. Intr-o astfel de sit, inclusiv seful Trezoreriei USA, se va alatura echipei lui Clinton, pt a convinge Congresul SUA sa puna la dispoz Mex banii necesari.

EM OP

29/37

Declansarea acestui lobby, deosebit de puternic, avea sa conduca la o relativa imbunatatire, care nu a durat insa decat cateva zile. Seara de 30 ian., seful consilierilor Pres Clinton va veni cu 2 vesti dramatice: - contactat de Min de Fin al Mex tara este falita, terminandu-si rezerva de USD; - seful maj republicane din Congr Am, care-i va comunica ca in per urmat nu exista nici o sansa pt a obtine o maj in Congr in favoarea unui credit pt Mexic. Anticipand probabilit ac sit., Clinton si celula de criza concepusera planul B : - Pres SUA avea de epuizat Fondul de Investitie (20 miliarde USD), de care putea dispune singur ! in sit de urgenta. Dar, insuficient sa solicite sprijinul altor institutii fin. I apel de sprijin a fost adresat Centralei FMI. Cu siguranta, acesta ramane unul dintre cele mai delicate momente in ist FMI si cel maiu greu mom pt Pres FMI Michael Camdessus. Francezul anticipase si se angajase, cu 2 sapt inainte, intr-un tur de forta, fara precedent, trecand, prin organele de decizie ale fondului, limita max admisa de Statutul FMI: 7,7 miliarde $, ca ajutor pt Mex. Dar, si in ac cond, banii erau insuficienti. Ia o decizie istorica: cu o consultare formala, a 9 reprezentanti din directoratul executiv al FMI, aflati la Wsh, francezul, riscandu-si functia si renumele celei mai put instit fin de pe planeta, ii va comunica lui Clinton ca FMI ii mai pune la dispozitie inca 10 miliarde $. Acelasi risc si-l va asuma si Managerul Sef al Bancii Reglementelor Internat (banca Bancilor Centrale) BRI, da 10 miliarde. In consecinta, Pres SUA va face public ca SUA, cu sprij FMI si BRI, si al guv Canad., pune la dispoz Mex un credit > 50 miliarde USD. In mai putin de 24 h, <10 persoane, dincolo de orice control parlamentar, cu banii stransi din impozitele popul tarilor dezvoltate si a celor in curs de dezv, vor pune la punct cel mai mare program internat de acordare de credite aprobat vreodata, dupa Pl. Marshall (Plan de credite acordat Eur., de refacere dupa RMII). Ac mom avea sa radiografieze noua ordine mondiala rezultata in urma adancirii interdependentelor la scara planetara. Ac criza arata f clar ca adancirea interdep globaliz, in gen sch rap de forte in lume. Pana la urma, guv cele mai puternice tari din lume, cel mai imp organism fin internat, si toate bancile centrale s-au supus dictatului unei forte a carei capacitate nu poate fi evaluata, si care, dincolo de toate, se car prin anonimat: Piata Fin Internat.

11. PROBLEMATICA ENERGETICA MONDIALA

La baza dezv a avut un rol hot Energia. De-a lungul timpului sch in spatiul productiei si consumului de energie, det de car modelelor de dezv ce s-au succedat de-a lungul timpului, in sit EM. Incepand cu a 2-a a sec. XX, productia si consumul de energ s-au car, in I rand : - printr-o crestere spectaculoasa, ce s-a realizat intr-un ritm fara precedent in ist EM - prin diversificarea resurselor de energ., accentul punandu-se pe resursele neregenerabile/ nereinnoibile ; - apare un nou tip de substituire energetica : subsitutirea dinamica, in sensul in care sch de pozitie, la niv bal energ., s-au produs in cond unei evol la niv tuturor resurselor fol. Proc de dezv: - consum de energ fara precedent - mutatie catre resurse cu randam mari - mutatii de structura in bal energ evolutie. Rap energ./ dezv poate fi surprins cu aj mai multor indicatori :

EM OP

30/37

- intensitate energetica = cant de energ consumata pe parcursul unei per det de timp (de regula un an), pt. prod unei unitati valorice de PIB/ sau PNB ; - elasticitatea cererii de energ = relatia dintre dinamica cererii de energ si cea a activ ec a unei tari . De-a lungul timpului, valorile acestor indicatori au fost mai mari sau mai mici, fct de modelul de dezv., precum si de mas in care o ec/ tara, sau alta, au reusit sa implementeze/ aplice strategii eficiente de dezv., intr-un anumit context ist. Concret, intre princip factori care infl val ac indicatori, sunt : - niv de dezv, si structura ec nat ; - tipul de progres tehnic folosit ; - substitutiile inter-energetice ; - factorii politico-administrativi ; - cal mng micro, macro ec ; - grd de civilizatie al consumatorilor ; - procesul de reciclare a deseurilor si a altor materiale. Criza energetica, produsa in 2 valuri (mij 70 si incep 80) avea sa det sch mecanismului/ modelului de dezv., dar cu pretul unei crize de proportii, care a afectat intreaga EM. Criza energetica cu viloenta in 73 74 : ruperea echil dintre cerere si oferta, pe piata petrolului/ expresie directa a conflictului de interese dintre corporatiile trans-nat., care controlau exploatarea si comercializ produselor petroliere, si tarile pe terit carora se aflau princip zacaminte. Ac stare de conflict avea sa se agraveze, in cond in care disproportia intre veniturile insusite de companii si cele incasate de state, continua sa creasca. Din acest pdv, putem spune ca, intr-o anumita mas, primul soc petrolier a avut o anumita justificare istorica/ determinare obiectiva (indusa de context). Ulterior insa, la incep 80-81, avea sa se declanseze cel de-al II-lea soc petrolier, prin cresterea brusca si total exagerata a preturilor la petrol, promovata de tarile membre OPEC (Cartelul tarilor Producatoare si Exportatoare de Petrol; Bagdad). (O noua revol ind! cresterea grd de indatorare transfer invers de tehnologie de la tari dezv., la tari in curs de dezv.) Ac criza energ a aruncat EM intr-o criza de proportii, generand o multitudine de efecte, ce pot fi plasate pe 3 orizonturi de timp: - termen scurt ef de tip inflationist, recesionist, asupra bal com si de plati, si asupra elasticitatii cererii de energ - pe termen mediu - ef ec structurale; ef pe pl productiei si al consumului de energ - pe termen lung orice criza energetica det modif structurale, la niv bal energ. + dinamizarea mas in privinta eficientizarii masurilor de crestere a eficientei energetice, si a celor de identificare a unor resurse alternative. Ac criza energ a det modif de structura semnificative la niv ec nat, dar si la niv pietei egergetice. a) rezultatele proceselor de restructurare, b) modificarile din piata energetica (aprovizionarea din tari din afara OPEC) au det sch rap cerere-oferta, pe piata petrolului o scadere a pretului acestuia. Ac scadere a generat consecinte, in egala mas, pt tarile importatoare si cele exportatoare, consecinte: - financiare diminuare reciclare petro-dolari; - pol se atenueaza infl aurului negru/ princip furnizori EM OP 31/37

- strategice conceperea si implementarea unor obiective energ, in strat de dezv., nationale, reg, mond. pt diminuarea grd de vulnerabilit energetica. Pct max al acestei scaderi: 1986 = FMI, extindere financiara - creste ritmul de crestere la toate tarile dezv. Dec IX mentinerea tensiunii in zona Orientului Mijlociu, a det plasarea in centrul dezbaterilor internat a posib declansarii unui nou soc petrolier. O astfel de posib a aparut in prim-planul problematicii globale, in toamna 1990, dar istoria nu s-a repetat. La evitarea unei crize petroliere de proportii au concurat: - concentrarea pol de aproviz cu petrol a tarilor dezv., prin intermediul stocurilor de titei, si cu aj Ag. Internat. a Energ. - atat coop si pol pro-occidentala a Arabiei Saudite princip furnizor de titei din lume - victoria relativ rapida a SUA si aliati, care, cel putin pt moment, a detensionat situatia. Problema petrolului in Orientul Mijlociu este departe de a fi rezolvata, si se situeaza intr-un complex de factori mult mai larg, in care istoria arata ca dominatia dpdv energetic det intr-o mas semnificativa marjele de infl la scara globala. Criza energ produsa in urma celor 2 socuri petroliere a det formarea si aplic unor strat energ complexe, la niv tuturor tarilor lumii. Orice strategie energ are ca obiective: - asig securit energetice nat.; - diversif surselor de aproviz interna si externa; - diversif formelor de productie a energ; - cresterea eficientei in productia si consumul de energ; - ameliorarea impactului poluant al productiei si consumului de energie. Orice strategie energetica are 4 componente: - politica; - tehnologica; - ec si soc.; - ecologica. RO: - am inceput bine, pionieri (Lazar Edeleanu USA) - 70-80 politica coerenta (independenta, inceputuri hidro) ...si am terminat prost... - exploatare pt altii (rusi, nemti..) - ineficienta energetica in exploatare, tehnologii, trenamisie (pierderi 15-20%; Banglades 40%), erori casnice - unica tara din lume care si-a vandut campurile petroliere

CE NU SE VEDE IN EM?
Fluxurile subterane: - coruptia (peste tot in lume, mai ales in tarile dezv; Transparency Internat monitorizeaza; Ro 50% economie subterana, alaturi de Panama, Srilanka)

EM OP

32/37

- frauda fiscala evaziune de la plata impozitelor la stat; spalare de bani; paradisuri fiscale/ pondere oper speculative tari cu legislatie financiara/ fiscalitati permisive pt aceste speculatii Off-shore) RO Price Water House Coopers: - jocurile piramidale - fondurile de investitii - cooperative de credit - plasare bani negri, in cele mai profitabile domeniidin ec legala...in mod organizat White Collars Crime - secretizare operatiuni (Caman, Bahamas, Cipru, Mauritius, Lihtenstein, Ins. Virgine...) Elvetia azil al capitalurilor (legale, sau nelegale), detinand suprematia prin 2 elem: - secretul bancar, si - cont numerotat.

TERORISMUL INTERNAT CONSECINTE

(provocat de ineficienta rezolv problemelor majore: relig., etnic, pol) Folosite sistematic ca instrumentul politic cel mai eficient (violenta naste violenta): - sec XII XIII cruciadele - colonialismul - 93 94 Rebespiere - SUA, sf sclavagism Ku-Kus-Klan (org ter rasiale0 - fascismul (org extremist teroriste de control al maselor) - IRA, ETA - apar concerne teroriste 10 retele international INSTITUTIONALIZATE.

12. POLITICI COMERCIALE INTERNATIONALE

Cadrul Institutional al Comertului International
Dupa RII s-a simtit pregnant nevoia de liberalizare si reglementare pe plpan internat a comertului. Tara cea mai interesata de deschiderea pietei mondiale, si care a avut cea mai mare influenta in reglementarea politicilor comerciale si financiare, la niv internat, a fost SUA. Conf. Internat. de la Brettenwoods 1944, a stabilit baza legala a rel fin-monetare internat., prin infiintarea FMI si a BM/BIRD. Tot aici, s-a discutat si creearea OMC Org. Mond. a Comertului, institutia care urma sa reglementeze politicile com internat.. Insa, o serie de tari, printre care si SUA, nu au ratificat Carta de constituire a acestei org. La 30 oct. 1947 a fost semnat Acordul General pt Tarife si Comert GATT (General Agreement on Trade and Tariffs), care a intrat in vigoare la 1 ian. 1948. Desi a fost un acord comercial multi-lat., iar tarile semnatare au fost numite tari contractante, GATT a continuat sa indeplineasca functiile unei org specializate pe probl com., timp de 46 ani (pana in 93). Cadrul instit al com internat treb sa indeplin urmat fctii: - forum de comunicare si sch de info intre tarile membre, in vederea armonizarii pol ec si com nat cu cele multinat/ internat; - cadru de desfas negocierilor com multilat; - facilitarea implementarii, administrarii si fct acordurilor incheiate de catre tarile membre; - reglementarea diferendelor/ disputelor; - mecanism de examinare periodica a pol com nat; - coop cu celelalte foruri internat, in special FMI si UNCTAD - Conf ONU pt Comert si Dezv.

EM OP

33/37

UNCTAD = United Nations Conference for Trade And Development, infiintat de Ad Gen A ONU, si sprijina Com Internat al Tarilor in dezv. GATT a fct pe baza celor 8 runde de negocieri com multilat, desfas pana in 1994. Runda a 8-a, numita si Runda Uruguay, derulata intre 1986 1994, este consid cea mai imp, dat complexitatii probl abordate. Practic, rez acestei runde au deschis calea negocierilor si in alte dom., decat com cu bunuri, si au condus la transf GATT in OMC. Acordul de creeare a OMC a fost semnat de toti partic la runda, si vine sa concretizeze propunerea facuta in 44, la Brettenwoods (SUA). OMC este o institutie specializata, autonoma, din sist ONU, care are sediul la Geneva, in vechiul sediu al GATT, si are o structura complexa, care se bazeaza pe: - ierarhie, si - specializare. Este instit care reglementeaza politicile com internat, dispunand de un set de reglementari si un mecanism de notificare si supraveghere a indeplinirii oblig asumate ale tarilor membre. Prin urmare, pol com a acestora este examinata periodic de catre ac org, iar, in cazul in care un stat membru se abate de la pol OMC, acesta poate fi sanctionat. Din 95, OMC nu a org nici o runda de negocieri; doar acorduri bi-lat, intre membri. Azi Runda Doha / Catar (a 9-a per total; I-a ca OMC!), si care se doreste a fi f imp pt continuarea deschiderii pietelor de B&S, in ved utilizarii com., ca mijloc de dezv al ec nat. Runda Doha a inceput in 2002, iar, dupa un an, la un prim bilant, s-a constatat ca acesta este negativ, mai ales in ceea ce priveste agricultura, com cu prod ind sau dom obstacolelor netarifare. Prin urmare, desi initial se stabilise ca per de desfas 2002 2005, din cauza neintelegerilor principalilor jucatori din com internat (SUA, UE, si Jap), finalitatea rundei Doha s-a prelungit pana la 2007. In concluzie, desi aflata in impas, OMC ramane principala componenta a unui sist complex si dinamic de guvernare globala. Politica Tarifara/ Vamala Oferta > Cererea liberalizare! Politica tarifara = c componenta a pol com., ce cuprinde concepte, legi si norme, ce reglementeaza modalitatile tehnice si financiare de intrare/ iesire a marfurilor in/ de pe terit vamal al unui stat. Princip obiective ale Pol. Vamale: - asig de venituri la buget; - protej prod nat de concur ext; - protej res nat ale tarii, in vederea impiedicarii epuizarii acestora, sau pt prelung per fol lor; - incurajarea concur externe, pt moderniz propriei productii. Instrumente (de interventie) ale P.V.: - Tariful Vamal prevede Taxele Vamale; - Legislatia vamala reprezentata, in gen, de Codurile Vamale si de Regulamentele vamale; - Institutiile de Aplicare a P.V. cu deosebire Vamile. Taxele Vamale = impozite indirecte, percepute de catre stat, asupra marfurilor, cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Au 2 fctii: - fiscala; - de orientare a sch ecterne ale unui stat.

EM OP

34/37

Clasificare T.V.: a). Tinand cont de modul de percepere: - ad valoren; - specifice; - mixte. b). Fct de obiectul impunerii: - de import: - obisnuite; - supra-taxe vamale ; - de export ; - de tranzit. c). Fct de modul de fixare de catre stat: - autonome; - conventionale; - preferentiale; - de retorsiune/ raspuns: - antidumping; - compensatorii. Clauze Relatii Internationale - Clauza Natiunii celei mai Favorizate - Clauza Regimului National Tariful Vamal = un Catalog, in care sunt trecute Taxele Vamale, detaliate pe nivele corespunzatoare grupelor de marfuri: - Simplu; - Compus. GATT a admis Tariful Vamal ca unic instrument de protejare a ec nat de concur externa, cu cond sa nu fie prohibitiv. In Tariful Vamal se oper cu 2 termeni: Dispersie Tarifara = dif intre niv taxelor vamale/ produse, corespunzator grd de prelucrare (mat prime, semifabric si prod finite), in cadrul aceluiasi tarif vamal; Disparitate Tarifara = dif intre taxele vamale pt acelasi produs, sau aceeasi grupa de produse, in tarife vamale diferite.

Teritoriul Vamal = terit in care este in vigoare legislatia vamala a unui stat. Frontierele vamale delimit terit vamal. Acestea pot coincide, sau nu, cu terit nat al statului respectiv. Forme de extindere a Terit Vamal: ZLS = Zona de Liber Schimb (compusa din mai multe state) UV = Uniune Vamala o forma superioara de extindere; tarile au comert liber, si adopta aceeasi politica tarifara, in relatie cu parti terte: UE/ Tratatul de la Roma; tarile elemina reciproc pol tarifare, sau netarifare intre tarile membre = liberalizare) (ZLS UV = Uniune Politica (constitutie neacceptata de Olanda so Franta) Piata bunuri UEM = Uniune Economica si Monetara) NAFTA = Acordul de Comert Liber Nord-American (Canada, SUA + Mexic) Forme de restrangere a teritoriului vamal O zona libera (ZL) = Teritoriu Vamaln(granitele statale ale statului respectiv (Braila, Galati, Curtici, Giurgiu)

EM OP

35/37

ZL comerciale; de promovare a investitiilor; de tranzit; ec. speciale: China (atrage investitii directe) O forma a ZL o constituie Antrepozitele Vamale = cladiri amplasate in ZL (reale, de stocare, nominale, industriale Politica Ne-Vamala/ Ne-Tarifara Bariere netarifare = masuri publice/ private, adoptate de autoritati, sau grupuri de interese, care impiedica sau limiteaza sch internat de bunuri, in scopul protejarii ec. nat., fata de concur externa si/ sau echilibrarii balantei de plati si balantei comerciale (oculte/ ascunse). Forme de bariere netarifare Grupa Bariere Cantitative: Subgrupa Restrictii Cantitative la Import: Subgrupa Restrictii prin Mecanismul Preturilor: interdictiile/ prohibirile contingentele de import licentele de import limitarile voluntare la export acordurile privind comercializarea ordonata a produselor Prelevari variabile la import Preturi minime si maxime la import Bariere para-tarifare Actiunile anti-dumping si anti-subventie Depunerile/ depozitele prealabile in valuta la Import

Alte Bariere decat cele cantitative: subgrupa Formalitati Vamale ale marfurilor importate si masurile administrative obstacolele rezultate din participarea statului la activitati comerciale.

Politici Comerciale de Promovare si Stimulare a Exportului de Marfuri Statul sprijina efortul si activitatile soc exportatoare de a patrunde pe piata internationala, prin mas de promovare a exporturilor: org. Aparatului de reprezentare ec si com in strainatate particip la Tg si Expo internat crearea si dezv Codului Juridic Multi-lat extern de pol com

Masuri de stimulare a exp de marfuri: - fiscale - bugetare - financiare - valutare Comertul este o forta dinamica si pozitiva in promovarea dezv ec si in reducerea saraciei. Adoptarea unui sist com deschis, echitabil, bazat pe reguli, previzibil si fara discriminari, poate sa creeze un parteneriat global pt dezv si sa imbunatateasca mediul ec internat.

EM OP

36/37

EM OP

37/37