Capitolul 1.

TIMPUL DE MUNC
Prin timpul de munc (TM) se nelege timpul de care dispune un executant (individual sau colectiv), conform duratei reglementate a zilei de munc, pentru ndeplinirea sarcinilor de munc i se exprim n ore-om, min.-om sau sec-om. Schema consumului de timp de munca (conform STAS 6909-75 ) este redat in fig. 2.1. Aadar, T M cuprinde : timpul productiv si timpul neproductiv. Timpul productiv Tp este timpul in cursul cruia executantul efectueaz lucrrile necesare realizrii unei sarcini de munca. El trebuie s aib ponderea principala in cadrul timpului de munca si se defalca la rndul sau - in funcie de legtura dintre munca si obiectul ei in timp de pregtire si ncheiere, timp operativ si timp de deservire a locului de munca. a1 Timpul de pregtire si ncheiere Tpi este acela in cursul cruia un executant, nainte de nceperea unei lucrri ( lot de fabricaie ) creeaz la locul de munca condiiile necesare efecturii acesteia i dup terminarea ei aduce locul de munca la starea iniial. Consumul de timp pentru pregtire-ncheiere este legat de un lot de piese, nu se repet cu fiecare pies prelucrat i are loc de obicei la nceputul si sfritul prelucrrii lotului. In timpul de pregtire si ncheiere se ncadreaz consumuri de timp ca: primirea programului (comenzii) de lucru ; studierea desenului de execuie si a instruciunilor de lucru ; primirea materialelor, S.D.V.-urilor, semifabricatelor necesare; montarea dispozitivelor la maina unealt; reglarea mainii pentru prelucrarea lotului; predarea produciei realizate dup terminarea lotului. a2. Timpul operativ Top este acel timp in cursul cruia executantul efectueaz efectund si aciuni ajuttoare pentru ca modificarea s aib loc. In scopul analizei si normrii muncii, elementele timpului operativ se grupeaz in timp de baza si timp ajuttor. Timpul de baza tb este timpul in cursul cruia executantul efectueaz sau supravegheaz lucrrile necesare modificrii nemijlocite cantitative si calitative a obiectului muncii, respectiv a dimensiunilor, formei, proprietarilor, compoziiei, strii, dispunerii n spaiu a parilor sale. De exemplu, timp de baza este timpul n decursul cruia se executa nemijlocit forjarea, matriarea, strunjirea, sudarea, sau supravegheaz lucrrile necesare modificrii cantitative si calitative a obiectului muncii,

croitul etc. La operaiile de transport timpul de baza este timpul de deplasare a semifabricatelor. Acest timp se consuma, se repeta identic pentru fiecare piesa din lot ( sau piese fabricate simultan ). Timpul ajuttor ta este timpul in cursul cruia nu se produce modificarea cantitativa sau calitativa a obiectului muncii, insa executantul trebuie sa efectueze mnuirile sau sa supravegheze utilajul, pentru ca modificarea s poat avea loc. De exemplu : aezarea pieselor pe maina - unealta ; prinderea n menghin sau scoaterea lor ; pornirea i oprirea mainii ; apropierea sau ndeprtarea sculei achietoare ; msurarea dimensiunilor piesei etc. Din timpul ajuttor face parte si timpul de trecere de la o maina la alta, n cazul lucrului la mai multe maini. In funcie de modul in care participa executantul la munca, timpul de baza i cel ajuttor (timpul operativ ) poate fi : timp de munca manuala ; timp de munca manual - mecanizat ; timp de supraveghere a funcionarii utilajului.

Timpul de munca manuala t man este timpul in cursul cruia lucrarea este efectuata de executant folosind energia proprie, fr intervenia unei energii exterioare. De exemplu, lctuerie manuala ; montaj manual ; vopsire manuala. Timpul de munca manual - mecanizat t mm este acela in cursul cruia executantul efectueaz lucrri cu ajutorul unor utilaje ( maini, agregate, instalaii, aparate sau mecanisme ) si cu participarea simultana si nemijlocita a energiei proprii. De exemplu: achierea la maini unelte cu avans manual ; aezarea pe maina si scoaterea de pe ea a pieselor cu ajutorul mecanismelor de ridicat si transportat. Timpul de supraveghere a funcionarii utilajului t sf este acel timp in cursul cruia executantul supravegheaz desfurarea normal a procesului tehnologic, a funcionarii utilajului i meninerea reglajului acestuia (in mod convenional se includ i interveniile pentru pornirea, oprirea i meninerea reglajului n timpul funcionarii lui). Astfel, de exemplu, timpul consumat pentru observarea temperaturii i a uniformitii nclzirii metalului, timpul de observare a prelucrrii automate la mainile de achiere, a regimului de temperatura a cuptorului etc. reprezint timp de supraveghere a funcionarii utilajului. Dup funcionarea utilajului nu necesita supraveghere continua din partea muncitorului, acesta se poate suprapune cu alte categorii de timp de munca. Timpul de deservire a locului de munca tdl este timpul in cursul cruia executantul asigur pe ntreaga perioada a schimbului de munca, att meninerea n stare normal de funcionare a utilajelor si sculelor, cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea i curenia locului de munca. In funcie de scopul muncii efectuate, timpul de deservire a locului de munca se mparte in timp de deservire tehnica si timp de deservire organizatorica. Timpul de deservire tehnic tdt a locului de munca este acel timp n cursul cruia executantul asigur pe ntreaga perioad a schimbului de munca, meninerea n stare normal de funcionare a utilajelor si de utilizare a sculelor, cu care efectueaz sarcinile de munca. Timpul de deservire organizatoric t do este timpul in cursul cruia executantul asigur, pe ntreaga perioad a schimbului de munca, organizarea, aprovizionarea si ngrijirea locului de munca, conform sarcinilor de munca ce-i sunt stabilite. Din aceasta categorie de timp fac parte ; timpul pentru aranjarea zilnica a sculelor, a documentaiei etc. la nceputul schimbului i cel pentru strnsul lor la sfritul schimbului ( dac aceste aciuni nu sunt legate de pregtirea i ncheierea executrii unui lot de produse ) ; timpul pentru curenia locului de munca ; timpul pentru primirea i predarea schimbului etc.

Timpul neproductiv

TN este acel timp in cursul cruia au loc ntreruperi n munca

executantului indiferent de natura lor sau n care acesta efectueaz aciuni ce nu sunt necesare pentru realizare sarcinii sale de munca. n cadrul acestei categorii de timp se disting trei grupe de consumuri de timp : timpul de ntreruperi reglementate, timpul de munc neproductiv si timpul de ntreruperi nereglementate b1 Timpul de ntreruperi reglementate Tir este acel timp n cursul cruia procesul de munc este ntrerupt pentru odihna i necesitile fiziologice ale executantului si pentru a avea loc ntreruperile condiionate de tehnologie si de organizare a muncii. Timpul de odihn i necesitai fiziologice t on este timpul din durata reglementat a zilei de munca n cursul cruia procesul de munca este ntrerupt n scopul refacerii capacitii de munc i al satisfacerii necesitailor fiziologice i igiena personal ale executantului. La elaborarea normelor de munca, deseori se analizeaz separat timpul de odihna de cel pentru necesiti fiziologice, timpul acordat pentru odihna fiind determinat de greutatea i condiiile n care se desfoar munca. Timpul de ntreruperi condiionate de tehnologie i de organizarea muncii t to este timpul de ntrerupere a procesului de munca ce rezulta inevitabil din prescripiile tehnice de folosire a utilajului, din tehnologie i din organizarea activitii executanilor la locul de munca respectiv. El se poate subdivide in timp de ntreruperi condiionate de tehnologie ( t th) i timp de ntreruperi condiionate de organizarea muncii ( tog). ntreruperile condiionate de tehnologie cuprind perioadele de funcionare util sau de nefuncionare a utilajului, cnd nu este necesar intervenia executantului i nu i se poate ncredina alt munc. De exemplu : timpul n care muncitorii ateapt aerisirea frontului de lucru in industria miniera ; timpul de fierbere a flotei de vopsire n industria textila ; timpul de ateptare a terminrii funcionarii automate a maini unelte etc. ntreruperile condiionate de organizarea muncii apar, de regul n cazul muncii n colectiv, cum ar fi liniile n flux ( banda ) i reprezint diferena ntre ritmul ( cadena ) liniei i durata activitii pe fiecare loc de munca, daca exista sincronizare. b2 Timpul de munc neproductiv T mn este timpul n cursul caruia executantul efectueaza actiuni ce nu sunt utile desfasurarii normale a procesului de productie sau nu intra in sarcina sa de munca. In aceasta categorie intra timpii rezultati din : rebutarea unor piese ; remedierea unor lucrari executate necorespunzator ; cautarea prin dulapul cu scule nearanjate. b3 Timpul de ntreruperi nereglementate Tin este timpul neproductiv in care procesul de munca este ntrerupt din cauze nereglementate, care pot fi dependente sau independente de executant. Timpul de ntreruperi dependente de executant t d reprezint timpul de ntreruperi nereglementate n munc, determinate de nclcarea disciplinei n munc de ctre executant. De 4

exemplu : ntreruperi din cauza ntrzierilor la programul de munc ; prsirea nejustificat a locului de munc n timpul programului ; discuiile particulare ; plecarea mai devreme de la lucru. Timpul de ntreruperi independente de executant t i reprezint timpul de ntreruperi nereglementate n munc, provenite din cauza unor lipsuri organizatorice, tehnice sau naturale i care nu depind de executant. De exemplu : ntreruperile n munca pentru ateptarea lucrului, a desenului, a instruciunilor, a sculelor, a mijlocului de transport, a muncitorului auxiliar ; oprirea utilajului din lipsa de energie, pentru reparaii accidentale ; ateptarea reglrii mainii - unelte ; timpul de supraveghere n care i s-ar fi putut repartiza executantului alte munci dar din deficiene de organizare aceasta nu a avut loc. Cunoaterea structurii timpului de munc a executantului prezint utilitate pentru : msurarea i studierea consumului de timp de munc ; elaborarea normativelor i normelor de munc ; identificarea i mobilizarea rezervelor de sporire a productivitii muncii prin organizarea i folosirea raional a timpului de lucru. Referitor la executantul componenta timp operativ ( Top ).. Structura Top ( TESA ) se prezint n fig. 2.2.
Fig. 2.2 Structura timpului operativ la personalul TESA Top(TESA)

TESA

( personal tehnic, economic, de alt specialitate,

administrativ ) fa de structura timpului de munca al executantului muncitor, exista diferena la

Timp de primire a informatiei

Timp de prelucrare a informatiei

Timp de convorbiri

Timp de deplasare pentru realizarea sarcinii

Timp de transmitere a informatiei

t prim.i

t prel.i

conv

t drs

t trans.i

Timp de citire

Timp de gandire

Timp de calcule

Timp de scriere

tc

tg

t ca

ts

A. Timpul de primire a informaiei coninutul unei informaii ( scrise, orale ),

( t prim.i. ) se refera la luarea la cunotin despre

B . Timpul de prelucrare a informaiei ( t prel.i. ) se refera la modificarea ori a formei de prezentare a informaiei ( poate fi de: citire, gndire, calcule, scriere ), C. Timpul pentru convorbiri ( t conv. ) cuprinde primirea sau cedarea de relaii sub forma oral. D. Timpul de deplasare n scopul realizrii sarcinii ( t drs ) privete modificarea poziiei spaiale a lucrtorului , n unitate sau chiar n afara ei, cu scopul ndeplinirii sarcinii de munc. E. Timpul de transmitere a informaiei ( t trans ) exprim transmiterea informaiei sub forma oral ori scris, pentru a fi prelucrat n continuare, ori a fi folosit de alte persoane.

Structura timpului de folosire a utilajului Timpul de folosire a utilajului se exprim in ore - utilaj, min - utilaj, sec - utilaj. Schema folosirii utilajului n timp poate fi urmarit in fig. 2.3. Prin timpul de folosire a utilajului ( TFU ) se nelege timpul avut la dispoziie pe ntreaga perioada a schimbului de munca, pentru folosirea unui utilaj. El se compune din trei grupe de timp : timpul de funcionare util, timpul de funcionare inutil i timpul de nefuncionare a utilajului.
Fig. 2.3. Structura timpului de folosire a utilajului Timp de folosire a utilajului (T FU) Timp de functionare inutila (T fi ) Timp de nefunctionare (T nf )

Timp de functionare utila (T fu )

Timp util de mers in sarcina (tms)

Timp util de mers in gol (tmg)

Timp de intreruperi reglementare (T iru)

Timp de intreruperi neregle) mentate (T inu

Timp de intreruperi corespunzand timpului de odihna si necesitati fiziologice ale executantului (tonu)

Timp de intreruperi conditionate de tehnologie si de organizarea locului de munca (ttou )

Timp de intreruperi independente de utilaj (t iu )

Timp de intreruperi dependente de utilaj (tdu)

Structura timpului de folosire a utilajului

a. Timpul de funcionare a utilajului ( T fu ) nsumeaz totalitatea timpilor utili de mers in sarcin i a celor utili de mers in gol. a1. Timpul util de mers n sarcin ( tms ) este timpul n cursul cruia utilajul se afl n funciune i acioneaz asupra obiectului muncii. Din punctul de vedere al executantului poate s reprezinte timp de baz sau ntrerupere condiionat de tehnologie. a2. Timpul util de mers in gol ( tmg ) constituie timpul n cursul cruia utilajul se afla n funciune dar nu acioneaz asupra obiectului muncii, funcionarea sa fiind necesar pentru realizarea mersului n sarcin al utilajului. El cuprinde : cursele de mers n gol la mainile -unelte pentru renceperea mersului n plin ; cursele de mers n gol ce preced sau ncheie cursele de mers n plin. b. Timpul de funcionare inutil a utilajului ( T fi ) cuprinde timpul n cursul cruia utilajul se afl n funciune acionnd n mod inutil asupra obiectului muncii sau merge n gol, fr ca acest lucru s fie necesar. Exemplu frecvent l constituie timpul neopririi mainii la terminarea prelucrrii sau timpul n care se efectueaz remanieri ( remedieri ),ori se obin produse rebutate. c. Timpul de nefuncionare a utilajului ( T nf ) este timpul n cursul cruia utilajul nu se afl n funciune, datorit ntreruperilor reglementate i nereglementate n funcionarea lui. c.1 Timpul de ntreruperi reglementate ale funcionarii utilajului ( T iru ) este timpul n cursul cruia utilajul nu funcioneaz corespunztor timpului de odihn i necesitai fiziologice ale executantului, care impune ntreruperea funcionarii, i timpul de ntreruperi condiionate de tehnologie i de organizarea muncii. Timpul de ntreruperi n funcionarea utilajului corespunznd timpului de odihn i necesiti fiziologice ale executantului (tonu) se considera reglementat numai atunci cnd nu exist alt posibilitate de supraveghere a utilajului n timp ce executantul prsete locul de munc pentru odihn. Este necesar s se analizeze posibilitatea de a se evita pe ct posibil astfel de cazuri, urmrind suprapunerea timpului pentru odihn cu timpul de funcionare util a utilajului. Timpul de ntreruperi n funcionarea utilajului condiionate de tehnologie i de organizarea muncii ( ttou ) poate s fie impus de tehnologie ( ttu ) sau de organizarea muncii (tou). Din prima categorie face parte, de exemplu, timpul de nefuncionare a utilajului cerut de rcirea lui conform tehnologiei stabilite, iar din a doua categorie timpii de montare a dispozitivelor, de prindere i desprindere a pieselor n maina etc. c2. Timpul de ntreruperi nereglementate ale funcionarii utilajului (T inu) cuprinde timpul de nefuncionare a utilajului datorit ntreruperii procesului de producie din cauze nereglementate, care pot fi dependente sau nu de utilaj. 7

Timpul de ntreruperi dependente de utilaj ( t du ) exprima timpul de ntreruperi nereglementate n funcionarea utilajului, datorate defectrilor acestuia. De exemplu cderea utilajului din cauza uzurii avansate a acestuia. Timpul de ntreruperi independente de utilaj ( t iu ) cuprinde timpul de ntreruperi nereglementate n funcionarea utilajului, ca urmare a nclcrii disciplinei n munc de ctre executant sau a unor cauze tehnice i organizatorice ce nu depind de utilaj. Din aceast categorie fac parte ntreruperile n funcionarea utilajului cauzate de : ntrzierea sau prsirea nejustificat a locului de munca n timpul programului de ctre executant; lipsa de energie, semifabricate etc. Studiul timpului de folosire a utilajului trebuie s urmreasc : eliminarea timpilor de funcionare inutil ; analiza cauzelor ntreruperilor nereglementate n funcionarea utilajelor i aplicarea de msuri pentru reducerea lor ; identificarea ntreruperilor nereglementate, a ponderii acestora, urmrind i diminuarea lor.