Legatura intre stilul de conducere si eficienta a) Stilul autoritar este cel in care angajatii nu sunt consultati aproape in nici

o privinta la luarea hotararilor, iar in cazul in care li se da o sarcina nu sunt intrebati cu cine ar dori sa lucreze. b) Stilul democratic este cel in care angajatii sunt consultati in luarea hotararilor, iar daca li se da o sarcina li se permite sa-si aleaga colaboratorii. c) Stilul permisiv este cel in care predomina rutina, angajatii nu sunt consultati dar nici nu se iau hotarari importante, iar activitatile merg de la sine. Legatura stil-eficienta pe termen scurt, liderii care au avut un stil de conducere democratic sau autoritar au obtinut o productivitate buna de la angajati, pe cand liderii cu stil permisiv au obtinut o productivitate slaba. satisfactia angajatilor este mai ridicata in cazul stilului democratic, angajatii fiind mai prietenosi si mai orientati spre grup; in cazul stilului de conducere autoritar, se inregistreaza conflicte in colectivul de lucru si un stres mai pronuntat ( agresivitate ascunsa); eficienta stilului autoritar se mentine numai daca e completata cu un control sever; atunci cand liderul autoritar paraseste locul de munca, lucrul inceteaza, ceea ce nu s-a intamplat cu grupurile experimentale conduse democratic sau laissez-faire.

Stiluri EFICIENTE: Stilul metodic (apeleaz la metode moderne de management, la tiin, tehnologie i inovare); Stilul umanist (acord prioritate resurselor umane, ceea ce garanteaz eficiena); Stilul tehnicist (acord prioritate produciei, dar ntr-o manier fundamental cutnd totdeauna soluii raionale pentru probleme tehnice; subalternii neleg caracterul de necesitate al msurilor adoptate); Stilul moderat (echilibru ntre producie i cerinele oamenilor, colabornd cu subalternii). Stiluri INEFICIENTE: Stilul dezinteresat (indifereni fa de producie, fa de oameni, fa de rezultate) ceea ce conduce la pierderea interesului oamenilor pentru producie; Stilul paternalist (managerul exagereaz preocuparea pentru oameni, asemntor celui ntlnit n relaia prini copii, acest stil reduce interesul participativ al subordonailor i i desresponsabilizeaz); Stilul abuziv (centreaz interesul spre producie, fa de subordonai fiind distant sau chiar dezinteresat; el poate genera tensiuni i conflicte, datorit rezistenei tacite a subalternilor fa de solicitrile exagerate); Stil indecis (managerul bazat pe exagerarea echilibrului ntre cele dou categorii de interese rezultate i oameni; manifest pruden exagerat; lips de fermitate n decizie). TIPUL DE MOTIVARE, COMUNICARE I COOPERARE Stilul de conducere este mprit n 4 categorii: stil foarte autoritar; stil autoritar binevoitor; stil participativ consultativ; stil extrem de participativ.

Rolurile si competentele leadershipului trebuie dezvoltate, invatate si perfectionate pentru ca acestea sa raspunda cu success complexitatii lumii reale, si care ar fi cel mai potrivit loc pentru a realiza acest lucru daca nu scoala. Datorita impredictibilitatii lumii si a limitelor rationalitatii umane, este mai bine ca pentru inceput sa se formeze capacitatea oamenilor (in acest caz a elevilor), pentru ca mai apoi acestia sa fie incurajati sa-si dezvolte anumite mijloace de a utiliza aceste capacitati. In acest sens, scoala este locul potrivit pentru formarea acestor capacitati prin intermediul trainingurilor pe leadership. In zilele noastre, companiile se asteapta ca elevii sa iasa de pe bancile scolii inarmati cu toata experienta si cunostintele necesare pentru a putea conduce compania respectiva pe culmile succesului. Asa cum bine se stie , la nivelul pietei exista o penurie de leaderi, insa aceia care isi perfectioneaza competentele in domeniul leadershipului vor avea oportunitatea sa-si construiasca o cariera de success, pentru ca cei ce isi asuma un rol de leader vor avea de parcurs o calatorie anevoioasa , dar plina de satisfactii. Thomas J. Sergiovanni aspunea ca dorinta de a imbunatatii performantele scolare a dus la : leadership birocratic (care se concentreaza pe rezultate ce urmeaza a fi monitorizate si evaluate leadership vizionar (care se concentreaza pe motivarea oamenilor prin necesitatea schimbarii) leadership antreprenorial (care se concentreaza pe competitia de pe piata), dar niciunul dintre aceste tipuri de leadership nu este recomandat a fi folosit in scoli. Aici, Leithwood a remarcat foarte bine ca organizarea scolara de viitor o reprezinta comunitatea educationala de mare incredere, care se bazeaza pe combinarea necesitatii mentinerii scopului central al invatarii cu necesitatea de a da rezultate. Cu alte cuvinte, elevii si profesorii ar trebui invatati cum sa perfectioneze capacitatile leadershipului transformational. Leadershipul transformational Cele patru dimensiuni ale leadershipului transformational : Inspiratia: motivarea urmasilor si comunicarea optimismului in ceea ce priveste scopurile viitoare. Individualismul:concentrare pe nevoile individuale ale urmasilor. Stimularea intelectuala: influentarea gandirii si imaginatiei urmasilor. Influenta idealizata: comunicarea si construirea unui angajament emotional fata de viziune. Cu alte cuvinte practici ale leadershipului care pot avea o influenta puternica asupra dezvoltarii unei persoane includ stimularea intelectuala , oferirea unui suport individual si a unei viziuni cu care urmasii sa se identifice. Stilul de conducere trebuie sa fie adaptat la varsta si caracteristicile grupului de lucru. Astfel, putem considera doua stiluri : orientat spre sarcina (liderul are capacitatea de a defini din punct de vedere cognitiv situatia, de a stabili si formule obiective credibile, de a sintetiza problemele ivite in cursul procesului de lucru); si orientat spre relatii (liderul constituie un liant pentru grupurile informale de angajati, este un factor cheie in prevenirea eventualelor conflicte). In aceasta ordine de idei, Blanchard si Hersey sugereaza ca acordul dintre stilul de conducere si nevoile grupului este determinat de gradul de maturitate al respectivului grup Astfel, membrii unui grup imatur vor avea rezultate mai bune cu un lider orientat spre sarcina. Pe masura ce grupul se maturizeaza liderul poate sa adopte un stil caracterizat simultan de ambele orientari. In grupurile cu o maturitate medie e mai eficient stilul orientat spre relatii, in timp ce pentru grupurile imbatranite cel mai potrivit este stilul laissez-faire

(sau stilul cu scor scazut la ambele orientari.) Deci, pe toata durata vietii unui grup de munca, este indicat ca liderul sa adopte patru stiluri de conducere succesive, caracterizate de termenii : comunicare, persuasiune, participare si delegare.

BIBLIOGRAFIE: 1. www.didactic.ro 2. www.curspregatire.info 3. www.e-scoala.ro 4. www.dli.ro