Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Proiect la disciplin Operaii n industria Alimentar

Coordonator: L.Dr.Ing.Alexandru Rinove

Student: Rdos Hermina Gr. 422 B

TIMIOARA 2012 1

1. O PREZENTARE A TRANFERULUI TERMIC


1.0 INTRODUCERE Standardul de trai actual este posibil datorit energiei disponibile sub form de cldur din diferite surse, cum ar fi combustibilii. Procesul prin care aceast energie este transformat pentru utilizarea de zi cu zi este studiat de termodinamic, lsnd la o parte rata la care energia este transferat. n toate aplicaiile, rata la care energia este transformat n cldur, joac un rol important. Designul tuturor echipamentelor ce implic transfer termic necesit estimarea ratei de transfer termic. Nu este nevoie de listarea diferitelor echipamente n cazul n care rata de transfer termic influeneaz funcionarea acestora. Potenialul de conducere sau fora ce determin transferul de energie sub form de cldur este diferena de temperatur dintre sisteme. Alte astfel de procese de transport sunt transferul de impuls, mas i energie electric. n plus fa de diferena de temperatur, parametrii fizici, cum ar fi geometria, proprietile materiale, cum ar fi conductivitatea, parametrii de curgere, cum ar fi viteza de curgere, de asemenea influeneaz rata de transfer termic. Scopul acestui text este introducerea unor ecuaii de rat variate i metode de determinare a ratei transferului termic dincolo de graniele sistemului n situaii diferite.
1.1 TRANSFERUL TERMIC

Studiul transferului termic este direcionat ctre (i) estimarea ratei fluxului de energie sub form de cldur prin limita unui sistem att n condiii stabile ct i tranzitorii, i (ii) determinarea cmpului de temperatur n condiii stabile i tranzitorii care, de asemenea, va furniza informaii cu privire la gradient i rata de schimbare a temperaturii n locaii i timpi diferii. Adic T (x, y, z, ) i dT/dx, dT/dy, dT/dz, dT/d etc. Acestea dou sunt interdependente, una fiind dependent de cealalt. Cu toate acestea, soluiile explicite, n general, pot fi necesare pentru una sau pentru cealalt. Legile de baz ce reglementeaz transferul termic i aplicarea acestora sunt dup cum urmeaz: 1. Prima lege a termodinamicii postuleaz principiul de conservare a energiei: Aceast lege asigur relaia dintre fluxul de cldur, energie stocat i energie dat ntr-un sistem dat. Relaia pentru un sistem nchis este: Fluxul net de cldur ce trece de limita sistemului + cldura generat n interiorul
2

2. sistemului = schimbare a energiei interne din sistem. Acest fapt se va aplica i n cazul unui sistem deschis cu mici modificri. Schimbul energiei interne ntr-un volum dat este egal cu produsul desnsitii volumului i o anumit cldur cV i dT unde grupul cV reprezint capacitatea termic a sistemului. Analiza de baz a transferului terminc ntotdeauna trebuie s nceap cu una dintre aceste relaii. 3. A doua lege a termodinamicii stabilete direcia transportului de energie sub form de cldur. Legea postuleaz c fluxul de energie sub form de cldur printr-o limit a sistemului ntotdeauna va fi n direcia celei mai sczute temperaturi sau de-a lungul gradientului de temperatur negativ. 4. Legile de micare ale lui Newton sunt folosite n determinarea parametrilor de curgere a fluidelor. 5. Legea de conservare a masei este folosit n determinarea parametrilor de curgere a fluidelor. 6. Ecuaiile rata ca aplicabile modului particular al transferului termic.
1.2 MODURI DE TRANSFER TERMIC

1.2.1 Conducia: Acesta este modul transferului de energie sub form de cldur datorit diferenei de temperatur n interiorul unui corp, sau ntre corpuri aflate n contact termic fr implicarea fluxului de mas i amestecare.Acesta este modul de transfer termic prin bariere solide i este pe larg ntalnit in designul echipamentului de transfer termic dar si in incalzirea si racirea diferitelor material ca si in cazul unui tratament termic.Rata ecuatiei in acest mod se bazeaza pe legea de conductive a caldurii a lui Fourier care prevede ca fluxul de caldura prin conductive in orice directive este proportional cu gradientul de temperature si perpendicular pe directia de curgere aflanduse in directia gradientului negative. Constanta de proportionalitate obtinuta in aceasta relatie este cunoscuta sub numele de conductivitate termica, k, a materialului.Formularea matematica este data in ecuatia 1.1. Fluxul de caldura, Q= -kAdT/dx......(1.1)

Q = kA dT/dx..(1.1)
Unitatile folosite in text pentru diferiti parametrii sunt: Q W, (Watt), A m, dT C or K(pentru ca acesta este numai intervalul de temperature, C and K pot fi folosite fara vreo dificultate).x-m,k-W/mK.
3

Pentru formele simple si conditiile de echilibru intr-o singura directive cu valoare constanta a coductivitatii termice, acesta lege demonstreaza rata de ecuatii dupa cum urmeaza mai jos: 1.Conductivitatea,plan simplu(fig.1.1)integrarea ecuatiei 1.1 pentru un plan simplu de grosime,L intre cele 2 suprafete la T1 si T2 sub conditie de echilibru duce la ecuatia 1.2.Ecuatia poate fi considerate ca model matematic pentru aceasta problema

T1 T2 Q= (L / kA )

Exemplul 1.1:Determinati fluxul de caldura ce strabate un plan simplu cu o grosime de 10 cm, cu o conductivitate termica constanta de 8.5 W/mK cand temperaturile de suprafata sunt constante la 100 C si 30C suprafata planului este de 3 m.De asemenea vi se da gradientul de temperature in directia fluxului.
T1 = 100C, T2 = 30C, L = 10 cm = 0.1 m, k = 8.5 W/mK, A = 3 m2. Q = (100 30) / (0.1/(8.5 3)) = 17850 W or 17.85 kW Q = kA dT/dx 17850 W = 8.5 3 dT/dx. dT/dx = 17850/(8.5 3) = 700C/m
Fig. 1.1

Numitorul in ecuatia 1.2 si anumeL/kA poate fi considerat ca o rezistenta termica pentru conductie. O analogie electrica este utila ca un concept in rezolvarea problemelor de conductie si a problemelor de transfer termic in general. 1.2.2 Conductivitate termica: Este constanta de proportionalitate in ecuatia lui Fourier si joaca un rol important in tranferul termic.Unitatea in sistemul S.I pentru conductivitate este W/mK.Este o proprietate materiala. Valoarea sa este mai mare pentru conductori electrici buni si monocristale cum ar fi diamantul.Urmatoarele sunt aliajele si nemetalele. Lichidele eu o conductivitate mai mica decat aceste materiale.Gazele au cea mai slaba valoare pentru conductivitate termica.

In solide caldura este dirijata in 2 moduri.1.1 Fluxul electronilor activati termic si 2.Reteau de unde generata de activitatea atomica indusa termic.In conductori modul predominant este prin fluxul electronilor.In aliaje este aglitate intre cele 2 moduri.In izolatori modul retelei de unde este cel principal.In lichide conductia se realizeaza prin difuziune atomica sau moleculara.In gaze conductia se realizeaza prin difuziunea moleculelor plecand de la un nivel termic ridicat spre nivelul cel mai scazut. Conductivitatea termica este formata sa varieze in functie de temperatura, in cazul conductorilor buni, conductivitatea termica scade cu temperatura din cauza impedantei fluxului de electroni spre electroni cu densitati mai mari.In cazul izolatorilor, deoarece temperatura creste, creste si activitatea atomica termica prin urmare conductivitatea termica creste in temperatura.In cazul gazelor conductivitatea termica creste in temperatura datorita activitatii intamplatoare marite a atomilor si moleculelor.Conductivitatea termica a unor materiale este data in tabelul 1.1

Material Copper Aluminium Carbon Steel 1% C Chrome Steel 20% Cr Chrome Nickel Steel Concrete Glass Water Asbestos Air

Thermal conductivity, W/mK 386.0 204.2 43.3 22.5 12.8 1.13 0.67 0.60 0.11 0.026

Variatia conductivitatii termice a diverselor materiale in temperatura este demonstrata in figura 1.3. Efectul temperaturii asupra conductivitatii termice a matarialelor(scrie sub figura)
5

1.2.3 Izolarea termica: In multe situatii pentru a pastra energia termica, echipamentele trebuie sa fie izolate.Materialele izolate termic ar trebui sa aiba o conductivitate termica scazuta.Acest lucru se obtine in cacul solidelor prin stocarea aerului sau a gazului in cavitati mici din interiorul materialului. De asemenea mai poate fi obtinut prin umplerea libera a particulelor solide.Proprietatea de izolare depinde de material dar si de proprietatea de transport a gazelor ce umplu spatiile goale. In esenta exista 3 tipuri de materiale izolatoare: 1.fibroase:particule sau filamente cu diametru mic sunt umplute liber in spatiul dintre suprafete ce trebuie izolate.Vata minerala este un astfel de material, pentru temperaturi sub 700C.Izolarea cu fibra de sticla este folosita sub 200C.Pentru temperaturi mai mari fibrele de refractare ca si Alumina(al2O3)sau Siliciu(sio2) sunt folositoare. 2.celulare: acestea sunt disponibile sub forma de placi sau piese formate.Acestea contin goluri cu aer stocat in ele.Ca ex. sunt:poliuretanul si spuma polistirena expandata. 3.granulare:acestea se formeaza din fulgi si particule de materiale anorganice si sunt folosite pentru forme preformate sau pudra. Conductivitatea termica eficace a acestor materiale se incadreaza intre 0.02 si 0.04 W/mK. 1.2.4 Rezistenta de contact: Cand doua straturi diferite de materiale conductoare sunt plasate in contact termic, o rezistenta de contact apare la suprafata de rupere. Acest lucru este numit rezistenta de contact.

Fig 1.4 scaderea temperaturii rezistentei de contact O scadere semnificativa de temperatura apare la suprafata de rupere iar acest lucru trebuie luat in considerare in calcularea transferului termic.Intr-o mare masura rezistenta de contact depinde de rugozitatea suprafetei de asprime.Presiunea ce tine inpreuna cele 2 suprafete de asemenea influienteaza rezistenta de contact. Cand suprafetele sunt imbinate, contactul este partial si aerul poate fi prins intre celelalte 2 puncte, dupa cum se arata in figura 1.4

Tabelul 1.4
Surface type Stainless Steel ground in air Stainless Steel ground in air Aluminium ground air Aluminium ground air Roughness m 2.54 1.14 2.54 0.25 Temp. 20-200 20 150 150 Pressure atm 3-25 40-70 12-25 12-25 R, m2C/W 104 2.64 5.28 0.88 0.18.

1.2.5 Convectie: Acest mod de transfer termic este intalnit in situatii in care energia este transferata sub forma de caldura spre un lichid aflat in stare de curgere pe suprafata unde se produce curgerea.Acest mod este fundamental conductie intrun strat fluid foarte subtire pe suprafata si apoi amestecarea cauzata de curgere. Transferul de energie se realizeaza prin difuziunea moleculara combinata si volumul debitul.Debitul termic este independent de proprietatile materialului suprafetei si depinde numai de proprietatile fluidului.Totusi forma si natura suprafetei vor influienta debitul si prin urmare transferul termic.Convectia nu este un mod pur ca si conductia sau radiatia si prin urmare implica cativa parametrii. Daca debitul este cauzat de mijloace externe cum ar fi un ventilator sau o pompa, in acest caz modul este cunoscut sub numele de convectie fortata.Daca debitul are loc datorita fortelor plutituare cauzate de diferenta de temperatuta din corpul fluidului, in acest caz modul este cunoscut sub numele deconvectie libera sau naturala. In cele mai multe aplicatii caldura este transferata de la un fluid la altul separate printr-o suprafata solida. Asadar caldura este transferata de la fluidul cald la suprafata si apoi de la suprafata spre fluidul rece prin convectie. In procesul de design modul de convectie devine cel mai important din punctul de vedere al
7

aplicatiei.Ecuatia ratei se datoreaza lui Newton care a adunat toti parametri intrunul singur numit coeficientul convectiv de transfer termic(h) dupa cum se arata in ecuatia 1.3. Configuratia fizica este aratata in figura 1.5(a).

Q = hA (T1 T2) = T1 T2 1/ hA
unde

Q W.A m2, T1, T2 C or K, h W/m2K. Exemplul 1.2: Determinati transferul termic prin convectie pe o suprafata de 0.5m dacasuprafata are 160C si fluidul are 40C. Valoare coeficientului convectiv de transfer termic este 25 W/mK. De asemenea estimati gradientul de temperatura pe suprafatak=1W/mK. Solutie: referitor la figura 1.5 a si ecuatia 1.3 Q = hA (T1 T2) = 25 0.5 (160 40) W = 1500 W or 1.5 kW = 1/hA = 1/25 0.5 = 0.08C/W.

Rezistenta

1.2.6 Radiatia: Radiatia termica este parte aspectului electromagnetic gama de lungime de unde limitata de la 0.1 la 10m si este emisa pe toate suprafetele, indiferent de temperatura.Un astfel de incident de radiatie pe suprafete este absorbit si astfel radiatia tranferului termic are loc intre suprafete la diferite temperaturi. Nu este necesar nici un intermediar pentru transfer radiativ dar suprafetele ar trebui sa fie in contact vizual pentru transfer de radiatie direct. Ecuatia ratei se datoreaza legii lui Stefan-Boltzmann care prevede ca, caldura radiata este proportionala cu a-4-a putere a temperaturii absolute a ratei suprafetei si transferului termic dintre suprafete, este data in ecuatia 1.4. situatia este reprezentata in figura 1.6 (a)

Q = F A (T14 T24)
8

Unde: F-un factor ce depinde de geometrie si proprietatile suprafetei -constanta lui Stefan Boltzmann A-m,T1,T2-K (numai unitate de temperatura absoluta se poate folosi).

Exemplul 1.3: Suprafata A are 200C si o arie de 2m.Face schimb de caldura cu o alta suprafata B la 30C prin radiatie. Valoarea factorului datorita localizarii geometrice si a emisivitatii este 0.46. Determinati schimbul de caldura. De asemenea gasiti valoarea rezistentei termice si echivalentul coeficientului de convectie.

T1 = 200C = 200 + 273 = 473K, T2 = 30C = 30 + 273 = 303K. = 5.67 108, A = 2m2, F = 0.46. Q = 0.46 5.67 108 2[4734 3034] = 0.46 5.67 2 [(473/100)4 (303/100)4]

Determinarea lui F este mai degraba implicita si valorile sunt disponibile pentru configurari simple in forma de tabele si diagrame. Pentru cazurile simple ale suprafetei negre anexate celeilalte suprafete F=1 si pentru suprafete alaturate care nu sunt negre F= emisivitate.(definit ca raport decaldura radiata de o suprafata pana la o suprafata ideala).

1.3 Moduri combinate de transfer termic Sectiunile anterioare au tratat fiecare mod de transfer termic separat. Dar in practica toate aceste moduri de transfer termic se pot petrece simultan in plus generarea de caldura in interiorul solidelor poate fi de asemenea implicata. De cele mai multe modurile de conductie si convectie se petrec simultan atunci cand caldura dintr-un fluid cald este transferata la un fluid rece printr-o bariera care survine. Considerati urmatorul exemplu. Un perete primeste caldura prin convectie si radiatie pe o parte.Dupa conductie spre urmatoarea suprafata caldura este
9

transferata inprejurimilor prin convectie si radiatie. Aceasta situatie este ilustrata in figura 1.7

Fig 1.7 moduri combinate de tranfer termic

Exemplul 1.4 Placa A cu 0.2 m grosime si conductivitate termica de 45W/mK primeste caldura de la un cuptor la 500K atat prin convectie cat si prin radiatie. Coeficientul de convectie are o valoare de 50W/mK. Temperatura suprafetei este de 400K pe aceasta parte. Caldura este transferata in inprejurimi la T atat prin convectie cat si prin radiatie. Pe aceasta parte coeficientul de convectie este 60 W/mK. Determinati temperatura imprejurimilor

1.3.1 Coeficientul global de transfer termic: Deseori cand cateva rezistente pentru debitul de caldura sunt implicate, debitul de caldura este exprimat in mod convenabil dupa cum urmeaza Q= UAT Unde U este numit coeficient global de transfer termic avand aceeasi unitate ca si coeficientul convectiv de transfer termic,h, valoarea lui U poate fi obtinuta pentru o arie data A prin ecuatia 1.8
1 1 = + UA R1 1 1 + +) R2 R3

Exemplul 1.5 Intr-un corp cu forma cilindrica avand diametrul de 30 cm si 30 cm lungime caldura este generata cu o rata 1.5 10 W/m. Temperatura suprafetei este de 400C. Coeficientul de convectie este 200W/mK. Caldura este convectata si radiata spre imprejurimi la 100C. Factorul de radiatie este 1. Solidul
10

are o densitate de 19000kg/msi o caldura specifica de 0.118kj/kgK. Derminati rata de schimbare a temperaturii corpului in momentul C/s. (q QR QC) d = VC dT 1.4 Dimensiuni si unitati: Pentru estimari numerice a transferului termic rate unitare a diferiti parametrii devin necesare. Toate ecutiile ar trebui sa fie omogene dimensional. Dimensiunile sunt universale si nu exista diferente de la tara la tara.Dar sistemele de unitate variaza de la tara la tara. Trei sisteme cunoscute sunt:(1) FPS(picior, livra, secunda, grade F);(2) MKS(metru, kilogram, secunda, grade C);(3) SI(metru, kilogram ,secunda,K) sistem de unitati.In acest text SI sistemul de unitati este adoptat. Unitatile folosite pentru diferite cantitati sunt listate in tabelul 1.2, iar factorii de conversie sunt dati separat.

Parameter Mass Length Time Force

Unit and symbol kilogram, kg, metre, m Seconds, s, Newton, N, (kg m/s2)

Unit multiples Ton = 1000 kg cm, mm, km minute, hour kN, MN

Tabel 1.3 unitai adoptate pentru diferite cantitai.

11

1.5 ncheiere
O prezentare general a sferei transferului termic este prezentata in acest capitol. Fiecare mod de transfer termic va fi discutat mult mai detaliat in urmatoarele capitole. O serie de pasi dati mai jos vor fi folositori in analizarea si estimarea transferului termic. 1. Specificati informatiile disponibile pentru situatia problemei. Apoi cautati informatii suplimentare din alte surse asemenea listarilor de proprietati. 2. Efectuati o diagrama schematica a sistemului implicat si identificati procesele de baza implicate. 3. Identificati presupunerile simplificatoare care sunt rezonabile. Acestea vor si verificate mai tarziu. 4. Aplicati ecuatiile de rata si legile de conservare pentru situatia data(modelul matematic) 5. Incercai sa validai rezultatele obinute. Acesta este un pas important care este deseori trecut cu vederea si are rezultate dezastruase.

12

Bibliografie

1.Fundamentals of HEAT and MASS Transfer C.P KOTHANDARAMAN

13