Sunteți pe pagina 1din 9

1. 2. 3. 4. 5.

Scurt Istoric Apple Produse Conducere Strategii de marketing Viziune

1. SCURT ISTORIC APPLE


ANII TINERETII
Compania Apple a fost nfiinat la 1 aprilie 1976 de ctre Steve Jobs, Steve Wozniak, i Ronald Wayne, pentru a vinde calculator personal Apple I. Acestea au fost construite de mn de ctre Wozniak . Apple I a fost vndut ca o plac de baz, mai puin dect ceea ce este astzi considerat un computer personal. Acesta a fost lansat pe pia cu pretul de 666.66$. Steve Jobs ( CEO al companiei Apple ), de asemenea, este co-fondatorul i a fost CEO al Pixar Animation Studios, care a creat unele dintre cele mai de success si iubite filme de animaie din toate timpurile, inclusiv Toy Story, A Bug's Life, Monsters Inc, Finding Nemo, The Incredibles, Cars i Ratatouille . Pixar a fuzionat cu Walt Disney Company n 2006 i Steve acum servete la bordul lui Disney de administraie. Apple II a fost introdus la 16 aprilie 1977. Se diferenia de rivali, pentru c venea cu o grafic colorat i o arhitectur deschis. Pn la sfritul anului 1970, Apple a avut o linie de designeri de calculatoare personale i o linie de producie. Apple II a fost urmat de Apple III, n mai 1980 din postura de societate concurat cu IBM i Microsoft n mediul de afaceri.

1981-1985: Lisa i Macintosh


Steve Jobs a nceput lucrul la Apple Lisa n 1978, dar n 1982 a fost nlturat din echipa Lisa. In 1985 l-a concediat chiar pe Steve Jobs, co-fondatorul companiei, pe care l-a reangajat la finele lui 1996, prin achiziionarea noii sale companii, NeXT. Iar la mijlocul lui 1997 l-a numit CEO. Lisa a fost primul computer personal vndut pentru public cu o interfa grafic, dar comercializarea lui a fost un eec din cauza preului mare i a numrului limitat de aplicaii. n 1984 Apple lanseaz Macintosh. Debutul su a fost anunat de faimoasa reclam de 1,5 milioane $. Aceasta a fost regizat de Ridley Scott, iar acum este considerat un eveniment crucial pentru succesul Apple. La nceput Macintosh s-a vndut bine, dar vnzrile urmtoare nu au fost foarte puternice. Vnzrile Apple a atins noi cote nalte, iar compania a avut prima ofert public in 1984. Apple este n continu cretere n 1980 datorit vnzrilor din sectorul educaiei, atribuite de adaptare la limbajul de programare LOGO, folosite n multe coli

cu Apple II. n unitatea de nvmnt a fost fcut o donaie de Apple II i un pachet software Apple LOGO publice pentru fiecare coal din stat.

1986-1993: Cretere i cdere


Dup ce a nvat cteva lecii dureroase dup introducrecea voluminosului Macintosh Portable, Apple introduce n 1991 PowerBook care a stabilit forma modern i ergonomic a computerelor laptop. n acest timp Apple a experimentat o serie de alte produse care nu au avut succes pe pia cum ar fi aparate foto digitale, CD-playere audio portabile, difuzoare, console video, aparate TV. Seria Apple II a fost considerat prea scump pentru a ncepe producia. n 1990 Apple lanseaz pe pia Macintosh LC cu un singur slot de extensie pentru Cardul Apple.

1998- prezent: ntoarcerea la profitabilitate


In 1998 Apple a introdus pe pia un nou calculator- iMac. Echipa de design a iMac-ului a fost condus de Jonathan Ive, cel care mai trziu avea s fac designul iPod-ului i iPhone-ului. Apple a vndut aproape de 800.000 de uniti n primele cinci luni i prin asta a revenit la profitabilitate pentru prima dat dup 1993. In 2001, dup civa ani de dezvoltare, apare sistemul de operare Mac OS X. La 18 mai 2001 se deschide primul Apple Retail Store n Virginia, California. n acelai ani Apple scoate pe pia produsul portabil iPod, un audioplayer digital, care a fost un mare succes de pia: n 6 ani au fost vndute peste 100 de milioane de uniti. n 2003 a fost prezentat Apple produsul iTunes Store, un magazin online pe web, aceasta oferind muzic disponibil legal pentru download pentru 0,99 $ pe cntec. Serviciul a devenit rapid lider de pia. n anul 2010 compania Apple a lansat deja celebrul iPad n America . Acesta poate juca rolul unor multe obiecte folositoare n acelai timp. Poi lua o carte din biblioteca digital i s o citeti prin intermediul lui iPad. Steve, de asemenea, este co-fondatorul i a fost CEO al Pixar Animation Studios, care a creat unele dintre cele mai de success si iubite filme de animaie din toate timpurile, inclusiv Toy Story, A Bug's Life, Monsters Inc, Finding Nemo, The Incredibles, Cars i Ratatouille . Pixar a fuzionat cu Walt Disney Company n 2006 i Steve acum servete la bordul lui Disney de administraie.

2. Produse
Apple a introdus in lume 4 produse care au revolutionat industria IT prin tehnologia inovativa. Mac Macintosh, colocvial Mac, este n domeniul calculatoarelor denumirea unor serii ntregi de computere cu tehnologie de cel mai nalt nivel, fabricate de ctre firma american Apple ncepnd din 1984. Au fost primele computere comerciale din lume cu mouse i interfata grafica.

Pentru computerele Macintosh compania a utilizat pn n anul 1994 procesoare de tipul Motorola 68k, iar pn n 2006 procesoare de tipul PowerPC de la consoriul AIM (Apple, IBM, Motorola). Din 2006 ncoace, Apple se folosete de procesoarele de tip Intel x86, utilizate de asemenea i la computerele personale. Totui, ca sistem de operare, Apple folosete propriul sistem, Mac OS X, foarte diferit de Microsoft Windows. Mac-urile dotate cu Mac OS X, chiar dac sunt calculatoare pentru uz personal, nu sunt compatibile cu modelul iniial IBM PC i, deci, nu pot fi considerate PC-uri n sensul strict. Pe Mac-urile cu procesor Intel se poate folosi i sisteme precum Linux sau Microsoft Windows. Privit invers, Apple nu a prevzut ca sistemul Mac OS X s fie utilizat i pe calculatoare strine, cum ar fi PC-urile. Totui anumii hackeri au adaptat Mac OS X pentru a fi folosit pe PC-uri, acest sistem de operare fiind cunoscut sub numele de Hackintosh. Folosirea Hackinstoh-ului rmne ilegal, deoarece nu este permis folosirea Mac OS pe alte calculatoare dect Macintoshurile. Pentru vnzarea de PC-uri cu Mac OS preinstalat, Apple a dat Psystar n judecat, Apple ctignd acest proces. Cele mai noi Mac-uri, de tip numit iMac au un tip constructiv desktop special, numit All-in-One, la care computerul propriu-zis este att de miniaturizat nct a putut fi integrat n spatele ecranului plat, fr s mai constituie o unitate separat. Modularitatea iMac-urilor i PC-urilor de acest tip este ns limitat. Ipod Primul dispozitiv iPod a fost lansat n octombrie 2001 cu o capacitate de stocare de aproximativ 1.000 de melodii n format MP3 sau 5 gigabait de date. Conectarea la calculator era asigurat de o interfa de tip firewire, cu o vitez de transfer de 400 Mb/s, disponibil n mod standard pe calculatoarele Apple. Anii 2002 i 2003 au adus noi generaii care, n afar de o capacitate de stocare crescut de pn la maximum 40 gigabait, au venit cu o roti senzitiv ce a revoluionat interfaa cu utilizatorul. De asemenea, ncepnd cu generaia a treia, sincronizarea cu calculatorul s-a putut face i folosind interfaa USB. Sfritul anului 2004 marcheaz apariia primul iPod cu ecran color denumit iPod Photo. Tot n 2004 Apple introduce pe pia o nou linie de dispozitive cu dimensiuni reduse sub titulatura de iPod Mini. La fel ca i modelul iPod standard, iPod Mini este echipat cu un disc dur, dar cu o capacitate de 4 gigabait. Varianta Mini s-a dovedit un succes pe pia. nceputul anului 2005 aduce un nou concept de iPod denumit Shuffle, care avea o funcionalitate limitat. Dar, iPod-ul Shuffle a permis companiei Apple s intre i pe piaa dispozitivelor MP3 ieftine. iPodul Shuffle cu o capacitate de 512 megaoctei a fost lansat pe piaa din SUA Americii la un pre de 99 $, existnd i o variant de 1 gigabait cu un pre de 149 $. De remarcat c iPod-ul Shuffle nu are ecran, atipic pentru un dispozitiv MP3. n februarie 2005 Apple lanseaz o a doua generaie de iPod Mini, dar spre sfritul anului se renun la acest model. iPod Mini este oficial nlocuit cu o nou serie denumit "iPod Nano". Nano se remarc prin dimensiuni ultrareduse i o memorie pe baz de tehnologie flash cu o capcitate de stocare de 1, 2 sau 4 gigaoctei.

La sfritul anului 2005 Apple nlocuiete modelul Photo cu un nou model denumit iPod Video. Video este echipat cu un ecran color mult mai performant, are o rezoluie de 320x240 pixeli, o diagonal de 6,3 cm (2,5 oli) i permite redarea de coninut nu numai audio, dar i video. n septembrie 2006 Apple lanseaz a doua generaie din seria Nano. Noile iPoduri Nano vin echipate cu o carcas din aluminiu, rezistent la zgrieturi, cu o durat de via a bateriei mbuntit i cu capaciti de stocare de pn la 8 gigaoctei. iPod Video cunoate o nou revizie, dar mai puin semnificativ: luminozitatea ecranului este mbuntit i se introduce o funcie de cutare a melodiilor. Este lansat i generaia a doua din gama Shuffle. Noul iPhod Shuffle este dotat cu o clam pentru prinderea de haine i are o capacitate de 1 gigaoctet i un pre de doar 79 $ pe piaa american. Pe 9 aprilie 2007 Apple a anunat pe situl lor web c ncepnd din noiembrie 2001 au fost vndute n total peste 100 de milioane de iPod-uri. iPhone iPhone este n acelai timp un telefon mobil, un player multimedial i un dispozitiv de comunicaie fr fir anunat de ctre Steve Jobs, CEO al companiei americane Apple, Inc., n timpul discursului su de la Macworld Conference & Expo de la 9 ianuarie 2007. iPhone are suport pentru push e-mail, telefonie mobil, SMS, navigare web. n plus este dotat cu un ecran de tip touchscreen, include funciile regsite la playerele media iPod i ruleaz o variant a sistemului de operare Mac OS X. Dispozitivul este un telefon mobil de generaie 2.5G, quad band, GSM, EDGE. Este echipat cu Wi-Fi i Bluetooth 2.0, precum i cu o camer foto de 2 megapixeli. Are suport pentru rotire vertical sau orizontal. iPhone nu are tastatur incorporat; intoducerea informaiei se realizeaz prin intermediul interfeei software de tip grafic implementat prin funcionalitatea de sensibilitate la atingere a ecranului iPhone-ului. iPhone a fost lansat n Statele Unite la data de 29 iunie 2007, fiind disponibil n magazinele Apple Store sau AT&T. La 11 iulie 2008 Apple a lansat modelul iPhone 3G, compatibil cu 3G i cu GPS asistant. n Romnia terminalul iPhone 3G a fost lansat la Orange la 22 august 2008, iar n Republica Moldova acesta este distribuit oficial de Orange Moldova ncepnd cu 31 octombrie 2008. Compania american Cisco Systems deine marca nregistrat pentru iPhone i vinde o linie de telefoane sub brand-ul "Linksys"; problema nu a fost complet rezolvat pn la momentul anunului lui Jobs. iPad iPad este un calculator portabil de mici dimensiuni, de tip constructiv "tablet", produs de ctre compania Apple ncepnd din aprilie 2010. Ca palet de posibiliti i funciuni se situeaz ntre PDA i netbook. Folosete acelai sistem de operare ca i telefonul smart iPhone tot de la Apple, i anume iPhone OS. Sunt disponibile 2 modele de baz (numite "WiFi" i "3G"), fiecare cu 16, 32 sau 64 GB de memorie de lucru inglobat. n prima sptmn de la introducerea sa pe piaa american vnzrile au fost de aproximativ 600.000 de buci, fiind ns sub estimrile analitilor. Introducerea pe piaa european a avut loc n mai 2010.

Cu el se poate printre altele naviga pe Internet fie printr-o reea fr fir de tip WiFi, fie prin reeaua celular de telefoane mobile de tip 3G. Poate fi folosit i pentru email. Alte scopuri pentru care a fost proiectat iPad-ul sunt: vizualizarea diverselor fiiere media (fotografii, videouri, muzic, hri, cri electronice .a.), jocuri i crearea de materiale publicabile de factur simpl pentru mass-media i/sau Internet. Procesorul iPad-ului se numete Apple A4 i se pare c este fabricat de ctre compania sud coreean Samsung. Frecvena procesorului de 1 GHz asigur iPad-ului o vitez mare la rezolvarea tuturor sarcinilor interne precum i la rularea aplicaiilor. Memoria de lucru, de tip flash, este oferit n 3 variante: 16, 32 sau 64 GO. Ecranul este de tip multi-touch (comenzile se dau prin atingerea ecranului ntrunul sau mai multe puncte), ceea ce faciliteaz jocurile sau cutrile pe Internet. Are o diagonal de 24,6 cm. n caz de necesitate poate fi folosit o tastatur virtual, afiat pe ecran, dar exist i o tastatur fizic, ce poate fi cumprat ca accesoriu separat. Pe iPad se pot utiliza aproape toate aplicaiile concepute pentru aparatele iPhone i iPod touch, aprute pe pia mai demult, ca de exemplu iBooks. Suport standardul video H.264, adaptat fiierelor video de nalt rezoluie. Avantaje: Acumulatorii iPad-ului pot funciona circa 10 ore cu o singur ncrcare. Printre avantajele acestui dispozitiv putem aminti: Este un calculator portabil mic i uor. Calitatea imaginilor de pe ecran este extrem de ridicat; ecranul preia foarte fidel toate comenzile date prin atingere (tehnologia multi-touch). Multitudinea de posibiliti de conectare la reele (vezi mai sus la caracteristici) i confer o flexibilitate deosebit. Modelul 3G (mai scump) ofer conectivitate fr fir la Internet din orice punct unde exist reea celular pentru telefonie mobil mpreun cu serviciile necesare. Durata mare de independen cu o singur ncrcare a acumulatorilor Stpnete formatele uzuale de fiiere, ca de exemplu .doc, .pps, .xls, .jpg .a. Pentru iPad exist deja peste 1.000 de aplicaii special concepute disponibile contra cost n web la www.Apple.com/iTunes. n plus i circa 150.000 de apps, scrise iniial pentru iPhone, dar capabile s fie rulate i pe iPad. Dezavantaje: lipsa suportului pentru execuia simultan a mai multor aplicaii lipsa suportului pentru formatul Adobe Flash pentru clipuri video. modelul "WiFi" nu poate folosi drept telefon mobil obinuit (totui este posibil ca aplicaiile web de tip VoIP, cum ar fi Skype, s funcioneze) nu dispune de nicio metod de captare a imaginilor (camer foto/video sau webcam) nu are "ecran lat" nu dispune de interfee de tip USB i Firewire, i nici de ieire video

seamn de aceea mai curnd cu un aparat de tip "appliance" (aparat mai mult sau mai puin monolitic, fcut pentru un scop predefinit), dect cu un calculator "adevrat", modular i flexibil la utilizare.

3. Conducere
Steven Paul Jobs este un magnat american de afaceri, co-fondator i director executiv al Apple. Jobs, de asemenea, in trecut, a fost director executiv la Pixar Animation Studios, el devenind membru al consiliului de administraie al Walt Disney Company n 2006, n urma achiziiei de ctre Disney a studiorilor Pixar. La sfritul anilor 1970, Jobs, alaturi de co-fondatorul Apple, Steve Wozniak, Mike Markkula i alii, au conceput, dezvoltat i comercializat una din primele linii de calculatoare personale, Apple II series. La nceputul anilor 1980, Jobs a fost printre primii care a vazut potenialul comercial al mouse-ului condus de interfa grafic de utilizator care au dus la crearea Macintosh-ului. Dup ce a pierdut o lupt pentru putere cu consiliul de administraie n 1985, Jobs a demisionat de la Apple, i a fondat NeXT, o platform de dezvoltare de calculatoare, specializat n nvmntul superior i in pieele de afaceri. n 1986, el a achiziionat divizia de grafica computerizata de la Lucasfilm Ltd, care a fost schimbat in Pixar Animation Studios. El a rmas CEO si actionar majoritar pn la achiziionarea Pixar Animation de ctre Walt Disney Company n 2006. Jobs este n prezent un membru al consiliului de administraie al Walt Disney Company. n 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak si Ronald Wayne obtinand niste fonduri de la un semi-pensionat director de marketing i inginer de la Intel, pe numele sau Mike Markkula Jr. au fondat Apple. nainte de a fi co-fondator Apple, Wozniak a fost un hacker electronic. n timp ce Jobs a fost un director convingtor i carismatic pentru Apple, unii dintre angajaii si din acel moment l-au descris ca un manager necontrolat i temperamental. n 1996, Apple a anunat c va cumpra NeXT pentru 429 milioane dolari. Tranzactia a fost finalizata la sfritul anului 1996 Jobs intorcandu-se la compania pe care a fondat-o. El a devenit CEO interimar la Apple dupa ce directorii si-au pierdut ncrederea n Gil. n martie 1998, i concentreaza eforturile pe revenirea la profitabilitate a Apple, Jobs ncetand imediat o serie de proiecte, cum ar fi Newton, Cyberdog i OpenDoc. n lunile urmtoare, muli angajai au dezvoltat o teama de al ntlni pe Jobs, crezand ca vor ramane fara locuri de munca. Realitatea a fost c execuiile lui Jobs au fost rare, dar o mn de victime a fost suficient pentru a teroriza o intreaga companie. Jobs, de asemenea, a schimbat programul de liceniere pentru clonele Macintosh, ceea ce face prea costisitoare pentru productorii de a continua s facem utilaje. Jobs este att admirat i criticat pentru abilitatea sa desvrita de persuasiune i arta de a vinde, fiind evidenta mai ales n timpul discursurilor, la Macworld Expositional Multi il considera pe Jobs ca fiind temperamental si agresiv. Revista Fortune scria ca Steve este unul dintre ego-maniacii care conduc Sillicon Valley. Jef Raskin, un fost

coleg, a spus odat c Jobs "ar fi fcut un excelent rege al Franei", facand aluzie la Jobs ca fiind "persoana cea convingtoare din viata sa. Jobs a aspirat ntotdeauna la poziia de CEO in cadrul Apple, ducand produsele sale n fruntea industriei IT, stabilind tendinele, cel puin n inovaie i stil.

4. STRATEGII DE MARKETING
Toate marile realizri ale companiei Apple se leag de Steve Jobs, el nsui fiind un fenomen. Desi calitatea produselor Apple este de necontestat, Steve Jobs i Apple exceleaz n strategie. Au creat o cultur, lucru cu care foarte puine companii se pot luda. De multi ani, Apple i Steve Jobs reuesc s ne uimeasca pe toi la fiecare lansare de produs. ncepnd cu computerele sale i continund cu iPod, iTunes i iPhone totul culmineaz cu lansarea iPad, pentru c n ziua lansrii au vndut 300.000 buci, n valoare de 150.000.000 $. Timp de peste 25 ani Apple a lucrat asiduu la crearea unei comunitati proprii, cu propria sa cultur. i-a rezervat astfel dreptul de a comunica direct cu membrii comunitatii, de le transmite mesaje personale, fr costuri, despre lansarea unui nou produs. Ba mai mult, membrii se informeaz unul pe altul, discut, creeaz rumoare n jurul noului produs, fac cozi interminabile n faa magazinelor, cu zile nainte de lansare. Steve Jobs, n ciuda noilor tendine n marketing, nu are blog, nu posteaza pe Twitter, nici prieteni in Facebook. El nu are conturi n reelelele sociale. Nici nu are nevoie, pentru c el comunic direct cu membrii comunitatii, iar acetia transmit informaia prin reele. Steve le ofer doar subiecte de discuie, de exemplu iPad. Apple a construit o cultur i folosete la maxim metodele word-to-mouth i word-to-mouse. Compania Apple creeaz produse despre chiar merit s vorbeti. Maniac al simplitii, Steve i echipa sa reuesc s ne uimeasc de fiecare dat. Lanseaza n pia informaia c urmeaz s lanseze un nou produs, ofer cteva detalii, iar apoi totul se invarte in jurul acelui produs. Cultura Apple este una a uimirii. Microsoft are puterea financiar i ingineri capabili s creeze produse similare. Dar ci au auzit de Zune? Acesta este versiunea Microsoft a iPod-ului. Ei insa nu au avut puterea de a uimi lumea, nici de a menine vie uimirea, aa cum o face Apple. n plus Apple i bazeaz produsele pe platforme pe care este uor ca userii s se joace. i nu numai userii ci i cei care vor s ajung la utilizatorii de iX. iPad are peste 1.000 de aplicaii i acesta este numai nceputul. Apple nu ncearc s mulumeasc pe toat lumea, dar cei care sunt mulumii de produsele lor devin fani pe via, chiar mai mult, care se mndresc c sunt membri ai comunitatii Apple i le promoveaz produsele.

Un lucru extraordinar este faptul c Apple ofer embleme distinctive membrilor sai. iPod-ul a avut ctile albe, create pentru a se asorta cu player-ul, dar care au devenit un element de identificare al membrilor companiei. Apple a avut inteligena nu de a-l crea (pentru c a fost o simpl decizie ce a inut de estetica produsului) ci de a transforma un lucru banal ntr-un simbol. Ceva similar este i cu iPad-ul. Produsul n sine este un element de identificare prin care ari c eti membru al comunitatii Apple. Drumul lui Apple nu este acoperit cu petale de trandafiri. Nu toate produsele lor au fost best of. S-au confruntat cu probleme tehnice, dar nu s-au dat btui acolo unde alii ar fi renunat de mult. Steve spune ce vrea si orict de greu este, nu renun la idee. Se pornete furtuna i n final obin ceea ce vor! Reuesc si pentru c accept provocrile pe care singuri i le arunc. Nu le este fric de eecuri, acestea sunt doar etape n calea spre succes. Bernard Baruch spunea: Milioane de oameni au vzut merele cznd, dar Newton a fost cel care s-a ntrebat de ce. Steve Jobs este genial, vede ceva extraordinar acolo unde ceilali nici nu se gandesc. Aa a fcut cu computerele Apple, cu iPod, cu iTunes, cu iPhone i cu iPad.

5. Viziune
Steve Jobs este unul dintre cei mai mari vizionari pe care SUA i-a putut vedea. Pornind de la ideea ca orice persoana trebuie sa detina un calculator la un pret redus, cu o calitate inalta, a dezvoltat aceasta idee si a obtinut Mac-ul. Ideea a prins si acesta a vandut milioane de Mac-uri in SUA si in lume. Revolutionand tehnologia IT si considerand ca un astfel de calculator ar trebui sa aibe propriul limbaj scris in concordanta cu necesitatile utilizatorului, a dezvoltat primul set de fonturi personalizate. Acestea, ulterior, au fost furate de Microsoft si lansate in cadrul companiei lor. Urmarind evolutia companiei Apple, privind iPod-ul, Jobs a avut in vedere revolutionarea comercializarii de muzica pe internet. Dintre toate formele media, muzica este cea mai piratata, casele de productie avand pierderi gigantice din cauza file-sharingului. Deschizand un magazin numit iTunes, Jobs a reusit sa modereze aceasta piraterie, prin practicarea de preturi mici a vanzarii muzicii. iTunes include o librarie de milioane de fisiere audio, care pot fi descarcate direct pe iPod-ul personal (mai nou si pe iPhone sau iPad). Mergand pe ideea ca oamenilor le place sa atinga anumite lucruri si sa simta efectul atingerii, Jobs a venit cu noul smart phone numit iPhone, care a fost vandut in miliarde de exemplare peste tot in lume. Fiind primul telefon cu ecran integral tactil a fost punctul de plecare al unei noi ere a industriei telefoanelor mobile, toate marile corporatii importand ideea. Nu numai design-ul special sau performantele au facut din iPhone un produs bine vandut. Jobs a mizat pe ideea ca, daca dai unui om un gust a ce poate avea, acesta va veni si va cumpara mai mult decat are nevoie. Asa a luat nastere AppStore, un magazin online de aplicatii pentru iPhone. Vanzarile de aplicatii au crescut enorm de la lansarea

magazinului, tot mai multi impatimiti cumparand aplicatii, dar si telefoane iPhone, ca sa poata folosi aceste aplicatii. Ultima jucarie a lui Jobs, numita iPad si lansata in aprilie anul acesta este considerata de unii prea problematica si prea lipsita de anumite lucruri ca sa merite sa fie cumparata. Unii considera ca ar putea salva industria media. iPad-ul este un suport capabil sa puna pret pe jurnalismul digital. Pe masura ce cititorii si-au luat stirile si informatiile din internet, ziarele si-au vazut periclitate tirajele si veniturile obtinute din publicitate. Publicatiile online au incercat sa aloce mai multe resurse editiilor online, punand accent pe fotografii, grafica si video. Distributia digitala pe suporturi precum tableta Apple va fi un boom pentru editorii de publicatii daca vor sti sa isi redefineasca radical produsele. The New York Times a conceput deja o aplicatie prin care utilizatorii iPad sa fie la curent cu stirile publicate in ziar. Combinand o noua abordare vizuala cu sistemul de plata pus la punct prin magazinul de muzica online iTunes unde au conturi active si cumpara constant aproximativ o suta de milioane de persoane cu ajutorul cardului de credit Apple poate ajuta companiile media sa schimbe atitudinea cititorilor fata de continutul digital care trebuie platit. Daca ofera sufiecienta magie, iPad poate revitaliza lumea tiparita asa cum iPod si iTunes au reusit in cazul industriei muzicale.