Consiliul Fiscal Raport anual

7 Aprilie 2011

Sumar
1. Evoluii macroeconomice n anul 2010

2. Politica fiscal-bugetar n anul 2010

3. Poziia fiscal structural 4. Sustenabilitatea finanelor publice - provocri

5. Anul 2011 Perspective i riscuri

1. Evoluii macroeconomice n anul 2010

Revenirea economica intarziata in Romania

T1 2010 SUA Japonia Canada Zona Euro Germania Franta Italia Spania Marea Britanie Slovacia Cehia Ungaria Polonia Romania Bulgaria Estonia Letonia Lituania 0,9 1,6 1,5 0,4 0,6 0,3 0,4 0,1 0,3 0,7 0,7 1,4 0,7 -0,3 -0,5 1,0 1,2 1,4 T2 2010 0,4 0,4 0,5 1,0 2,2 0,6 0,5 0,3 1,1 0,9 0,8 0,2 1,2 0,3 0,5 1,9 0,3 1,0 T3 2010 0,6 0,9 0,4 0,3 0,7 0,3 0,3 0 0,8 0,9 0,9 0,6 1,3 -0,7 0,7 0,7 0,9 0,3 0,1 1,7 2,3 1,7 1,7 0,3 0,4 0,3 0,1 0,2 -0,3 0,9 0,5 0,2 T4 2010 0,8 -0,3

Crestere Scadere Stagnare

Nivelul PIB n Tr. IV 2010 fa de maximul pre-criz (max pre-criza =100)

Contractie mai mica decat cea anticipata a produsului intern brut n 2010 (-1,3 la sut fa de -1,9 la sut)

Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal

Cu exceptia Poloniei, PIB-ul si consumul privat se afla la niveluri inferioare celor de dinaintea declansarii crizei in toate economiile est europene

Nivelul consumului n Tr. IV 2010 fa de maximul pre-criz (max pre-criza =100)

Romania este depasita doar de catre tarile baltice in ceea ce priveste contractiile PIB si a consumului privat

Acest lucru reflecta amplitudinea dezechilibrelor macroeconomice acumulate nainte de criz

Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal

Nivelul investitiilor n Tr. IV 2010 fa de maximul pre-criz (max pre-criza =100)

Investiiile rmn departe de nivelul precriz

Majorarea exporturilor a contribuit la reluarea creterii economice

Nivelul exporturilor n Tr. IV 2010 fa de maximul pre-criz (max pre-criza =100)

Romnia a avut cea mai bun performanta in ceea ce priveste exporturile, depasind substantial nivelul maxim atins anterior crizei economice

Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal

2. Politica fiscal-bugetar n anul 2010

Evaluarea obiectivelor, intelor i indicatorilor bugetari Politica salarial n sectorul bugetar
Absorbia fondurilor europene

Evaluarea obiectivelor, intelor i indicatorilor bugetari

Tabelul 2: Evoluia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2010 Program Prima A doua Execuie 2010 iniial rectificare rectificare Venituri Totale 168,8 165,4 166,8 168,6 Venituri fiscale Contribuii asigurri Fonduri UE Cheltuieli Totale, din care: Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Deficit bugetar 94,0 49,8 7,0 200,7 180,2 20,4 -31,9 90,7 46,1 7,5 200,0 180,6 19,5 -34,6 92,6 45,2 8,9 201,4 181,6 19,6 -34,6 93,0 45,7 9,4 201,9 183,0 19,4 -33,3

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Revizuiri succesive ale proiectiilor de crestere economica de la +1,3% la inceputul anului, la +0,5%, ulterior -1,9% inta de deficit bugetar a fost revizuit de la 5,9 la 6,8% din PIB In lipsa pachetului de consolidare fiscal, deficitul bugetar ar fi depasit 9% din PIB la finele anului Implementarea pachetului de consolidare fiscal a permis respectarea intei de deficit bugetar cu o marj confortabil de 0,3% din PIB Veniturile din TVA (+14,3%) i accize (+11,5%) au fost principalii factori care au generat creterea n ansamblu a veniturilor bugetare. Veniturile aferente impozitelor directe au continuat trendul descendent: impozit pe profit (-4,9%), impozitul pe venit i salarii (-3,2%) Diminuari succesive ale veniturilor prognozate din contribuii sociale (-4,5%)

Evolutia cheltuielilor BGC - 2010

Asistenta sociala 2010 (mld lei) Investitii 2010 (mld lei) Diferene sistematice ntre cheltuielile planificate i cele realizate Cheltuielile cu bunuri i servicii erau prevazute a scdea cu 10% fa de nivelul anului 2009, acestea s-au majorat cu 5.2%, pentru achitarea arieratelor din sectorul bugetar Bunuri si servicii 2010 (mld lei) Cheltuieli personal 2010 (mld lei) Subevaluare cheltuielilor social sistematic a cu asistena

Reducerea cheltuielilor de investiii pe parcursul execuiei bugetare

Depire a fondului de salarii programat in rectificarea din noiembrie

Fondul de rezerva bugetara*

2,5 miliarde lei alocati prin Fondul de Rezerva Bugetara in anul 2010, prin 56 Hotarari de Guvern 38 doar in luna decembrie
Administratia Centrala: Pentru plata arieratelor: Administratia Locala: 1,9 miliarde lei 900 milioane lei 660 milioane lei

*Calcule Consiliul Fiscal pe baza hotararilor de Guvern publicate in Monitorul Oficial al Romaniei

Politica salarial n sectorul bugetar

Evolutia numarului de personal in sectorul bugetar

Numrul total de angajai n sectorul guvernamental a sczut cu 132.000 (la 1.26 milioane angajai) ntre sfritul anului 2008 i decembrie 2010 50 la sut din reducerile de personal la nivelul autoritatilor locale (aproximativ 76.000), din care 29.000 de persoane n cadrul nvmntului preuniversitar. Declin puternic al numrului de angajai n sectorul de sntate (aproximativ 33.000) Pn n 2010, salariul mediu din sectorul public a fost mai mare dect n sectorul privat In luna decembrie 2010, salariul mediu brut n sectorul public a sczut sub media de 2,013 lei din sectorul privat.

Salariul mediu brut in sectorul public si privat

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS

Politica salarial n sectorul bugetar

Evoluia posturilor ocupate pe ordonatori de credite Total posturi ocupate A. Administratie centrala 1. Buget de stat, din care: Ministerul Administratiei si Internelor Decembrie 2008 1.398.757 694.995 338.727 146.955 Decembrie 2010 1.266.550 639.722 334.533 147.822 Diferente -132.207 -55.273 -4.194 867

Ministerul Apararii 1 Publice Ministerul Finanelor Ministerul Justitiei Restul ministerelor 2. Institutii autofinantate, din care: Unitati sanitare Uniti de nvmnt superior de stat
3. Institutii finantate din bugetele asigurarilor sociale Sursa: Ministerul Finantelor Publice B. Administratie locala, din care: Invatamant preuniversitar Autoritati executive locale

79.666 33.716 13.558 64.832 304.132 209.273

68.095 52.136

79.210 31.210 15.053 61.238 260.001 176.638

68.229 45.188

-456 -2.506 1.495 -3.594 -44.131 -32.635 134

-6.948 -76.934 -29.475 -46.530

703.762 332.952 310.912

626.828 303.477 264.382

1 Pentru comparabilitate, am inclus unitatile sanitare in integralitate in cadrul administratiei centrale, desi o parte dintre acestea au fost transferate in subordonare locala pe parcursul anului 2010.

Absorbia fondurilor europene

Situatia absorbtiei fondurilor structurale pe programe operationale Total alocari Plati decembrie 2010 2007-2013 Total, Prefin Ramb UE din care: Dezvoltare regionala 3.726 554,9 381,4 173,5 Mediu 4.512 318,5 266,2 52,3 Transport 4.565 47,2 0,0 47,2 Competitivitate 2.554 251,2 106,3 144,8 Resurse Umane 3.476 464,2 416,6 47,6 Dezvoltarea capacitatii 208 10,2 4,1 6,1 administrative Asistenta tehnica 170 9,0 1,2 7,8 Total 19.211 1.655,3 1.175,8 479,5 Sursa: Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale Rata absorbtie Absorbtie excl. prefin

14,9% 7,1% 1,0% 9,8% 13,4% 4,9% 5,3% 8,6%

4,7% 1,2% 1,0% 5,7% 1,4% 2,9% 4,6% 2,5%

Cu o rata a absorbiei de doar 8,6% din alocari, Romnia risca sa piarda accesul la fonduri importante

PO Transport este cel mai puin performant program operaional (1% absorbtie)

Absorbia fondurilor europene

Absorbtia fondurilor structurale comparatie cu alte state membre UE Total alocari 2007-2013 Mld Euro Estonia 3,5 Plati decembrie 2010 Mld Euro 0,9 Rata Absorbtie Total alocari/capita Euro 2.692 Total plati/capita Euro 700

26,0%

Letonia
Polonia Cehia

4,6
67,3 26,7

1,3
13,7 3,3

29,0%
20,4% 12,4%

1.917
1.917 2.567

556
391 318

Bulgaria
Romania Sursa: Comisia Europeana

6,9
19,2

0,7
1,65

10,2%
8,6%

908
916

93
79

Rata medie de absorbie dup patru ani de la aderare este mult sub media rilor din regiune (8,6% fa de 17%) In anul 2010, se poate constata o mbuntire a procesului de contractare a fondurilor structurale i de coeziune, rata de contractare fiind de 42%, fa de 16% n anul 2009

3. Poziia fiscal structural

Impulsul fiscal si pozitia ciclica a economiei

Prociclicitatea politicii fiscal bugetare n

perioada precriz a epuizat spaiul fiscal necesar pentru stimularea economiei n perioada de recesiune Pentru a atinge un nivel al deficitului de 3% din PIB n 2012 - efort mediu anual de ajustare a deficitului structural de aproximativ 1.75 puncte procentuale de PIB n perioada 2009-2012

Evoluia soldului structural si a impulsului fiscal 2005-2012 2005 2006 2007 2008 2009 2010e 2011e 2012e

Exces/Deficit de cerere
Sold bugetar (ESA95) Sold bugetar primar Sold structural Impuls fiscal Impuls fiscal primar

3,9
-1,2 0,1 -2,3 -0,1 0,2

7,1
-2,2 -1,4 -4,4 2,1 2,5

8,3
-2,6 -1,8 -5,1 0,7 0,8

10,6
-5,7 -5,0 -8,9 3,8 3,8

-0,2
-8,6 -7,1 -8,6 -0,3 -1,2

-4,1
-7,3 -5,4 -6,1 -2,5 -2,8

-4,6
-4,9 -2,9 -3,5 -2,6 -2,7

-3,0
-3,5 -1,6 -2,6 -0,9 -0,8

4. Sustenabilitatea finantelor publice-provocari

Principala provocare a politicii fiscal-bugetare n Romnia este aceea de a reduce deficitul bugetar structural concomitent cu crearea de spaiu fiscal pentru cheltuieli publice de investiii i cu asigurarea sustenabilitii finanelor publice pe termen lung din perspectiva procesului inevitabil de mbtrnire a populaiei.
Riscuri: Slaba colectare a veniturilor bugetare (inclusiv evaziunea fiscal ridicat) Eficiena redus a cheltuirii banilor publici Deficitul cronic al sistemului public de pensii Situatia financiara a companiilor de stat Acumularea de arierate catre sectorul privat

Consolidarea fiscala necesara din perspectiva echitatii intergenerationale

Traiectoria de consolidare fiscala necesara in cazul Romaniei este printre cele mai ambitioase din tarile UE

Costul mbtrnirii populaiei evaluat la 8.5% din PIB n anul 2060 relativ la anul 2010 plaseaza Romania in randul tarilor cu risc ridicat din punct de vedere al sustenabilitatii

Colectarea taxelor n Romnia - comparaii internaionale

La nivelul anului 2009 Romnia avea cea mai mic pondere in PIB a veniturilor bugetare, cu 11,6 pp sub media european

Veniturile bugetare (% din PIB, ESA 95, 2009)

60 55 50 45 40 35 30 44,0 44,5

32,4

Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Rata implicita = impozite directe pltite de populaie/ salariile brute din conturile naionale Indicele de eficienta al taxarii = rata implicita/rata legala Pozitia a treia intre tarile est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii

Impozitul pe profit
Rata implicita = impozite directe pltite de intreprinderi/ excedent brut din exploatare din conturile nationale Indicele de eficienta al taxarii = rata implicita/rata legala

Pozitia a treia intre tarile est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii

Taxa pe valoarea adaugata

Rata implicita = venituri din TVA/ consum privat

Indicele de eficienta al taxarii = rata implicita/rata legala Pozitia a saptea intre tarile est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii Scadere substaniala n Romnia comparativ cu perioada anterioar crizei economice
Sursa: Comisia European, Eurostat, MFP, Consiliul Fiscal

Gap-ul de colectare TVA

Gap-ul de TVA in UE (date 2006)

Gap TVA = raportul dintre TVA datorat i nepltit la buget i obligaia total de TVA de plat la buget
TVA-ul necolectat cel mai ridicat, relativ la TVA total datorat, se regsete n Romnia

Sursa:Raportul Reckon 2009, Comisia European, calcule CF

Gap-ul de TVA* Romania vs. Bulgaria

In 2008, Bulgaria a ajuns s colecteze circa 92% din obligaia total de plat a TVA, n timp ce Romnia colecta doar 67%. n 2009, conform estimrilor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naional de Statistic, Romnia colecta sub 65% din obligaiile de plat la TVA

Contributii sociale
Rata implicita = contributii sociale incasate/ salariile brute din conturile naionale Indicele de eficienta al taxarii = rata implicita/rata legala

Ultima pozitie intre tarile est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii
Scadere substaniala n Romnia in 2010 comparativ cu 2009

Sursa: Comisia european, Eurostat, MFP, Consiliul Fiscal

Nivelul cotelor de contributii sociale in noile state membre UE

Contribuii sociale Angajator Angajat Pensii Total Angajator Angajat omaj Total Angajator Asigurri de Angajat sntate Total Angajator Angajat Altele Total Angajator Angajat Total Total

SK 14,0 4,0 18,0 1,0 1,0 2,0 10,0 4,0 14,0 10,2 4,4 14,6 35,2 13,4 48,6

HU 24,0 9,5 33,5 2,0 6,0 8,0 4,0 3,0 7,0 30,0 18,5 48,5

CZ 21,5 6,5 28,0 1,2 0,0 1,2 9,0 4,5 13,5 2,6 0,0 2,6 34,3 11,0 45,3

RO 20,8 10,5 31,3 0,5 0,5 1,0 5,2 5,5 10,7 1,4 1,4 27,9 16,5 44,4

PL 9,8 9,8 19,5 0,0 9,0 9,0 4,9 4,0 8,9 14,7 22,7 37,4

LT 23,3 3,0 26,3 1,1 1,1 3,0 6,0 9,0 3,7 3,7 31,1 9,0 40,1

SI 8,9 15,5 24,4 0,1 0,1 0,2 7,1 6,4 13,5 0,1 0,1 0,2 16,1 22,1 38,2

LV 24,1 9,0 33,1

EE 1,4 2,8 4,2 34,4 2,8 37,2

BG 8,9 7,1 16,0 0,6 0,4 1,0 4,8 3,2 8,0 2,5 1,4 3,9 16,8 12,1 28,9

Evaziune fiscala ridicata

Evoluia indicelui de eficienta a colectarii taxelor si a ponderii muncii la negru

Evaziune fiscala ridicata

Evolutia evaziuni fiscale la TVA, impozit pe venit si CAS Milioane RON 2004 2005 Evaziunea fiscala din munca "la 9.032 11.298 negru": impozit pe venit (IV) 1.885 2.358 contributii la asigurarile 7.147 8.940 sociale (CAS) Frauda la TVA 7.441 10.684 Evaziune fiscala in sectorul 1.511 2.158 informal (populatie) Total evaziune fiscala la IV, CAS si 17.984 24.140 TVA Valoarea adaugata bruta in 35.814 47.849 economia neobservata % din PIB Evaziunea fiscala din munca "la negru": impozit pe venit (IV) contributii la asigurarile sociale (CAS) Frauda la TVA Evaziune fiscala in sectorul informal (populatie) Total evaziune fiscala la IV, CAS si TVA Valoarea adaugata bruta in economia neobservata 2004 3,7% 0,8% 2,9% 3,0% 0,6% 7,3% 14,5% 2005 3,9% 0,8% 3,1% 3,7% 0,7% 8,4% 16,6% 2006 14.951 3.259 11.692 16.437 2.819 34.207 66.117 2007 19.044 4.277 14.767 18.901 3.626 41.572 83.063 2008 22.055 5.238 16.817 19.548 5.062 46.666 100.741 2009 21.247 4.919 16.328 19.107 4.956 45.310 97.155

2006 4,3% 0,9% 3,4% 4,8% 0,8% 9,9% 19,2%

2007 4,6% 1,0% 3,5% 4,5% 0,9% 10,0% 20,0%

2008 4,3% 1,0% 3,3% 3,8% 1,0% 9,1% 19,6%

2009 4,3% 1,0% 3,3% 3,8% 1,0% 9,1% 19,8%

Sursa: Calcule Consiliul Fiscal pe baza datelor Institutului National de Statistica

Cheltuielile publice structur, eficienta i sustenabilitate

Ponderea cheltuielilor sociale in total venituri incasate la buget in tarile din UE27

Sursa: Eurostat, date 2009

Raportul de dependen contributori/beneficiari este cel mai nefavorabil din Uniunea European

Sursa: Eurostat, Comisia European

Cheltuieli de capital ridicate, eficien redus

Sursa: Eurostat

Ultima pozitie in UE in ceea ce priveste indicele calitatii infrastructurii

Sursa: World Competitiveness Report, 2010

Companiile de stat arierate, eficien i impact bugetar

Ponderea companiilor de stat in total economie Indicator 2009 Companii de stat Valoare % din total economie Numar de companii de stat 722 0,1 Valoarea adaugata (RON mld) 40 10,4 Cifra de afaceri (RON mld) 49,9 6,0 Arierate (RON mld) 23 27,1 Numar de angajati 363.011 8,9
Sursa: Calcule Consiliul Fiscal pe baza bilanturilor contabile depuse la MFP

La finele anului 2009, contribuia companiilor de stat la cifra de afaceri total era de doar 6%, n timp ce plile restante acumulate de acestea reprezentau 27,1% din totalul de arierate nregistrat la nivelul ntregii economii.

Evoluia arieratelor celor 154 de companii de stat monitorizate (mld Ron)

Crestere constanta a stocul de arierate ale intreprinderilor de stat monitorizate pana la nivelul de 4,2% din PIB la finele lui 2010. Cea mai mare rata de crestere se intregistreaza la nivelul platilor catre companii private si banci
Impact asupra BGC - privarea de venituri datorate Acumularea de arierate catre sectorul privat genereaza probleme de lichiditate si franeaza revenirea economica

25,0 21,5 20,0 18,0 3,9 12,1 10,1 10,0 8,7 0,8 1,8 5,0 0,9 3,3 2,4 13,2 9,9 7,1 4,2 2,5 3,9

15,0

4,4

6,1
0,0 2006

5,9

2007

2008

2009

2010

Ctre bnci,companii private i ali creditori Ctre entiti cu capital de stat

Primele 10 companii de stat clasate din punct de vedere al plilor restante nsumeaz aproximativ 73% din totalul arieratelor companiilor de stat
Cauze Bugetele ntreprinderilor publice sunt deseori aprobate fr ca autoritile s se asigure c ntreprinderea va fi capabil s i plteasc obligaiile bugetare Prevederi legislative care favorizeaz lipsa de disciplin financiar Stergeri de datorii: 6 miliarde lei ntre 2006 i 2010
Evoluia arieratelor companiilor de stat (Mld RON) Total arierate companii de stat Arierate primele 150 de companii de stat Compania Nationala de Cai Ferate "CFR" S.A. Compania Nationala a Huilei SA Termoelectrica SA Oltchim SA CNADR SN de Transport Feroviar de Marfuri SN de Transport Feroviar de Calatori SC Electrocentrale Bucuresti Electrificare CFR Societatea Nationala a Carbunelui SA 2006 15,8 8,7 1,8 1,3 3,0 2007 14,0 10,1 1,1 3,2 2,1 0,5 1,1 0,3 0,0 0,4 2008 16,9 12,1 1,6 3,5 2,4 0,7 0,5 1,6 0,2 0,4 0,1 2009 23,1 18,0 3,2 4,1 3,2 0,8 1,1 0,7 0,5 0,6 0,4 0,5 2010 24,9 21,5 5,2 4,8 3,0 1,1 1,0 0,9 0,6 0,5 0,5 0,5

1,8 0,2 0,1 0,3

Distributia celor 722 de companii cu capital majoritar de stat in functie de solvabilitate si de capacitatea de a genera cash-flow-uri pozitive

Solvabilitate =Raport intre capitalurile proprii si active totale la finalul primului semestru 2010

Capacitatea de a genera cash-flow-uri pozitive = raport intre profitul inainte de taxe, depreciere si amortizare si cifra de afaceri, cumulate pe perioada 20052010S1

Aproximativ 28% din numrul de angajai, respectiv 18% din cifra de afaceri produs la nivelul companiilor de stat sunt aferente unor companii aflate de facto n insolven (au capitaluri proprii negative). Aceste companii concentreaz circa 67% din totalul arieratelor companiilor de stat

Beneficiaz de circa 37% din subveniile totale acordate acestora si produc peste 66% din pierderile companiilor de stat.
Chiar i companiile de stat care au solvabilitate pozitiv beneficiaz de subvenii mari (circa 63% din subveniile totale acordate companiilor de stat) care mbuntesc artificial situaia lor financiar i o parte semnificativ a lor au cash-flow-uri negative care le erodeaz solvabilitatea. Pierderile semnificative acumulate in sectorul companiilor de stat au potentialul de a afecta negativ soldul BGC in viitor prin includerea in sfera de cuprindere a sectorului public conform ESA95

Arieratele bugetului general consolidat

Ratarea sistematica a tintelor de reducere a stocului de arierate Plile restante la nivelul bugetului de stat s-au diminuat ca urmare a eforturilor autoritilor Continu s existe presiuni la nivelul bugetelor locale, ale caror plati restante au avut o tendina constant de cretere pn n trimestrul III al anului.
Evolutia trimestriala a arieratelor bugetului general consolidat in anul 2010 Trim IV 2009 Buget de stat Bugete locale Bugete asigurari sociale Total Tinta FMI Depasire
Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Trim I 2010 664,9 1.035,2 61,8 1.762,0 1.270,0 492,0

Trim II 2010 733,1 1.003,2 110,7 1.847,0 1.090,0 757,0

Trim III 2010 267,2 1.123,6 125,0 1.515,9 810 705,9

Trim IV 2010 57,4 910,0 159,3 1.126,7 480 646,7

638,9 925,7 14,1 1.578,6 910 668,6

5. Anul 2011 Perspective

Cadrul Macroeconomic
Pentru economia UE, Comisia European prognozeaz o cretere economic de 1,8%, cu 0,1 pp mai ridicat dect cea din prognoza de toamn
Presiunile inflaioniste au nceput s creasc recent att n rile dezvoltate ct i n cele emergente, cauzele principale fiind legate de creterea preului petrolului i a altor materii prime. Exist un consens n rndul analitilor care coincide de altfel n mare parte i cu ateptrile Comisiei Europene i ale FMI ca activitatea economic a atins probabil punctul de minim n 2010 i n 2011 se va nregistra n Romnia o revenire gradual a economiei

Cadrul Fiscal Bugetar

Cea mai mare parte a msurilor menite s asigure reducerea deficitului BGC la 4,4% din PIB n acest an i la 3% din PIB n 2012 sunt deja n vigoare

Deficitul bugetar dup primele dou luni de 2,34 miliarde lei (0,43% PIB si 37% din inta convenit cu FMI pentru trimestrul I) indic nscrierea pe o traiectorie compatibil cu atingerea intei anuale de deficit
Reducerea deficitului bugetar la 4,4% n anul 2011 i la 3% n 2012 poate fi realizat, ns este strict condiionat de meninerea sub control a cheltuielilor bugetare i de absena unor msuri discreionare de politica fiscal care s afecteze semnificativ veniturile bugetare

Riscuri la adresa traiectoriei de consolidare fiscala

Riscuri externe
Posibila recrudescen a crizei datoriei suverane n rile periferice ale zonei Euro

Riscuri interne
Scaderea angajamentului politic pentru procesul de consolidare fiscal, n anticiparea alegerilor programate pentru 2012

Aversiunea la risc la nivelul pieelor financiare internaionale ar putea crete, cu efecte negative asupra intrrilor de capital n Romnia. O perfoman economic mai slab a economiilor vestice care se poate translata ntr-o perfoman mai slab a exporturilor romneti

Eventuale derapaje de la o politic fiscalbugetara strict (cum ar fi reversarea unor msuri de austeritate implementate deja)

Un nivel mai ridicat al inflatiei in 2011 poate conduce la presiuni suplimentare pe partea cheltuielilor sociale