Academia de tiin a Moldovei

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ACADEMIEI DE TIINE A MOLDOVEI

Tema 1. Aspecte generale privind structura i organizarea activitii organizaiei/instituiei.

Academia de Stiinte a Moldovei (A.S.M.) reprezinta unica institutie publica de interes national in sfera stiintei si inovarii, este coordonator plenipotentiar al activitatii stiintifice si de inovare in calitate de cel mai inalt for stiintific al tarii - consultant stiintific al autoritatilor publice ale Republicii Moldova, are statut autonom si functioneaza in baza principiilor autoadministrarii. Academia de Stiinte desfasoara activitatea sa in conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii Moldova, Codului cu privire la stiinta si inovare, Acordului de parteneriat cu Guvernul tarii, Statutului sau, actelor legislative si altor acte normative. Pe parcursul dezvoltarii sale A.S.M. a devenit un

veritabil for stiintific de consacrare, o institutie de cercetare autentica. corpul Academiei si de creatie

Actualmente academic de al Stiinte

intruneste 47 de membri titulari (academicieni), 60 de membri corespondenti si 38 membri de onoare. In componenta ei functioneaza institutii care realizeaza cercetari stiintifice fundamentale, aplicative si activitati de inovare si transfer tehnologic, ale caror rezultate sunt materializate in cunostinte stiintifice noi, elaborari tehnologice si tehnice, pun in valoare patrimoniul national, promoveaza valorile stiintifice si culturale pe plan national si mondial, pregatesc cadre stiintifice de inalta calificare. Constituirea sectorului academic al stiintei din Republica Moldova a fost initiata imediat dupa al doilea razboi mondial (1939-1945). In temeiul deciziei din 11 martie 1946 a Guvernului URSS de a organiza la Chisinau Baza de cercetari stiintifice a A.S. a URSS la 12 iunie 1946 Consiliul de Ministri al RSSM si Biroul CC al PC (b) din Moldova adopta Hotarirea nr. 583 Cu privire la crearea Bazei Moldovenesti de cercetari stiintifice a Academiei de Stiinte a URSS in or.Chisinau . La 29 iunie Prezidiul A.S. a URSS a examinat si a aprobat structura Bazei, 1

Academia de tiin a Moldovei

directiile principale de cercetare si organele de conducere. Ulterior, in anul 1949, Baza a fost transformata in Filiala Moldoveneasca a Academiei de Stiinte a URSS. Director al Bazei a fost numit acad. Veaceslav Volghin, vicepresedinte al A.S. a URSS, responsabil de coordonarea activitatii bazelor si filialelor A.S. a URSS, care a fost inlocuit, in anul 1949, de Pavel Baranov, membru corespondent al A.S. a URSS, numit in functia de presedinte al Prezidiului Filialei Moldovenesti. In postul de director adjunct a fost desemnat Macarie Radul, iar din anul 1947 Iachim Grosul, doctor in stiinte istorice, urmind mai apoi, din anul 1954, sa exercite functiile de presedinte al Prezidiului Filialei Moldovenesti. In anii care au urmat dupa formarea Bazei Moldovenesti au fost realizate o serie de masuri privind crearea si consolidarea bazei tehnico-materiale, organizarea institutiilor de cercetare, pregatirea cadrelor stiintifice, identificarea directiilor principale de cercetari, perfectionarea modului de organizare a investigatiilor stiintifice. Dezvoltarea si aprofundarea cercetarilor stiintifice erau insotite de perfectionarea structurii organizatorice a Filialei Moldovenesti, care catre anul 1960 a devenit un important centru stiintific al republicii, in cadrul caruia functionau 9 institute, Gradina Botanica si alte institutii autonome, activau circa 900 de persoane, dintre care peste 250 de cercetatori stiintifici, inclusiv 20 de doctori habilitati si 110 doctori in stiinte. La 26 iulie 1960 Guvernul URSS a adoptat Hotarirea Cu privirea la crearea Academiei de Stiinte a RSS Moldovenesti in baza institutiilor stiintifice ale Filialei Moldovenesti a Academiei de Stiinte a URSS. O hotarire similara au adoptat, la 29 noiembrie 1960, CC al PC din Moldova, Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Moldovenesti si Consiliul de Ministri al RSS Moldovenesti. Actul inaugural de constituire si de deschidere a Academiei de Stiinte a RSS Moldovenesti a avut loc la 2 august 1961. Din momentul fondarii pina la declararea independentei Republicii Moldova (27 august 1991) Academia de Stiinte era parte integranta a sistemului academic sovietic, aflindu-se in subordonarea atit a Prezidiului A.S. a URSS, cit si cea a Consiliului de Ministri al RSS Moldovenesti. Prin hotarirea Guvernului RSSM din 1 august 1961 au fost desemnati, din rindul oamenilor de stiinta si cultura, 11 membri titulari (academicieni) si 13 membri corespondenti ai Academiei de Stiinte. Membri titulari au devenit: Anton Ablov, Vladimir Andrunachievici, Vasile Cervinski, Procopie Dvornicov, Iachim Grosul, Boris Lazarenco, Gheorghe Lazurevski, Andrei Lupan, Iacob Print, Alexei Spasski, Iosif Vartician; membri corespondenti: Gheorghe Cealii, Nicolae Corlateanu, Ion Dicusar, Lazar Dorohov, Nicolae Frolov, Mihail Iarosenko, Anatolie Kovarski, Iurie Lealicov, Constantin Moraru, Iurie Petrov, Macarie Radul, Eugeniu Russev, Petru Ungureanu. 2

Academia de tiin a Moldovei

Primul presedinte al A.S.M. a fost Iachim Grosul, membru corespondent al A.S. a URSS, academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte istorice (19611976), fiind urmat de Alexandru Jucenco, membru corespondent al A.S. a URSS, academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte biologice (1977-1989), de Andrei Andries, academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte fizice si matematice (19892004) si de Gheorghe Duca, academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte chimice (din 2004). Organizarea Academiei de Stiinte a avut un impact constructiv asupra evolutiei in continuare a stiintei in republica, diversificarii domeniilor de investigatii, dezvoltarii cercetarilor fundamentale in ramurile moderne ale stiintei contemporane, punerii in valoare a patrimoniului stiintific, istoric si cultural, implementarii in economia nationala a rezultaterlor cercetarilor stiintifice. Pe parcursul unui interval de timp relativ scurt Academia de Stiinte a traversat o cale anevoioasa, dar rodnica de consolidare si afirmare, de cautari si realizari. Perioada 1961-1990 a fost marcata de o crestere continua a rolului institutiilor academice in solutionarea diverselor probleme ale dezvoltarii economiei nationale si culturii, ridicarea nivelului si competitivitatii cercetarilor stiintifice, consolidarea semnificativa a potentialului stiintific uman si a bazei tehnico-stiintifice si experimentale, pregatirea cadrelor stiintifice de inalta calificare, crearea in multe domenii ale stiintei a scolilor stiintifice prestigioase autohtone, recunoscute si apreciate in tara si peste hotare, atingindu-se culmi europene cu deschidere spre cele mondiale. Aceasta perioada s-a evidentiat de asemenea prin stabilirea si consolidarea relatiilor de colaborare stiintifica cu academiile de stiinte, institutiile stiintifice si de invatamint superior din spatiul ex-sovietic, Europa, America, Asia. Elaborarile stiintifico-tehnologice ale oamenilor de stiinta erau patentate in SUA, Germania, Franta, Japonia, Suedia, Italia, Australia si in alte tari. Catre finele anilor 80 Academia de Stiinte a devenit principalul centru stiintific al Moldovei. In cadrul ei functionau 31 de organizatii stiintifice, stiintifico-experimentale si de deservire a stiintei, dintre care 21 de institute si institutii de cercetare. Efectivul Academiei constituia peste 5300 de lucratori, dintre care 1312 cercetatori stiintifici, inclusiv 125 doctori habilitati si 824 doctori in stiinte. O etapa principial noua in dezvoltarea Academiei de Stiinte, de sperante si cautari, constituie perioada care a urmat dupa proclamarea suveranitatii (23 iunie 1990) si a independentei (27 august 1991) R. Moldova, datorita carora A.S.M. a devenit un veritabil for stiintific republican, o institutie nationala de cercetare, cu o autonomie adecvata pentru solutionarea problemelor sale interne. Aceasta perioada s-a marcat prin constituirea si dezvoltarea cadrului normativ al sferei cercetarii-dezvoltarii si al Academiei de Stiinte, 3

Academia de tiin a Moldovei

modificarea si perfectionarea sistemului organizatorico-institutional de gestionare a stiintei si activitatii de cercetare-dezvoltare. Au fost formate Sectiile de Stiinte Agricole, Medicale si Tehnice, create institute de cercetare noi, prin reorganizarea unei serii de sectii de cercetare cu statut autonom. Au fost afirmate si promovate principiile democratice privind organizarea si gestionarea activitatii de cercetare-dezvoltare, fiind acordata institutelor autonomie in stabilirea structurii si a mecanismelor de functionare, alegerea metodelor si mijloacelor de activitate. S-au extins posibilitatile integrarii in comunitatea stiintifica europeana si mondiala. Concomitent, restructurarile economice din ultimul deceniu al secolului al XX-lea, elaborate si promovate deseori fara un suport stiintific argumentat, fara o expertiza si prognoza stiintifica au provocat fenomene distructive atit in sectorul real al economiei nationale, cit si in domeniile vietii sociale, culturale si spirituale, inclusiv in sfera stiintei si inovarii. Insuficienta si instabilitatea financiara, lipsa experientei de gestionare a stiintei in conditiile defectuoase ale economiei de piata in curs de constituire au impus aplicarea unui mod neadecvat de utilizare a resurselor materiale si financiare, au provocat fenomene negative care au afectat distrugator potentialul stiintific existent: deteriorarea bazei materiale si tehnico-stiintifice; evadarea competentelor din sfera cercetare-dezvoltare si reducerea afluxului cadrelor tinere; dezintegrarea unitatii tehnologice a lantului cercetari stiintifice aplicarea elaborarilor tehnicostiintifice in productie etc. Cu toate acestea, s-au depus eforturi importante pentru conservarea potentialului stiintific uman. Efectivul cercetatorilor stiintifici, inclusiv al celor cu grad stiintific din cadrul Academiei de Stiinte s-a redus, respectiv, cu 25%. In pofida dificultatilor cu care s-a confruntat comunitatea academica s-a semnalat o crestere relativ semnificativa a eficientei activitatii stiintifice, exprimata prin sporirea numarului de publicatii stiintifice, inclusiv peste hotare, in total, si la un cercetator. Elaborarile stiintificotehnologice, prezentate la diverse tirguri si expozitii nationale si internationale, au fost mentionate cu diferite distinctii prestigioase. Acest fapt s-a datorat in mare masura fenomenului numit efectul inertiei (utilizarea informatiei stiintifice si stiintifico-experimentale acumulate anterior) si, in primul rind, extinderii si consolidarii relatiilor stiintifice internationale de colaborare si cooperare.

Anul 2004 reprezinta un an de cotitura in dezvoltarea Academiei de Stiinte a Moldovei. Cu adoptarea Codului cu privire la stiinta si inovare s-a modificat esential paradigma functionala si institutionala a Academiei de Stiinte prin delegarea catre aceasta a competentelor Guvernulul in vederea realizarii politicii de stat in sfera stiintei si inovarii si a rolului de coodonator in promovarea inovatiilor si transferului tehnologic, atribuirea statutului de institutie publica de 4

Academia de tiin a Moldovei

interes national in sfera stiintei si inovarii, diversificarea statutului organizatiilor din sfera stiintei si inovarii ca membri ai A.S.M., atragerea mai larga a comunitatii stiintifice in activitatile de organizare si dirijare a stiintei din tara, pastrarea si promovarea libertatilor academice. Gratie eforturilor importante ale conducerii Academiei de Stiinte, intelegerii si sustinerii din partea conducerii de virf a Republicii Moldova a sporit substantial finantarea de la bugetul de stat a sferei stiintei si inovarii, ceea ce a creat premise reale pentru renovarea bazei tehnico-materiale si experimentale, reutilarea laboratoarelor cu echipament stiintific modern, inviorarea si mobilizarea activitatilor de inovare si transfer tehnologic, imbunatatirea conditiilor de munca si de retribuire a muncii cercetatorilor stiintifici, al caror salariu mediu s-a majorat de 1,5 - 2 ori. Organul suprem de conducere al Academiei de Stiinte este Asasmbleea Academiei de Stiinte, constituita din membrii titulari (academicieni), membrii corespondenti si din 78 de doctori habilitati, alesi pe o perioada de 4 ani, de adunarile doctorilor habilitati si doctorilor in stiinte ale Sectiilor de Stiinte. Organul executiv al Asambleii este Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica constituit din 17 persoane: presedintele, prim-vicepresedintele, vicepresedintii si secretarul stiintific general ai Academiei de Stiinte, coordonatorii Sectiilor de Stiinte (numiti din oficiu) si 6 reprezentanti ai comunitatii stiintifice, inclusiv ai institutiilor de invatamint superior si Agentiei de Stat pentru Proprietate Intelectuala, alesi de Asamblee pe un termen de 4 ani. Adunarea generala a membrilor titulari si membrilor corespondenti reprezinta forul superior al corpului academic (membrilor titulari, membrilor corespondenti si membrilor de onoare), compus din cei mai marcanti reprezentanti ai stiintei academice, universitare si de ramura. In cadrul A.S.M. isi desfasoara activitatea 6 Sectii de Stiinte: Economice si Matematice; Biologice, Chimice si Ecologice; Fizice si Ingineresti; Medicale; Agricole; Umanistice si Arte, reunind in componenta lor membrii titulari, membrii corespondenti, membrii de onoare, cercetatorii stiintifici, precum si institutii din sfera stiintei si inovarii cu statut de membru institutional, membru de profil si membru afiliat, care activeaza in domeniile respective ale sferei stiintei si inovarii. In componenta A.S.M. functioneaza de asemenea Centrul de instruire universitara, postuniversitara si perfectionare, Centrul Proiecte Internationale, Centrul Resurse si Retele Informationale, Centrul de Metrologie si Automatizare a Cercetarilor Stiintifice, Agentia pentru inovare si transfer tehnologic, Fondul national pentru sustinera stiintei, Consiliul Consultativ de Expertiza, Biblioteca Stiintifica Centrala, Arhiva Stiintifica Centrala, Intreprinderea EditorialPoligrafica "Stiinta", Intreprinderea "Tipografia" a A.S.M., intreprinderi experimentale si alte 5

Academia de tiin a Moldovei

structuri stiintifico-tehnologice si de asigurare a activitatii Academiei de Stiinte. Prin intermediul Sectiilor de Stiinte, A.S.M. participa la coordonarea stiintificometodica a activitatii organizatiilor din sfera stiintei si inovarii, subordonate autoritatilor administratiei publice centrale.

Directiile principale ale activitatii Academiei de Stiinte in calitate de institutie publica de interes national in sfera stiintei si inovarii cuprind: elaborarea si promovarea strategiei dezvoltarii sferei stiintei si inovarii, realizarea politicii de stat si desfasurarea activitatii conceptuale in sfera stiintei si inovarii; identificarea directiilor strategice de dezvoltare a sferei stiintei si inovarii; organizarea si realizarea cercetarilor stiintifice fundamentale si aplicate, elaborarea tehnologiilor avansate si a tehnicilor noi; organizarea elaborarii conceptiilor, programelor si proiectelor de stat, programelor stiintifice si tehnico-stiintifice internationale si a mecanismelor de realizare a acestora, precum si a celor de stimulare a implementarii rezultatelor cercetarilor stiintifice in economia nationala; organizarea activitatii de elaborare a sintezelor privind tendintele dezvoltarii socialeconomice, tehnologice si umane a tarii, precum si a pronosticurilor dezvoltarii sferei stiintei si inovarii; distribuirea alocatiilor bugetare conform directiilor strategice ale sferei stiintei si inovarii; pregatirea cadrelor stiintifice de inalta calificare, sustinerea si promovarea scolilor stiintifice autohtone, valorilor stiintifice si culturale nationale si mondiale; sustinerea si promovarea relatiilor de colaborare stiintifica pe plan intern si extern, actiunilor de cooperare si integrare in spatiul stiintific european si mondial. Intru indeplinirea obiectivelor fundamentale ale Academiei de Stiinte institutiile de cercetare-dezvoltare isi desfasoara activitatea spre atingerea rezultatelor scontate ce decurg din directiile strategice ale dezvoltarii sferei stiintei si inovarii in anii 2005-2010: edificarea statului de drept si punerea in valoare a patrimoniului cultural si istoric al Moldovei in contextul integrarii europene; valorificarea resurselor umane, naturale si informationale pentru dezvoltarea durabila; biomedicina, farmaceutica, mentinerea si fortificarea sanatatii; biotehnologii agricole, fertilitatea solului si securitatea alimentara; nanotehnologii, inginerie industriala, produse si materiale noi; eficientizarea complexului energetic si asigurarea securitatii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor regenerabile. 6

Academia de tiin a Moldovei

Cercetarile fundamentale si aplicative se efectueaza in astfel de domenii ale stiintei ca: matematica si informatica, fizica teoretica, fizica corpului solid, micro - si optoelectronica, procese de transfer in cimpuri magnetice, procese geofizice si geologice, procese fizice si tehnice in energetica, chimia compusilor coordinativi, chimia bioanorganica, chimia analitica si ecologica, chimia bioorganica, chimia teoretica, fiziologia si biochimia, zoologia, microbiologia, botanica, geografia, ecologia, renovarea si utilizarea rationala a florei si faunei, fiziologia stresului, sanocreatologia, genetica, medicina, istoria, lingvistica si literatura, filozofia, sociologia, economia, politologia, dreptul, arheologia, etnografia, arta etc. Una din preocuparile de baza ale Academiei de Stiinte o constituie pregatirea si promovarea cadrelor stiintifice de inalta calificare. La doctorantura ASM se pregatesc cercetatori in 17 domenii ale stiintei, cuprinzind peste 80 de specialitati stiintifice. Anual sunt promovati peste 50 de absolventi care isi continua activitatea in institutele de cercetari stiintfice si in institutiile de invatamint superior, structurile de antreprenoriat, in sfera financiar-bancara, organele administratiei publice centrale si locale. O atentie deosebita se acorda extinderii si aprofundarii relatiilor de colaborare cu universitatile din tara, cu ministerele si alte structuri administrative de profil, fiind incheiate acorduri respective si diversificate formele de cooperare.

Tema 2. Fundamentul juridic de activitate a instituiei i procedura finanrii.

Academiei de tiin a Moldovei i desfoar activitatea n baza Statutului i altor regulamente de ordine intern. Activitatea AM este cu finanare de stat, dar se admite contractarea proiectelor de grand, prin parteneriate internaionale. Finanarea sferei tiinei i inovrii de la bugetul de stat se realizeaz prin intermediul Academiei n temeiul Acordului de parteneriat, conform Regulamentului privind finanarea sferei tiinei i inovrii. 1. a) b) c) d) Sursele de finanare a sferei tiinei i inovrii sunt: mijloacele de la bugetul de stat; mijloacele de la bugetele unitilor administrativ-teritoriale; mijloacele proprii ale subiectelor activitii din sfera tiinei i inovrii; mijloacele organizaiilor interesate n activitatea din sfera tiinei i inovrii;

Academia de tiin a Moldovei

e) investiiile (donaiile, granturile etc.) persoanelor fizice i juridice, defalcrile n proporie de 50% din sumele obinute din vnzarea inclusiv strine; f)

patrimoniului nefolosit, inclusiv a imobilelor; g) alte surse legale. Mijloacele bugetare, destinate sferei tiinei i inovrii se utilizeaz conform Regulamentului privind finanarea sferei tiinei i inovrii pentru: a) cercetri tiinifice, lucrri de investigare i dezvoltare tehnologic; b) salarizarea statelor de personal; c) ntreinerea i dezvoltarea bazei tehnico-materiale i a infrastructurii; d) ntreinerea instituional a activitii Academiei, inclusiv a bibliotecii centrale, arhivei i sistemului informaional; e) finanarea concursurilor, inclusiv expertiza proiectelor n sfera tiinei i inovrii; f) organizarea unor conferine, seminare etc.; g) editarea lucrrilor tiinifice i tiinifico-metodice, precum i a revistelor tiinifice, fondate n conformitate cu legislaia n vigoare; h) susinerea i dezvoltarea colaborrii tiinifice cu organizaii internaionale; i) pregtirea cadrelor tiinifice de nalt calificare prin doctorantur i postdoctorantur n ar i peste hotare; j) asigurarea activitii consiliilor tiinifice specializate; k) decernarea premiilor; l) finanarea instituiilor de nvmnt i de reciclare a cadrelor ale Academiei Mijloacele financiare obinute de Academie din diferite surse sunt folosite n conformitate cu decizia Consiliului Suprem. Mijloacele financiare care nu au fost folosite pn la sfritul anului n curs rmn accesibile pentru utilizare n anul urmtor de ctre organizaiile, care au realizat economiile respective n anul precedent. Distribuirea mijloacelor financiare se efectueaz de ctre Consiliul Suprem la propunerile seciilor de tiine i ale organizaiilor auxiliare, conform direciilor strategice ale sferei tiinei i inovrii. Conductorii organizaiilor din sfera tiinei i inovrii, precum i ai programelor de stat sunt responsabili de utilizarea eficient a mijloacelor financiare, conform devizelor de venituri i cheltuieli aprobate. Repartizarea veniturilor i cheltuielilor, planurile de finanare din bugetul de stat a organizaiilor de drept public din sfera tiinei i inovrii, a pregtirii i perfecionrii cadrelor tiinifice, precum i statele de personal ale organizaiilor de drept public, ale aparatului administ rativ al 8

Academia de tiin a Moldovei

Consiliului Suprem se aprob de preedintele Academiei sau de prim vicepreedinte director executiv al Consiliului, fiind ulterior naintate spre aprobare n conformitate cu actele normative n vigoare. Academia instituie i gestioneaz Fondul naional pentru susinerea tiinei, care este destinat, n exclusivitate, susinerii cercettorilor tiinifici i a tinerelor talente, n special acordrii de premii i burse pentru rezultate deosebite, n baza unui Regulament aprobat de Asambleie.

Tema 3. Analiza rolului instituiei n desfurarea relaiilor internaionale.

O prioritate strategica a activitatii ASM. reprezinta dezvoltarea si consolidarea relatiilor stiintifice internationale, intretinerea raporturilor bilaterale cu academiile de stiinte si organizatiile stiintifice din multe tari, fiind incheiate acorduri de colaborare stiintifica si promovate actiuni de integrare in spatiul stiintific european, cu comunitatea stiintifica mondiala. Institutiile Academiei deleaga anual in alte tari zeci si sute de cercetatori stiintifici si primesc oameni de stiinta din strainatate. Se extinde colaborarea cu astfel de organisme internationale ca ALLEA, INTAS, UNESCO, Agentia Internationala de Energie Atomica (IAEA), Comitetul Stiintific NATO etc. In ultimul timp au fost incheiate si/sau reinnoite acordurile de colaborare cu Academia Romana, Academiile de Stiinte din Polonia, Ungaria, Bulgaria, Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, Academia de Stiinte Agricole din Federatia Rusa, Academiile de Stiinte Agicole si Silvice din Romania si Ucraina, Fondul de Cercetari Fundamentale si Fondul Stiintific Umanistic din Federatia Rusa. A.S.M. este membra a Asociatiei Internationale a Academiilor de Stiinte (IAAS) si a Consiliului International al Asociatiilor Stiintifice (ICSU).

Tema 4. Analiza practicii de stabilire a relaiilor cu partenerii externi i identificarea oportunitilor.

Academia i desfoar activitatea n conformitate cu prevederile Constituiei Republicii Moldova, Codului cu privire la tiin i inovare i altor acte legislative i normative, Acordului de parteneriat ncheiat cu Guvernul Republicii Moldova i ale prezentului statut. Academia activeaz n urmtoarele direcii principale: a) elaboreaz i promoveaz strategia dezvoltrii sferei tiinei i inovrii; 9

Academia de tiin a Moldovei

b) realizeaz politica de stat i desfoar activiti conceptuale privind sfera tiinei i inovrii, antrennd tiina n toate domeniile de activitate ale societii; c) identific direciile strategice ale sferei tiinei i inovrii, corelate cu necesitile economiei i societii i tendinele mondiale de dezvoltare a tiinei; d) studiaz i analizeaz realizrile tiinei mondiale n scopul utilizrii lor n interesul rii, elaboreaz pronosticuri ale dezvoltrii sferei tiinei i inovrii; e) stimuleaz creaia tiinific i cultural prin organizarea de concursuri i prin aplicarea unui sistem eficient de premiere; f) instituie un fond naional de susinere a tiinei; g) coopereaz pe plan internaional cu instituii similare. h) creeaz, lichideaz i reorganizeaz, n conformitate cu legislaia i cu prevederile statutare, subiecte din sfera tiinei i inovrii cu diverse profiluri de activitate; contribuie la asigurarea cu mijloace informaionale a unitilor sferei tiinei i inovrii din subordine; i) fondeaz instituii de nvmnt liceal, superior i postiniversitar, n conformitate cu legislaia n vigoare; j) determin partenerii i forme eficiente de colaborare cu instituii i organizaii naionale i strine din sfera tiinei i inovrii, din nvmntul universitar i postuniversitar; k) presteaz servicii, conform legislaiei n vigoare. Academia: a) elaboreaz i propune Guvernului proiecte de acte legislative privind sfera tiinei i inovrii;

b) propune Guvernului msuri economice de stimulare a activitii din sfera tiinei i inovrii i de utilizare a rezultatelor acestei activiti; strategia dezvoltrii potenialului tiinific i tiinifico-didactic; proiecte de creare i dezvoltare a infrastructurii sferei tiinei i inovrii; c) nainteaz Guvernului propuneri privind integrarea n comunitatea tehnico-tiinific european i internaional, proiecte de acorduri interguvernamentale de colaborare n sfera tiinei i inovrii; d) nainteaz Guvernului propuneri pentru acordarea premiilor n sfera tiinei i inovrii, a distinciilor i titlurilor onorifice de stat; e) stabilete indicii de evaluare a rezultatelor activitii de cercetaredezvoltare, inovare i transfer tehnologic. RELAIILE AM CU AUTORITILE PUBLICE Autoritile administraiei publice locale: a) particip la elaborarea i la promovarea politicii de stat n sfera tiinei i inovrii la nivel regional; b) finaneaz de la bugetul unitii administrativ-teritoriale programe i proiecte regionale n sfera tiinei i inovrii; c) creeaz organizaii n sfera tiinei i inovrii, finanate de la bugetul unitii administrativ-teritoriale; 10

Academia de tiin a Moldovei

d) promoveaz politica de implementare a tehnologiilor avansate i de stabilire a relaiilor de cooperare cu/ntre structurile din sfera tiinei i inovrii ale organizaiilor, instituiilor i ntreprinderilor din teritoriu. RELAIILE CU CONSILIUL NAIONAL PENTRU ACREDITARE I ATESTARE AM particip : a) particip la elaborarea politicii i a strategiei statului n domeniul acreditrii organizaiilor din sfera tiinei i inovrii; b) contribuie la promovarea politicii de stat n domeniul acreditrii organizaiilor din sfera tiinei i inovrii, prin reprezentanii delegai n componena Comisiei de acreditare a organizaiilor din sfera tiinei i inovrii a Consiliului Naional pentru Acreditare i Atestare; c) organizeaz evaluarea intern a organizaiilor subordonate de drept public din sfera tiinei i inovrii; d) decide, la solicitarea organizaiei aprobate de organul central de specialitate sau n cazul ne ndeplinirii de ctre organizaie a prevederilor prezentului statut, asupra retragerii titlului de membru de profil sau de membru afiliat; e) decide asupra reorganizrii sau lichidrii organizaiei din sfera tiinei i inovrii, finanate integral de la bugetul de stat, pentru optimizarea activitii din sfera tiinei i inovrii, precum i pentru ajustarea acestei activiti la standardele de acreditare; f) contribuie la promovarea politicii de stat n domeniul atestrii personalului tiinific i tiinifico-didactic, prin reprezentanii delegai n componena Comisiei de atestare a personalului tiinific i tiinifico-didactic a Consiliului Naional pentru Acreditare i Atestare;

Tema 5. Analiza modalitilor de comunicare cu partenerii internaionali i corespondenei internaionale a instituiei/organizaiei de desfurare a practicii.
Rolul comunicrii n contextul desfurrii relaiilor internaionale a instituiei. Evidenierea modalitilor de comunicare cu partenerii externi ai instituiei. Analiza corespondenei internaionale a instituiei(tipuri de acte) Comunicarea cu instituiile intrenaionale sau mai bine zis de organismele internaionale din spaiul European permite AM de a-i promova cercetrile i implimentarea unor noi obiective i noi metode de ajustare a statului la etapa actual, astfel desfurarea relaiilor internaionale a instituie se efectueaz prin comunicarea cu partenerii internaionali se desfoar prin organizarea forurilor tiinifice n comun sau participarea la foruri tiinifice cu rapoarte i comunicri, precum i granturile acordate de acestea n scopul dezvoltrii AM, 11

Academia de tiin a Moldovei

astfel comunicarea se evideniaz prin urmptoarele granturi acordate AM de ctre organizaiile europene sau internaionale care sunt urmtoarele: Granturi acordate de Fondul Naiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) 1. Nr. YI 303 Acces Echitabil la Servicii de Calitate 2. Modernizarea i implementarea Curriculumului de baz i curricula disciplinar din nvmntul secundar general 3. Implementarea carnetului copilului sntos pentru fortificarea lucrului informaional educativ cu familia i creterea unui copil sntos Granturi acordate de Agenia Suedez pentru Dezvoltarea Internaional (SIDA) 1. Nr.835 din 17 decembrie 2008 Cu privire la crearea Centrului Republican de Dezvoltare a nvmntului Profesional Granturi acordate de Agenia Internaional pentru Energie Atomic (AIEA) 1. Nr.MOL8005 Centrul de tehnologii ionizante din Moldova Granturi acordate de Organizaia pentru Cooperare la Marea Neagr (OCEMN) 1. BSEC-HDF / RES 2011-02. TESUWKERC Technological system based on the utilization of water kinetikal energy for rural consumers Granturi acordate de Fundaia SUA de Cercetare i Dezvoltare Civil (CRDF) 1. MRDA-09/PSA: Acordul pentru susinerea programelor 2. GAP Programul de asisten a granturilor 3. Nonproliferation Program, CRDF Global 4. Preventing Nuclear Smuggling Program. Granturi acordate de Centrul tiinifico-Tehnologic din Ucraina (STCU) 1. Nr. 4035 Mijloace informaionale pentru asistarea procesului ultrasonografic 2. Nr. 3745 Modificri structurale post-tehnologie a semiconductorilor calcogenici vitroi pentru aplicaii n dispozitive multifuncionale 3. Nr. 4032 Puterea i eficiena calculului natural: P sisteme (cu membrane) de tip neuronal 4. Nr. 4066 Elaborarea unui aparat medical multifuncional i a metodelor noi de electroterapie cu utilizare n diverse domenii ale medicinii 5. Nr. 4082 Paradigma sinergetic a autoorganizrii i organizrii sistemului de cercetaredezvoltare-inovare n Republica Moldova n condiiile integrrii europene 6. Nr. 4073 Crearea coleciei de soiuri de vi-de-vie autohtone libere de boli virotice cu rezisten la factorii stresogeni ai mediului ambiant Granturi acordate de Comisia European (CE): 12

Academia de tiin a Moldovei

1. FP7-INCO-2010-6, Project nr. 266515 Preparation for Moldova's integration into the European Research Area and into the Community R&D Framework Programs on the basis of scientific excellence MOLD-ERA 2. FP7 SEE-GRID-SCI nr. 211338 SEE-GRID eInfrastructure for regional eScience 3. FP7 IncoNet EECA nr. 212226 S&T International Cooperation Network for Eastern European and Central Asian Countries 4. FP7 BS-ERA.NET nr. 226160 Networking on Science and Technology in the Black Sea Region Granturi acordate de Programul NATO tiin pentru Pace i Securitate (NATO SPS) 1. EAP.NIG 982517 Silk Network Academies Alliance Granturi acordate de Fundaia Naional Elveian pentru tiin (SNSF) i Agenia Elveian pentru Dezvoltare i Cooperare (SDC) prin intermediul Programului de Cooperare tiinific ntre Europa de Est i Elveia (SCOPES) 1. IB7320-110720 New priority disciplines and algorithms in queueing analysis 2. IZ73Z0_127925 Magnetic coordination polymers of the nanosized clusters 3. IZ73Z0_127968 Functional Nanowires

Tema 6. Studierea informaiei privind activitatea Republicii Moldova n relaiile internaionale n sectoarele reprezentative a instituiei/organizaiei.
INSTITUTUL INTEGRARE EUROPEAN I TIINE POLITICE (IIEP) AL ACADEMIEI DE TIINE A MOLDOVEI reprezint unul din principalele centre academice din ar, axat pe desfurarea cercetrilor n sfera tiinelor sociale. IIEP este s uccesorul de drept al primelor structuri de cercetare n domeniu, organizate n capitala Republicii Moldova n anii 50-60 ai secolului trecut. Pe parcursul anilor, evoluia instituiei a cunoscut mai multe reorganizri, Institutul funcionnd ca Institut de Filosofie, Sociologie i Drept, apoi, Institut de Filosofie, Sociologie i tiine Politice, iar din ianuarie 2009 cu denumirea sa actual. De la nceputurile sale Institutul a manifestat un interes aparte pentru desfurarea cercetrilor tiinifice pluridisciplinare, reunind eforturile cercettorilor din sfera tiinelor sociale. Dup ultima reorganizare a IIEP, cercetrile au abordat o problematic mai larg privind tranziia de la totalitarism la democraie, sistemul politic contemporan al Republicii Moldova, dezvoltarea pluralismului politic i a societii civile, abordate din perspectiva 13

Academia de tiin a Moldovei

principalelor teorii i ideologii politice contemporane; procesele de integrare european i relaiile internaionale, dezvoltarea social i demografic a rii . O constant a reprezentato activitatea tiinific desfurat, fr ncetare, n domeniul sociologiei, precum i n cel al filosofiei sociale i istoriei filosofiei autohtone ntr-un context larg. n conformitate cu structura sa actual (cinci subdiviziuni de cercetare: tiine Politice, Studii Europene, Sociologie, Filosofie, Demografie), activitile principale ale colaboratorilor Institutului constau n realizarea de proiecte de cercetare viznd: interaciunea dintre stat i societatea civil n Republica Moldova n contextul aprofundrii reformelor democratice; examinarea oportunitilor de valorificare a opiunii de integrare european a Republicii Moldova; evoluia stratificrii sociale n condiiile transformrii societii; impactul modificrii structurii demografice a populaiei asupra dezvoltrii socio-economice a rii; tendinele axiologice n societatea contemporan. Rezultatele cercetrilor efectuate sunt prezentate n numeroase publicaii (monografii, studii, articole n culegeri i reviste tiinifice), la conferine, colocvii i simpozioane cu caracter naional i internaional, organizate att de Institut, ct i n colaborare cu strintate. IIEP realizeaz Programe de doctorat n domeniul tiinelor politice, filosofiei, sociologiei, demografiei. Sub egida Institutului sunt editate dou reviste tiinifice: Revista de Filozofie, Sociologie i tiine Politice i Law and Politology (ultima n parteneriat cu instituiile academice din Georgia i Azerbaidjan). Institutul dezvolt relaii de cooperare cu centre universitar-academice din Romnia, Turcia, Italia, Frana, Portugalia, Rusia, Ukraina, Belarusi. O preocupare permanent a IIEP este asigurarea unei implicri directe n viaa societii moldoveneti prin efortul de a dezvlui tendinele eseniale ale proceselor actuale social-politice i spirituale, de a cuta i propune rspunsuri pertinente la ntrebrile care frmnt societatea. n anul 2012 n conformitate cu planurile de activitate tiinific ale Institutului, racordate la obiectivele fundamentale ale AM, activitatea tiinific a Institutului Integrare European i tiine Politice este ncadrat cu cinci Proiecte n dou Direcii strategice de cercetare: 1. Edificarea statului de drept i punerea n valoare a patrimoniului cultural i istoric al Moldovei n contextul integrrii europene: 4 Proiecte instituionale ( cercetri tiinifice fundamentale) 1 Proiect instituional (cercetri tiinifice aplicative ) 2. Valorificarea resurselor umane, naturale i informaionale pentru dezvoltarea durabil 1 proiect independent pentru tinerii cercettori 14 partenerii din

Academia de tiin a Moldovei

Cercettorii tiiniifici de la Institutul de Integrare European i tiine Politice realizeaz proiectul instituional oportuniti de valorificare a opiunii de Integrare European a RM, investigaiile fiind ancorate pe trei componente: Politivo-juridic Politico- mediatic Economico-politica n acest sens snt studiate progresele n negocierea celor Trei Acorduri. O preocupare permanent a IIEP este asigurarea unei implicri directe n viaa societii moldoveneti prin efortul de a dezvlui tendinele eseniale ale proceselor actuale social-politice i spirituale, de a cuta i propune rspunsuri pertinente la ntrebrile care frmnt societatea. Institutul realizez proiecte de cercetare viznd: interaciunea dintre stat i societatea civil n Republica Moldova n contextul aprofundrii reformelor democratice; examinarea oportunitilor de valorificare a opiunii de integrare european a Republicii Moldova; evoluia stratificrii sociale n condiiile transformrii societii; impactul modificrii structurii demografice a populaiei asupra dezvoltrii socioeconomice a rii; tendinele axiologice n societatea contemporan

15