Curs 5: Formare duhovniceasc (anul I P, 2012-2013, sem.

2) Fecioara Maria n viaa duhovniceasc a cretinilor

Introducere. Cretinismul are la baz pe Hristos i nvtura Sa care presupune cunoaterea i nfptuirea sau lucrarea ei concret. Mntuitorul este Cel mai adesea numit: Domnul, nvtorul, Rabbi, Didascalos iar cretinii se numesc nvcei, ucenici, discipoli. El a dat mai nainte de nalarea Sa la cer o porunc de o noutate absolut: Mergnd, deci, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh, nvndu-le s pzeasc toate cte v-am poruncit vou (Matei 28, 19-20). De aici desprindem ideea c nu se concepe a fi cretin dect cel care crede i nva i, totodat, adic lucreaz efectiv mai mult pentru a-i spori credina. n acest curs vom face legtura, din acest punct de vedere, cu lucrarea credin ei Sf. Fecioare. Care a fost Taina Fecioarei? Cum a fost lucrarea ei duhovniceasc? Care sunt argumentele cinstirii ei i a lurii ca Ocrotitoare i Aprtoare a noastr n viaa de zi cu zi? * Maica Domnului este, alturi de Mntuitorului nostru Iisus Hristos, chipul (din gr. eikon) cel mai la ndemn pentru a sublinia modelul de bun formare i predare i trire a nvturii drepte despre i n Dumnezeu. Cu toate c se pare c sfntul i mai ales Maica Domnului a fost scoas din preocuparea oamenilor de cultur i prea puini sunt cei care o arat drept model de trire i educare n Dumnezeu, se cuvine totui s ne reamintim c EA este cea pe care nsui Dumnezeu a ales-o spre a intra n planul Su de mntuire a lumii; Cea plin de har, nu poate fi ignorat, iar persoana i exemplul ei nu pot fi trecute cu vederea. 1. Personalitatea Sf. Fecioare. Din tradiia cretin cunoatem c ea a rmas nc din pruncie n curtea templului din Ierusalim crescnd n cunotina de Dumnezeu. De aceea, de mic nvnd, a ajuns s fie numit de Sf. Grigorie de Nisa, de exemplu, nceptoarea vieii contemplative duhovniceti . Sf. Epifanie al Cretei zice i el c Maica Domnului a fost asemenea pustnicilor care se retrag n pustiu pentru a fi mai aproape de Dumnezeu. Prin ea omenirea a participat la opera de mntuire. Dpv practic trebuie s relevm pedagogia de mntuire a lui Dumnezeu dar i pedagogia Mariei sau lucrarea ei concret: ascultarea, smerenia i credina ei , mai nainte de oricare dintre Apostoli, mucenici, sihatri etc. n personalitatea ei se mpletesc toate ceea ce poate fi mai bun din nenumratele caractere ale lumii. De aceea un alt mare Printe al Bisericii, Sf. Grigorie Teologul, spunea c: Dac cineva nu crede c Maria este Maica lui Dumnezeu acela este n afar de Dumnezeu. Iat cteva ipostaze concrete ale personalitii Ei: a. Un prim aspect practic se refer la relaia cu Pruncul i Copilul Iisus . Aa cum tim din Scriptur, pe care ntotdeauna o lum ca fundament al afirmaiilor noastre El a crescut i S-a ntrit cu Duhul dar aceast realitate a fost posibil i prin purtarea de grij a Maicii Sale, n toate aspectele vieii lor familiale. Ortodoxia nu ne ngduie s speculm prea mult pe marginea celor care sunt afirmate n Biblie, dar totui cunoatem destule aspecte pe care le putem aprofunda. De exemplu, Ea ns i a nvat de la Fiul ei c mplinirea cuvntului lui Dumnezeu este primordial n via. A face voia lui Dumnezu a nvat Maica Sa, nainte n copilrie, la Bunavestire i apoi toat viaa. Cci lucrarea voii Lui este permanent att timp ct suntem n trup. Episoadele copilriei lui Iisus le nelegem mai uor dac le punem n paralel cu altele tot din Scriptur. Poate sunt prea puini sunt cei care s-au ntrebat de ce Maica Domnului nu s-a rzvrtit, de ce nu s-a btut pentru Fiul ei n faa sinedritilor? De ce atunci cnd femeile mironosie i ucenice ale Domnului i chiar Fecioara nsi l cutau pe Domnul i voiau s-L mai vad n timp ce mergea prin ar vestind mpraia, iar atunci cnd ajungeau aproape de El mai erau i respinse (Cine este mama mea i cine sunt fraii Mei?, Matei 12, 48), Maria tcea. Nici o umbr de revolt sau de dorin de impunere a unui respect cerut de la Fiul ei. Apoi la momentul Rstignirii! Care mam ar suporta s-i vad Fiul dus la moarte i s tac ntr-un plns adnc? b. Al doilea aspect se refer la tcerea Maicii Domnului . Aceasta este o alt mare lecie duhovniceasc pe care Ea ne-a artat-o. A fost o tcere nu n crispare sau revolt interioar, n ndrjire ascuns, ci n rugciune. Nicieri parc nu se vede mai limpede c Fecioara Maria a fost o Femeie de rugciune. A dobndit starea aceasta, a fcut din ea cu adevrat un Har de la Domnul i s-a rugat ea nsi dovad fiind lecia supunerii ctre Dumnezeu ntru toate. Cuvntul de mai apoi ntrete acestea: Maria, mama lui Iisus i cu fraii Luistruiau n rugciune (Fapte 1, 14). n cartea Faptele Apostolilor gsim ultima imagine pe care Scriptura neo las despre cea care a zis da lui Dumnezeu. c. Un alt treilea aspect practic i deosebit de sensibil se refer la raportarea ei cu eshatologia . Am abordat acest aspect pornind de la viaa i mai ales sfritul ei preocup mai mult dect insistent pe foarte mul i. De aceea, n mod practic ni se pare a fi concludent s abordm acest aspect. Cuvntul eshatologie vine din grecescul eschatos care nseamn ultimul sau cel mai ndeprtat. Astfel eshatologia se refer la scrierile despre ultimele zile, despre sfritul timpului, prezicnd soarta indivizilor i a universului ca ntreg. Doctrina despre eschaton, despre sfrit, se integreaz genului de literatur revelatorie cu o structur narativ n care revelaia este mijlocit de o fiin superioar unui subiect uman. Revelaia are caracter temporal, viznd salvarea eshatologic, dar i un aspect spaial, deoarece implic o alt lume, supraspaial. Noi vorbim n acest curs despre salvarea eshatologic sau mntuirea este denumit perfect de cuvintele greceti soterion (substantiv care nseamn scpare, prezervare) i sozo (verb care nseamn a scpa, a mntui) i legtura cu Fecioara Maria. Terminologia relev coninutul doctrinei: planul mntuirii realizat n aa fel nct creaia s fie mpcat n Dumnezeu, atingnd desvrirea, precum i ncetarea timpului i viaa venic. Eshatologia descrie calea spre rai sau spre iad n urma conlucrrii omului cu Dumnezeu. Pentru tinerii ortodoci este n mod evident de actualitate i cu implica ii practice, faptul c n multe cntri din imnologia ortodox ntlnim verbul a mntui ca termen de invocare a Sfintei Fecioare: Prea Sfnt Maica a lui Dumnezeu, zidul cretinilor, grbete de mntuiete dup obinuin pe poporul tau1. Tu eti sprijinirea lumii, Nsctoare de Dumnezeu curat i mntuirea tuturor, ca ceea ce ai nscut pe Dumnezeu2.
1 2

Octoih mare, glasul V, mari dimineaa, p. 409; Mineiul pe decembrie, ziua 14, Canonul Nsctoarei, Cntarea 4, p. 172;

De ce noi ortodocii folosim verbul a mntui n imediata apropiere a numelui Ei? Apoi, are legtur persoana Ei cu Eschatonul, cu sfritul obtesc sau numai cu cel personal al fiecruia dintre noi? O ntrebuinare mai bogat gsete verbul A MNTUI n rugciunile i imnele adresate Mntuitorului nsui: Mntuiete Doamne poporul Tu sau Pentru rugciunile prinilor notri, Doamne Iisuse Hristoase, mntuiete-ne pe noi. n acest context poate fi de mirare rspunsul dat spre exemplu la Liturghie: Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu mntuiete-ne pe noi cu care intervine strana ntr-un anumit moment al ecteniilor. Aceast ntrebuinare solemn a rspunsului citat reprezint o particularitate local romneasc. Nici n Bisericile Ortodoxe de limb greac i nici n cele de limb slav nu exist acest practic la ectenii. Folosirea acestui stih i la ectenii nu se poate explica la noi dect ca o transpunere datorit pietii, ca n attea alte cazuri din serviciul bisericesc3. Pr. Profesor Petre Vintilescu arata mai de demult c verbul a mntui a aprut n aceste contexte n urma traducerilor din limba greac, unde verbul respectiv avea mai multe nuane: scap, libereaz, izbvete, ferete. Astfel n formule ca mntuiete-ne din nevoi sau mntuiete-ne de toat nevoia i necazul verbul mntuiete nu reprezint cu rigoare aciunea divin supranatural necesar mpropierii sfinirii sau mntuirii sufleteti. Cu alte cuvinte, pentru el pot servi ca subiect sau vocativ, nu numai numele lui Dumnezeu, al Fiului i al Sfntului Duh, ci i al Sfintei Fecioare 4. n concluzie putem spune c, ntrebuinarea acestui verb n invocaiile adresate Sfintei Fecioare nu vine deloc n contrazicere cu textele privitoare la opera de unic mijlocitor a Mntuitorului, ntre Dumnezeu i om. ntre aceste dou feluri de mijlociri este, precum am vzut, o deosebire de esen. Chiar atunci cnd, se apeleaz direct la Sfnta Fecioar, ca s ne mntuiasc, textele imnelor i rugciunilor dovedesc c la baza invocaiei se afl ideea c aceasta o poate face numai prin rugciunile sale, n virtutea privilegiului de Maic a Mntuitorului5. d. Un alt aspect se raporteaz la legtura ei cu Hristos euharistic . Acesta este un aspect major al credinei noastre. Se tie c Mntuitorul Hristos dup jertfa Sa de pe Cruce, se gsete continuu sub stare de jertfa, fie n cer fie pe altarul Bisericii cretine. Prin jertfa Sa, mijlocete la Dumnezeu, la infinit, pentru noi. Dar dac Sfnta Fecioar este ea nsi Biserica, n ea recapitulndu-se toat lumea cea nou care a luat natere din sngele cel vrsat pe crucea Domnului, nseamn c Ea este cu adevrat i altarul pe care se odihnete i se aduce jertfa mntuirii noastre6. Ceea ce ai rsrit spicul cel dumnezeiesc cu adevrat, ca o holda nearat, bucur-te masa cea nsufleit care ai ncput pinea vieii7. Sf. Ioan Damaschin scrie despre Sfnta Fecioar cu adevrat, tu eti mai presus dect ntreaga creaie, c doar din tine, singur, Creatorul a primit prga firii noastre omeneti, Trupul Su l-a fcut din trupul tu, Sngele Su din sngele tu, Dumnezeu s-a hranit cu laptele tu, iar buzele tale au fost atinse de buzele lui Dumnezeu 8. n momentul zmislirii Sfnta Fecioar s-a nvrednicit de cea dinti Euharistie, cnd trupul lui Hristos se urzea din trupul ei i sngele su din sngele ei, cci atunci trupul i sngele lui Hristos era una cu viaa ei. De aceea, spunem i noi aici c raportul dintre Preasfnta Fecioara i Euharistie a fost exprimat minunat de Sfntul Efrem Sirul prin imaginea strugurelui: bobul de strugure nascut din Maria a fost mustit n potirul mntuirii9. Iar Biserica exprim practic, n cult, acelai lucru astfel: mpratul slavei i Fctorul, nroindu-i mantia Sa din roeala sngiurilor Nsctoarei de Dumnezeu, ca de purpur a fcut-o n chip tainic10. Un teolog modern, Alexis Kniazev, n lucrarea sa Maica Domnului n Biserica Ortodox afirm c Sfnta Fecioar i are locul ei in Euharistie, loc care-i revine datorit maternitii ei. Este prezent printr-o prezen pe care o vom considera plina de tain, cci se mplinete prin tain. ntr-adevr acelai Duh Sfnt care a fcut ca Fiul lui Dumnezeu, s devin om n Pntecele Mariei preface n timpul aceste taine sfintele daruri n Trupul i Sngele aceluiai Fiu al lui Dumenzeu, nscut din femeie 11. Iat un exemplu concret, n sprijinul acestei afirmaii: Bucur-te Stpn, scoic nsufleit i cochilie care, din sngiurile tale preacurate, ai roit haina mpratului tuturor, cea roie n chipul porfirii 12. 2. Maica Domnului n viaa (duhovniceasc!) a cretinilor: minuni, descntece, blesteme... ntr-o lume n care credina pare a fi iluzorie, cnd ne ndreptm paii spre biserici doar n clipele de tristee i necaz, Fecioara Maria a rmas, dup o umil prere personal, cel mai adesea, deci nu ntotdeauna i pentru to i la dou extreme: o mod (a se vedea ghilimele de rigoare!), o modalitate de rugciune, un intercesor ntre umanitatea pctoas i divinitatea suprem. i, la cealalt extrem: o prea mult ignorat persoan! Ortodoxia ne-a propus totdeauna calea de mijloc: a preaslvirii ei i a chemrii n rugciune, ceea ce nu d gre niciodat n vieile noastre cotidiene! a. Blesteme. Dup definiia lui Victor Kernbach, blestemul este act de magie lexical, prin care se invoc mnia sau urgia unei diviniti asupra unei fiine, a unui obiect, a unei aciuni, adesea n scop de rzbunare sau dintr-un motiv justiiar subiectiv. 13 Un
3

pr. Prof. Petre Vintilescu, Verbul a mntui ca termen de invocare a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu n pietatea ortodox, Tipografia crilor bisericeti, Bucureti 1941, p. 7; 4 Ibidem, p. 9; 5 Pr. Prof. P. Vintilescu, op. cit., p. 21; 6 Monahia Semfora Gafton, op. cit., p. 77; 7 Mineiul pe octombrie, ziua 1, Canonul Nsctoarei, cntarea 3, troparul 1, p. 24; 8 Sfntul Ioan Damaschin, Sur la nativite, p. 165 la drd. Pintea Dumitru, studiul citat, p. 517; 9 Sfntul Efrem Sirul, Hymni de crucificatione 3 la drd. Pintea Dumitru, studiul citat 10 Mineiul de Ianuarie, ziua 15, canon, cntarea 3, p.239 11 Alexis Kniazev, op. cit., p. 103 12 Octoihul sau Canonele Maicii Domnului, smbt sear, glasul 8 cantarea 6, troparul 1, p.360 13 Victor Kernbach, Dicionar de mitologie general, Mituri, diviniti, religie, Editura Albatros, Bucureti, 1995, p.85

alt autor, Ivan Evseev d o definiie asemntoare: act de magie verbal 14, iar Mircea Eliade consider c blestemul particip la acea luare magic n posesie, care asigur dominarea i vindecarea, a strii de ru, ntreprindere realizabil prin cunoaterea originii. Ceea ce este surprinztor n blestemele romneti este prezena Fecioarei Maria, precedat de Dumnezeu-Tatl, DumnezeuFiul i urmat de apostolii, evanghelitii, prinii niceeni i toi sfinii. n O istorie a blestemului , Dan Horia Mazilu semnaleaz faptul c Fecioara Maria este ntotdeauna asociat Cerescului Fiu sau Sfintei Treimi, participnd la lucrarea execrativ i i asum i sarcini suplimentare. Ea este potrivnic blestemailor i pr la nfricoata Judecat. Prezena marianic dispune de aceast dimensiune suplimentar, mai cu seam cnd funcioneaz i ca patroan a lcaului miluit. 15 Prezena Fecioarei poate fi remarcat n toate categoriile de blesteme: de la cele de aprare, la blestemele punitive, cele de interdicie i cele protectoare. Iat un exemplu: Pre ceia ce ne lupt / Le d durere mult 16. Blestemele de aprare erau fcute mpotriva hoilor de cri. Fptaii sunt exceptai de la binecuvntare: neblagoslovenia Maicii Domnului i a printelui nostru i 17, ori ameninai cu intervenia decisiv a Sfintei Fecioare la Judecata de Apoi. Astfel, dac cineva ndrznea s scoat din biseric vreo carte, era blestemat astfel: s-i fie pre Maica Precist la stranica judecat 18, sau s fie blstmat i afurisit de Domnul Dumnedzu i de Maica Precist i procopseal s nu vaz toat viaa 19. Hoilor le sunt fgduite afurisenia, blestemul Maicii Domnului i anaftema. Uneori cei care fur, sunt blestemai s n-aib parte de de dragostea Maicii Precistii la nfricoata judecat a Fiului Su i s fie nstrinat de Sfiniia Sa. 20 Autorul acestei nsemnri l-a avut n vedere pe cel ce ar putea fura o carte de la Mnstirea Hurezi. Blestemul continu astfel: Iar cine ar nstrinao de la mnstire s fie blestemat i afurisit de Domnul Dumnezu i de Maica Precist i procopsal s nu vadz n toat viiaa. Un alt blestem ctre hoii de cri, sau ctre cumprtorii de cri sustrase suna astfel: S fie blstmat de Domnul Hristos i de Maica Precist, s fie blstmat de toi Sfinii prini 21. Ceea ce este interesant este faptul c cei mai muli hoi au fost prini! Acetia erau fie din rndul bisericii, fie oameni care i doreau cartea. n secolul al-XVIII-lea un preot a compus o lung carte de afurisanie, n care, n seciunea rezervat chemrii n ajutor a puterilor cereti, i-a invocat pe toi sfinii celebrai de ortodoci. Fecioara Maria nu putea s lipseasc: Bate-l, Doamne, cu toi Sfinii ngeri, cu heruvimii, cu serafimii, cu toate puterile ceretiBate-l, Dumnezeu cu nlarea cinstitei i de via fctoarei Cruci. Bat-l intrarea n biseric a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu. Amin 22 ! Interesant este alegerea, de ctre cel care scria blestemul, a unui moment semnificativ din viaa Fecioarei, moment care s-l afuriseasc pe cel blestemat. Un alt blestem face referire la o alt srbtoare: S-l bat Domnul cu Preacuviosul Simeon i cu Naterea Preasfintei Nsctoarei de Dumnezeu, cu nlarea cinstitei i de via fctoarei cruci Blestemul continu cu toi sfinii i cu alte evenimente care se cinstesc n biseric: Intrarea n biseric a Sfintei Nsctoare de Dumnezeu, Vemntul Nsctoarei de Dumnezeu 23. Uneori i ruga Maicii poate fi element cu care se poate blestema: Bate-l, Doamne, cu ruga Preacuratei i Sfintei Maicii Tale24 n veacul al XVIII-lea era blestemat i mna care fura, aadar, membrul pctos: i cine s-a ispiti s o fure, s-i fie mna afurisit i s fie blestemat de Domnul Hristos i de Maica Precist 25 Blnd i nelegtoare de obicei, Sfnta Fecioar se preface ntr-un acuzator de temut cu pctoii de orice fel. Iat un blestem scris la o danie: Iar dac nu va cinsti aceasta danie a noastr s-i fie prse naintea lui Hristos Maica noastr de Dumnezeu Nsctoare unul ca acela s fie nstreinat de vecinica mprie cereasc i s aib pri pre Preasfnta Fecioar Maria, Nsctoare de DumnezeuDe nu vor plini ceea ce iaste scris mai sus, ci se vor ispiti a strica, s aib a da rspuns la Domnul nostru Iisus Hristos i s le fie lor pr pre Sfnta noastr de Dumnezeu Nsctoare26. Tot un adversar trebuia s aib n Fecioara Maria i cel cruia i se interzicea iertarea Sfintei: Acela s nu fie iertat de Domnul Dumnezeu i de Preacurata lui Maic 27. n blestemele n care celui afurisit i se ia dragostea Fecioarei, aceasta i pierde calitatea de intercesor rugtor la Judecat. n 1752, soborul Moldovei, n frunte cu Mitropolitul Iacob i cu episcopii Ioanichie al Romanului i Ierotei al Huilor, d un act, numit Blstm sobornicesc, pentru neprimirea stinilor la tronurile Mitropoliei i a episcopiilor Moldovei. Acest blestem o includea i pe Fecioara Maria: S fie blestemai de Dumnezeu Domnul Atotputernicul i de a sa Preacurat Maic i Pururea Fecioara Maria28. Cum anume putem concluziona noi aici dect afirmnd c apariia Sf. Maria chiar i n blesteme este o dovad n plus a credinei n ea! La romni, cultul marianic a fost ntotdeauna foarte nsemnat i foarte popular. b. Descntece. Iat un exemplu: Supt umbra ta cea svnt, Spodobete-le leacul 29. Opus blestemului, descntecul este o reacie de nlturare a negativului. Un literat al timpului nostru, Simion Florea Marian, consider c descntecul i are originea n cultura primitiv i mai ales n manifestrile ei care in de gndirea magic 30. Tot el definea descntecul ca fiind totalitatea cuvintelor pe care le rostete vrjitorul sau fermectorul care face leacul, vraja sau farmecul, de la care ateapt un rezultat de mai

14 15

Ivan Evseev, Dicionar de magie, demonologie i mitologie romneasc, Editura Amarcord, Timioara, 1997, p.51 Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului, Editura Polirom, Bucureti, 2001, p.407 16 D.H. Mazilu, Recitind literatura romn veche, Editura Universitii, 2000, p.234 17 Idem, p.277 18 Idem, p.278. 19 Idem, p.278 20 Idem, p.277 21 Idem, p.324 22 Idem, p.325 23 Idem, p.265 24 Idem, p.297 25 Idem, p.286 26 Idem, p.297 27 Idem, p.267 28 Dosoftei, Opere, editura Minerva, Bucureti, 1978, p.98. 29 Simion Florea Marian, Vrji, farmece i desfaceri, n Analele Academiei Romne, Bucureti, 1896, p.5 30 Simion Florea Marian, citat n Artur Gorovei, Descntecele romnilor. Studiu de Folclor, Regia M.O. Imprimeria naional, Bucureti, 1931, p.85

nainte determinat31. Ca i cretini ortodoci putem accepta pn la un punct c peste acest strat primar s-ar fi suprapus credinele superstiioase n duhuri i sfini, derivate din mitologia cretin 32. Originile strvechi ale descntecului, precum i trsturile lui universale, sunt legate de vechile culturi din Egipt i din Mesopotamia. 33 Apariia descntecului a fost favorizat i condiionat de dou elemente mitice: dualismul - credina ntr-un geniu al rului i un geniu al binelui (n cretinism opoziia diavol-Dumnezeu) i credina n puterea magic a cuvntului 34. La acestea se adaug un factor legat de practica oficierii ritului: existena profesionistului, a amanului, a vrjitorului. Practicarea descntecului este determinat de situaii individuale. Funcia lui este cea de a elimina imprevizibilul i de a reda vieii cursul ei firesc. Autori precum Mihai Pop i Pavel Ruxndoiu atrag atenia c se descnt de obicei nainte de ivirea zorilor sau seara, dup apusul soarelui, n anumite zile ale sptmnii 35. Nu se descnt niciodat duminica, deoarece leacul vine de la Dumnezeu sau de la Maica Domnului. Duminica fiind zi de odihn, nu este ngduit s se recurg la ajutorul lor 36. Pentru a descnta e nevoie de mai multe obiecte. Unele dintre ele sunt plantele: frunza de prun i salcie, usturoiul, lemnul de alun, piperul, busuiocul, cimbrul, mceul etc. Acestea au fost selectate n funcie de calitile lor vindectoare, cunoscute i verificate de popor, n urma unor practici milenare. Alte elemente sunt obiectele investite cu valoare magic: cuite, mturi, fuse, foarfece, site, sape etc. sau substane ca: sarea, apa nenceput, crbunele, jraticul, aluatul, mierea, ceara etc37 . Descntecul se transmite de la o generaie la alta, n cercuri nchise prin iniiere. Eficiena magic este condiionat de caracterul radical al formulei, ceea ce duce de multe ori la ntrebuinarea unor expresii lingvistice care nu exist n limbajul curent, o bogie de invenie verbal uluitoare; asociaii surprinztoare de imagini; descrcri de efecte de o mare intensitate, att n sensul frecvenei diminutivelor fa de bolnav, ct i n sensul invectivei, alternnd cu flatarea, sau al rugminii, alternnd cu blestemul 38. Ca structur poetic, descntecul depete cadrul simplu al poeziei de incantaie, apropiindu-se de poezia de urare. Formulele de ncheiere au deseori similitudini cu colindele!?! Descntecul nu e niciodat adresat beneficiarului, ci forei care acioneaz n favoarea lui, sau forei malefice. Dintre forele pozitive, Fecioara Maria ocup un loc important n descntecele noastre. n clasificarea realizat de Artur Gorovei 39, ntlnim descntece cu formulele: Maica Domnului trimite pe pacient la descnttoare, Maica Domnului vindec, Mergnd pe cale, pe crare, se ntlnete cu lecuitorul, pe care Maica Domnului l trimite s vindece boala, sau Bolnavul merge pe drum i se tnguie, Maica Domnului l vindec. Ea este prezent, indiferent de felul descntecului. ntr-un descntec de dat, aflm: Eu la Maica Domnului m-oi ruga/ de farmece l-oiu scpa/ de aruncturi, / de daturi, / ( Numele) s rmie curat40 n cadrul unui descntec de desfctur, Fecioara dialogheaz cu cel care o invoc: O, Maic milostiv, / Fii milostiv i pentru mine. / Maica Domnului rspundea: /- Taci,dar nu te mai vicra/ C de tot faptul, / de tot datul/ te-oi dezlega. 41 Uneori Maica Domnului este singura care poate alunga durerea, pentru c ea le tie pe toate: Nimeni nu l-o vzut / nimeni nu l-o auzit, / fr Maica Domnului42. n cadrul unui descntec de diochi, ea poate fi un model de frumusee i curenie: Fugi, ochi peste cap / la ua cui te-o mnat,/ N. curat, luminat, / ca Maica Precist din cer lsat 43. Acelai lucru se ntmpl i ntr-un descntec de glci: l scuturai, / glcile le frmai/ cu mtura le mturai,/de la Cutare le curai,/ ca poala Maicii Domnului l lsai/ curat i luminat44; Iat i un descntec de lehuzie: Doamne Iisus Hristoase/ i Maica Precist, / ia durerea de la femeia..../ i o f curat i luminat45. Fecioara Maria poate fi i dttoare de boli: De-o fi cuitul / eapa i junghiul / de la Maica Precist / Maica Precist s-i aduc aminte / de leacul lui (cutare)/ i s-l aduc 46. n final se cuvine s observm c Maica Domnului intervine numai n descntecele curate, adic n acele descntece fcute de babe sau de femei n casele lor. Descntecele cele necurate sunt ale fermectorilor; n ele intervine numai dracul. Alturi de Dumnezeu, Fecioara Maria aduce ntotdeauna leacul, iar aceasta este poate o dovad a credinei nestrmutate n ea! 3. Minuni ale Fecioarei n zile noastre. D-l Maicii Domnului i nu va muri!
La fel ca i ceilali frai ai si, de mic copil, Costchel, cci aa l alintau cei din familie, a fost bolnvicios. Avea doar cteva luni cnd s-a mbolnvit nct nu mai sugea nici de la pieptul mamei sale. Vznd aceasta, prinii au spus c va muri i Costchel aa cum au murit i ali frai ai lui. Dar mama printelui Cleopa, punndu-i ndejdea n Dumnezeu, s-a dus cu copilul la mnstirea Cozancea. Iat ce ne povestea printele Cleopa despre aceast ntmplare: Cnd mama a ajuns la Cozancea, s-a ntlnit cu un printe numit Conon Gavrilescu i i-a spus: - Ce s fac printe? Uite, copilul acesta o s moar. Nu mai vrea s mnnce nimic, nici mcar s sug puin lapte. Uite ce slab e! - D-l Maicii Domnului i nu va muri! - Dar cum s-l dau? - Ia un tergar i o lumnare i vino n biseric la icoana Maicii Domnului.
31 32

Artur Gorovei, op.cit., p.219 Ov. Papadima, Poezia riturilor de nsntoire (Descntecul) n Literatura popular romneasc, Bucureti, E.P.L, 1968, p.355 33 Mihai Pop, Pavel Ruxndoiu, Folclor literar romnesc, E.D.P., Bucureti, 1976, p.219 34 Idem, p.218 35 Artur Gorovei, op.cit., p.90 36 Idem, p.278 7 37 Mihai Pop, Pavel Ruxndoiu, op.cit., p.220 38 Ov. Papadima, op.cit., pp.362-363 39 Artur Gorovei, op.cit. 40 Idem, p.283 41 Idem, p.287 53 Idem, p.297 54 Idem, p.298 55Idem, p.329 56 Idem, p.352 57 Idem, p.185.
42 43 44 45 46

Dup ce mama a fcut rost de un tergar i o lumnare a intrat cu mine n biseric. Printele Conon era n faa icoanei Maicii Domnului i i-a spus mamei: - ngenuncheaz aici i zi dup mine: Maica Domnului, i druiesc ie acest copil al meu. Mama mi povestea c din clipa cnd a rostit aceste cuvinte eu am dat semne c a vrea s sug la pieptul ei. Tot atunci printele Conon, pe care l-am cunoscut i eu pe cnd mergeam la Cozancea la printele Paisie, a mai spus i aceste cuvinte: Acest copil va tri cel mai mult". Iat, acum sunt btrn, am peste 80 de ani i nimeni, nimeni din familia mea nu mai triete. Aa a vrut mila lui Dumnezeu ca ce a fost bun s plece, iar ce este ru s mai rmn" Fiind ales de Dumnezeu spre folosul multora, de mic a fost druit cu darul vorbirii i cu o memorie de invidiat. Chiar i acum, la 86 de ani, darul acesta nu l-a prsit, nct rmneam uimii cu ct uurin reinea nume de oameni, localiti i alte date care nu aveau legtur direct cu ale credinei. Alte minuni. mpratul trufa adus la pocin prin cuvntul Maicii Domnului47. Un mprat plin de trufie, a poruncit sa fie terse din Sfnta Evanghelie, acele cuvinte pe care Maica Domnului le-a rostit ctre Elisabeta: Cobort-a pe cei puternici de pe tronuri i a nalat pe cei smerii (Luca 1, 52), socotind ca pe dnsul nu-l va surpa nimeni din scaun. Dup aceea, mergnd sa fac baie ntr-un lac, n timp ce se afla n apa, dezbrcat, hainele fiind pe mal, vine un nger al lui Dumnezeu, care lund chipul mpratului si mbrcndu-se cu hainele lui, a plecat cu slugile mpratului la palat. i s-a urcat pe tron. mpratul ieind din ap i negsindu-si hainele lui, s-a mbrcat n nite trente de ceretor ce i-au fost lsate n loc si a plecat spre palatul sau mprtesc. Ajungnd aici, a nceput a se mnia si a striga ca el este mpratul, si ca va pedepsi pe cei ce si-au btut joc de dnsul. Dar slugile necunoscndu-l i crezndu-l ca este nebun, rdeau si i bteau joc de un asemenea stpn. Acelai lucru s-a ntmplat si cu Iovian mpratul, pe care la fel l-a umilit Dumnezeu. mpratul vznd acestea, si-a adus aminte de trufia sa si si-a plns pcatul sau, cindu-se pentru ceea ce a vrut sa fac. Dup aceasta umilire, ngerulmprat l-a chemat la sine, i-a dat hainele napoi si l-a sftuit ca de aici nainte sa nu se mai trufeasca. Dup aceea aezndu-l n scaunul sau mprtesc, s-a fcut nevzut. Maica Domnului salveaz pe monahul ptima48 Un monah oarecare era chelar intr-o chinovie i mpr ea vin frailor. El avea multa evlavie ctre Preasfnta Nascatoare de Dumnezeu, nelipsind niciodat de la slujba bisericii, fiind osrdnic la slujbele lui cele sufleteti, dar nelenevos si la cele trupeti ale clugrilor. ns iubea vinul, srmanul! Si fiindc avea slujba aceea, de multe ori bea mai mult dect alii. ntr-una din zile a luat cina si a but pana cnd s-a mbtat si a czut in aternutul sau. Iar la ceasul Utreniei era adormit, ns auzind toaca, s-a sculat cum a putut ca sa se duca la biserica. Pentru ca, dup cum am zis mai sus, el avea mult dor de cele dumnezeieti, si nu voia sa se lipseasc niciodat de adunarea cea de mntuire a frailor. Deci, mergnd putina deprtare de los, cu greu nainta spre biserica, pentru ca l durea capul de beie, insa pentru dorul pe care l avea, se ducea nainte. Atunci diavolul, prefcndu-se in chipul unui taur, venea naintea lui si se arata cum ca vrea sa-l loveasc cu coarnele, insa monahul nu s-a speriat si facandu-si cruce, vrjmaul s-a deprtat puin. Si iari nchipuindu-se, s-a fcut cine negru si-l mpiedeca, sa nu mearg mai departe, dar facandu-si cruce ca si mai nainte, se ducea. Iar cnd a ajuns la poarta bisericii, s-a fcut dracul leu prea nfricoat si s-a pornit asupra lui sa-l rup. Atunci, artndu-se o femeie preafrumoasa a izgonit pe dracul, mustrndu-l pe dansul cu ngrozire, cum de a ndrznit sa fac ru robului ei. Apoi, apucnd pe monah de mana, l-a dus la chilia lui, zicndu-i: Pzete-te de acum nainte sa nu te mai mbei, daca doreti sa te mntuieti; mrturisete-ti pcatul acesta la cutare duhovnic, si sa faci canonul care ti-l va da . Iar monahul a ntrebat-o pe dansa, cine este, de a fcut atta buntate cu el? Iar ea a rspuns: Eu sunt Maica lui Iisus Hristos! Acestea auzindu-le el, a czut la pamant cu frica multa, ca sa I se nchine, dar ea s-a fcut nevzuta. Deci, a plns de bucurie si s-a aflat in ceasul acela sntos si nevtmat de beie. Mrturisindu-se cu srguina si cu dinadinsul, dup porunca cea dumnezeiasca, a pzit canonul si s-a deprtat de vin, dup cum s evada sa fac fiecare cretin care se biruiete de aceasta patima. Si care nu se va mrturisi cu de-amnuntul, sa tie ca se va munci. Toi sunt datori sa se pzeasc de multa butura, ca de mare desfrnare. Deschide-ti ochii votri, cei ce iubii beia, si va silii ca sa va deprtai de ea, pentru ca sa nu va lipsii de venica veselie si ndulcire. Pe care, dea Dumnezeu, ca noi toi sa o dobndim, pentru rugciunile cele bine primite ale pururea Fecioarei Maria, Nascatoare de Dumnezeu. Icoana prea frumoas a Nsctoarei de Dumnezeu49 Un monah oarecare se linitea n muntele Eleonului. El avea o icoana prea frumoasa a Nascatoarei de Dumnezeu, n chilia lui, la care avea multa evlavie. Si I se ruga n fiecare zi cernd ca sa-l izbveasc de dracul curviei. El avea atta rzboi de la aceasta patima, ca nu-l laa nici ziua nici noaptea si l avea att de biruit, nct se primejduia sa cada si n fapta. Deci, ndat ce se aprindea n inima lui vpaia aceea vatamatoare de suflet a spurcatei pofte, alerga la Sfnta Icoana, si rugnduse n lacrimi, se prpdea sminteala trupului. Dei bine vedea vrjmaul, cum cu ajutorul Mascatoarei de Dumnezeu, fratele se izbvea, el nu nceta, ci totdeauna l ispitea. Si ntr-o zi, stnd afara din chilie, i-au venit iari viclenele gnduri. Deci, vrnd sa alerge ctre rugciune dup obinuina lui, vzu cu ochii artat pe diavolul, cruia i zise: Pn cnd, vrjmaule al adevrului, vrei sa m ispiteti? Nu ai cunoscut socoteala mea, cum ca nu m supun? Pentru ce n zadar m munceti?. Rspuns-a lui diavolul: Eu pe muli alii mai mbunatatiti dect tine am biruit, si voiesc sa te fac si pe tine sa te biruieti mai pe urma, cci nu m lenevesc, nici alta slujba dect aceasta nu am. nsa daca vei face ceea ce i voi zice ie, voi nceta sa te mai supr. Iar acela a zis: Ce voieti sa fac? Rspuns-a lui dracul: Cu nlesnire si puin lucru este ceea ce i cer ie. Dar fa jurmnt, cum ca nu vei mrturisi altcuiva i i voi spune. Iar pustnicul, ca un om nenvat si fara rutate ce era, pentru dorul ca sa se izbveasc de acest fel de rzboi, s-a jurat ca sa nu spun altcuiva. Deci, i-a zis lui vicleanul arpe: S nu te mai nchini de acum icoanei ce o ai n chilia ta; scoate-o pe dnsa afara din chilie, si eu de acum nu te voi mai supra. Iar monahul a zis: Mine i voi da rspuns pentru aceasta. Dup care dracul fcnduse nevzut, monahul se sfrma cu gndurile, netiind ce sa fac din doua. Si avea mare necaz si scrba, mai ales pentru ca s-a jurat ca sa nu mrturiseasc nimnui. Cci divalolul cel prea viclean s-a silit sa-i ncuie ua, ca sa nu ntrebe pe vreun dascl care sa-l nvee despre greeala cea mai mica, sau cea mai mare dintre ele. nsa n ziua aceea a venit n munte Avva Teodor Eliotul, care era iscusit n Sfintele Scripturi si deprins n faptele bune, din ispitele dracilor, si ci l ntrebau luau mare folos sufletesc. Deci, ducndu-se si monahul cel nelat, i-a vestit lui pricina; iar Avva l-a canonist greu pentru jurmnt, apoi i-a zis lui: Nu tii cum ca vrjmaul nu scoate vreodat, pe cineva din pcat mare ca sa-l arunce n pcat mic, ci totdeauna n mai mare primejdie-l prapastuieste? Care mai mare frdelege este, dect ca sa nu te nchini Stpnei celei Prealudate? Mai mic pcat este sa curveti de mii de ori, dect sa te lepezi de Nascatoarea de Dumnezeu cea pururea Fecioara. Deci, sa nu asculi de acum mai mult pe vicleanul diavol, ci o roag pe Dnsa si Ea i va ajuta, ca sa-l ruinezi pe el. Dup aceea plecnd pustnicul de la Avva si ajungnd la chilie, l-a ntmpinat dracul, zicndu-i: O! Btrnule ru, au nu te-ai jurat mie, ca sa nu spui nimnui orice i voi zice ie? Sa tii ca pentru clcarea de jurmnt ai sa te munceti, si eu nu voi nceta pn n sfrit a te ispiti. Iar clugrul a rspuns: Vrjmaule al binelui, si preanrautatitule, ori curvar de voi fi, ori jurtor strmb, nu ne vei judeca tu, ci numai Dumnezeu si Stpnul, Fiul pururea Fecioarei, de care zici sa m lepd. nsa eu nu te voi asculta. Si acum poi sa faci cu mine ce vrei; darul Ei mi va ajuta si m va izbvi de ispitele si crusele tale. Atunci dracul s-a fcut nevzut, iar monahul fcnd o iconia mica, dup chipul Icoanei Preasfntei Mascatoare de Dumnezeu pe care o avea n chilie, o purta cu el totdeauna. Si de atunci n-a mai putut sa-l supere vicleanul, ci a petrecut toata viata lui cu fapte bune, si s-a nvrednicit fericirii celei cereti. Maica Domnului scoate din iad pe ucenicul Cuviosului Pavel50 Acest prea fericit Printe Sfnt, ne istorisete aceasta, zicnd: "Am avut un ucenic foarte lene, care mai cdea si n alte pcate felurite, fara ca eu sa tiu. Dup ce a murit m rugam lui Dumnezeu si Maicii Domnului, sa-mi descopere n care loc se afla. Rugndu-m eu aa fierbinte multe zile, am vzut n vedenie pe ucenic inndu-se de doi oarecare. Nefericitul ucenic era ca o piatra, sau crmida, de la cap pn la picioare, neavnd nici cum vreo lucrare, a sufletului sau a trupului. Aceasta vznd-o eu, m-am mhnit mult. ndat mi-am adus aminte de cuvintele Stapnesti, cnd a poruncit sa-i lege minile si picioarele aceluia care nu avea haina de nunta si sa-l arunce n ntunericul cel mai dinafara. Venindu-mi n sine din uimire, am nceput sa m mhnesc mult si sa m amrsc. Ddeam milostenie, fceam Liturghii, rugam ziua si noaptea pe prea Puternica mprteasa si pe iubitorul de oameni Dumnezeu ca sa-l miluiasc. Am postit de multe ori, cu toate batrnetele mele. Dup multe zile, vad pe Preasfnta Mascatoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria, zicndu-mi: "Ce ai Pavele de te mhneti?" Eu i-am rspuns: "Pentru fratele, stpna mea, ca l-am vzut muncindu-se". Ea mi-a zis: "Nu m-ai rugat ca sa ti-l arat? Iat am ascultat rugciunea ta". Eu am rspuns: "Aa este Doamna mea, dar nu vreau sa-l vad si sa m mhnesc". Atunci mi-a zis iari prea Ludata: "Du-te dar si pentru ostenelile tale, smerenia, lacrimile si dragostea ta, am sa si-l arat iari ca sa te veseleti". Trecnd o zi, vad pe fratele venind ctre mine, cu totul vesel si plin de bucurie. El mi zise plin de veselie: " Rugciunile tale Printe au mijlocit ctre Preasfnta Mascatoare de Dumnezeu (ca mult te iubete), si a rugat pe Mntuitorul si m-a dezlegat din legturile vrjmaului, n care eram legat mai nainte. Acestea zicndu-mi, vd si pe
47
48

Minunile Maicii Domnului, Protosinghel Nicodim Mndia, EdituraBunavestire, Bacu, 1994, minunea 85. Idem Minunea 136. 49 Idem, Minunea 138 50 Idem, Minunea 139.

Preasfnta, zicnd ctre mine: Te-ai ncredinat acum, rugtorule pentru fiul tu?" Eu am zis: "Aa Stpna! Foarte mulumesc iubirii Tale de oameni". Atunci iari mi-a zis: "Du-te, dar adu-ti aminte totdeauna de fratele tu, n rugciunile tale, milostenii si aduceri (de jertfe) fcnd ca pre mult folosete pe mort milostenia si aducerea (de jertfa la Sfntul Altar) cu credina." Biruind rzboiul curviei de cinci ori, de cinci ori s-a ncununat. Doi frai au fost trimii de la monastire, la ascultare. Ei cltoreau mpreuna, rugndu-se fiecare lui Dumnezeu. Ajungnd la locul destinat, s-au apucat de lucru, asupra unuia din ei, s-a ridicat rzboi de la diavolul, de cinci ori, ca sa pacatuiasca. El sculndu-se fcea rugciune, si nu s-a lsat biruit de gnduri, dar a fost suprat tare de patima. ntorcndu-se ei ctre Printele lor duhovnicesc, fata fratelui aceluia era tulburata. Fiind ntrebat despre cauza tulburrii, acela a pus metanie si a rspuns: "Roag-te Printe pentru mine, ca am czut n curvie". Apoi I-a povestit, cum a fost luptat de gnduri. Btrnul fiind vizator cu mintea, vedea pe capul ucenicului sau, cinci cununi. cunoscndu-i lupta si biruina lui asupra patimii si a diavolului, care o ridicase asupra lui, i-a zis: "ndrznete fiule, ca nu te-ai biruit; ci, mai vrtos, ai biruit cu acea mpotrivire, ca n-ai svrit pcatul. Fratele, prin credina n Dumnezeu si evlavia ce o avea ctre Maica Domnului, a fost ajutat sa biruiasc de cinci ori, ispita divoleasca si astfel, s-a ncununat de cinci ori, cu darul lui Dumnezeu. Orice patima sau ispita diavoleasca biruita de noi cu ajutorul lui Dumnezeu si osrdia noastr bine chibzuita, este o cununa strlucita, cu care ne ncununam de sus.

Concluzii n nvtura Bisericii cu privire la Maica Domnului se cuprind dou aspecte i anume pe de o parte faptul c ea nu e Dumnezeu iar pe de alt parte c e mai presus de toat creaia, aflndu-se la grania dintre creaie i Creator. Faptele i mririle ei nu se pot compara cu mririle niciunei fpturi, nici mcar cu ale Heruvimilor i Serafimilor, fr ca s fie totui ca mririle Celui necreat. Dou taine se ascund n Taina Fecioarei: unirea suprem a ei cu Dumnezeu i desvrirea sa. Prin amndou, a devansat ntreaga creaie. Aa zice i Sf. Grigorie Palama: n ntreaga istorie a Bisericii, Fecioara Maria este c.m.mare i neleapt fptur care s-a nevoit, dar i prima i cea mai mare isihast i nvtoare a contemplaiei.