Colaborarea Republicii Moldova cu rile Europei de Sud-est n domeniul combaterii infracionalitii transfrontaliere D.

Purice, Ofier de legtur a Republicii Moldova la Centrul Regional SECI pentru prevenirea i combaterea infracionalitii transfrontaliere Republica Moldova este un stat relativ tinar, care a aparut in urma destramarii fostei URSS si care, ca i alte foste republicii unionale a inceput sa-si creieze fundamentul pentru o dezvoltare economica si sociala independenta. Fiind amplasata pe un teritoriu de doar 33,8 mii km2 (350 km de la Nord la Sud si 150 km de la Est la Vest), Republica Moldova a reusit sa fie scindata n mici autonomii, printre care un loc aparte il ocupa autoproclamata Republica Moldoveneasca Nistreana. Pe parcursul ultimului deceniu Republica Moldova a cunoscut unele fenomene favorabile si incurajatoare (referindu-ne la indicii cresterii economice), dar care se mentionau numai in darile de seama ale guvernelor. Adevarul e, ca am devenit una dintre cele mai sarace tari din Europa, daca nu din lume, unde infloreste coruptia, protectionismul si crima organizata. Ocupam unul din locurile de frunte ca tara-sursa de fiinte umane traficate in strainatate pentru prostitutie sau sclavie. S-au spulberat demult aspiratiile si planurile celor mai mari investitori straini, datorita instabilitatii politice, birocratismului si a coruptiei, lipsei unui cadru juridic puternic si stabil, care ar fi in stare sa reglementeze prompt toate relatiile de drept. Cu toate acestea, pe parcursul anilor Republica Moldova a reusit sa-si creeze o anumita imagine pe plan international, devenind membra a numeroaselor organizatii si institutii internationale, cum ar fi: OSCE, Consiliul Europei, ONU, Organizatia Mondiala a Comertului, Organizatia Mondiala a Vamilor, , Inaltul Comisariat pentru Refugiati, Organizatia Internationala pentru Proprietatea Intelectuala, CSI, Initiativa Central Europeana, Initiativa de Cooperare in Europa de Sud-Est, Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Comisia Dunarii etc. Deci exista indici care ne arata o anumita activitate externa sau de integrare Europeana, desi aderarea la anumite organisme internationale era dictata de politici preelectorale, sau motive aparte urmarite de grupari politice separate sau dorinta de a obtine eventuale granturi sau credituri suplimentare. Actualmente Republica Moldova nu-si poate onora obligatiile sale financiare la multe organizatii internationale, sau alte obligatii de membru, persistind o atitudine de indiferenta sau superficialitate a reprezentantilor tarii noastre care participa la lucrarile organismelor internationale. In opinia noastra, Republica Moldova a putut totusi sa-si concentreze atentia asupra unor initiative si proiecte, care s-au dovedit a fi extrem de utile si avantajoase, iar importanta participarii si rolul tarii noastre au fost apreciate inalt, la justa valoare, de celelalte state membre. Dintre aceste initiative vom mentiona: Initiativa de Cooperare in Europa de Sud-Est (SECI); Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est; Centrul Regional SECI pentru Prevenirea si Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere. Toate aceste initiative sunt menite sa combata coruptia, crimele ormanizate si alte tipuri de activitati criminale cu caracter transnational fenomene care au obtinut o amploare deosebit de mare in Republica Moldova. Moldova a aderat la aceste initiative si datorita asezarii sale geopolitice deosebite, dar si avind convingerea, ca prin aceasta se intreprind acei pasi siguri care ar asigura integrarea europeana. Combaterea coruptiei si a crimei organizate in Republica Moldova va contribui la ameliorarea climatului social si la asigurarea pacii, securitatii si stabilitatii in Regiune. 1. INITIATIVA DE COOPERARE IN EUROPA DE SUD-EST (SECI)

A) Scopuri si intentii propuse

Initiativa de Cooperare in Europa de Sud-Est lansata la 6 decembrie 1996, a fost inaintata de Statele Unite ale Americii prin intermediul Ambasadorului Schifter si din oficialitatea Presedintelui si al Secretarului de Stat al SUA. Statele membre ale SECI sunt: Albania, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Fosta Republica Iugoslava Macedonia, Grecia, Ungaria, Republica Moldova, Romnia, Turcia, Croatia, Slovenia. Scopurile Initiativei sunt de a spori cooperarea regionala asigurind stabilitatea in tarile Europei de Sud-Est, facilitind accesul la integrarea Europeana. Sub auspiciul SECI statele participante cauta sa abordeze in comun problemele existente in diverse domenii si aspecte legate de dezvoltarea regiunii, prin favorizarea schimbului de informatii, initierea programelor interstatale, si atragerea capitalului privat la completarea surselor de finantare. Reuniunile de lucru ale reprezentanilor statelor participante SECI se desfasoara in mod de urgenta, prompt, organizindu-se grupuri de lucru ad hoc compuse din experti si specialisti responsabili de rezultatele bunei desfasurari a reuniunilor. SECI ofera un Nivel Inalt de Personalitate (High-Level Personality (HLP)) deciziilor luate de statele participante facilitind implementarea diverselor proiecte regionale. Nivelul Inalt de Personalitate oferit de SECI poate servi drept o asigurare ca deciziile si programele propuse de statele participante vor fi cu succes realizate. Initiativa nu trebuie sa se contrapuna sau sa dubleze proiectele sau initiativele existente. Ea este menita sa conlucreze cu alte structuri de cooperare in regiune, inclusiv Uniunea Europeana, Declaratia de la Sofia cu privire la Relatiile de buna vecinatate, Stabilitatea, Securitatea si Cooperarea in Balcani, Initiativa Central Europeana si Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre. Institutiile financiare internationale, Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii si alte parti interesate sunt invitate sa acorde asistenta necesara statelor membre SECI, prin rolul sau consultativ, prin actiuni concrete in vederea prognozarii, analizei si expertizei proiectelor propuse spre realizare. B) Punctele de vedere comune stabilite intre Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii s-au pronunat asupra urmatoarelor principii de baza vis-a-vis de procesul cooperarii in Europa de Sud-Est: 1) Scopul SECI consta in asigurarea stabilitatii in regiune prin dezvoltarea economica, asigurarea climatului optimal, atragerea sectorului privat in actiunile desfasurate. 2) SECI urmeaza sa completeze si sa amplifice activitatea altor initiative desfasurate in regiune, incluzind procesul de stablitate si buna vecinatate in Sud-Estul Europei declansat de Uniunea Europeana, dar fara a le dubla functiile. 3) Important e ca Initiativa in primul rind sa fie primita si acceptata de tarile din regiune, adica de participanti. 4) Toate tarile regiunii sunt invitate sa participe in SECI. Atita timp, cit participarea Fostelor Republici Iugoslave va ramine subiectul intelegerii, acestea nu vor fi prejudiciate, sau limitate in participarea in organizatiile internationale si nici nu vor fi supuse altor restrictii. Cu toate acestea participarea fostelor republici iugoslave nu va influienta politicile Uniunii Europene si Statelor Unite ale Americii vizind optimizarea relatiilor acestor republici cu comunitatea europeana. 5) Tarile participante la SECI vor alege Nivelul Inalt de Personalitate pentru a favoriza activitatea Initiativei. 6) Lucrarile de secretariat, sau alte activitati profesionale menite sa asigure Nivelul Inalt de Personalitate vor fi sustinute de expertii SUA, UE si altor organizatii internationale. 7) SECI isi va concentra atentia asupra proiectelor care nu vor concura cu cele ale organizatiilor sau initiativelor similare din regiune, inclusiv politici desfasurate de UE in regiune. SECI va fi informata despre toate proiectele desfasurate de UE si SUA in regiune.

8) Institutiile financiare internationale, UE, SUA pot participa in proiectele lansate de SECI de la caz la caz. Ele pot asista activitatea proiectelor prin desfasurarea expertizelor in domeniu. 9) SECI nu va inainta conditii vizind obligativitati financiare suplimentare. Prin urmare statele participante SECI nu vor trata o astfel de initiativa ca un temei de a cere de la SUA sau UE a surselor financiare suplimentare. C) Metode de lucru Initiativa de Cooperare in Europa de Sud-Est abordeaza probleme economice comune si indeamna statele din regiune sa participe activ la solutionarea lor. SECI nu este un grup de integrare, ci este o retea (structura) flexibila de lansare si executare a unor programe si proiecte concrete in interesul statelor participante. SECI creaza un mediu optimal, o anvergura vasta care conduce la realizarea proiectelor, asigurand mijloacele necesare acestui proces. Statele participante la SECI opereaza prin intermediul Comitetului de Agenda, asistat de un Coordonator si de Comisia Economica ONU pentru Europa (CEE-ONU). Coordonatorul SECI a fost numit de Presedintele in exercitiu al OSCE in urma unei consultari cu reprezentantii statelor membre OSCE. Actualmente Coordonatorul General SECI este Dr. Erhard Busek (ex-vicecancelar al Austriei). Responsabilitatile Coordonatorului General sunt urmatoarele: asigurarea coordonarii si interactiunii intre tarile participante SECI; convocarea sedintelor Comitetului de Agenda si aprobarea Agenda reuniunii; asigurarea continuitatii realizarii deciziilor luate de SECI; consultari cu Secretariatul Executiv al Comisiei Economice ONU pentru Europa (CEEONU); monitorizarea programelor si proiectelor implementate de SECI; mobilizarea resurselor financiare provenite din surse bilaterale si multilaterale, inclusiv a celor provenite din sectorul privat; informarea Uniunii Europene, a OSCE si altor structuri relevante subregionale, regionale si internationale despre activitatea SECI, oportunitatile de cooperare etc. Fiecare din guvernele participante nominalizeaza o persoana oficiala, preferabil o persoana cu o pregatire economica corespunzatoare pentru a activa in cadrul Comitetului de Agenda, care constitue un organ suprem al Initiativei, apt sa primeasca decizii, sa determine obiectivele prioritare si sa evaluieze rezultatele activitatii. Comitetul de Agenda este convocat de catre Coordonatorul General o data in doua luni pentru a examina proiectele in perspeciva, care urmeaza a fi implementate de statele interesate si a monitoriza proiectele in curs de dezvoltare. Sedintele Comitetului de Agenda se desfasoara sub presedentia Coordonatorului General. S-a propus ca reuniunile Comitetului de Agenda sa fie flexibile, fara reguli de procedura. Proiectele si propunerile sunt inaintate de statele-membre ale CEE-ONU sau de alti parteneri interesati pentru a fi ulterior propuse spre aprobare de catre tarile SECI. Pentru examinarea fiecarui proiect in parte Comitetul de Agenda convoaca grupuri de lucru constituite din experti ai tarilor interesate, institutii financiare internationale, ECE, sectorului privat. Fiecare grup de lucru este menit sa efectueze studii tehnice si financiare de fezabilitate asupra proiectelor propuse, examinindu-se posibilitatile de sponsorizare. SECI nu este executorul proiectelor ci este forta catalizatoare care cumuleaza eforturile comune ale statelor participante in atingerea obiectivelor prestabilite. Initiativa de Cooperare n Sud-Estul Europei este sustinuta tehnic de CEE-ONU. Prin intermediul reelelor sale de contacte stabilite in regiune, conventiile, normele, standardele si

principiile sale generale Comisia Economica pentru Europa are menirea sa faciliteze si sa simplifice operatiile transfrontaliere si sa implementeze mecanismele necesare pentru solutionarea problemelor existente. Cooperarea intre Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei si Comisia Economica pentru Europa se bazeaza pe regulile de procedura ale Organizatiei Natiunilor Unite. Concluzionind asupra celor expuse putem afirma, c Initiativa de Cooperare in Europa de SudEst, aparuta in perioada celor mai potentiale si periculoase conflicte declansate de-a lungul secolelor in Regiune, a fost si este nu altceva, decit vointa clar determinata a statelor membre pentru o cooperare si integrare, avind ca scop redresarea situatiei economice, asigurarea securitatii si stabilitatii n zona. 1. PACTUL DE STABILITATE IN EUROPA DE SUD-EST n contextul crizei din Kosovo, la 8 aprilie 1999, la Luxemburg, presedentia Uniunii Europene, a organizat o reuniune a ministrilor de externe din statele membre UE si din tarile vecine cu RF Iugoslavia (Albania, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Romania, Slovenia, Ungaria si Turcia), la care au participat si reprezentanti ai unor organizatii si institutii internationale. Cu aceasta ocazie, Germania a lansat initiativa unui Pact de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei. Propunerea Germaniei a fost precedata de o serie de alte initiative similare, venite din partea unor tari ca Grecia, SUA, Turcia, precum si a unor organizatii regionale. Documentul propus de presedintia UE a fost discutat la reuniunea directorilor politici de la Bonn, din 27 mai 1999, si semnat la 10 iunie 1999, la Koln de ministrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene, pre;edintele Comisiei Europene, ministrii de externe ai Albaniei, Bosniei-Herzegovina, Bulgariei, Croatiei, Ungariei, Romaniei, Federatiei Ruse, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Turciei, Statelor Unite ale Americii, Presedintele OSCE si reprezentantul Consiliului Europei, ministrii de externe ai Canadei si Japoniei, Reprezentantii ONU, ai Inaltului Comisar ONU pentru Refugiati (UNCHR), ai NATO, OECD, UEO, Fondului Monetar International, Bancii Mondiale, Bancii Europene de Investitii si a Bancii Europene Pentru Reconstructii si Dezvoltare, precum si reprezentantii Procesului Royaumont, Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre, Initiativei Central Europene, Initiativei de Cooperare in Europa de Sud-Est si Procesului de Cooperare n Europa de Sud-Est (PCESE). Obiectivul Pactului de Stabilitate este crearea unei Europe de Sud-Est caracterizata prin pace, democratie, prosperitate si integrare in structurile europene. Principiile politice si mecanismele care stau la baza Pactului de Stabilitate sunt: In implementarea Pactului de Stabilitate sunt respectate prevederile Cartei ONU, principiile OSCE, documentele relevante ale Consiliului Europei, in particular Conventia Europeana privind Drepturile Omului; Uniunea Europeana are rolul de lider in instituirea Pactului de Stabilitate si actioneaza pentru impulsionarea proiectelor de cooperare si buna vecinatate intre statele regiunii; Uniunea Europeana sustine activ statele din zona pentru atingerea obiectivelor mentionate in Pact si, in acest sens, convoaca conferinte ale donatorilor pentru reconstructie si dezvoltare economica; OSCE detine un rol cheie in intarirea securitatii si stabilitatii; Un rol deosebit revine, deasemenea institutiilor si organizatiilor internationale si europene (ONU, Conbsiliul Europei s.a.), unor state ca SUA si Rusia, precum si unor initiative regionale (SECI, ICE, PCESE, Organizaia CEMN s.a.); Mecanismul de implementare a Pactului de Stabilitate este compus din Masa regionala pentru Sud-Estul Europei, reprezentind o conferinta internationala a statelor participante la Pact;

Masa regionala este completata de urmatoarele substructuri/ mese de lucru: democratizare si drepturile omului; reconstructie economica, dezvoltare si cooperare; probleme de securitate. Masa Regionala pentru Europa de Sud-Est asigura coordonarea activitatilor proprii, precum si a celor trei Mese de Lucru, care activeaza pe baza initiativelor, institutiilor si expertizei existente, si care pot fi structurate in urmatoarele domenii: - Masa de lucru nr. 1 - pentru democratizare si drepturile omului; - Masa de lucru nr. 2 pentru reconstructie economica, dezvoltare si cooperare; - Masa de lucru nr. 3 penru probleme de securitate. Masa Regionala pentru Europa de Sud-Est si Mesele de Lucru includ participantii la Pactul de Stabilitate. Statele facilitatoare, organizatiile, institutiile, precum si initiativele regionale, mentionate in primul paragraf al acestui document, au dreptul sa participe la Mesele de Lucru si la Masa Regionala pentru Europa de Sud-Est, daca doresc. Tarile vecine, precum si alte tari, in special cele interesate, asociate la UE sau organizatii internationale importante, pot fi invitate ca participante sau cu statut de observator, dupa caz, fara ca aceasta sa insemne un angajament pe viitor fata de Masa Regionala pentru Europa de Sud-Est si/sau fata de Mesele de Lucru, ci doar pentru a contribui la atingerea obiectivelor Pactului de Stabilitate. Activitatea in cadrul Pactului de Stabilitate urmeaza sa tina seama de situatia diferita a participantilor. Pentru atingerea obiectivelor acestui Pact se asigura o coordonare eficienta intre statele participante si cele facilitatoare, institutiile si organizatiile regionale si internationale, care dispun de expertiza necesara pentru a contribui la efortul comun. Exista o speranta intr-o participare activa si creatoare a tuturor celor interesati sa creeze conditiile care sa permita tarilor din regiune sa foloseasca sansa reprezentata de acest Pact. Fiecare participant are sarcina de a asigura ca obiectivele Pactului de Stabilitate sunt promovate prin participarea lor in toate organizatiile si institutiile importante. Asistenta financiara Pactul de Stabilitate contine elementele generale privind alocarea de fonduri. In acest sens au fost stabilite elemente ale cadrului general al asistentei financiare: Asistenta financiara consta dint-un mozaic de masuri de tip credite preferentiale si nerambursabile, stimulente pentru investitiile private, antrenarea companiilor autohtone in procesul de reconstructie; A fost definitivata lista tarilor beneficiare: Romania, Bulgaria, Croatia, Albania, Macedonia, RF Iugoslavia si Republica Moldova (incepind cu 28 iunie 2001); Au fost desemnati donatorii (UE, SUA, Canada, Japonia, Banca Mondiala, Fondul Monetar International s.a.) ncepind cu luna iunie 1999, gestionarea intregului proces circumscris Pactului de Stabilitate a fost asigurata de catre domnul Bodo Hombach. Actualmente Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate, desemnat de UE si confirmat de presedintele in exercitiu al OSCE este Erhard BUSEK, care a pastrat si functia de Coodonator al SECI. Obiective Prevenirea si incetarea crizelor, ca preconditie pentru o stabilitate de durata. Aceasta include incheierea si aplicarea, intre semnatari, de acorduri multilaterale si bilaterale si luarea de masuri pe plan intern, pentru depasirea actualului potential de conflict; Maturizarea proceselor politice democratice, bazate pe alegeri libere si corecte, si intemeiate pe suprematia legii si a respectului deplin al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale, existenta unei prese

independente si libere, o putere legislativa responsabila in fata alegatorilor, justitie independenta, combaterea coruptiei, intarirea si dezvoltarea societatii civile; Stabilirea unor relatii pasnice si de buna vecinatate in regiune, cu respectarea stricta a principiilor Actului Final de la Helsinki, intarirea increderii si reconcilierii, sustinerea eforturilor OSCE si a altor foruri in stabilirea de masuri regionale de construire a increderii si a mecanismelor de cooperare pentru securitate; Pastrarea caracterului multinational si multietnic al statelor din regiune si protejarea minoritatilor; Crearea economiilor de piata viabile, bazate pe politici macro-economice intelepte, piete deschise comertului international in crestere si investitiilor private, regimuri vamale si comerciale functionale si transparente, dezvoltarea pietelor locale de capital si a regimului diferentiat al proprietatii, incluzand privatizarea, ca masuri ce vor duce la prosperitate pentru toti cetatenii; Stabilirea cooperarii economice in regiune si intre aceasta si restul Europei si al lumii, inclusiv prin crearea de zone de liber schimb; promovarea neingradita a contactelor intre cetateni; Combaterea crimei organizate, a coruptiei, terorismului si tuturor activitatilor criminale si ilegale; Prevenirea deplasarilor fortate ale populatiei datorate razboiului, persecutiilor si conflictelor interne; Asigurarea reintoarcerii libere a tuturor refugiatilor, si asistarea, in acelasi timp, a tarilor care se confrunta cu problema refugiatilor; Crearea conditiilor, pentru tarile din Sud-Estul Europei, pentru integrarea deplina in structuri politice, economice si de securitate, in functie de optiunile lor. Includerea Republicii Moldova ca stat-membru cu drepturi depline in Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est la 28 iunie 2001, a constituit un eveniment important pentru statul nostru, deoarece am aderat la un organism international care si-a demonstrat viabilitatea, devenind o institutie importanta pentru promovarea democratiei, cresterii economice, stabilitatii si securitatii in Regiune. Republica implicindu-se in initiativele Pactului de Stabilitate si-a asumat un sir de angajamente ce tin de realizarea numeroaselor reforme in domeniul: economic, securitate, judiciar, comert, garantarea drepturilor omului, democratie etc. Initiativele SPAI si SPOC Initiativa Anticoruptie a Pactului de Stabilitate (Stability Pact Anticorruption Initiative (SPAI)) a fost adoptata in februarie 2000 de catre partenerii Pactului de Stabilitate la reuniunea din Sarajevo. SPAI etse constiuita dint-un plan compact de actiuni in cadrul caruia statele Europei de SudEst s-au reunit pentru actiuni promte si concrete, dorind sa treaca la reforme concrete in urmatoarele domenii: Implementarea instrumentelor si metodelor Europene si internationale; Promovarea unei cooperari lucrative intre organele statale ale serviciilor de resort; Intarirea cadrului legal si promovarea rolului jurisprudentei; Promovarea transparentei si integritatii afacerilor si transactiilor; Promovarea unei societati civile active. Initiativa este coordonata de Comitetul Administrativ. Activitatea Initiativei este monitorizata de Grupul Regional de Reglementare Anticoruptie.

Acceptind initiativa SPAI, comunitatea internationala si-a asumat obligatiunea sa sustina statele din regiune prin mijloacele sale tehnice de colaborare. Consiliul Europei isi aduce contributiile sale prin Programa luptei impotriva Coruptiei si Crimelor Organizate (PACO). Situatia criminogena din Sud-Estul Europei a determinat tarile membre sa participe la reforme si actiuni comune sub acoperirea SPAI (elaborarea si implementarea unor acte si instrumente juridice noi, intarind prin urmare cadrul legal menit sa reglementeze relatiile in domeniul combaterii coruptiei si a crimelor organizate. Acest fapt a creat o alianta puternica in rindul oamenilor politici, legislatorilor, reprezentantilor lumii afacerilor, societatii civile, institutiilor si organizatiilor internationale si non-guvernamentale, determinindu-i sa riposteze impotriva actiunilor si fenomenelor socialmente periculoase care au loc in regiune. Aceleasi obiectve le urmareste si Centrul Regional SECI pentru Prevenirea si Combaterea Infractionalitatii transfrontaliere din Bucuresti (Romania), care desfasoara o vasta colaborare cu Pactul de Stabilitate in general, iar cu SPAI in particular. Bunaoara, Centrul Regional SECI a elaborat si pus in aplicare actiuni, operatiuni menite sa combata si sa previna traficul de fiinte umane, spalarea banilor, crimele financiare, contrabanda cu diverse produse etc. In urma celei de-a 2-a Reuniuni la nivel inalt a Sefilor de State si Guverne si a celei de-a 21-a Conferinte a Ministrilor europeni de justitie, coruptia, crima organizata, spalarea banilor au fost recunoscute factori calitativ noi, care pun in pericol securitatea cetatenilor si bazele democratiei. Problema prevenirii si combaterii acestor fenomene a devenit prioritara pentru Consiliul Europei. Activitatea CE in acest domeniu este concentrata in trei directii principale: a) identificarea si stabilirea standartelor, b) monitorizarea aplicarii lor si eficacitatii masurilor nationale, c) acordarea asistentei necesare, mai cu seama statelor-membre noi si celor pretendente. Coruptia a constituit un pericol sporit pentru orice stat de drept si institutie democratica. In baza planului de actiuni adoptat de sefii de state si guverne la cea de-a 2-a Reuniune la nivel inalt, Consiliul Europei a inceput campania sa principala in acest domeniu. Grupul Multidisciplinar impotriva Coruptiei (GMC) a fost intemeiat in 1994. n 1995 acest Grup a elaborat Programul de Actiuni inpotriva Coruptiei (PAC), care a cuprins toate aspectele eforturilor internationale concentrate spre combaterea eficienta a acestui fenomen. Actiunile intreprinse de GMC au capatat o amploare deosebita. Au fost aprobate un sir de instrumente juridice in domeniu: Rezolutia (97) 24, care include 20 de principii de baza in domeniul combaterii coruptiei, determinind prioritatile cheie intru obtinerea celor mai elocvente si eficiente rezultate; Conventia Dreptului Penal impotriva Coruptiei (ETS No.173)( Criminal Law Convention on Coruption), care are drept scop o armonizare a legislatiilor nationale, unificarea definitiei de coruptie, aplicarea unor noi masuri de constringere penala, perfectionarea cooperarii internationale in vederea punerii sub justitie a persoanelor vinovate de savirsirea infractiunilor; Conventia Dreptului Civil impotriva Coruptiei (ETS No.174) ( Civil Law Convention on Corruption), care cuprinde definitia coruptiei ca fenomen socialmente periculos, compensari si repararea prejudiciilor, responsabilitati (inclusiv responsabilitatea statului), contributia neglijenta, termeni limitati, legalitatea contractelor (tranzactiilor), protectia functionarilor bublici, conturilor, masuri preventive si cooperarea internationala; Recomandarea (2000) 10 asupra condicilor de conduita a functionarilor publici. S-a elaborat un Cod model de conduita a functionarilor publici. Initiativa Pactului de Stabilitate impotriva Crimelor Organizate din Sud-Estul Europei (Stability Pact initiative against organised crime in South-ester Europei (SPOC)) a fost adoptata in cadrul reuniunii Mesei de lucru 3 la 5 octombrie 2000, la Sofia. Initiativa a fost elaborata de Coordonatorul Special al PS, Comisia Europeana, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, Europol, Interpol, OSCE, SECI, Initiativa Central Europeana, Initiativa Marii Adriatice si Consiliul Europei. 7

Autoritatile publice ale tarilor din Sud-Estul Europei au inceput sa efectuieze studii speciale asupra criminalitatii organizate ca fenomen socialmente periculos. Cunostintele, informatiile asupra posibilitatilor si metodelor de activitate a gruparilor criminale organizate sunt foarte limitate. Din datele obtinute exista convingerea ca reprezentantii crimei organizate activeaza atit pe verticala, adica in mod ierarhic (implicind reprezentanti ai structurilor statale) cit si pe orizontala formind anumite organizatii sau activind in retele separate compuse din citiva indivizi. Nu au fost determinate nici anumite particularitati sau principii generale de creare si organizare a grupurilor criminale. Ele sint organizate prin diverse modalitati: pe baza vechilor nomenclaturi politice sau economice, atragind participarea reprezentantilor serviciilor speciale de securitate; altele isi au aparenta gratie unor aspiratii etnice sau de neam; sunt organizate de factori externi si sunt conduse de structuri criminale mai puternice din strainatate; au aparut in rezultatul consolidarii actelor de santaj, extorcare si raket; au profitat de un anumit prilej, sau proces economic (privatizarea spre ex.) sau conflict politic. Aspectele activitatii criminale, sau ilegale se dizolva frecvent n cele ale activitatii legale datorita faptului ca produsul activitatii criminale , veniturile sunt spalate si investite in anumite afaceri economice juridic corecte. Aici persista un pericol enorm datorita faptului ca lumea afacerilor se transforma in activitate criminala, iar relatiile dintre reprezentantii politicii si lumii criminale devin din ce in ce mai strinse. Grupurile criminale din Europa de Sud-Est cel mai frecvent sunt implicate in asa fenomene cum sunt: Santajul, extorcarea, raketul Contrabanda cu diverse produse in proportii mari si deosebit de mari Comercializarea ilegala a armelor Organizarea migratiilor ilegale Traficul de fiinte umane in scopul sclaviei sau exploatarii sexuale Traficul de droguri Furtul de autoturisme Infractiunile in domeniul dreptului de proprietate intelectuala Infractiunile in domeniul mediului ambiant Falsificarea (contrafacerea) de acte si bani Infractiunile economice, excrocherii Infractiunile fiscale Spalarea banilor Guvernele statelor din regiune au acceptat o politica unica, si au declansat actiuni comune concentrate impotriva crimelor organizate. Este evident ca actiunile de combatere a crimei organizate nu se pot limita doar la desfasurarea reuniunilor, simpozioanelor, formulind recomandari si planuri de actiuni, fara a urmari o stricta continuitate. Cooperarea tehnica intre tarile Europei de Sud-Est are o importanta deosebita. SPOC atribuie actiunilor de combatere a crimei organizate o valenta majora, realizind urmatoarele: Identifica exact si exhaustiv fiecare problema in parte. Determina promt scopurile care urmeaza a fi atinse in perioade strict determinate;

 Mobilizeaza resursele oferite de comunitatea internationala in scopul atingerii obiectivelor dorite; Asigura coordonarea asistentei asupra punctelor strategice; Creaza conditiile in care guvernele statelor din Europa de Sud-Est si alti parteneri isi asuma obligatia sa activeze in unison, organizat si eficient impotriva actelor desfasurate de reprezentantii lumii interlope. Un alt moment, ce confera activitii SPOC o semnificaie aparte este stabilirea unei bune colaborari cu instituii si organizaii internaionale, programe i iniiative cum sunt SECI, Uniunea European, Consiliul Europei, INTERPOL, EUROPOL, Initiativa Central Europeana, OSCE, Banca Mondial, Fondul Monetar Internaional s.a. Obiectivele urmarite de SPOC in mare masura se intercaleaza cu domeniile de activitate a Centrului Regional pentru prevenirea si Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere de la Bucuresti. S-a stabilit o conlucrare extrem de benefica si constructiva intre aceste doua organizatii. La Prezentarea Oficiala a Raportului Anual despre activitatea Centrului Regional SECI in perioada anului 2001, care a avut loc la 25 februarie 2002, la Bucuresti, Romania, dl. Dr. Erhard Busek a relatat ca crima organizata continua sa prezinte un pericol pentru orice stat de drept, pentru procesele sociale, reformele economice, pentru securitatea si stabilitatea in Regiune, iar acestea sunt obiectivele principale ale Pactului de Stabilitate si ale SECI. Prin urmare in lupta impotriva crimei organizate exista o necesitate clara ca actiunile Pactului de Stabilitate si SECI sa fie cit mai convergente. Dl. Busek a mai relatat ca dupa lansarea Initiativei SPOC la 5 octombrie 2000 la Sofia, al doilea pas de importanta vitala a fost crearea Secretariatului SPOC. In acest sens dl Busek a propus ca Secretariatul SPOC sa fie amplasat in Centrul Regional SECI pentru combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere din Bucuresti. Factorii, care ar justifica oportunitatea celor propuse sunt urmatorii. Initiativa SPOC si Centrul Regional SECI sunt implicati direct in lupta impotriva fenomenului crimei organizate in regiune. Ambele au aceleasi scopuri, obiective si aceeasi rudenie. Ar fi rational sa aiba loc cumularea resurselor umane si financiare pentru combaterea crimei organizate transfrontaliere. Initiativa SPOC si Centrul Regional SECI sunt parteneri reali in activitatile lor de combatere a crimei organizate, care au de cautat si de gasit solutii economice comune pentru o cit mai strinsa cooperare. Aspectul legal. Centrul Regioanal SECI ofera Initiativei SPOC toate facilitatile care reies din Memorandumul de Intelegere, care promoveaza conditiile legale pentru o viitoare cooperare intre state si reglementeaza caile de armonizare si coordonare a strategiilor si proiectelor comune. Organizarea si logistica. Organizarea ar putea fi conform Planului strategic anual comun si Planului de activitati operationale. Logistica este relatata de evoluarea rezultatelor masurilor precedente. Oficiile (birourile), echipamentul poate fi asigurat de Centrul Regional SECI. 3. CENTRUL REGIONAL SECI PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA INFRACTIONALITATII TRANSFRONTALIERE (CENTRUL SECI) a. Cauze i condiii care au condus la nfiinarea Centrului SECI

Evoluia situatiei din majoritatea statelor din Europa de sud-est a fost marcat n ultimul deceniu de schimbri politice majore, de tranzitia de la o economie centralizat la economia de pia, de deschiderea larg a frontierelor i participarea tot mai activ la procesul economic de globalizare la scar mondial. Progresul economic i social este serios afectat de creterea alarmant a infracionalitii la nivel naional i transnaional, care devine un serios factor de risc la adresa statului de drept, democraiei i drepturilor omului, a reformelor economice i nu n ultimul rnd la adresa securitii i stabilitii n regiune. Se constat tot mai des c aceste state au devenit inte predilecte pentru reelele criminale transnaionale care se ocup cu: traficul ilicit de droguri; trafic de persoane, mai ales pentru exploatare sexual; trafic de maini furate; trafic de moned fals; fraud i evaziune fiscal; splare de bani .a. Analizele efectuate au evideniat c slbiciunea instituiilor publice, dificultile n cercetarea i punerea n acuzare a infractorilor, lipsa resurselor umane, lacune legislative, alturi de coordonarea restrns la nivelul ageniilor de poliie, vam, justiie n cadrul sau dintre ri, constituie factori care faciliteaz criminalitatea i n special formele ei organizate. rile participante SECI, contientiznd aceste pericole, ct i necesitatea de coordonare a cooperrii regionale, au propus n anul 1988 cu ocazia unei reuniuni a iniativei SECI, ncheierea unui acord multinaional pentru combaterea infracionalitii transfrontaliere. Propunerea a fost acceptat de toate statele i susinut de SUA, Uniunea European i organizaiile internaionale de profil: OIPC-INTERPOL i Organizaia Mondial a Vmilor. Dup mai multe runde de negocieri, purtate la nivel nalt sau de grupuri de experi s-a ncheiat la 26 mai 1999, la Bucureti Acordul de Cooperare pentru Prevenirea i Combaterea Infracionalitii Transfrontaliere (Acordul SECI). Acest acord a fost semnat i ratificat pn n prezent de: Albania, Bosnia i Heregovina, Bulgaria, Grecia, FRI a Macedoniei, Republica Moldova, Slovenia, Turcia i Romnia. n Romnia proiectul a fost coordonat de Departamentul Vamal n cooperare cu Ministerul de Interne, cu sprijin diplomatic din partea Ministerului Afacerilor Externe. Apreciindu-se contribuia i iniiativa Romniei, prin Acordul SECI s-a stabilit c ea va gzdui n Bucureti sediul iniiativei de aplicare a acestuia, respectiv Centrul Regional al Iniiativei de Cooperare Sud-est European SECI pentru Combaterea Infracionalitii Transfrontaliere (Centrul SECI). Centrul SECI a devenit operaional la data de 1 noiembrie 2000, n urma semnrii la data de 2 octombrie 2000 la Bucureti, la cel mai nalt nivel, a Acordului de Sediu dintre Romnia i Centrul Regional al Iniiativei de Cooperare Sud-est European SECI pentru Combaterea Infracionalitii Transfrontaliere, acesta dobndind personalitate juridic, cont bancar .a. b. Centrul SECI i aplicarea principalelor convenii i acorduri internaionale de lupt mpotriva infracionalitii transfrontaliere, n special a formelor ei organizate Pentru aplicarea prevederilor din Acordul SECI, Centrul SECI a trebuit s in seama i s aplice: conveniile i recomandrile Consiliului Europei pentru facilitarea cooperrii n materie penal, pentru combaterea crimei organizate, splrii banilor, asigurarea proteciei datelor .a.

10

 conveniile i alte instrumente juridice ale Naiunilor Unite cum sunt: cele trei convenii pentru combaterea traficului ilicit de droguri, respectiv Convenia pentru Combaterea Crimei Organizate semnat n luna decembrie 2000 la Palermo. acordurile i nelegerile bi i multilaterale ncheiate ntre statele pri la Acordul SECI. reglementrile naionale n domeniu. Acordul SECI, respectiv Centrul SECI se constituie ntr-un cadru de referin pentru sprijinul statelor din regiune n procesul lor de aderare, de integrare european n domeniul justiiei i afacerilor interne. Astfel, fr a aduce atingere angajamentelor statelor candidate la Uniunea European (UE), Acordul SECI constituie un mod de activitate n comun, de cooperare inter-agenii (poliie-vam), cu respectarea conveniilor i acordurilor internaionale relevante. De asemenea, prin participarea la activitile Centrului SECI, n calitate de observatori permaneni, ai multor state membre ale UE se va realiza un permanent schimb de experien i se vor prelua unele proceduri specifice acestora. Centrul SECI, ntr-un viitor apropiat, poate constitui organismul de aplicare a obiectivelor Pactului de Stabilitate (masa III) combaterea traficului ilicit de droguri i de carne vie, respectiv ale Iniiativei Pactului de Stabilitate de lupt mpotriva crimei organizate din sud-estul Europei. c. Obiectivele Centrului SECI

Acordul SECI are drept scop ntrirea capacitii de aciune mpotriva infracionalitii tranfrontaliere din Europa de sud-est, n conformitate cu standardele europene i alte reglementri internaionale relevante. Se urmresc n principal urmtoarele: eliminarea obstacolelor care stau n faa unei cooperri internaionale eficiente; intensificarea cooperrii la nivel operaional n domeniul poliienesc i vamal prin crearea unui cadru adecvat schimbului de date i informaii, innd seama de regulile de confidenialitate i de protecie a datelor statuate; facilitarea cercetrii faptelor ilicite din domeniul vamal prin care se comit mari evaziuni fiscale i se alimenteaz economia subteran; asisten tehnic ntre state, schimb de experien, pregtirea n comun a specialitilor; facilitarea unor cereri de asisten penal (judiciar): comisii rogatorii, punerea la dispoziie a unor martori i experi, sechestrarea unor bunuri .a.; stimularea cooperrii prin nfiinarea unor grupuri comune de lucru (task force) sau echipe de cercetare la nivel operaional axate pe anihilarea principalelor reele de infractori care acioneaz n zon, cum ar fi: traficul de droguri, traficul de carne vie .a.; stabilirea unor legturi directe operative cu concursul Organizaiei Mondiale a Vmilor i OIPC-Interpol pentru transmiterea operativ a datelor i informaiilor; armonizarea legislativ; evaluarea permanent a situaiei infracionalitii din zon, a riscurilor i posibilitilor de facilitare a crimei organizate transfrontaliere, a celor mai bune practici, metode i tehnologii folosite pentru reprimarea infracionalitii transfrontaliere. d. Structura i funcionarea Centrului SECI

Conducerea Centrului SECI este asigurat de: Comitetul Comun de Cooperare (Comitetul), care este organul instituional suprem. Acesta este format din reprezentanii statelor care au semnat i ratificat Acordul SECI. Fiecare stat are dreptul la un singur vot. Comitetul rspunde n principal de: aplicarea corect a Acordului SECI,

11

examinarea tuturor problemelor ce decurg din aplicarea acestuia, aprob bugetul i supervizeaz cheltuielile .a.; Conducerea executiv, cu atribuii de execuie i de conducere efectiv a activitii Centrului SECI. Este compus dintr-un director general i 2 directori adjunci; Structura administrativ, format din: departamentul operativ, departamentul juridic, departamentul administrativ, secretariat i personal tehnico-administrativ. Conform hotrrii Comitetului, directorul departamentului juridic ndeplinete i funcia de director general, iar ceilali 2 directori adjunci conduc celelalte 2 departamente. n prezent, conducerea Centrului SECI este asigurat de: o Dna Gabriela Konevska, director general i ef al departamentului juridic (reprezentanta Administraiei Vamale din FRI a Macedoniei). o Dl Ferenc Banfi, general de brigad, director adjunct i ef al departamentului operaional (reprezentant al Poliiei Ungare); o Dl Alexandru Iona, general de divizie, director general (din partea Romniei) i eful departamentului administrativ; Comitetul a aprobat 2 documente importante: - Regulamentul propriu (Regulile de Procedur ale Comitetului Comun de Cooperare); - Regulamentul de Organizare i Funcionare a Centrului SECI. Urmeaz s fie aprobate Regulile Generale privind Schimbul de Informaii. La Centrul SECI i desfoar activitatea: ofierii de legtur, desemnai de fiecare stat semnatar al Acordului SECI, trimii de principalele instituii naionale chemate s combat infracionalitatea transfrontalier (poliie i vam); observatorii permaneni, respectiv reprezentanii unor state din Europa i Statele Unite ale Americii, care nu sunt semnatare ale Acordului SECI, dar doresc s coopereze cu Centrul SECI n combaterea infracionalitii transfrontaliere; reprezentani ai OIPC-Interpol i Organizaiei Mondiale a Vmilor , ca organizaii internaionale de profil, cu rol de sprijinire i consiliere a activitii Centrului SECI. Prin Acordul SECI s-a creat cadrul juridic necesar cooperrii ntre statele membre prin acordarea de asisten reciproc n desfurarea investigaiilor penale sau vamale transfrontaliere. Astfel, prin intermediul ofierilor de legtur (de obicei de poliie i vam) se vor desfura urmtoarele activiti: schimb de informaii de interes operativ; meninerea unor canale eficiente de comunicare; asistena tehnic prin schimb de cunotine profesionale, tiinifice i tehnice; asisten judiciar; livrri controlate de droguri; grupuri comune de aciune .a. Pentru realizarea acestui scop Centrul SECI, prin structura sa executiv i administrativ asigur utilitile necesare, precum i buna desfurare a activitilor propriu-zise. e) Rolul Republicii Moldova n dezvoltarea Centrului SECI Intru sustinerea activitatilor Centrului SECI, Republica Moldova a gsit soluiile necesare rezolvrii n regim de urgen a urmtoarelor probleme: Nominalizarea specialitilor i experilor pentru participarea la elaborarea i negocierea proiectului Acordului de Cooperare n Sud-estul Europei pentru Prevenirea i Combaterea Infracionalitii Transfrontaliere;

12

 Semnarea Acordului de Cooperare n Sud-estul Europei pentru Prevenirea i Combaterea Infracionalitii Transfrontaliere, la 26 mai 1999; ratificarea la 11 noiembrie 1999, de ctre Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Cooperare n Sud-estul Europei pentru Prevenirea i Combaterea Infracionalitii Transfrontaliere, semnat la Bucureti la 26 mai 1999; adoptarea de ctre Guvernul Republicii Moldova a Hotrrii nr. 815 din 13 august 2001 Cu privire la nfiinarea Biroului Naional al Iniiativei de cooperare n Sud-Estul Europei (SECI)/Oficiul regional pentru schimbul de informaii (RILO); Detaarea de ctre Departamentul Vamal al Republicii Moldova a unui ofier de legtur pentru activitate n cadrul Centrul regional pentru combaterea infracionalitii transfrontaliere; Departamentul Vamal al Republicii Moldova a promovat crearea i a organizat activitatea Biroului Naional al Iniiativei de cooperare n Sud-Estul Europei (SECI)/Oficiul regional pentru schimbul de informaii (RILO), menit sa intrein legaturi operaionale permanente cu Centrul SECI. asigurarea legturilor de comunicaii ntre Centrul SECI i instituiile moldovenesti cu care acesta coopereaz; Rezolvarea acestor probleme a condus implicit la eficientizarea eforturilor ntreprinse de Republica Moldova n cadrul unor organizaii si structuri internaionale de cooperare de prestigiu cum sunt: OSCE, Pactul de Stabilitate, Organizatia CEMN, precum si in conformitate cu acordurile bi- sau trilaterale ncheiate cu statele din regiune. Pe data de 25 februarie 2002 la Bucureti a avut loc Conferina regional prilejuit de prezentarea oficial a Raportului Anual de activitate a Centrului SECI pe anul 2001. Potrivit Raportului, pe parcursul anului trecut au fost schimbate 3112 informaii, 1874 dintre acestea au fost schimbate de ofierii de legtur, n cadrul a 900 de cazuri. Dintre acestea 449 au vizat traficul de fiine umane, 236 drogurile, 251 fraude comerciale, 126 autovehicule furate, 85 documente contrafacute, 71 terorism, 656 alte domenii. n trei luni de activitate (noiembrie 2001 ianuarie 2002) a ofierului de legtur al Departamentului Vamal al Republicii Moldova la Centrul SECI s-a efectuat schimbul operaional a circa 80 de informaii, 50 dintre acestea viznd fraude comerciale, 18 - trafic ilegal de fiine umane, 12 - folosirea actelor contrafacute. n urma acestei activiti au fost depistate numeroase cazuri de contraband, fraude vamale legate de subevaluarea marfurilor supuse declararii, exporturi false etc. Unul dintre cele mai importante succese n conlucrarea operaional a Departamentului Vamal cu Centrul SECI a fost intentarea dosarului penal pe cazul contrabandei cu marfuri de larg consum n valoare de aproximativ 220 mii dolari SUA. Totodata insa nu toaote posibilitatile de cooperare in cadrul Centrului SECI au fost valorificate din cauza ca Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova pina in prezent nu a gasit posibilitatea detasarii ofiterului sau de legatura pentru exercitarea atributiilor sale in cadrul acestei organizatii. 4. SITUATIA LA FRONTIERELE STATELOR DIN SUD-ESTUL EUROPEI. PROBLEME DE ORDIN REGIONAL, DIRECTII DE ACTIVITATE. CONCLUZII PENTRU MOLDOVA. Majoritatea statelor din regiune au cunoscut in ultimii ani profunde crize politice si economice, conflicte armate, acte de teroare. In zona au capatat o mare amploare coruptia, crima organizata, traficul de fiinte umane, droguri, arme etc. Aceste fenomene in cele mai frecvente cazuri poarta un caracter transnational si raspandirea lor depinde de gradul de securizare a frontierelor care difera de la stat la stat, datorita nivelului diferit de dezvoltare economica a fiecarui stat din regiune, situatiei sale geopolitice sau apartenentei la anumite acorduri sau conventii internationale.

13

Asa bunaoara, Grecia este membra a NATO si a Uniunii Europeane, Turcia membra a NATO, Romnia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, FRY a Macedoniei, Albania sunt tari candidate NATO, iar unele din ele se pregatesc sa adere si la Uniunea Europeana. In acest context fiecare din statele enumerate urmeaza sa-si onoreze anumite obligatii speciale si vis-a-vi de masurile de optimizare a controlului si de securizare a frontierelor. In aceasta perioada toate statele din Regiune trec un test al andurantei la efectele globalizarii si interdependentelor politice, economice, financiare, sociale. Toate acestea impun: Restabilirea cresterii durabile in conditiile in care suntem confruntati cu prima recesiune simultana in noua economie globala. Proiectarea si consolidarea unei securitati intarite in masura sa faca fata noilor amenintari. Redefinirea noilor provocari pentru mediile de afaceri la nivel national si global cu consecinte substantiale asupra tarilor care au nevoie de investitii si de relatii comerciale deschise, asa cum este cazul Republicii Moldova. Stabilitatea si securitatea in regiune in mare masura depinde de starea lucrurilor la frontiere, de modul in care sunt gestionate, de pregatirea profesionala a personalului, modul in care controlul este adaptat la standardele internationale. Este important cum este organizat si administrat controlul national integrat al frontierelor de catre organele vamale, politia de frontiera (sau graniceri) si alte autoritati auxiliare amplasate in zona de control, care este baza juridica pentru reglementarea controlului la frontiere. n aceasta ordine de idei putem relata faptul, ca pentru a facilita trecerea mijloacelor de transport, marfurilor si persoanelor peste frontiera ar fi oportuna crearea posturilor comune de control, amplasate pe o parte sau alta a frontierei, controlul efectuindu-se de echipe bilaterale comune, compuse din reprezentanti ai autoritatilor abilitate cu dreptul de control de pe ambele parti. Aceasta modalitate ar face ca mijloacele de transport sa stationeze in zona de control doar intr-un singur loc, stabilit pe principii bilaterale. Este absolut necesara omiterea dublarilor de competente a organelor de control. Pentru favorizarea comertului exterior, traficului de marfuri si pasageri si in acelasi timp asigurarea securitatii la frontiere este necesar de valorificat infrastructura punctelor de trecere (suplimentarea liniilor de trafic, modernizarea edificiilor speciale), de redus taxlele suplimentare percepute de organele auxiliare amplasate in punctele de control (serviciile veterinare, ecologice, fitosanitare etc.), de plasat organele de control auxiliare in afara zonei de control. Realitatea obiectiva dicteaza necesitatea promovarii unor masuri speciale la nivel national. Se are in vedere promovarea unei strinse colaborari si cooperari intre numeroasele agentii nationale situate in punctele de control exprimate prin: Consolidarea contactelor locale prin intermediul unor reuniuni, seminare, actiuni comune. Asigurarea respectarii cadrului legal national si normelor de drept international de ctre toate agentiile din zona de control. Schimbul de informatii in diverse domenii (despre introducerea noilor proceduri, taxe, tehnologii, metode etc). Crearea unei baze de date informationale unice. Schimbul de informatii menit sa favorizeze traficul de marfuri si sa combata activitatile frauduloase etc. Eficienta functionarii frontierelor Republicii Moldova depinde foarte mult de existenta autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene, care controleaza a treia parte din frontiera moldo-ukraineana. Asasinatele, coruptia, contrabanda, producerea ilegala si comercializarea armelor au devenit au devenit lucruri uzuale si obisnuite pentru separatistii din Transnistria. Datorita legaturilor strinse intre structurile puterii locale si lumea interlopa Transnistria a fost rebotezata Republica Sheriff, dupa numele structurii comerciale care are o pondere mare in economia regiunii separatiste. Uzinele Electromas si Pribor, in afara de marfurile industriale pe 14

care le produc (motoare electrice, baterii solare, masini de produs tocmagi) mai produc in serii extrem de mari pistoale, mitraliere, aruncatoare de grenade Gnom, Pcela, arunctoare de mine Grab, Katrin. Aceste produse sunt destinate Afganistanului, Pakistanului, Ceceniei si Iracului. Incercarile autoritatilor moldovenesti de a asigura controlul pe tot perimetrul frontierei moldoucrainene (cuprinzind regiunea transnistreana) nu s-au incununat cu succes, in pofida faptului ca Parlamentul Republicii Moldova si al Ucrainei au ratificat Acordul bilateral cu privire la delimitarea frontierelor intre aceste doua tari. Mai mult ca atit, retragerea stampilelor vamale aflate in uz la serviciul vamal al Transnistriei ca metoda de izolare economica a acestei regiuni, nu a dat nici ea efectele dorite si asteptate. In pofida informatiilor si notelor oficiale ale tarii noastre catre tarile vecine, de a nu recunoaste stamplilele de tip vechi, de a nu permite trecerea marfurilor si de a nu accepta actele vamale perfectate cu specimentele transnistrene, Ucraina, Belarusi si alte state CSI nu au reactionat in modul corespunzator. Frontiera cu Ucraina este extrem de transparenta. Pe linga posturile vamale stabilite legal la frontiera exista zeci de drumuri secundare, necontrolate de organele abilitate cu functii de control la frontiera. Este necesar de asigurat infrastructura necesara efectuarii controlului pe tot perimetrul frontierei moldo-ucrainene, de inzestrat punctele de control cu echipamentul necesar si de majorat efectivul organelor vamale. Din cele spuse devine clar ca in aceasta situatie este deosebit de importanta colaborarea internationala cu autoritatile tarii vecine si a celor din regiune. In aceasta ordine de idei, Departamentul Controlului Vamal al Republicii Moldova a elaborat strategia de dezvoltare pentru perioada 2002-2005 conform recomandrilor Bancii Mondiale, n scopul demarrii negocierilor de implementare a proiectului regional Facilitarea Comerului i Transportului n Europa de Sud Est. Acest proiect se implementeza deja in 6 ri din regiune: Romania, Bulgaria, Croaia, Albania, Macedonia i Bosnia i Herzgovina. La etapa de pregtire, de asemenea, se afl Iugoslavia. Obiectivul de baza al acestei strategii este modernizarea vamala si cooperarea regionala, obiectiv ce poate fi atins prin: (i) reducerea costurilor non-tarifare ale comertului si transportului, (ii) reducerea contrabandei si coruptiei la punctele de trecere a frontierei, i (iii) ntrirea capacitilor instituionale i profesionale ale Servicilului vamal. Implementarea acestui proiect regional, considerat unul din proiectele Pactului de Stabilitate, are ca scop consolidarea reciproc i schimbul de informaii pe probleme legate de comer i transport, n vederea facilitrii schimburilor comerciale i a transportului n Europa de Sud-Est. Prin implementarea acestei Strategii, Departamentul va avea posibilitate n comun cu rile participante s reduc costurile implicate de schimburile comerciale i de transport la frontier i de a reduce contrabanda i corupia la trecerile de frontier, ct i de a consolida parteneriatul regional i expansiunea comerului regional. Acest program regional este parial finanat de BIRD, Asociaia Internaional de Dezvoltare a Bncii Mondiale i alte organisme financiare. n cazul Republicii Moldova acest proiect va fi susinut i de ctre civa donatori strini. n Strategie sunt exemplificate instrumentele i mecanismele de implementare ce vor contribui la dezvoltarea unor performane privind atribuiile organelor vamale, si anume ce in de: perfecionarea cadrului juridic; optimizarea tehnologiilor de control vamal n dependen de sectorul concret de activitate; dezvoltarea infrastructurii Serviciului Vamal al Moldovei; instruirea i reciclarea colaboratorilor vamali, sporirea nivelului de pregtire profesional, combaterea contrabandei i incalcarilor reglementarilor vamale;

15

 perceperea plailor vamale, nregistrarea statistic a tranzaciilor i computerizarea sistemului vamal; colaborarea cu structurile internaionale de profil i promovarea comerului. Una din componentele de baza a proiectului este implementarea sistemului ASYCUDA ++, elaborat de ONU i recomandat oficial rilor, care nu posed un sistem statistic modern, varianta actualizat a acestuia. Implementarea ASYCUDA++ va ameliora considerabil metodologia pentru elaborarea statisticilor vamale i a celor cu privire la comerul extern i va nlocui aplicaia existent creat cu 8 ani n urm. Acest sistem va fi ajustat la necesitile Republicii Moldova i va permite un schimb de date ntre toate instituiile de resort cointeresate n informaii operative pentru atingerea obiectivelor legitime ale statului.

16