Glandele suprarenale

Glandele suprarenale (adrenale) sunt glande cu secreie intern, situate la mamifere la polul superior al celor doi rinichi ca o caciul.La om, glandele sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice si sunt vascularizate de arterele suprarenale superioar, medie si inferioar si vena suprarenal. Inervarea este asigurat de plexul celiac si plexul renal. Prin secretarea hormonilor corticosteroizi si catechoaminelor (inclusiv cortisolul si adrenalina) ele sunt responsabile cu regularea strilor de stres, a rezistentei la infectii i substane antigenice, a metabolismului si a sexualiatii (echilibrul dintre hormonii androgeni -- masculini -si estrogeni -- femeieti determin sexul animalului, ca aspect si ca activitate sexuala).

 Glanda suprarenal este formata din : -zona medular i zona cortical.

Zona medular
Reprezint zona central a glandei i este inconjurat de zona corticala.Celulele cromafine, principala sursa de catecholamine, secret hormonii: adrenalina si noradrenalina. Aceti hormoni hidrosolubili, derivai din aminoacidul tirozina acioneaza sinergic cu sistemul nervos simpatic. Ele sunt si principala surs de dopamin.

Zona cortical
Reprezint zona periferic a glandei ale carei celule sintetizeaz cortizolul (n conditii normale de via ele secret echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).Alte celule din zona cortical secret hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe baza de colesterol) urmtori: - mineralocorticozii, care acioneaz la nivelul rinichilor stimuland reabsorbia apei i a sodiului i eliminarea potasiului; - glucocorticozii, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant; - sexosteroizii, care gestioneaza dezvoltarea sexual prin dou tipuri de hormoni: androgeni si estrogeni.

Adrenalina si noradrenalina
Aceti hormoni sunt eliberai prin stimulare nervoas simpatic i au acelai efect ca si aciunea simpatic direct asupra organelor, dar cu durata de cinci-zece ori mai mare. Astfel, catecolaminele stimuleaz frecventa i forta de contracie a inimii, produc constricia vaselor de la nivelul pielii i organelor interne, precum si dilatarea celor din cord, creier i vase, cresc tensiunea arterial (pe termen limitat ns), produc relaxarea musculaturii netede din organe si cresc contracia muschilor scheletici, determin dilataia bronsic, intensific reaciile metabolice pentru furnizarea de energie. Uneori ns la nivelul medulosuprarenalei apar tumori care prezint o secreie crescut de catecolamine.

 Cea mai cunoscut este feocromocitomul, tumoare benign sau malign (canceroasa) care se manifest prin crize cu hipertensiune arterial sever (ce poate ajunge la 330/240 mm Hg), dureri de cap, palpitaii, cresterea frecvenei cardiace, dureri toracice sau abdominale, ameeli, tulburri de vedere, transpiraii, vrsaturi. Criza dureaza de la 10-15 minute pn la cteva ore (de regul, mai puin de o or). ntre crize, tensiunea arterial este normal sau puin crescut. Diagnosticul se pune prin dozarea catecolaminelor din snge si diverse teste imagistice, iar tratamentul const n ndepartarea formaiunii.

Hipersecreia glandelor suprarenale

n cazul n care corticosuprarenala secret o cantitate mai mare de cortizon, una dintre cele mai importante afeciuni este sindromul Cushing, caracterizat prin hipertensiune arterial, obezitate cu rotunjirea feei care capt un aspect de lun plin, osteoporoz, hirsutism (dezvoltarea excesiv a pilozitii feei), lipsa mestruaiei sau impotena la brbai, apariia vntilor, apariia vergeturilor pe piept, abdomen sau coapse i depuneri de grsime la nivelul cefei. Aceast afeciune apare mai frecvent la femei cu vrste de 20-40 ani.

SINDROMUL CUSHING
Sindromul Cushing este produs prin cresterea nivelului de glucocorticoizi. Acetia pot proveni printr-o afeciune la nivelul suprarenalei: o hiperplazie, adic o ngroare difuza a glandei sau prin formatiuni tumorale benigne sau maligne (canceroase). O alta cauza posibil ar fi creterea nivelului de ACTH (prin afectarea hipofizei) sau secretarea acestei substane de unele tumori maligne (bronice, pancreatice, timice) sau prin administrare de cortizon sau ali derivai de sintez n exces pentru tratarea unor afeciuni (reumatismale, autoimune, neurologice, dermatologice, astm etc.).

 Boala se manifest prin obezitate la nivelul trunchiului i feei, n timp ce membrele inferioare rmn subiri. Astfel, faa apare rotunjit, ca o lun plin, gatul devine ingroat, n spate, ntre umeri se formeaz o depunere ca o cocoas i depozite masive apar la nivelul abdomenului i mai ales subombilical. Pe piele se observ striaii (vergeturi) roz-violet, care pot ajunge de la 1-2 cm la 10-15 cm lungime i caiva milimetri pan la un centimetru n laime, brzdnd tot tegumentul, pe abdomen, coapse, sni. Faa este congestionat, iar acneea apare pe obraz, spate, torace. Pilozitatea de pe corp se intensific la barbai, iar la femei capat un aspect masculin. Apar i dureri osteoarticulare (din cauza osteoporozei), iar masele musculare se reduc vizibil, producand oboseal marcat. Se produce hipertensiune arterial (cresc atat maxim, ct i minim) permanent i progresiv.
La femei, apar tulburri menstruale, iar la barbai modificari de dinamic sexual. Se produce i o fragilitate vascular, manifestat prin echimoze (vnati), hematemez (varsaturi cu sange), melen (scaun cu sange digerat), hematurie (sange n urin), gingivoragii (hemoragii gingivale). Psihic apar fenomene de depresie, anxietate, labilitate emotional. Tratamentul const in nlaturarea sursei de cortizol n exces, de obicei prin metode chirurgicale.

BOALA ADDISON
Afeciune cronic, cu scadere a nivelurilor de hormoni suprarenali, maladie care nedescoperit i netratat la timp are o evoluie grav, boala Addison putnd pune viaa n pericol. Afectarea glandei poate fi de natur autoimun, tuberculoas (sau mai rar prin alte infecii), tumoral sau hemoragic. Boala se mai poate produce prin afectarea hipofizei, cu scaderea ACTHului, chiar daca suprarenala e sanatoasa.

Se manifest prin oboseal i slabiciune muscular sever i precoce n evoluia bolii, intensificarea pigmentaiei tegumentelor, mucoaselor i prului, scadere n greutate, hipotensiune arterial, tulburri digestive (great, vrsaturi, diaree, scderea apetitului), depresie. Hiperpigmentaia apare atat pe zonele expuse (se produce dup o expunere la soare, dar devine permanent), ct i n zonele de friciune (coate, genunchi, plici, zone de frecare cu hainele), aprnd i pete pe mini, faa, antebrae, gambe sau colorarea mucoaselor (buze, gingii, limba, zona vulvo-vaginal sau anal). Tratamentul const n administrarea de hormoni suprarenali.

Cauze - Candva, cauza bolii era ndeosebi tuberculoza. Astzi, cauza

cea mai frecvent este retracia cortical (involuia corticosuprarenalelor). Aceasta, care atinge ambele suprarenale, poate surveni izolat, n cadrul unui sindrom poliendocrin autoimun (anticorpii produi de catre sistemul imunitar atacnd glandele suprarenale), asociind tiroidita limfocitara cronica, insuficienta ovariana, diabetul insulinodependent, sau poate fi legata de un deficit enzimatic al metabolismului acizilor grai cu lant lung.

Simptome i semne - Acestea se instaleaz progresiv: oboseala fizic i psihic, resimite mai ales seara, pigmentarea maronie a pielii la plicile de flexiune, a zonelor de friciune si a mucoaselor, hipotensiune arteriala, anorexie, tendina la hipoglicemie i o preferin deosebit pentru sarea de buctarie .

Debutul bolii Addison este insidios. Perioada de stare este caracterizat de urmatoarele semne si simptome: melanodermia hiperpigmentarea tegumentelor i mucoaselor, areolelor mamare, labii mari, scrot, interliniile palmare, coate, genunchi; hipotensiunea arterial se accentueaz n ortostatism i pot aprea n stri lipotimice.