Tehnici si strategii de RP

Dr. Dan Mircea

Modus operandi
Cursuri saptamanal joia de la 18.30, VA Seminarii la doua saptamani- joia de la 16.30 in victoriei si marti de la 08.00-14.00 in sala 10 Prezenta- conteaza+0,5p pt 4+ prezente Neclaritatile sau intrebarile la orice curs si seminar si prin mail dmircea.dan@gmail.com

Modul de evaluare
Pe parcursul semestrului
La finalul unor cursuri se vor preciza teme de discutie pentru seminarii Temele prezentate la seminar vor fi notate. Fiecare tema valoreaza 0,5 puncte. In total vor fi trei teme de sustinut. Total seminar 1,5p

Modul de evaluare
La finalul semestrului
Examen valoare 8p Examenul va consta dintr-un test grila si unul sau doi itemi deschisi. Pondere grila 50%, eseul 50% Data examenului in sesiune cand este planificat. Evaluarea finala=nota din examen+nota de la seminarii. Conditia promovarii
punctajul din examen sa fie de minim 4p Minimum doua teme prezentate la seminar

Agenda
Elemente de nivel strategic organizational Paradigme ale RP Organizatiile ca sisteme Modele de RP din perspectiva organizationala

Elemente de nivel strategic

Plan de afaceri -Scop -Viziune/misiune -Obiective de afaceri -Resurse -Determinare de timp -Standarde de calitate -Analiza situatiei Organizatia Plan financiar - buget - costuri de operare - venituri - proceduri, politici si sisteme de raportari financiare - rapoarte anuale

Strategie de comunicare

- Obiective de comunicare - principii ale comunicarii - directii de comunicare - comunicare interna - comunicare externa - comunicare de criza - canale de comunicare - vectori de comunicare - teme principale - mijloace de comunicare

Doua Paradigme ale Relatiilor Publice

Paradigma interpretativa. Paradigma comportamentala, de management strategic.

Paradigma interpretativa
RP gestioneaza felul in care publicul interpreteaza organizatia
actioneaza ca buffer intre organizatie si mediul in care functioneaza.

Paradigma interpretativa
Interpretarile includ concepte cum ar fi:
Reputatia Brandul Imaginea Impresiile identitatea.

Paradigma interpretativa
Aceasta paradigma poate fi intalnita
in zona afacerilor - managementul reputatiei In zona comunicarii integrate in zona programelor de advertising

Accentul cade pe publicitate, relatii cu media si efecte media.

Paradigma comportamentala, de management strategic

PR participa la luarea deciziilor de nivel strategic Ajuta la managementul comportamentului organizatiei.

Paradigma comportamentala, de management strategic

PR este o activitate liant, de construire de legaturi cu publicul tinta PR nu este doar o activitate de elaborare si transmitere de mesaje cu scopul de a creea o zona tampon intre organizatie si publicul sau.

Paradigma comportamentala, de management strategic

Accentul cade pe comunicarea simetrica cu dublu sens Scopul este de a oferi publicului posibilitatea de a influenta deciziile de management si de a facilita dialogul dintre management si public.

Paradigma comportamentala, de management strategic

Adauga relatia cu diferitele categorii de public ca o componenta a managementului Dezvaluie valoarea RP ROI
Organizatiile SUNT ceea ce FAC
James E. Post, Lee E. Preston, Sybille Sachs [2002], Redefining the the Corporation: Stakeholder Management and Organizational Wealth

RP
Domeniul relalor publice - aa cum este definit de Cutlip&Co (1994):
relale de legtur pe care organizale le construiesc i le menn cu publicul.

Concepte cheie
Organizatii Relatii Public

Organizatii
depind de mediul lor pentru a prospera i pentru a se menine trebuie:
s accepte responsabilitatea public impus de o societate tot mai interdependent; s comunice, n ciuda multiplicrii piedicilor, cu publicul care este adesea distant i diferit; s obin integrarea n comunitile pentru care ele au fost create s le deserveasc

Organizatii
se comport ca subsisteme i suprasisteme pot fi:
parte a unui sistem mai mare, n calitate de supra subsistem, sau socio-organizare nglobat sau o sum de uniti interactive, comportndu-se ca o socio-organizare nglobant.

Organizatii
Pentru organizaiile adaptative se contureaz doua mari direcii de aciune, respectiv
ajustarea organizaional pentru a rspunde noilor cerine ale mediului ct i adaptarea la aceste noi condiii;

ambele direcii sunt condiionate de gradul de deschidere a organizaiilor fa de mediul lor.

Organizatii
sunt clasificate ca atare, n funcie de schimburile cu mediul
Sistemele nchise au granie impermeabile, astfel nct la limit, ele nu pot realiza schimburi de materie,energie sau informaie cu mediile lor; sistemele deschise realizeaz schimburi de intrri i ieiri prin intermediul granielor permeabile.

nu pot fi total nchise sau total deschise, ci relativ deschise i relativ nchise.

Organizatii
Dup Cutlip&Co (2006) principalele caracteristici ale organizaiilor (ce se comport n calitate de sisteme deschise) sunt:
a. adaptarea i ajustarea fa de variaiile mediului;

Organizatii
Dup Cutlip&Co (2006) principalele caracteristici ale organizaiilor (ce se comport n calitate de sisteme deschise) sunt:
a. adaptarea i ajustarea fa de variaiile mediului; b. intrrile (imputs) din mediu pot fi reacii la ieirile (outputs) proprii ale sistemului sau rezultatul schimbrilor independente de ieirile(outputs) sistemului;

Organizatii
Dup Cutlip&Co (2006) principalele caracteristici ale organizaiilor (ce se comport n calitate de sisteme deschise) sunt:
a. adaptarea i ajustarea fa de variaiile mediului; b. intrrile (imputs) din mediu pot fi reacii la ieirile (outputs) proprii ale sistemului sau rezultatul schimbrilor independente de ieirile(outputs) sistemului; c. intrrile au un impact asupra obiectivelor sistemului, asupra acelor condiii pe care sistemul le consider a fi ideale sau dezirabile. Pe cale de consecin intrrile pot crea modificari in obiectivele sistemului;

Organizatii
Dup Cutlip&Co (2006) principalele caracteristici ale organizaiilor (ce se comport n calitate de sisteme deschise) sunt:
a. adaptarea i ajustarea fa de variaiile mediului; b. intrrile (imputs) din mediu pot fi reacii la ieirile (outputs) proprii ale sistemului sau rezultatul schimbrilor independente de ieirile(outputs) sistemului; c. intrrile au un impact asupra scopului sistemului, asupra acelor condiii pe care sistemul le consider a fi ideale sau dezirabile. Pe cale de consecin intrrile pot crea deviaii de la scopul sistemului; d. feedback-ul din interiorul sistemului genereaz ajustri att n structura sistemului (ceea ce sistemul este) ct i n procesele sale (ceea ce sistemul face);

Organizatii
Dup Cutlip&Co (2006) principalele caracteristici ale organizaiilor (ce se comport n calitate de sisteme deschise) sunt:
e. adaptrile au intenia de a reduce, menine sau spori deviaiile; rezultatele adaptrilor pot fi direcionate intern, extern sau n ambele direcii;

Organizatii
Dup Cutlip&Co (2006) principalele caracteristici ale organizaiilor (ce se comport n calitate de sisteme deschise) sunt:
e. adaptrile au intenia de a reduce, menine sau spori deviaiile; ieirile adaptrilor pot fi direcionate intern, extern sau n ambele direcii; f. ieirile interne schimb sau menin obiectivele de stare; ieirile externe schimb sau menin condiiile mediului;

Organizatii
Dup Cutlip&Co (2006) principalele caracteristici ale organizaiilor (ce se comport n calitate de sisteme deschise) sunt:
e. adaptrile au intenia de a reduce, menine sau spori deviaiile; ieirile adaptrilor pot fi direcionate intern, extern sau n ambele direcii; f. ieirile interne schimb sau menin obiectivele de stare; ieirile externe schimb sau menin condiiile mediului; g. sistemele deschise trebuie s se adapteze n mod continuu pentru a menine starea de echilibru; pe acest temei sistemele deschise trebuie s suporte schimbri permanente pentru a rmne la fel, un set rezistent de uniti aflate n interaciune

Modelul sistemelor deschise

Sistemele deschise sunt condiionate de
homeostaz (susinerea unei stri dinamice) morfogeneza (schimbri n elementele de structur i proces).

Feedback-ul poate fi clasificat drept pozitiv i negativ;

feedback-ul negativ este un mesaj ce indic devieri de la un curs stabilit i sistemul se adapteaz reducnd sau mpiedicnd abaterea; feedback-ul pozitiv genereaz din partea sistemului amplificarea sau meninerea abaterii;

Sistemele i ajusteaz i adapteaza obiectivele, structurile i procesele n funcie de tipul i cantitatea feedback-ului;

Modelul sistemelor deschise

Comportamente de tip sisteme deschise - in spaiul relaiilor publice

relaiile publice ndeplinesc rolul funcional Preocupare pentru schimbrile concomitente, att n mediile inconjurtoare ct i n organizaie.

Comportamente de tip sisteme nchise -in spaiul relaiilor publice

organizaiile de tip inchis produc ieiri de tipul unui ir stabil de comunicate de pres i alte rspunsuri tradiionale reactive. Comportamentul invocat este denumit de autori funcionar (functionary). Acest tip de relaii publice(functionar) este preocupat numai de schimbrile n mediul nconjurtor, de conservarea i promovarea unei imagini favorabile organizaiei.

Modele de PR
Modele clasice

Impresariat publicitate Informare publica Bidirectional asimetric Bidirectional simetric

Modelul ecologic Modelarea sistemica Modelul sistemic general Modelul cibernetic integrator

Modele operationale

Modele clasice
Impresariat/publicitate Informare publica Bidirectional asimetric Bidirectional simetric

Model 1 Impresariat - publicitate

Primordial - Publicitatea/reclama exagerata. Adevarul secundar. Influentarea atitudinilor si opiniilor publicului prin orice mijloace necesare.

PT Barnum: Comedy of the harmless deceiver and the willingly deceived.

Model 1 Impresariat - publicitate

Filozofia aplicata
Oamenii doresc informatie Oamenii doresc entertainment

Se utilizeaza mass-media si orice alte mijloace pentru promovarea organizatiei Se organizeaza de exemplu evenimente si se face galagie pentru a atrage atentia publicului si a presei.

Modelul 2: informare publica

Filozofia aplicata
Spuneti adevarul. Comunicati nu ascundeti. Utilizati toate tacticile adecvate pentru a informa.

Modelul 2: informare publica Comunicare unidirectionala-Spuneti-va povestea printr-un comunicat/articol/informare.

Presa preia povestea

Publicul citeste/asculta/vede povestea

Publicul absoarbe informatia pe care ati transmis-o

Modelul 3 biderectional asimetric

Are la baza:
Cercetarea audientei sondaje, chestionare etc Ce ne intereseaza: Elemente demografice (varsta, sex, venit, educatie etc) Elemente psihografice (valori, atitudini, stil de viata etc) Elaborare mesaje: Pentru audiente specifice astfel incat aceasta sa raspunda/reactioneze.

Modelul 3 biderectional asimetric

Doreste o reputatie buna in randul clientilor.

Asa ca vrea sa afle mai multe despre clienti Carduri de satisfactie de completat in local emailurile primite de la clienti prin siteul de web scrisori de la clienti elemente demografice ale clientelei

Modelul 3 biderectional asimetric

Concluzii cercetare:
Copii de 5-12 ani = principalii clienti. Copii ii determina pe parinti sa vina la McDonalds.

In urma cercetarii:

McDonalds creaza o sectiune speciala pe pagina web pentru copii. http://www.ronald.com/

Ce vrea McDonalds sa realizeze cu aceasta pagina? -Sa creeze un canal de comunicare cu o categorie specifica de public tinta -Sa atraga copii -Sa determine copii sa ceara parintilor sa vina la Mc

Modelul 4: bidirectional simetric

Filozofia -Deschiderea unui dialog cu publicul tinta -Cercetarea nevoilor, asteptarilor, ingrijorarilor publicului

Rezultat -adaptarea obiectivelor, practicilor, produselor organizatiei la asteptarile si nevoile publicului. -Comunicarea faptului ca ati tinut cont de feedback-ul primit

Modelul 4: bidirectional simetric

Clientii McDonalds transmit ca sunt ingrijorati de calitatea uleiului in care sunt facuti cartofii prajiti. McDonalds schimba uleiul cu unul de palmier, fara colesterol.
Mc are grija sa comunice aceasta decizie clientilor

Clientii raman loiali pentru ca McDonalds a ascultat Sau nu

In concluzie modelele clasice de PR sunt:

Impresariat/Publicitate/promovare
(PR standard)

Informare Publica
(PR standard)

Orientat pe cercetare bidirectional asimetric

(good public relations)

Orientat pe cercetare bidirectional simetric

(excellent public relations)

Situatie comparativa modele clasice

Modele operationale
Modelul ecologic Modelul sistemic Modelul cibernetic general Modelul cibernetic integrator

MODELUL ECOLOGIC
modelul ecologic a aprut la nivelul anilor 1952 cnd s-a introdus conceptul ecologiei n relaiile publice.
rolul esenial al relaiilor publice este acela de a ajuta organizaiile s se autoregleze i s se adapteze la schimbrile care apar n mediile lor (CUTLIP&Co)

MODELUL ECOLOGIC
organizaiile ca sisteme tind spre un echilibru cu alte sisteme, un echilibru care se mic n mod constant pe msur ce se schimb condiiile de mediu. sistemele pot ncerca s stabileasc echilibrul controlnd alte sisteme, adaptndu-se altor sisteme sau executnd reglri mutuale, cooperante.
James E. Grunning i John Wite

MODELUL ECOLOGIC
ofer practicienilor n relaii publice o perspectiv acceptabil, de ptrundere n cercurile planificrii strategice ale organizatiei

Modelarea sistemica
Vizeaza:
Structura de relaii publice Strategia (planul de comunicare) Procesul de relaii publice
Canalele de comunicare, tehnici/tactici

Subiectul (subiecii) aciunii de relaii publice Evaluarea strii si evoluiei subiectului de relaii publice Obiectivele activitii de relaii publice pot fi reale i/sau declarate

Modelarea sistemica

Modelul cibernetic
cibernetic?

CIBERNETIC
tiin care studiaz principiile i legile comune ale funcionrii sistemelor de legturi, comand i control n maini i n organismele vii.

Modelul ciberbetic general - Beckley

1.scopuri stabilite dintr-un centru de control; 2.output-uri (ieiri) ce se refer la obiective, care au impact asupra strii sistemului i asupra mediului su; 3.feedback trimis la centrul de control cu privire la efectul output-urilor (ieirilor); 4 .o comparaie ntre noua stare a sistemului i starea initiala; 5.determinarea de ctre centrul de control a nevoii de output (ieire) de corecie.

Modelul cibernetic integrator

Modelul CI - caracteristici
a - canalele de comunicare specifice relaiilor publice, cu distincia necesar ntre media controlate (ndeosebi de comunicare intern) i media necontrolate (mass-media); b - principalele direcii de comunicare din spaiul relaiilor publice (intern, cu presa, cu societatea, n medii internaionale i gestionarea crizelor); c- algoritmul de lucru n relatiile publice: identificarea problemei, cercetarea/ constatarea, planificarea, comunicarea i evaluarea;

Modelul CI - caracteristici
M1 - modelul integrat al relaiilor publice numit metaforic relaii publice imaculate". intelegere reciproca, cooperare, bidirectional simetric, castig-castig M2 - modelul procesrii simbolice (organizaie-public) informare publica, M3 - modelul persuasiv vizand poziionarea. impresariat publicitate, unidirectional fara feedback; M4 - modelarea celor 3 i / 4 i ( imagine, interes, iniiativ i identitate).
identitatea organizaional, reprezentrile (imaginea) publicului despre organizaie, interes organizaional, interesul publicului (conform piramidei lui Maslow) sau chiar interes public iniiativ -n sensul strategiilor pro i reactive.

Tema dezbatere seminar

Selectati o organizatie Analizati procesul de comunicare pentru a determina:
Tipul de organizatie-argumente Paradigma de abordare a RP-argumente Modelul de comunicare utilizat-argumente

Intrebari?