Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir"

Tema proiect

ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING AL UNEI INTREPRINDERI

Coordonator:

Student:

Prof. Univ. dr. Ionacu Viorica

Iftime Catalin Mihai

2010 Anul II, Seria A, Sem.I, FR.

CUPRINS
Cap 1. Principalele coordonate ale activitii Societii Comerciale SC Real- Hypermarket Romania SRL 1.1. Obiectul de activitate 1.2. Segmentul de piata sau piata de referinta 1.3. Principalii indicatori economico financiari realizati de societatea comerciala SC Real- Hypermarket Romania SRL 1.4. Cota de piata Cap 2. Analiza mediului extern al societatii comerciale SC Real- Hypermarket Romania SRL 2.1. Micromediul societatii comerciale SC Real- Hypermarket Romania SRL Furnizorii de marfuri Prestatorii de servicii Furnizorii fortei de munca Clientii Organizatii publice

2.2. Macromediul societatii comerciale SC Real- Hypermarket Romania SRL Mediul demografic Mediul economic Mediul tehnologic Mediul cultural Mediul politic Mediul institutional Mediul natural

Cap.3 Analiza mediului intern al societatii comerciale SC Real- Hypermarket Romania SRL 3.1. Resurse materiale; potentialul productiv. 3.2. Resurse financiare; potentialul financiar. 3.3. Resurse umane; potentialul organizatoric si managerial. 3.4. Potentialul comercial CONCLUZII

Capitolul 1 Principalele coordonate ale activitii Societii Comerciale SC Real- Hypermarket Romania SRL

REAL - Hypermarket Romania SRL a intrat pe piata de retail din Romania in martie 2006, cand a fost deschis primul magazin in Timisoara. Au urmat alte 23 hipermarketuri, deschise in centre economice importante ale tarii, astfel incat reteaua numara la momentul actual 24 hipermarketuri. Hypermarket-urile sunt puncte de vnzare care au suprafata de peste 2500mp. Gama sortimentala cuprinde intre 25000-50000 produse. Aceste magazine se caracterizeaza prin prezenta tuturor raioanelor, inclusiv a celor care practica vnzarea clasica. Constructia magazinului este pe un singur nivel, iar amplasarea, de regula, la periferia orasului. Din punct de vedere comercial hypermarket-ul este o combinatie ntre supermarket si centru comercial. Rezultatul este un gigant comercial care pune n vnzare o imensa gama sortimentala sub acelasi acoperis, incluznd, de la produse alimentare, pna la produse electrocasnice si confectii. Daca este construit corespunzator, un consumator poate sa-si facatoate necesare pentru o saptamna n acest loc. Primul hypermarket a aparut n Statele Unite, n 1931, n Portland, Oregon. Dupa succesul nregistrat de supermarket-uri si hypermarket-uri s-a creat o teama n rndul detinatorilor de mici magazine, acestia creznd ca vor ajunge sa dea faliment. Francezii au fost primii care au luat masuri din punct de vedere legislativ pentru ngradirea dezvoltarii lanturilor de hypermarket-uri. Piata supermarketurilor si a hipermarketurilor este n plina expansiune. Aceasta nseamna ca si structura consumului n Romnia sufera un proces de modificare. Produsele sunt tot mai tintite, iar obiceiurile consumatorilor se schimba. Hypermarket-ul e deja o lume la noi. Una din ce n ce mai populata. cumparaturile

La nivel mondial cel mai mare hypermarket se gaseste n Statele Unite, acesta fiind Wall-Mart, iar n Europa se ntlnesc hypermarket-uri ca: Tesco n Anglia, Markkauft n Germania, Eroski si Hiperscor n Spania, Carrefour si Real n Polonia. Real Hypermarket Romnia SRL a carui sediu central se afla situat in Ilfov/Bucuresti apartine Grupului METRO, unul din cele mai importante grupuri de comert international si cu amanuntul, aflat pe locul trei in lume. La ora actuala grupul METRO este prezent n treizeci de tari si are in jur de 250.000 de salariati n peste 2.300 de unitati. In cadrul Grupului Metro, Real reprezinta conceptul de succes al hypermarketului cu autoservire ntr-un spatiu mare de vnzare cu amanuntul. Conceptul hypermarketului real aduce succesul deoarece el combina accesul simplu al clientului la produse, dimensiunile generoase ale spatiului, structura clara a gamei de produse si un sortiment cuprinzator la preturi competitive. ntr-un spatiu de vnzari cu suprafata de 6.000-8.000 metri patrati clientul gaseste rapid si cu usurinta toate produsele de uz cotidian, de la mancare, trecnd prin electrocasnice si pna la mbracaminte. In fiecare zi si fac cumparaturile aici un milion de clienti in Germania, si peste o jumatate dintre acestia vin la magazinele Real cel putin o data pe saptamana. Lantul de magazine Real cuprinde 328 de hypermarketuri, din care 288 n Germania si 40 n strainatate. n segmentul hypermarketurilor Real detine o pozitie de frunte pe piata, att n Germania ct si n strainatate. Viitorul international Real si-a deschis primul hypermarket n Polonia nca din 1997, avnd acum un portofoliu de 30 de hypermarketuri la nivel national. n 1998 a urmat deschiderea primului magazin n Turcia, unde alte sapte hypermarketuri au fost deschise n total. n vara lui 2005 a fost inaugurat primul, din cele trei actuale, hypermarket Real n Rusia, si incepnd din 2006 a intrat si pe piata din Romnia. n total au aparut aproape patruzeci de hypermarketuri ale acestei firme n afara Germaniei, si ntr-un timp foarte scurt. Un proiect ambitios de expansiune la nivel international, ndeosebi n Rusia si Romnia, ntareste si confirma orientarea

catre crestere sustinuta a firmei Real care este hotarta sa-si continue dezvoltarea internationala si pe viitor. Hypermarketul Real ofera clientilor sai transport gratuit din toate zonele orasului, iar pentru produsele din categoria electrocasnicelor si mobilier, transport la domiciliu. Diverse facilitati de plata sunt oferite, clientul putnd sa aleaga ntre plata facturilor cash, prin intermediul cardului si a bonurilor de masa.

1.1. Obiectul de activitate


Compania a fcut prima investiie pe piaa autohton n 2006, cnd a deschis primul centru comercial n Pallady-Bucureti. Pe 18 martie 2006 s-a nfiinat societatea SC Real- Hypermarket Romania SRL, cu sediul n municipiul Bucureti, sector 3, B-dul. Theodor Pallady nr.51N, Cladirea C1, Corp A, etaj 1, Capital social: 894.813.402 RON. Societatea este nregistrat la REGISTRUL COMERTULUI cu numrul J40/17398/18.09.2007, CUI : RO 17294806, iar contul bancar este: RO74BRDE450SV00997684500 BRD-GSG SMCC. Obiectul de activitate declarat al noii societi este Comerul cu amnuntul n magazinele nespecializate, cu vnzare predominant de produse alimentare, buturi i tutun, conform Nomenclatorului CAEN n vigoare: CAEN 521 Comerul cu amnuntul n magazine nespecializate.

1.2. Segmentul de piata sau piata de referinta


Piata comerciala a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de euro in 2009, iar consumul reprezinta 3454 de clienti pe zi, fiind asteptata sa creasca si ramana acelasi si in 2010. Consumatorii potentiali ai acestei piete comerciale reprezinta persoanele cu varste cuprinse intre 16 ani si 100 ani. In Romania, acestia sunt in jur de 15 milioane. Consumatorii efectivi pe piata comertului reprezinta toata populatia de nationalitate romana, care a implinit 16 ani, plus alte nationalitati care, prin religia si traditia lor, nu le este interzis sa consume fel si fel de produse dintr-o societate comerciala. Majoritatea populatiei, 22 milioane, conform recensamantului din 2002, reprezinta religii si confesii, care nu interzic consumul de bauturi alcoolice. Un rol aparte a formarii pietei efective a comertului in Romania, reprezinta piata horeca.

1.3. Principalii indicatori economico financiari realizati de societatea comerciala SC Real- Hypermarket Romania SRL
Vom analiza situaia financiar a firmei, precum i indicatorii economicofinanciari, n perioada 2004-2006, respectiv situaia veniturilor i costurilor realizate, indicatorii de gestiune (durata de recuperare a creanelor, durata de rambursare a datoriilor), indicatori de rentabilitate (profit brut, profit net).

Tabel nr. 2.4.1. Situaia financiar a SC Real- Hypermarket Romania SRL n anul 2004 Situaia veniturilor i costurilor realizate Total venituri, din care : Distribuie i comercializare Prestri servicii Total cheltuieli, din care Cheltuieli cu marfa (furnizorii) Alte cheltuieli de exploatare Profit brut Impozit pe profit Profit net Lei 21920000 1728000 692000 1893215 7632000 261215 6546785 334286 6212499

Tabel nr. 2.4.2.

Indicatorii economico-financiari anul 2004 Indicatori economico-financiari Indicatori de gestiune Durata de recuperare a creanelor Durata de rambursare a datoriilor Indicatori de rentabilitate Profit brut Profit net Valori 30 45 zile 45 60 zile 6546785 6212499

Tabel nr. 2.4.3. Situaia financiar a SC Real- Hypermarket Romania SRL n anul 2005

Situaia veniturilor i costurilor realizate Total venituri, din care : Distribuie i comercializare Prestri servicii Total cheltuieli, din care Cheltuieli cu marfa (furnizorii) Alte cheltuieli de exploatare Profit Impozit pe profit Profit net Lei 23604000 2188800 735200 2268286 8797120 471166 7235714 323714 6912000

Tabel nr. 2.4.4. Indicatorii economico-financiari anul 2005 Indicatori economico-financiari Indicatori de gestiune Durata de recuperare a creanelor Durata de rambursare a datoriilor Indicatori de rentabilitate Profit brut Valori 30 45 zile 45 60 zile 7235714

Profit net

6912000

Tabel nr. 2.4.5. Situaia financiar a SC Real- Hypermarket Romania SRL n anul 2006

Situaia veniturilor i costurilor realizate Total venituri, din care : Distribuie i comercializare Prestri servicii Total cheltuieli, din care Cheltuieli cu marfa (furnizorii) Alte cheltuieli de exploatare Profit Impozit pe profit Profit net Lei 32523230 3193344 521256 3177386 2257920 919466 4238214 72714 4165500

Tabel nr. 2.4.6. Indicatorii economico-financiari anul 2006

Indicatori economico-financiari Indicatori de gestiune Durata de recuperare a creanelor Durata de rambursare a datoriilor Indicatori de rentabilitate Profit brut Profit net

Valori 30 45 zile 45 60 zile 4238214 4165500

Tabel nr. 2.4.7. Situaia veniturilor realizate n intervalul 2004-2006 Situaia veniturilor realizate Distribuie i comercializare Prestri servicii TOTAL VENITURI REALIZATE 2004 lei 1728000 692000 1797200 % 90 10 100 2005 lei 2188800 735200 954080 % 95 5 100 2006 lei 3193344 521256 3714600 % 99 1 100

Tabel nr. 2.4.8. Situaia cheltuielilor realizate n intervalul 2004-2006

Situaia cheltuielilor realizate Cheltuieli cu marfa (furnizorii) Alte cheltuieli de exploatare TOTAL VENITURI REALIZATE

2004 lei 1632000 261215 1893215 % 86 14 100

2005 lei 1797120 471166 2268286 % 79 21 100

2006 lei 2257920 919466 3177386 % 71 29 100

Tabel nr. 2.4.9. - Evoluia profitului net (2004-2006)

Profit net

2004 LEI % LEI

2005 %

2006 LEI %

6212499RON
TOTAL 2004-2006

24

6912000RON

27

4165500RON

14

17289999 RON

Analiz comparativ Dup cum se poate observa in reprezentarea de mai sus, in ceea ce priveste veniturile se poate observa o crestere semnificativa : - in 2004 se poate observa o crestere a acestora cu 24 % in anul 2004 - in 2005 se poate observa o crestere a acestora cu 3 % faa de anul 2004 - n 2006 se poate observa o scadere a acestora cu 13 % fata de anul 2005

1.4. Cota de piata


Cota de pia a vnzrilor realizate de SC Real- Hypermarket Romania SRL s-a stabilit pentru Municipiul Bucureti, dup cum urmeaz : Produse alimentare(mezeluri,lactate,congelate,carmangerie) 55% Bauturi(alcoolice/non-alcoolice) 15 % Produse de igiena 20% Textile 1% Bacanie 9%

Capitolul 2 Analiza mediului extern al societatii comerciale 2.1. Micromediul societatii comerciale
SC Real- Hypermarket Romania SRL

Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere). Furnizorii de marfuri Sunt reprezentati de diverse persoane fizice sau juridice, care in baza unor relatii de vanzare-cumparare, asigura intreprinderii resursele necesare pentru realizarea obiectului de activitate al organizatiei. Furnizorii de marfuri asigura elementele de baza fara de care produsele intreprinderii nu pot fi realizate si nevoile clientiilor nu pot fi satisfacute. Exemple de furnizori de marfuri ai hypermarketurilor real: Sony, Watson, Kodak, Canon, Whirpool, Acer, LG, Fairy, Glade, Coca-Cola, Pepsi, Fanta, Santal, Nestea,

Bergenbear, GoldenBrau, Ciucas, Izvolrul Alb, Roua, Milka, Nestle, Atifco, Aldis, Meda, Victoria, Caroli, Zuzu, Milli, Napolact, Fructe si legume: Italia, Israel, Spania, Danone, Mandy, Pierre Cardin, Bic, Acer, Angelli, Premiat, Beciul Domnesc, Brauli, Biskrem, 7Days, Heidi, Kinder, Mars, Star, Vel Pitar, Sugus, TIP vine in intampinarea necesitatilor dumneavoastra cotidiene, aducand cele mai bune preturi in magazinele real la fel ca si Real Quality, Real Bio, Real Selection. Prestatorii de servicii sunt o categorie importanta pentru ca asigura realizarea unei game largi de servicii necesare indeplinirii obiectului de activitate al intreprinderii cum ar fi serviciile de protectie si paza: RPG Security, BGS, DualGuard, furnizorii de utilitati: Societatea Energy Distribution Services (EDS), ENEL Group, ENET SA, Fabryo, Water Logic, Fujitsu, HP, servicii bancare BRD Finance, EFG Retail Services (EuroBank EFG) . Furnzorii fortei de munca se constituie in factori de mediu cu influenta importanta in activitatea oricarei intreprinderi, datorita rolului factorului uman in procesul muncii. In sfera acestor furnizori se cuprind, in principal, unitatile de invatamant, oficiile de forta de munca, precum si persoanele aflate in cautarea unor locuri de munca. Recrutarea personalului Anunturi in presa; Recrutare prin companii de recrutare; Site-uri specializate; Absolventi de facultate, liceu, profesionala; Din randul angajatilor. Profilul angajatului Real: - Aptitudini intelectuale: spirit de observatie, de analiza, de gandire, abstracta, concreta, vedere in spatiu, intuitie, bun simt, gust, imaginatie creatoare; - Memorie: vizuala, auditiva; - Metoda, atentie, tenacitate, perseverenta, spirit de echipa, rabdare, exactitate, initiativa, prudenta; - Atributii: clientului, consultanta tehnico- comerciala; prospectarea pietei identificarea clientilor, definirea profilului

- Responsabilitati: organizarea spatiului in magazin, gestiunea fluxului de marfuri de la producator, pana la vanzarea lor; - Modalitati de prezentare atractive Clientii ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al persoanelor intreprinderii individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) constituie cea mai importanta componenta a micromediului.

Componentii clientelei unei firme, grupati dupa natura lor in grupuri omogene pot forma: pietele de consum (formate din consumatorii privati), pietele industriale (formate din utilizatori), pietele de distributie (formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde), pietele guvernamentale (formate din cumparatori organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi). Caracteristicile clientilor: unde traiesc, stilul de viata, varsta, nivelul educatiei, ocupatia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului, care trebuie comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienti. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse, preturile si mesajele promotionale cele mai potrivite pentru piata tinta. Organismele publice se impart in 13omponent care nu pot influenta deciziile de marketing ale firmei (lumea financiara, grupurile de interese si administratia publica, OPC, Garda Financiara) si 13omponent ale caror influenta si presiune firmele trebuie sa tina seama (mediile de comunicare in masa, miscarea pentru protectia consumatorilor si personalul propriu al firmei: televiziunea, radio, ziarele, revistele nationale si locale.

2.2. Macromediul societatii comerciale

SC Real- Hypermarket Romania SRL

Acesta reprezinta ansamblul de variabile, factori si forte, necontrolabile de catre firma si care impreuna constituie climatul general in care isi desfasoara

activitatea aceasta. O firma poate face foarte putin, aproape nimic, pentru a influenta factorii cu actiune generala referitori la macromediu. Ce trebuie sa faca este sa monitorizeze evolutia acestora si sa intuiasca caracterul si dimensiunea eventualelor modificari pentru a se pregati in scopul mentinerii si dezvoltarii partii sale de piata. Mediul demografic Un prim aspect n analiza factorilor demografici este numrul i structura pe sexe a populaiei ce face parte din piaa hypermarketului Real att sub aspectul volumului, ct i al dinamicii i evoluiei n timp. n general, pe ansamblul economiei se constat o uoar scdere a populaiei, datorit scderii natalitii, a castoriilor la vrste mai inaintate i tendinei generale de a pune pe prim plan cariera, dar i datorit factorilor ce in de stilul de viaa i atitudinea faa de viaa personal. Mediul demografic reprezint totodat unul din factorii formativi ai cererii de mrfuri pentru hypermarketul Real, ns piaa-int la care se adreseaz firma cuprinde ntr-o masur mai mic persoanele juridice, ci se axeaz pe satisfacerea cerinelor ce apain persoanelor fizice. Din acest motiv, o analiz mai complex se cere a fi corelat cu o analiz prealabil a pieei. Preferinele i comportamentele generale ale ariei unde firma i desfoar activitatea, este util n masura n care trsturile se rsfrng asupra comportamentelor organizaiilor-client. Tranziia de la economia centralizat la economia de pia a avut un puternic impact asupra stilurilor de via din Romnia. Trezirea din letargia comunist a avut efecte diferite asupra romnilor: pentru unii este prea trziu pentru a schimba ceva, pentru alii reprezint o ocazie de a profita de abilitile lor. Pentru unii romni, ritmul schimbrii este un comar, iar pentru alii este o provocare. La sfrit de mileniu, societatea romneasc ofer un peisaj al contrastelor: de la disperare la bucurie, de la pesimism extrem la optimism absolut, de la furie la recunotin, de la atitudini pasive la atitudini active, de la visare la pragmatism acut. Stilul de via al populaiei creia se adreseaz firma

joaca un rol important n delimitarea profilului consumatorului, fiind identificate 3 categorii de stiluri de via, incluznd 8 segmente. Stilul de via orientat spre trecut: Supravieuitorii (19%) i Tradiionalitii Pasivi (21%). Persoanele care au acest stil de via aparin mai degrab generaiei vrstnice care ntmpin dificulti de adaptare la schimbrile curente. Ineria i pasivitatea caracterizeaz aceste persoane. Acetia au venituri mici i le este greu s supravieuiasc ntr-o lume n care vechile lor valori (legate de propaganda comunist) par lipsite de sens. Muli dintre ei au nostalgia "vremurilor bune ale socialismului". Stilul de viaa orientat spre prezent: Atemporalii (12%), Familitii Tradionaliti (7%) i Familitii Sofisticai (10%). Acest stil de via include persoanele concentrate asupra prezentului, ncercnd rezolvarea problemelor imediate. Aceste persoane au fcut faa schimbrilor pn acum, dei stilul lor de viaa s-a depreciat oarecum n ultimii ani. Familia i Dumnezeu sunt cei care i ajut s-i gseasc echilibrul interior. Manifest un optimism moderat, dar au un sentiment de nelinite fa de viitor. Stilul de via orientat spre viitor: Aspiranii (10%), Imitatorii(9%), Ambioii (12%). Acest stil de via include persoanele care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de evoluie personal n plan social. Acetia sunt destul de tineri, ncreztori i adaptabili i exprim optimism cu privire la viitorul lor. Banii, cariera i succesul sunt principalii factori motivatori ai aciunilor lor. Comportamentul consumatorilor este influenat ntr-o oarecare masur i de stilul de via i de educaia pe care o dein, observndu-se o dominare a tradiionalitilor i a ambiioilor. Acetia reprezint segmentul dominant al pieei vizate, stilul lor influentnd indirect strategiile i obiectivele firmei. Obiceiuri i comportamente de achiziie a bunurilor de larg consum Trei din patru persoane care obinuiesc s fac cumprturile n gospodrie achiziioneaz doar strictul necesar de produse att ct s acopere nevoile curente. Acest lucru este valabil att pentru igiena personal (76.1%). produsele alimentare (75.8%), ct i pentru cele nealimentare -ntreinerea casei, cosmetice,

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influeneaz capacitatea ntreprinderii de a concura n domeniul su de activitate, dar i posibilitatea i disponibilitatea consumatorilor de a cumpra diverse bunuri i servicii. ntre factorii care influeneaz puterea de cumprare se numr rata inflaiei, evoluia preurilor, rata omajului, veniturile reale, strucura comerului cu ridicata, exportul i importul de bunuri. Aceste aspecte legate de situaia economic a zonei n care firma Real i va desfura activitatea, se reflect,direct sau indirect, i determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor, mrimea cererii de mrfuri, micarea preurilor i nivelul concurenei. Pentru a facilita achizitionarea de bunuri hypermarketul Real ofera credite de consum chiar n ncinta magazinului. Acesta este cel mai avantajos sistem de creditare de pe piata fiind rapid, creditul este primit pe loc, ieftin, dobnda fixa anuala fiind doar de 16,9%, iar perioada de creditare de maxim 5 ani. Aceasta facilitate este si una simpla si flexibila cu o birocratie redusa si variante multiple de finantare fara avans si fara girant. O analiz a structurii dup venituri i educaie, conduce la ideea c acest mod de achiziie este specific mai degrab categoriilor de persoane cu venituri

mici i educaie mai redus. Pe masur ce crete nivelul de educaie sau nivelul de venit personal, se observ o cretere semnificativ a procentului de persoane care obinuiesc s cumpere produse n cantiti mai mari, care s ajung pentru o perioad mai indelungat de timp (de la 16% la persoanele cu venituri sub USD 75 la 42% la persoane cu venituri peste USD 150 i de la 17% in cazul persoanelor cu educaie mai mic de 10 clase la 32% n cazul persoanelor cu educaie universitar). Brbaii i femeile au un comportament de achiziie similar din acest punct de vedere. 71.9% din persoane cumpar, n general o gam restrans de produse (1-9 produse diferite), in timp ce 22.8% dintre acetia obinuiesc s cumpere o gam medie de produse (10 -19 produse diferite) atunci cnd ies la cumprturi; exist, de asemenea un procent redus de persoane (5.1%) care achiziioneaz o gam larg de produse (20 de produse diferite sau mai multe). Comportamentul de achiziie a unei game largi de produse este mai accentuat la persoanele cu venituri mari i educaie nalt (15% din persoanele cu venitul de peste USD 150 i 8.2% din persoanele cu educaie universitar). Numarul populatiei: 487.115 loc. Urban: 369.873 loc. Rural: 117.242 loc. in cadrul hypermarketului Real. Ratele dobanzilor influenteaza disponibilul de bani a consumatorilor. Ratele mari ale dobanzilor limiteaza cheltuielile curente, iar sumele totale pentru bunuri de lux si bunuri neesentiale sunt reduse drastic. Cresterea dobanzilor poate pune speacialistilor in marketing serioase probleme deoarece scade cererea si va creste cererea cand ratele dobanzilor sunt mici. Inflatia influenteaza marketingul de export. Daca un produs devine prea scump, este posibila o scadere a vanzarilor in tarile care nu se confrunta cu presiuni inflationiste, consumatorii de acolo orientandu-se spre furnizori mai ieftini. Mediul tehnologic n care opereaza firma este alcatuit din numerosi factori ce concura la realizarea produselor si serviciilor, precum: nivelul tehnic al utilajelor si echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetaredezvoltare, licente si brevete nregistrate, capacitatea de creatie-inovatieinventie. Aceasta componenta a macromediului implica firma att ca beneficiar,

ct si ca furnizor, n principal, prin intermediul pietei. Considerat, de regula, factorul cu cel mai puternic impact asupra activitatilor umane, cunoasterea mediului tehnologic prezinta o importanta deosebita pentru firma, deoarece creeaza modalitati noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajuta la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modifica modelele cererii si stilul de viata, poate modifica natura concurentei ntr-o industrie si amplifica eficienta activitatilor de marketing, utiliznd tehnici avansate. Mediul tehnologic afecteaza atat pe producatori cat si pe consumatori, ca efect al schimbarilor tehnologice care au loc intr-un ritm tot mai rapid. Pentru consumatori, schimbarile tehnologice ofera economie de timp si organizarea timpului (de exemplu: cuptoare cu microunde, robotii de bucatarie, congelatoare etc.). Mediul cultural este constituit de ansamblul valorilor, normelor, credintelor si traditiilor la care se raporteaza membrii hypermarketului Real si din sistemul serviciilor culturale existente intr-un spatiu social determinat: tara, zona, localitate. Impactul mediului cultural asupra activitatii firmei este conditionat de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezista n timp, fiecare cultura este compusa din culturi secundare, valorile culturale secundare se transforma n timp. Cultura reprezint un mod de viat care face posibil diferentierea unui grup de oameni de un altul. Cultura este un rezultat al nvtrii si se transmite de la o generatie la alta. Acest mod de viat include anumite atitudini si valori ca model de comportament: estetic, limbaj, religie, educatie, structura de clas, sau alte modele sociale. n cadrul unor largi arii culturale se pot deosebi arii mai restrnse care manifest aspecte specifice n functie de vrsta, zon geografic, ras, religie sau fundamente etnice. Din perspectiv de marketing, cultura determin dorintele ca o modalitate de exprimare a nevoilor. Diferentele culturale studiate de-a lungul timpului sau de la o natiune la alta se nscriu n preocuprile complexe ale operatorilor de marketing. De altfel, necesitatea de adaptare a programelor de marke-ting la cultur este evident, si

totusi se regsesc numeroase greseli de acest gen n esecurile nregistrate de marketeri , n special pe arena international a activittii lor. Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si de raporturile stabilite ntre acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o regiune, ca si gradul de interventie a statului n economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii. Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale ntreprinderilor. Mediul juridic si institutional nu cuprinde doar legislatia comerciala interna, ci si reglementarile stabilite de organismele internationale abilitate. Taxarea: este optiunea guvernelor de a transfera banii din sectorul privat in cel public. In situatia unor economii centralizate, taxele indirecte, cum este TVA, maresc pretul bunurilor si serviciilor pentru consumator. Astfel, specialistilor in marketing le raman prea putine posibilitati de a influenta preturile. Mediul institutional este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea de piata a intrepinderii. In acelasi cadru se inscriu si reglementarile elaborate de organisme interne si internationale vizand armonizarea practicilor comerciale, facilitare actelor de piata cum sunt: norme tehnice, recomandari, conventii etc.. Ele privesc o arie larga de domenii, dintre care se pot mentiona transporturile, asigurarile, facilitatile vamale, clasificarile de marfuri etc.. Dintre acestea se detaseaza in primul rand, legislatia care protejeaza afacerile. Astfel, in majoritatea tarilor,inclusiv in tara noastra au fost adoptate o serie de acte normative care protejaza concurenta. Ele urmaresc asigurarea cadrului legal pentru desfasurarea unor acte de piata corecte. Pe o line similara se inscriu si reglementarile privind protectia consumatorilor ori cele privind protectia intereselor societatii.

In tara noastra este resimtita lipsa unor reglementari legale, printr-un atac puternic, exprimat in multiple forme, al firmelor asupra consumatorilor si societatii in ansamblu. Sunt de notorietate incalcarile dreptului de selectie (alegere) a marfurilor, a dreptului de informare, incercarile unor firme de aducere in tara a unor deseuri etc. Mediul natural este constituit din ansamblul resurselor naturale ale unei tari care sunt necesare desfasurarii activitatii operatorilor de piata. Resursele naturale sunt formate din bogatiile actuale si cele potentiale pe care le furnizeaza natura. Resursele nu numai ca nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice si sociale, ci au nceput sa fie luate n considerare la dimensiunile lor reale si integrate ntr-un sistem mpreuna cu alte subsisteme, ca populatia, investitia de capital, poluarea, productia de alimente, calitatea vietii, toate fiind privite n evolutia lor pe termen lung si n interconditionarea lor reciproca. Mediul natural detine un rol din ce n ce mai important n perioada actuala n proiectarea si desfasurarea activitatilor economice. Conditiile naturale determina modul de localizare, de distributie n spatiu a activitatilor unitatii economice, influentnd n mod nemijlocit obiectivul activitatii. si n cadrul mediului natural se nregistreaza o serie de tendinte, puse n evidenta prin criza materiilor prime, cresterea costului energiei si implicatiile legate de influenta reliefului, a climei.

Capitolul 3 Analiza mediului intern al societatii comerciale SC Real- Hypermarket Romania SRL 3.1. Resurse materiale: potentialul productiv
Potenialul material: gradul de asigurare cu materii prime i materiale Resursele de care dispune firma la un moment dat se gasesc sub cele mai diferite forme, putnd fi structurate dupa diferite criterii.Cel mai frecvent este luat n consideratie continutul resurselor pe baza careia se obtine o grupare clasica: resurse materiale, resurse financiare, si resurse umane Din acest punct de vedere deosebim: dotari (cladiri, echipamente, tehnologii, informatii, infrastructura etc), terenuri, disponibilitatile banesti (n numerar si aflate n cont) si personalul cu structurile sale (vrsta, pregatire, specializare) Terenurile si resursele naturale reprezinta factorii de productie fara de care nu este posibila desfasurarea activitatii. Terenul apare deci, att ca principal factor de productie (n agricultura, silvicultura) fie ca baza de desfasurare a proceselor economice, pe el fiind amplasate cladiri, echipamente. Cladirile asigura o parte a suportului fizic de desfasurare a proceselor economice, fiind diferentiate dupa locul ocupat n aceste procese: mod de

productie depozite, spatii de vnzare, cladiri administrative etc.n numeroase situatii, cladirile reprezinta elemente esentiale ale procesului de prestatie. Echipamentele (dotarile) reprezinta elementele esentiale ale suportului fizic pe care se desfasoara activitatile firmei, n mai toate situatiile. Ele determina costurile, preturile, productivitatea etc .Echipamentele se regasesc totodata n tehnologiile de fabricatie si comerciale utilizate de ntreprindere n desfasurarea proceselor de productie sau comerciale. Personalul exprima resursele umane ale ntreprinderii si reprezinta n ultima instanta, factorul activ si determinant al potentialului firmei. Analiza acestuia este deosebit de complexa. Ea urmareste, n esenta, evidentierea calitatii resurselor umane. Surprinderea acestuia necesita urmarirea cu atentie a numarului si structurii, gradul de calificare, vrsta, aptitudinile, motivatia.

3.2. Resurse financiare: potentialul financiar


Potenialul financiar: volumul i structura resurselor financiare Potentialul financiara are n vedere, cum e si firesc, posibilitatile pe care le are ntreprinderea de a realiza anumite cheltuieli n vederea atingerii unor obiective de piata..Intra n discutie costul capitalului, fluxul de numerar si stabilirea financiara. Potentialul unei ntreprinderi este exprimat ntr-un grad nalt de capacitate organizatorica si de potentialul managerial. O ntreprindere are un potential ridicat atunci cnd exista un echilibru ntre capacitatea productiva, cea financiara si organizatorica, pe de o parte si capacitatea comerciala pe de alta parte, iar volumul activitatii este suficient de mare sa acopere o cota nsemnata pe piata. Indiferent de situatie determinarea potentialului intern se realizeaza prin evaluarea punctelor tari si punctelor slabe ale ntreprinderii.

3.3. Resurse umane: potentialul organizatoric si managerial


Potenialul uman: numrul i structura personalului muncitor i a celui de specialitate, nivelul mediu de calificare pe principalele meserii Ideea care sta la baza a tot ceea ce facem ca politica de resurse umane: Personalul reprezinta garantia succesului companiei noastre! In acest sens, politica de personal a companiei presupune incurajarea dezvoltarii

profesionale, comunicare activa, respectarea valorilor de corporatie, si nu in ultimul rand urmarim sa ne formam un personal loaial care insa sa performeze in relatia cu clientul. Forta de munca a inceput sa devina atu-ul principal al unui retailer de succes, asa incat dezvoltarea pe care ne-o propunem pentru viitor se va baza in mare masura pe echipele pe care le-am format. Retentia personalului si fidelizarea angajatilor este o prioritate pentru real. Ce este specific unui jucator pe piata de retail? Misiunea nu foarte usoara de a gasi acei oameni care se potrivesc sa lucreze cu oamenii; pentru ca noi asta facem: livram servicii directe catre oameni si nu oricine e facut pentru asta. Nu este de ajuns sa oferi training-uri despre comportamentul fata de client si comunicarea si relationarea cu acesta daca oamenii carora te adresezi nu simt ca le place lucrul cu oamenii.

3.4. Potentialul comercial


Potenialul comercial: capacitatea de absorbie a produselor de ctre pia Potentialul commercial exprima capacitatea firmei de a realiza produsele sau servicile n cantitatea si calitatea solicitata pe piata. Intra n discutie mijloacele (teren, dotari, echipamente, tehnologii) capacitatile, calitatea fortei de munca, si nu n ultimul rnd, capacitatea de productie conform graficului. Potentialul comercial are n vedere: cota de piata, calitatea produselor si serviciilor, nivelul pretului, activitatile de promovare si de distributie, calitatea inovatiei, gradul de acoperire a cererii. ntre indicatorii capacitatii comerciale un loc important l detine reputatia firmei.

CONCLUZII
Aceste concluzii se pot caracteriza mai mult pe aprecieri favorabile la adresa hypermarketului Real o companie care a tiut s identifice pulsul pieei i s acioneze n consecin prin intermediul activitii sale. n urma analizei pe baza unor atribute considerate strategice pe aceast pia, principalele punctele forte sunt: experiena firmei n distribuia produselor,

gradul nalt de acoperire a pieei int, gama extrem de divers de produse, calitatea i diversitatea produselor, a serviciilor prestate, mrimea i capacitatea firmei (hypermrketuri i depozite). Slbiciunile cu care se confrunt firma sunt: amplasarea magazinului la marginea oraului , nu tocmai la ndemna tuturor clientilor. Mai mult real,- hypermarket se confrunt cu pericolul apariiei pe pia a unor concureni puternici (reele consacrate pe alte piee strine sau pe piaa romneasc) ns exist i semne bune datorit nregistrrii ritmului rapid de dezvoltare a pieei i, conform ultimelor sondaje realizate, creterea interesului persoanelor pentru produsele comercializate de real,-. Evoluia companiei, pe scena comercial romneasc a avut un impact semnificativ cu precdere n ultimii trei ani, determinnd o cretere a gamei de produse, a numrului furnizorilor, a numrului de locaii, ptrunderea pe noi zone i consolidarea relaiei societate-consumator. Extinderea activitii comerciale reprezint din punct de vedere strategic principalul mod prin care real-, hypermarket pregtete confruntarea cu posibili concureni care vor intra pe piaa. Privit n acest context se poate spune real,duce o politic de marketing anticipat. Pentru ca aceast ptrundere s nu afecteze evoluia comercial a societii, politica firmei a nceput demersul de a dezvolta noi servicii care s completeze oferta existent, alturi de asistena permanent completnd gama de produse. Pe piata romaneasca se recomanda realizarea unui echilibru intre orientarea spre consumator i cea spre concurenta. Desi cota de piata a concurentilor a nregistrat o uoar cretere, dinamica pieei cunoate o dezvoltare superioar de care real profit cel mai mult ajutndu-1 s se menin pe loc frunta. O mare atenie trebuie totui acordat tuturor consumatorilor (n special celor cu venituri apropiate de salariul minim pe economie) prin adoptarea unor strategii diferite ntre reeaua magazinelor real,- (care ar trebui s vizeze mai mult categoria amintit) i cea a complexelor Galeria Real. Unul din principalele atuuri ale companiei este marimea i capacitatea acesteia, deoarece are posibilitatea de a ndeplini cerinele segmentelor de pia

mai largi i mai ample. n acest context, firma are nevoie de piee mari pentru a continua s obtin succese.