Sistemul informational in domeniul chimiei

1.Sistemul informational-reflectie a mediului informational. 2.Informatia si sursele informatiei. 3.Invatarea-forma superioara de procesare a informatiei. 4.Procesele si mecanismele procesarii informatiei.

1.Sistemul informational-reflectie a mediului informational

Model al instruirii-model informational Sistemul didactic coreleaza procesarea informatiei cu comunicarea. Activitatea de constructie a cunoasterii individuala se realizeaza prin procesare de informatii si produsele acestei activitati. Omul este privit ca o centrala de prelucrare a informatiei, un supercalculator, informatiile patrunzand in asa zisul procesor uman. Procesarea informatiei se impune ca o categorie fundamentala cu care se operaeza in cadrul oricarui sistem informational deci si a celui educational.

2.1.Informatia si sursele informatiei.

Informatia este o notiune centrala a teoriei comunicatiilor si a ciberneticii referitoare la structurarea unui mesaj si la eficacitatea sau semnificatia unui semnal. Informatia reprezinta orice data inteligibila indiferent de ce natura ar fi ea. Constituie informatie tot ceea ce reduce ignoranta sau incertitudinea noastra cu privire la un obiect sau eveniment. Prin informatie un sistem realizeaza o micsorare a incertitudinii cu privire la evenimentele posibile.Toate sistemele ce poseda informatie (plante, animale,oameni, robot etc) detin cunoastere. Comportarea adaptiva a acestor sisteme este determinata de informatia pe care o detin. O crestere sau scadere a cantitatii de informatie genereaza schimbari semnificative in comportare.

2.2.Tipuri de informatii:

Informatii fizice sau fiziologice. Informatii fenomenologice sau senzoriale. Informatii semantice, cuprinse in reprezentari semantice (cuvinte, expresii)

2.3.Informatia semantica
Este informatia in forma generalizata, informatie prin care lucrurile , situatiile si evenimentele individuale sunt subordonate notiunilor. Este comunicata de obicei prin propozitii, daca acestea sunt declarative au valoare de adevar. Prin intermediul ei omul are posibilitatea sa se ridice la o cunoastere explicita propozitionala, sa elaboreze rationamente, sa ajunga la categorizare sau la reprezentarea mintala a categoriilor, la organizarea cunoasterii (la forme abstracte si generalizate ale cunoasterii, la notiuni si concepte)

2.4.Cunostiintele, notiunile,conceptele
Cunostintele-informatii sau sisteme de informatii dobandite in procesul cunoasterii; informatii stiintifice asupra unui domeniu particular al realitatii.

Notiunea-forma logica fundamentala care reflecta insusirile caracteristice necesare si generale ale unei clase de obiecte; se compune din continut si sfera si se exprima prin cuvinte.
Notiunile se deosebesc prin gradul de generalitate al continutului si dupa largimea sferei. Pot fi concrete sau abstracte. Unele notiuni se disting prin aceea ca reflecta numai insusirile esentiale, necesare si genetale ale unei clase de obiecte. Aceste notiuni se numesc concepte. Operatii cu notiuni sunt: definitia, diviziunea, clasificarea Conceptele - acele notiuni care reflecta insusirile esentiale necesare si generale unei clase de obiecte si care se disting de alte notiuni prin grad de generalitate.

2.5.Surse de informatii pentru elev in situatii de instruire

Observatii directe asupra obiectelor si fenomenelor realitatii Receptarea explicatiilor, descrierilor, demonstratiilor si expunerilor profesorului. Lectura unor surse scrise-manuale, carti, documente, etc. Convorbiri Surse mediatizate (inregistrari video, filme, TV, etc.) Calculatorul -Informatiile sunt sub forma mesaje/continuturi-stimuli.
Dimensiune semantica-transmiterea unui orizont de cunoastere catre receptor Suport-expunere verbala, expunere scrisa, schema grafica, imagine, etc

2.6.Informatia reprezinta o dimensiune definitorie pentru procesul de invatare deoarece acest proces:
Este constituit pe temeiul informatiei. Este strabatut continuu de mai multe fluxuri de informatii (de comunicare, de comanda, de contrul) Functioneaza pe baza comunicarii unei informatii didactice, purtatoare de instruire si educare. Este substanta (continutul) instructiei si educatiei. Este centrat pe mecanismele prelucrarii informatiei in vederea obtinerii unor structuri mentale elaborate intotdeauna in perspectiva unor obiective de atins.

2.7.Caracteristicile informatiei de tip scolar (didactic)

Selectata, epurata, filtrata, orientata valoric; Evaluata cu acuratete si rigoare; Validata permanent stiintific; Elaborata, anteprogramata, scenarizata; Este sistemica, distributa pe unitati, cursiva, inlantuita logic, rational; Riguros contextualizata; Aditiva si cumulativa; Cu redundanta controlata, limitativa; Dimensionata temporar Gestionata in privinta administrarii si consumului.

Modelul informational nu este preocupat de achizitia de informatii si cunostinte ci de a pune elevii in situatia sa proceseze informatia si in final sa ajunga la constructia propriilor cunostinte si actiuni.

3.1. Invatarea-forma superioara de procesare a informatiei

Invatarea reprezinta o forma superioara de procesare constienta a informatiei prin care organismul reproduce subiectiv structuri, obiective caracteristice ale mediului inconjurator. Rezultatele invatarii sunt reprezentarile cognitive si cunostintele. Reprezentarile cognitive = constructii realizate intr- un context particular in vederea atingerii unor scopuri precise. Cunostintele = constructii intelectuale, structuri cognitive stabilizate in memorie pe termen lung. A invata inseamna = a construi reprezentari si cunostinte si a dezvolta comportamente cognitive pe baza unei procesari a informatiei, datele si informatiile fiind precursorii cunostintelor.

3.2.Activitati mentale antrenate in procesarea invatarii:

Conservare (stocare) a structurilor cognitive (cunostinte, notiuni, etc) in memorie. Elaborarea de decizii de actiune pentru realizarea unor sarcini. Construirea de reprezentari. Producerea de interferente (producerea de informatii noi pornind de la informatiile prezente in memorie) Construire de cunostiinte. Reglare si control a activitatii.

Transformarea informatiei in cunostinte in procesul de predare invatare se realizeaza prin: Mediatia profesorului Organizarea situatiei de instruire. Comunicare Asistenta data de calculator Actiunea elevului Interactiunea (interactivitate)

3.3.Activitate cognitiva
Factori personali Strategii Cognitive Factori interactivi Procese Cognitive Informatie Factori situationali
Modificarea cunostintelor

Performanta

Locul strategiilor cognitive intr-o situatie de invatare.

Strategia cognitiva reprezinta un ansamblu de proceduri si reguli utilizate de un elev pentru a invata, pentru a aborda o sarcina, pentru a gestiona (a controla, a planifica, a organiza) procesele de prelucrare a informatiei.

4.1. Procesele si mecanismele procesarii informatiei.

Procesarea poate fi: intensa, profunda, superficiala. Procesarea informatiei are loc printr-o suita de procese. 1. Receptarea-prin contact direct si concret cu realul, insotita de transformari imediate a informatiei retinuta. 2. Producere-receptarea este aprofundata. 3. Metamorfozare-stocare a informatiei sau de incarcare a memoriei. 4. Utilizare-aplicare a informatiei, de descarcare a memoriei. Modelul ciclicitatii prelucrarii informatiei.

1.Receptare

2.Producere

4.Utilizare

3.Metamorfozare

4.2.Procesul receptarii
A recepta inseamna pentru elevi: A explora obiectul sau fenomenul de studiat de la care intentioneaza sa obtina informatii; A percepe, a examina, a observa, a reflecta si a prelucra informatia empirica sau factuala; A construi reprezentari mentale de un anumit nivel; A descrie aceste reprezentari, a decoda sau sesiza semnificatiile concrete, conventionale, pe care ele le presupun; A evalua informatia, transformarea acesteia. Elevul in cadrul perceperii trebuie sa decodeze si sa codeze informatiile cu ajutorul sistemului sau de semnificatii; sa se ordoneze; sa le reorganizeze; sa le transforme; sa le combine; sa le regrupeze in ansambluri; sa le memoreze; sa opereze cu ele.

4.3. Procesele producerii informatiei

Elevii sunt implicati intr-un complex de procese si mecanisme de tipul: a. Conceptualizarii (constructie de noi notiuni) b. Descoperirii de cunostinte noi. c. Redescoperirii de cunostinte. d. Formalizarii informatiei

a. Procesul conceptualizarii
Se defineste ca elaborarea de notiuni sau concepte. Produsul conceptualizarii-conceptul-este o reprezentare mentala a unei categorii sau clase de obiecte sau fenomene. A conceptualiza inseamna a categoriza, a clasifica, a regrupa obiecte si fenomene dupa asemanari si deosebiri, dupa caracteristicile comune, a explora relatiile de apartenenta si de a include intr-o clasa sau categorie. Conceptele de baza sunt reprezentate printr-un cuvant sau termen. Operatorii conceptualizarii pot fi o definitie, o structura de atribute ale clasei, un algoritm de identificare, anumite formule.

b. Descoperirea de cunostinte noi

Invatarea prin descoperire presupune o reordonare sau transformare a informatiei, astfel incat elevul sa ajunga la o viziune noua asupra obiectului cunoasterii. Elevului i se ofera posibilitatea de a opera imaginativ si creator cu informatia in conditiile efectuarii unor investigatii explorative, ipotetice.

c. Redescoperirea continuturilor

In fata unei situatii problema elevul apeleaza la cunostinte deja dobandite si nereusind sa rezolve situatia este obligat sa descopere o combinatie de reguli invatate anterior pentru a gasi solutia problemei.

d. Formalizarea informatiei
Reprezinta o problema de exprimara, de transpunere a rezultatelor prelucrarii in sisteme de simboluri (coduri) Formalizarea prin limbaj sau verbalizarea poate fi orala sau scrisa.
Verbalizarea orala este o transformare a informatiei prelucrate in cuvinte, in propozitii si enunturi. Informatia are nevoie de propozitionalizare (exprimare in cuvinte proprii) Verbalizarea scrisa-se realizeaza un caracter mai compact al continutului.

Formalizarea se mai poate realiza si prin moduri de comunicare extralingvistice-se utilizeaza simboluiri (semnale) analogice:
Formalizarea figurativa (imagistica sau iconica) transpunerea informatiei in imagini, desene, schite, harti, fotografii, etc. Formalizarea grafica-utilizeaza grafice, diagrame, simboluri. Acestea se construiesc si se reconstruiesc pe baza unor date iar informatia obtinuta devine utila. Formalizarea prin recurgerea la simboluri logico-matematice, formule, algoritmi de calcul, reguli, procedee de operare si aplicare.

4.4. Procesele memorizarii informatiei

Memorizarea informatiei vizeaza urmatoarele aspecte: a. Fixarea informatiei in comportamente cognitive. b. Memorizarea continutului notional. c. Invatarea pe de rost d. Suprainvatarea.

a. Fixarea informatiei in comportamente cognitive.

A invata inseamna a memoriza o serie de comportamente cognitive: de prelucrare, de producere a informatiilor precum si a informatiilor generate de ele. Sistemul de prelucrare a informatiei face apel atat la memoria de lunga durata (permanenta) cat si la memoria de scurta durata (operativa). Ambele sunt procese de baza ale sistemului de prelucrare a informatiei supusa invatarii.
Memorie senzoriala Memorie de scurta durata Memorie de lunga durata

Comportamentele cognitive se fixeaza sub forma unor structuri sau scheme, produse prin repetitia actelor corespunzatoare. Se constituie patternuri-modele actionale. Patternurile sunt dispozitii de a actiona intr-o anumita situatie asemanatoare. Herriot defineste patternurile ca:ceea ce ramane cand s-a uitat tot

b. Memorizarea continuturilor notionale.

Se realizeaza ca fixare sub forma de cuvinte sau simboluri al caror sens de stabileste prin repetitie, utilizare sau reflexie, iar in continuturile mai intinse-prin memorizarea unor structuri verbale sau simbolice. Memorizarea nu se reduce la o simpla acumulare de informatii in scoarta cerebrala ci reprezinta o prelucrare, o reprogramare sau integrare a acestora. Proceduri de memorizare sunt: fragmentarea invatarii, esalonarea in timp a exercitiilor, decodajul, grafismul, integrarea in structuri puternice a informatiei.

c. Invatarea pe de rost
A stii pe de rost nu inseamna a stii-Michel de Montaigne. Invatarea mecanica a notiunilor fara a rationa este ineficienta. Stapanirea stiintei necesita totusi o invatare pe de rost a cunostiintelor cu valoare instrumentala:
Tabla inmultirii Formule Definitii, etc.

d. Suprainvatarea
Presupune o reactivare multiplicata a structurilor odata insusite, stabilizandu-se achizitiile elevului. Integrarea structurilor insusite in structura conduitelor elevului. Reactivarea structurilor se poate obtine fie prin repetitie simpla fie prin reutilizarea notiunilor in situatii variate.

4.5. Procesele utilizarii informatiei

Reprezinta un transfer, o aplicatie a acesteia intr-o actiune si o integrare intr-o secventa de cunoastere (utilizare), ceea ce presupune din partea elevului:
O confruntare cu situatii reale noi sau simulari de situatii; O selectie a cunostintelor potrivite din ansamblul celor pe care le detine; O alegere a conduitei adecvate situatiei date; Punerea lor in lucru si integrarea efectelor produse in sistemul cunostintelor care alcatuiesc sistemul notional dat.

Toate aceste operatii echivaleaza cu o testare a fortei aplicative a cunostintelor acumulate.