FISA DE LECTURA Luigi Pirandello Si Gira.

. QUADERNI DI SERAFINO GUBBIO OPERATORE DATE BIOGRAFICE: Luigi Pirandelo (1867 Grigenti /Agrigento 1936 Roma) 1867 Se nate Luigi, fiul Stefano Pirandello i al Caterinei Ricci-Gramitto n vila Haos, ntr- familie de mici burghezi. ntre 1860 si 1862 Stefano luptase in armata lui Garibaldi. n 1867 administra o min de sulf. 1885 Luigi termin liceul la Palermo. 1886 Se nscrie la Facultatea de litere si filosofie din Palermo, apoi se transfer la Universitatea din Roma pe care o abandoneaz din cauza unui incident cu un profesor. i continu studiile la Bonn. 1891 public la Palermo o culegere de versuri, Pasqua di Gea. Traduce Elegiile romane ale lui Goethe si compune Elegiile renane. Obtine diploma de absolvire a Universitatii din Bonn. Literatura si cultura germana cu care a luat contact in perioada studiilor la Bonn, se vor reflecta ulterior in opera sa. 1893 se stabiliete la Roma. Scrie primul sau roman, Lesclusa. 1894 se cstorete la Agrigento cu Maria Antonietta Portulano, fiica unui asociat al tatlui su. Public prima culegere de nuvele Amori senza amore. 1895 scrie al doilea roman, Il turno, si publica Elegiile renane. Se nate primul su fiu, Stefano, care va deveni i el romancier i dramaturg. 1897 ncepe s predea italiana la coala normal superioar din Roma. Se nate fiica sa Lietta. 1898 fondeaz, mpreun cu doi prieteni, revista literar Ariel unde public prima sa dram ntr-un act: Lepilogo, intitulat ulterior La Morsa (Menghina). 1899 Scrie comedia n trei acte Se non cosi (Daca nu asa) pe care o va denumi ulterior La ragione degli altri. Se nate al treilea copil, Fausto, care ca deveni un cunoscut pictor. 1903 Un accident distruge mina de sulf a tatlui su, n care Luigi i investise toi banii, iar soia sa ntreaga dot. Soia scriitorului, Maria Antonietta, sufer un oc care o va marca pentru restul vieii. Dup o parez la ambele picioare care dureaz 6 luni, va rmne cu o form grav de paranoia. Scriitorul are mari probleme financiare, gndindu-se la sinucidere. Cere drepturi de autor pentru nuvelele pe care le publicase pn atunci gratuit. Scrie romanul Il fu Mattia Pascal. 1904 1910 n 1904 apare n fascicole romanul Il fu Mattia Pascal, care va fi tradus in germana si va fi publicat de o revist din Viena. n 1908 scrie 2 dou volume de eseuri, Arte e Scienza si LUmorismo. ncepe s predea la universitate. n 1909 public n fascicole romanul I vechi e i giovani. 1911 Public volumul de nuvele La vita nuda si romanul Suo marito care n 1941 va cunoate o ediie revzut sub titlul Giustino Roncella, nato Boggiolo.

1915 Public dou culegeri de nuvele si un nou roman Si gira care va aprea n 1925 cu titlul Quaderni di Serafino Gubbio operatore. Dup ce Italia declar rzboi Austriei, fiul su Stefano se nroleaz si este luat prizonier. Se nroleaz i cellalt fiu, Fausto. Moare mama scriitorului iar boala soiei sale se agraveaz. 1916-1918 se joac mai multe piese ale lui Pirandello: Pensaci, Giacomino, Liola, Il beretto ... snogli, La giara, Il piacere donestita, Ma non e una cosa seria, Il gioco delle parti. n noimbrie 1918 se ntoarce din prizonierat fiul su Stefano. n 1919 se joac Luomo, la bestia e la virtu. 1920 Prima ecranizare a piesei Ma non e una cosa seria (Dar nu e un lucru serios). 1921 Se joac Sei personaggi in cerca dauttore care provoac dicuii contradictorii n rndul publicului i al criticilor. Jucat la Paris, piesa se bucur de succes. 1922 Prsete catedra universitar i se dedic teatrului. Se altur unei companii teatrale i ncepe s mearg n turnee. Piesele scriitorului se joac la Londra, New York, Atena si Paris. Astfel opera pirandellian ncepe s fie cunoscut international. 1923-1924 n 1923 Pirandello ntreprinde prima sa cltorie n strintate ca autor celebru. Parisul si New York-ul. Apare n ediie englez si american Il fu Mattia Pascal. n 1924 termin ultimul su roman, Uno, nessuno e centomila si ntemeiaz Teatro dArte la Roma. O cunoate pe Marta Abba, o tnr actri n care Pirandello identific idealul su de personaj feminin vistoare, absent, care triete ntr-un fel de trans. Pirandello scrie pentru ea. 1928 Compania Teatro dArte n formula condus de Pirandello se destram. Marta Abba i constituie propria companie teatrala care va duce peste tot n lume teatrul lui Pirandello. 1929 Pirandello este primit in Academia Italian. 1930 Mai multe piese ale lui Pirandello se joac la Teatrul National din Bucureti. 1934 Primeste premiul Nobel pentru literatur. 1936 Moare bolnav de pneumonie lsnd neterminat piesa I giganti della montagna, ns i va povesti fiului su actul al treilea.

STRUCTURA ROMANULUI Romanul este structurat n apte capitole, denumite de autor caiete. Din perspectiva scriiturii, am putea spune ca autorul ne pune la dispoziie un jurnal. Caietele sunt divizate n capitole. Aceast structur este clar i simpl, dar Pirandello o mbogete cu digresiuni, paranteze,flash-backs, gsim chiar i un fel de ficiune a romanului. Aceasta structura face romanul mai viu. O alta explicaie ar fi intenia autorului de ncetinire a ritmului narativ frenetic al lui Serafino, cel care nregistreaz continuu tot ce vede. Maria Antoinetta Grignani consider c structura neregulat a caietelor, cu apologii i digresiuni, este o 2

rzbunare mpotriva meseriei de operator a lui Serafino. Prin digresiuni lungi i mici povestioare inserate, Pirandello reuete s ncetineasc ritmul monoton i gri al operatorului camerei de filmat, obinuit s roteasc mecanic manivela camerei de filmat. Un exemplu n acest sens este povestea omului cu vioara, un personaj tragic, care nu i gsete locul n lumea nou. Moartea violonistului simbolizeaz moartea artei adevrate, care ns nu influeneaz povestea central. Primul caiet ncepe cu reflecie a naratorului asupra lumii ntinate de main i continu cu o retrospectiv a anului n care, printre altele, a ajuns s fie operator. Serfino scrie note la timpul trecut. Aadar faptele pe care le ctitm sunt relatate la timpul trecut. Face exceptie ultmul caiet, unde n unele capitole naratorul folosete timpul prezent. Astfel cititorul poate asista la momentele finale de care vorbeste scriitorul i gereaz c aceast condiie la care a ajuns Serafino este una final, total, inevitabil. Pirandello realizeaz un sfrit clar al romanului, nu las loc pentru echivoc. Putem cita aici o fraz scurt de la nceputul penultimuli capitol al romanului: Suntem, dac-o vrea Dumnezeu, la sfarsit. Nu mai lipseste, acum, decat ultimul tablou al uciderii tigrului. (p.193). Serafino sugereaz c naraiunea e aproape de final, c citim ultimele pagini ale jurnalului su, iar ultimul cadru este ultima scen a filmului care se realizeaz dar i ultimul eveniment despre care Serafino ne vorbete nainte de a termina povestea. Serafino face trimitere la propria scriitur. n ultimul capitol al caietului sapte el scrie: Dupa vreo luna de la intamplarea ingrozitoare de care se vorbeste inca peste tot, inchei notele mele. De fapt, n acest moment, Serafino se ntoarce pentru ultima oar n trecut i descrie teribilul masacru n cuc care a avut loc sub ochii si. Giacomo Debenedetti clasific romanul n categoria romanzo da fare, unde este evideniat activitatea de redactare. Este vorba de o scriitur care atrage atenia c romanul nu a fost dus pn la capt, c povestea nu se termin. Pirandello alege o construcie deschis. Povestea lui Serafino Gubbio nu se sfrete, suferina acestei lumi e venic i nu exist nici o posibilitate de a scpa. Dei sfritl povestii este deschis, Pirandello nu las loc nenelegerilor, iar pentru c tot ce era de spus s-a spus clar, autorul nu apleaz la sfarsit. Putem afirma ca este un sfarsit symbolic, este un safarsit care, practic, nu semnifica faptul ca ceva e pe cale sa se sfarseasca. Acest roman are o importanta considerabila in productia pirandelliana, atesta ca Pirandello nu mai foloseste o structura ottocentesca care era pe cale sa apuna in momentul scrierii romanului. Debenedetto afirma ca in 1925 Pirandello era deja constient ca arhitectura romanului si drama sunt periclitate de contrapunct si de drama autorului. Desi in 1915 romanul apare in Noua Antologie cu titlul Si gira , in editia din 1925 titlul este schimbat, cu trimitere la noua poetica novacentista.

INTRIGA Personajul principal al romanului, Serafino Gubbio, povesteste la persoana I (homdiogenic) povestea sa de operator la casa cinematografica Kosmograph. Serafino relateaza propria conditie de nimeni in spatele aparatului de filmat. Stim de asemenea, din jurnalul su nesat de povestiri si povestioare, pentru ca romanul este plin de digresiuni si reveniri la memorie, c acesta este un roman n roman. Povestea are loc la Roma, n primele decenii ale secolului trecut. Vedem n mod direct

naterea industriei moderne, care este descris de autor doar n termeni negativi. n afara studiourilor de Kosmograph, suntem condui ntr-un adpost social, "Poor", unde ntlnim dou personaje curioase: filosoful Simone Pau i un lutar alcoolic. Povestea pe care pretinde romanul ca o spune, este cea a unei actrite ruse, o femeie fatala, Varia Nestoroff. Aceasta poveste va fi dezvoltata prin ochii naratorului intr-o poveste secundara, prezent totusi in fundalul integului roman. Romanul culmineaza cu masacrul dintr-o cusca. Este un act autentic, real, care se petrece sub ochii lui Serafino, n timp ce filmeaza scena finala dintr-un film mut; iubitul Variei, Carlo Ferro, este ucis de tigru dupa ce el nsui i ucide iubita. Operatorul este incapabil de vreo reactie. Din cauza traumei, Serfino i pierde vocea. Palierul scenelor de film ptrunde brutal n realitate. Scena de pasiune i gelozie filmat de Serafino cu rceal, este vndut ca o marf, fr scrupule. Aceasta legatur ntre povestea narat i filmat i povestea real , este realizat de tigrul condamnat la moarte cu scopul filmrii unei scene ntr-un film. Cele dou poveti se suprapun confirmnd viata, care este ntr-adevr, viaa de cinema. Aparent, romanul este unul de dragoste, ns dragostea este nfiat sub multe unghiuri. Varia Nestoroff , femeie-vulpe si viper, este prizoniera propriului trup, de o frumusete ce o transforma in obiect al dorintei carnale. Chiar tnrul pictor Giorgio Mirelli, care o ador i cruia i devine muz, este fascinat tot de farmecul ei fizic. Marcata de aceasta eticheta de vampa devoratoare de barbati, este motivata de o puternica dorinta de razbunare importiva barbatilor. Fara remuscari, l neal pe Giorgio cu Aldo Nuti - logodnicul surorii sale, Ducella. Giorgio se sinucide iar Nestoroffa fuge cu o trupa de teatru. Dragotea pe care Ducella Mirelli i-o poarta lui Nuti se transforma, dupa moatea fratelui sau si fuga lui Nuti, intr-o forma de adoratie religioasa, sau poate n refugiu , care o face pe tnr s ajung o epav. Expresia ultim de degradare a sentimentului de dragoste o reprezint relaia dintre soii Cavalena. Aici dragostea capt faeta cea mai grotesc. Doamna Nene, o caricatura a Nestoroffei, urte toi brbaii, ura motivata de o gelozie patologica, fara obiect, a sotului ei. Doctorul Cavalena , care pare o parodie a lui Nuti, ncearc s apere o demnitate golita de mult de orice continut. Se pare ca Luisetta, fiica familiei Cavalena, ncepe s l iubeasc pe baronul Aldo Nuti, nsa nici aceasta dragoste nu este pur. Amestec de mil i romaniozitate, de dorinta de evadare din familia meschina in care traieste, afectiunea Luisettei pentru Aldo ncearca sa substituie naluca iubirii pe care baronul a ratat-o n trecut. Quaderni di Serafino Gubbio operatore este considerat primul roman-film din literatura.

PERSONAJE SI SIMBOLURI Romanul ne nfaieaz personaje-mti. Dei sporadic, n faa aparatului de filmat, personajele i dezvluie zbuciumul sufletesc, actiunile lor sunt condamnate sa poarte pecetea unei masti. In roman, oamenii nu pot, chiar daca doresc, sa stabileasca relatii reale si sincere. La sfarsitul secolului al XIX-lea 4

lumea romantica este distrusa pana la ultima celula. Individul este pus intr-o situatie existentiala noua, lipsita de ideal. Valorile traditionale romantice sunt resimtite ca fiind pesimiste si ineficace. Are loc alienarea omului, indepartarea sa de esenta romantica. Pirandello afirma ca a te cunoaste inseamna a muri. Astfel personajele lui mor. Individul este cufundat in lupta continua dintre realitate si fictiune. Masca este un mijloc de a ascunde sentimentele.. Personajele mascate astfel, nu dezvaluie adevaratele sentimente si acest lucru are ca efect lipsa de comunicare, falsitate, ipocrizie. Iat un fragment din roman care trateaza tema mastii: omul ... intrand in relatii cu semenii lui, se construieste si el, iata; se prezinta nu asa cum e, ci cum crede a trebuie sa fie sau poate sa fie, adica intr-o constructie adaptata raporturilor pe care fiecare crede ca le poate contracta cu ceilalti. In adanc, pe urma, adica inlauntrul constructiilor noastre, puse la vedere, raman ascunse bine, dupa jaluzele si obloane, gandurile noastre cele mai secrete. Dar din cand in cand, uite, simtim ca ne sufocam; ne invinge nevoia puternica de a deschide larg jaluzele si obloanele, pentru a stiga afara, in fata tuturor, gandurlile noastre, sentimetele noastre tinute atata vreme ascunse si secrete. Tema mastii este indicata aici prin metafora constructiei. Personajele au intentia sa se razvratasca impotriva intentiei lui Serafino de a le descifra. Aceasta atitudine poate fi explicata prin faptul ca a renunta la masca inseamna a fi constienti de cruzimea si violenta noastra, pe care vrem sa le ascundem chiar si fata de noi insine. Astfel poate fi interpretata antipatia celorlalte personaje fata de Serafino Gubblio, care prin meseria lui de operator ii priveaza pe actori de contactul cu publicul; ei se simt in exil atunci cand imaginea le este proiectata pe panza, nu se recunosc. In caiete apar aparente ale naturii umane, pe care Pirandello vrea sa le sublinieze si sa le analizeze: dialectica dintre viata si forma si dezinegrarea unitatii individuale. In roman este adusa in scena personalitatea multipla si dialectica dintre masca si fata, exemplificata in urmatoarul paragraf: Nel corridojo, appena richuiso luscio della stanza del Nuti, tenendo un fiammifero acceso tra le dita, ho visto davanti a me, vicinissima, enorme nellaltra parete, la mia ombra. Smarrito nel silenzio della casa, mi sentivo lanima cos piccola, che quella mia ombra al muro, cos grande, m sembrata limmagine della paura. Giacomo Debenedetti considera Quaderno o negare a romanului naturalist; cu acet roman, naratorul naturalist este redus la tacere; Quaderno deschide drumul catre expresionism in literatura. Am menionat deja c n parabola celor Laptopuri cale Pirandello reducerea omului la contactul cu tehnica. Cu toate acestea, este de asemenea necesar s se neleag modul n care clasificat producia Laptopuri ntreaga Luigi Pirandello. Potrivit lui Guido Guglielmi Laptopuri "sunt restul romanului soarta artei moderne (cariilor aura) n timpurile moderne. "