l

Dreptul canonic, ramurl a gtiin{elor juridice

Ca orice disciplin5 juridicd, Dreptul canonic utihzeazd ca instrumente de lucru, fundamentale, concepte, categorii, principii gi noliuni debazd, cu care orice student in qtiinle juridice, trebuie sd se

familiarizeze pentru a-i pltrunde sensul qi conlinutul s6u ecleziologico-juridic.

intocmai ca gi qtiinla Dreptului, prin conlinutul gi obiectul siu, Dreptul canonic

reglementeazd

care

o anume categorie de relalii sociale

- aparline gi el qtiinlelor care privesc omul in

fi
de

dimensiunea sa social6. Dar, Dreptul canonic nu este o disciplind ajutdtoare, cum ar

pildi

criminalistica, medicina legald etc. Ca disciplind socio-umani, qi ca obiect de studiu, Dreptul

canonic este o ramurd a qtiinlei Dreptului, dar are un conlinut gi o finalitate care

il

deosebesc de

celelalte discipline care fac parte din gtiinlele juridice. Ba, mai mult, Dreptul canonic opercazd atdt

cu concepte gi categorii juridice, cdt gi cu cele de substanli teologico-ecleziologicd. De altfel, in

texful canoanelor (rovovsq

care sunt ,,leges ecclesiasticae universales" (legi ecleziastice universale) - afldm at6t dispozifiile de principiu privind modul qi formele de organizare qi conducere a Bisericii, institulie divino-uman6, intemeiati la Ciruecime, cdt qi rdnduielile qi

canones)

normele privind viala cregtind a membrilor sdi.

S-a spus cE ,,gtiinfa dreptului (qtiinfele juridice) studiaz6 legile existenfei qi dezvoltdrii statului

gi dreptului, instituliile politice gi juridice, formele lor concret-istorice, corelafia cu

celelalte

componente ale sistemului social, modul in care instituJiile politico-juridice influenleazd societatea

qi suport6, la r6ndul lor, influenla sociald"t. Ot, Dreptul canonic, ca ramurd a gtiin{elor juridice,
studiazd atdt legile Bisericii, cdt gi legile de stat, cu instituliile aferente, privite in procesul evolutiv

al formelor lor de dezvoltare legicd-istoricd, de unde gi abordarea sa inter gi pluridisciplinar[

fenomenului social-juridic
Ai

ecleziologic.
de

At6t aceste legi bisericegti qi de stat, cdt gi structura de orgatizarc a celor doul institufii
bazd, Statul gi Biserica, sunt studiate
hermeneuticd a conlinutului qi formelor lor de manifestare.

tn procesul"lor diacronic, ceea ce implicd qi o analizi

pe care le folosegte Dreptul canonic, trebuie

in fine, cdt privegte instrumentffi$emologice

menfionat cd acestea subsumeaz-liEsftbrile specifice tuturor qtiinlelor juridice de ramur6.

Statul qi Biserica - cele doud institufii debazd ale societdlii umane - sunt diferite nu numai in

privinfa originii, naturii gi scopului lor, ci gi a mijloacelor de care dispun.

N. Popa, Teoria generald a Dreptului,Ed. Actami, Bucuregti, 1994,p.7

'