Psihologia dezvoltarii 30.11.

2001 Teoria stadiilor psihosexuale (Freud) Freud vede dezvoltarea personalitatii (P) in termenii parcurgerii unei serii de stadii pe care el le denumeste psihosexuale. 1. Stadiul oral (0-18 luni) prima sursa de placere a individului uman este in termenul lui Freud orala, in sensul asocierii cu buzele limba, cu gura in general, implicata in activitatea de supt. Principalul conflict al acestei perioade rezulta din inlaturarea de catre parinti a activitatii de dobandire a placerii. Daca se produce o fixatie pe aceasta perioada datorita unui caracter traumatic al demersului de intarcare, atunci de aici vor rezulta ulterior trasaturi a ceea ce Freud numeste caracter oral receptiv (interes pentru acumularea de cunostinte, posesiuni). Incepand de la aproximativ jumatatea stadiului activitatea ce furnizeaza placerea orala, inregistreaza o schimbare, trecand in prim plan activitati ca mestecatul. Fixatia pe aceasta perioada a stadiului poate conduce la acumularea ulterioara a trasaturilor a ceea ce Freud numea caracter oral sadic (agresivitate, comportament manipulativ, excese verbale, sarcasm). 2. Stadiul anal (18 luni-3 ani) zonele care produc placerea sunt in special rectul, anusul, vezica urinara, iar activitatile asociate cu aceste zone sunt: a. Cele de eliminare a deseurilor; b. Cele de retentie a acestora. Principalul element conflictual deriva din eforturile parintilor pentru regularizarea si socializarea episoadelor eliminatorii. In cazul in care se accentueaza deosebit de puternic de catre parinti amanarea defecarii/urinarii, iar copilul se conformeaza acestor interdictii, se vor acumula trasaturile caracterului numit de Freud anal retentiv (hiperconformismul, obsesia pentru ordine si curatenie ca si pentru respectarea regulilor). Cand copilul nu se conformeaza si incearca sistematic sa se revolte fata de interdictiile parentale rezulta ostilitatea, distructivitatea, sfidarea sistemului de reguli etc. . 3. Stadiul falic (3-6 ani) sunt aduse in prim plan, ca zone care aduc placerea, organele genitale, automanipularea acestora fiind activitatea de erectie producatoare de placere. La acest nivel se manifesta complexul Oedip Electra, caracterizat de fixatie obiectuala fata de parintele de sex opus, corelata cu gelozia si ostilitatea fata de parintele de acelasi sex. Freud crede ca sexualitatea infantila atinge cel mai inalt nivel de intensitate si crede ca in aceasta perioada incepe diferentierea manifestarilor comportamentale in functie de sexe. O evolutie favorabila la nivelul acestui stadiu conduce catre identificarea cu parintele de acelasi sex in timp ce o evolutie nefavorabila poate conduce la fixarea pe acest stadiu ducand la frigiditate, impotenta, homosexualitate. 4. Perioada de latenta (6-12 ani) Impulsurile sexuale sunt inhibate cu deosebit succes, copiii putand fi atrasi de jocuri, sporturi, in fiecare caz in compania unor parteneri de acelasi sex. 5. Stadiul genital (dupa 12 ani) Freud face constatarea ca pubertatea reactiveaza cu deosebita intensitate impulsurile pregenitale

Psihologia dezvoltarii 30.11.2001 caracteristice pentru stadiile anterioare. Daca aceste impulsuri sunt deplasate si sublimate de Ego, este posibila trecerea in stadiul genital. Narcisismul caracteristic pentru stadiile precedente se transforma in atasament fata de obiecte externe, deci adolescentul poate sa iubeasca altruist, apar atractii fata de sexul opus, pregatirea pentru casatorie si intemeierea unei familii. Persoanele se transforma din copilul narcisist (in cautare de placere) intr-un adult socializat, orientat catre realitate si pentur care cele mai importante elemente sunt iubirea si ura. Maslow Copilaria lui a fost caracterizata de saracie, lipsuri, iar opera lui este caracterizata de dorinta de autorealizare. Pe tot parcursul copilariei, mediul evolutiei a fost unul in care hrana si adapostul erau probleme reale de fiecare zi. Opera lui evidentiaza credinta ca nevoile fiziologice detin rol important cu deosebire situatia in care nu sunt satisfacute. Pe parcursul copilariei a fost izolat, nu a avut prieteni (singurul evreu intr-o comunitate de crestini) singurii lui prietenii fiindu-i cartile. Acest sistem in legatura cu nevoile de apartenenta, de dragoste, de stima sunt deosebit de importante in contextul teoriei sale. Tatal sau pleaca din Rusia la 14 ani si strabate drumul catre Atlanta cu greu (orientarea catre succes caracteristica pentur viata si teoria lui Maslow). In legatura cu copilaria sa, Maslow spunea ca e o minune ca nu a ajuns psihotic (parinti egoisti, narcisisti). Nu s-a conformat dorintei tatalui sau de a face studii de drept si de a nu se casatorii cu fata de care se indragostise la varsta de 16 ani. El descrie doua momente: 1. la doi ani dupa casatorie incepe derularea studiilor psihologice; 2. asista cu ochii in lacrimi la o parada desfasurata dupa atacul japonezilor asupra insulelor Hawai. Apoi se hotaraste sa se dedice unui nou fel de psihologie care sa sesizeze cele mai inalte idealuri si potentialitati ale fiintei umane. Caracteristicile indivizilor care ating ultimele stadii: 1. perceperea eficienta a realitatii persoanele autoactualizate percep cu claritate realitatea fizica si umana, perceptiile nefiind distorsionate de temeri, dorinte. Persoanele autoactualizate judeca cu mai multa acuratete pe cei din jur, reusind sa treaca dincolo de mastile pe care considera potrivit sa le utilizeze fiecare. 2. acceptarea propriului sine, acceptarea celorlalti, a realitatii in general. Persoanele ajunse la acest nivel de dezvoltare au mici dificultati sa accepte propriile slabiciuni, imperfectiuni atat ale lor cat si ale altora. Manifesta intr-o mai mica masura nevoia de a distorsiona prin imbunatatire propria imagine si nu resimt culpabilitate excesiva in raport cu propriile imperfectiuni. 3. spontaneitate si naturalete are in vedere faptul ca propriile emotii, opinii nu sunt ascunse, persoanele autoactualizate nefiind tentate sa pretinda ca sunt altfel decat in realitate cu exceptia unor situatii in care ar putea aduce prejudicii altora. Spontaneitatea persoanelor nu este asociata cu ignorarea programata a regulilo sociale, aceste persoane sunt ele insele, fara a tine neaparat sa demonstreze altora acest lucru; 4. Concentrare asupra problemelor mai mult decat asupra sinelui Maslow are in vedere faptul ca persoanele autoactualizate manifesta un accentuat simt al vocatiei,misiunii, datoriei fata de entitati situate

Psihologia dezvoltarii 30.11.2001 dincolo de granitele sinelui. Acest sistem il face pe individ sa munceasca cu intensitate si eficienta fara ca banii, puterea, celebritatea sa fie vizate in mod special. 5. Nevoia de independenta persoanele autoactualizate au, pe de-o parte, mult mai putine dificultati in a suporta solitudinea, iar pe de alta parte, au nevoie de solitudine intr-o masura mai mare decat persoanele neactualizate fiind intr-o masura mai mica dependente de aprecierile celorlalti. Acest sistem (ca nu resimte nevoia de aprobare si nu cauta aprobarea) face ca persoana sa para pentru cei din jur neprietenoasa, distanta, incapabila de atasament. 6. Prospetimea aprecierilor persoanele autoactualizate dispun intr-un foarte inalt grad de capacitatea de a fi apreciate si de ase bucura de aspecte cotidiene, continuand sa aprecieze aceste sisuatii si sa se bucure de ele indiferent de felul cum acestea se manifesta. 7. Experientele mistice sau cruciale persoanele autoactualizate au semnificatie mai frecvent decat celelalte, momente de extaz apropiate de trairile religioase, de o intensitate aproape orgasmica, fata de aspecte de reala excelenta, fata de perfectiune, fata de tentativele de atingere a acestora. In asemenea momente, granitele dintre sine-lume devin fluide, iar persoanele se simt atotputernice, extrem de increzatorare si decisive. In ultima parte a vietii Maslow mentioneaza aprecierile in legatura cu aceasta caracteristica importanta de autorealizare. Din acest punct de vedere diferentiaza : peak experience si nonpeak experience. Frecvent, autoactualizatii peak experience sunt orientati catre creatiea artistica (de tip poetic) in timp ce cei nonpeak experience sunt prinsi in realitate, se dedica mai des unei cariere antreprenoriale. 8. Interesul social persoanele autoactualizate manifesta constant simpatie si chiar empatie fata de umanitate in general, cu toate ca pot fi accidental iritati sau dezamagiti de comportamentele unor indivizi. Maslow descrie din acest punct de vedere atitudinea autoactualizatilor fata de ceilalti ca pe una caracteristica pentru un frate mai mare/sora mai mare. 9. Relatii interpersonale selective si intense persoana autoactualizata are un cerc de prieteni mai restrans in raport cu alte persoane. Intensitatea relatiilor afective este superioara. Maslow subliniaza faptul ca persoanele autoactualizate pot atrage in jurul lor un cerc mai larg sau mai restrans de admiratori. 10. Creativitatea persoana autoactualizata, manifesta ingeniozitate, originalitate si creativitate in legatura cu majoritatea aspectelor vietii, fara a fi cu necesitate creatori in sensul profesionist sau ocupational al termenului. Ei sunt de regula spontanti, flexibili, dispusi sa faca greseli asemenea copiilor, mai inainte ca acestia sa fie conditionatii social, sa se teama de greseli sau de ridicol. 11. Structura caracteriala democratica persoanele autoactualizate manifesta un inalt grad de toleranta si sunt dispuse sa accepte pe oricine cu conditia ca acestea sa nu manifeste prejudecati de ordin religios, rasial, social. Persoana autoactualizata este dispusa sa invete de la oricine are ceva de oferit si nu manifesta condescendenta fata de

Psihologia dezvoltarii 30.11.2001 cei care au nivel educational mai mic, fiind capabila sa interrelationeze cu o larga varietate de persoane. 12. Rezistenta in fata tentativelor de entculturare - Persoana autoactualizata are tendinta de a se conduce mai curand prin raportare la propriul sistem de norme decat prin raportare la sisteme de norme ale culturii de care apartine. Persoana autoactualizata nu sfideaza deschis si sistematic normele sau conduitele sociale. Teoria Skinner Acesta se naste din parinti americani, nu emigranti. Nu are o copilarie cu lipsuri materiale evidente. Are o copilarie riguros jalonata de indicatii, interdictii, pedepse, amenintari. Tatal sau (avocat de profesie) ii atragea atentia asupra posibilitatii de a intra in conflict cu reprezentantii legii daca nu se conformeaza. Mama sa: ce va spune lumea?. In copilarie era pasionat de fel de fel de masinarii: baloane, pistoale. A avut animale de companie: broaste testoase, serpi, soparle. Era pasionat de scoala, iar ca student era modelul rebelului absolut. Planurile sale ocupationale nu au vizat psihologia, a facut studii de limba engleza pentru a fi scriitor. Rezultatele au fost dezamagitoare, dupa care a inceput sa citeasca Pavlov si Watson. La 28 de ani incepe sa studieze psihologia (si-a luat doctoratul in 3 ani). Este extrem de activ, face periodic calculul fiecarui cuvant din operele sale. Se hotaraste sa ignore viata sa personala fara a-i nega insa existenta. Este preocupat de fapte, comportamente, ceea ce l-a condus la studierea intaririlor pozitive/negative, pedepselor, recompenselor si a efectelor acestora asupra comportamentelor. El considera ca oamenii invata sa continue sa faca acele lucruri pentru care sunt recompensati si sa nu faca lucrurile pentru care sunt pedepsiti.