UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM SI SERVICII MASTER B2

BRANDURILE IN CADRUL LANTURILOR INTERNATIONALE

Reinventarea proiectului CCE 2012

Prof.Coordonatori: Prof. Univ. Dr. Rotariu Ilie Asist. Univ. Dr. Troanca Dumitru

Masterand: Maties Lucian Samuel

Sibiu, 2013

Reinventarea proiectului CCE 2012

Succesul de care s-a bucurat programul Capitala Culturala Europeana 2007 a ndemnat administraia locala sibiana sa gandeasca un nou proiect menit s readuc Sibiul n atentia turistilor. Astfel municipalitatea sibiana pune in practica anul acesta un nou proiect de promovare a principalelor resurse turistice ale Sibiului, de data aceasta pe plan national, consacrnd definitiv orasul ca destinatie de turism cultural de cea mai buna calitate. Autoritatea locala pune, astfel, n aplicare 7 trasee turistice care celebreaza personalitatea complexa a Sibiului si un portofoliu coerent de evenimente, apt sa devina resursa turistica. Finantarea evenimentelor va fi asigurata de Primaria Sibiu prin Agenda Culturala de anul acesta. Principala conditie impusa pentru selectarea n cadrul programului este respectarea temei comune, barocul. Frumusetea Sibiului este legata de perioada baroca: palatul lui Samuel von Brukenthal, statuia Sfantului Nepomuk, fosta sala de spectacole a Bibliotecii Astra, nucleul istoric al cartierului Terezian, respectiv edificiul bisericii Sfanta Elisabeta si orfelinatul catolic, frumoasele cariatide executate respectnd proportia de aur din antichitate. n perioada baroca, Sibiul devine capitala Transilvaniei, n 1692, habsburgii alegnd cetatea noastra drept resedinta lor transilvaneana. Tot n aceasta perioada se pune temelia actualului sistem scolar al orasului. n 1692 se nfiinteaza Colegiul iezuit, actualmente Colegiul National Gheorghe Lazar construit n stil baroc, la fel ca edificiul actualului Colegiu National Samuel von Brukenthal. Se poate atesta inclusiv o mostenire stiintifica a barocului sibian, reprezentata prin lucrari de stiinta, manuale si cercetari n domenii ca medicina, astronomia, istoria, stiinta militara, filosofia si stiintele naturale. Principala mostenire a barocului este aceea ca a transformat Sibiul ntr-unul dintre reperele istorice si culturale ale tarii noastre. Aceasta mostenire este reluata n 2012, iar ideea de bogatie culturala este reinventata si explorata, iar pentru a da o tenta contemporana acestei directii, formularea completa a temei este Sibiu Baroc Update. Operatorii culturali au fost chemati sa exploateze n mod creativ curentul baroc si sa exploreze teme legate de acesta, inclusiv n formele sale moderne si contemporane. n urma concursului de proiecte au fost selectate 53 de proiecte capabile sa puna n valoare patrimoniul cultural si arhitectural al orasului. Programul Sibiu Baroc Update este selectat n cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Durata sa de executie este de 19 luni, iar valoarea totala a proiectului este de 1,1 milioane de lei, din care contributia municipalitatii sibiene a fost stablita la 169.561,46 lei. Fondurile solicitate ca finantare nerambursabila vor fi folosite pentru acoperirea costurilor campaniei de promovare, participarea la trgurile de profil din tara si realizarea de materiale tiparite pentru promovarea resurselor turistice ale orasului. Sibiul va avea astfel o noua posibilitate de a-si promova resursele turistice la nivel national, iar acest proiect se nscrie n strategia noastra de dezvoltare a domeniului turismului n Sibiu. Daca Sibiul este foarte cunoscut n strainatate, prin acest proiect ne ndreptam atentia n primul rnd asupra pietei interne, ncercnd sa atragem un numar si mai mare de turisti a declarat primarul Klaus Iohannis. Principalele resurse turistice promovate sunt cele 7 trasee turistice: centrul istoric al Sibiului, Turnul Sfatului, zidurile de fortificatii, traseul ecumenic (biserici reprezentative), traseul verde (pista de biciclete gradina zoologica), muzeele care alcatuiesc Complexul National Muzeal ASTRA si cele din componenta Muzeului National Brukenthal.

Traseul centrului istoric al Sibiului implica vizitarea celor trei piete - Piata Huet, Piata Mica si Piata Mare, si a principalelor edificii din patrimoniului arhitectural al acestora: Palatul Brukenthal Piata Mare, nr. 4 o cladire de factura barocului vienez, edificata n 1785 ca resedinta a baronului Samuel von Brukenthal, Guvernatorul Transilvaniei; Casa Albastra Piata Mare, nr. 5 edificiu care a gazduit ntre 1768-1783 spectacole de teatru, n 1810 a fost resedinta magistratul orasului, n 1844 sediul Academiei de Drept, iar n perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, sediul Gestapoului german; Casa Comesului sau Casa Hecht Piata Mare, nr. 8 monetaria Sibiului n perioada secolului al XV-lea, iar din1745, odata cu inaugurarea liniei postale Viena-Sibiu, primul oficiu postal din Transilvania; Casa Lutsch Piata Mare, nr. 13 edificata n sec. XIII, refacuta n sec XV ca rezidenta de onoare a orasului pentru gazduirea suveranului si voievodului Transilvaniei, aflati n vizita la Sibiu; Casa Parohiala Romano-Catolica Piata Mare, nr. 2 - alipita Bisericii Romano-Catolice Sf. Maria (1726-1733) a fost destinata locuirii preotilor bisericii si Colegiului Iezuit; Gimnaziul Brukenthal Piata Huet, nr. 5 cladire de factura baroca care include n aula liceului o cathedra, o structura monumentala din lemn cu strane si baldahin destinata prezentei rectorului liceului cu prilejul ceremoniilor scolare, mobila autentica, posibil unicat n Romnia; Casa Calfelor Piata Huet, nr. 3, conexa Turnului Scarilor, parte a primei centuri de fortificatie sec. XIII; Casa Parohiala Evanghelica C.A. Piata Huet, nr. 1 cladire care n prezent ncorporeaza substanta murala din vechea casa parohiala din secolul XIII; Podul Minciunilor pod care face trecerea ntre Piata Mica si Piata Huet, turnat n 1859 si inaugurat n 1860, fiind primul pod de fonta de pe actualul teritoriu al Romaniei; Casa Artelor Piata Mica, nr. 21 constructie gotica, ducumentata din 1370, proiectata si utilizata ca hala comerciala, parterul al macelarilor, etajul al postavarilor si al cojocarilor (sec. XVI-XVII); Cladirea din Piata Mica, nr. 22 - realizata pe zidul al doilea al centuri de fortificatie din care include substanta murala, cu forma actuala realizata n secolul al XVII-lea, o tranzitie de la Renastere la Baroc; Cladirea din Piata Mica, nr. 24. - pasajul care uneste Piata Mica cu Piata Aurarilor, respectiv a doua incinta cu a patra incinta a orasului, apartine Turnului de aparare al Aurarilor; Muzeul Farmaciei Piata Mica nr. 26 edificiu care dateaza n forma actuala din 1568, a functionat ca locuinta, oficiu si laborator al farmacistului, n 1972 devenind primul si singurul muzeu din Romnia dedicat farmaciei; Casa Hermen Piata Mica nr. 11 cladire unde, n 1867, a functionat Asociatia Meseriasilor, n prezent n ea functioneaza muzeul de Etnografie Universala ,,Franz Binder. Traseul Turnul Sfatului simbolul caracteristic al orasului Sibiu, situat ntre cele mai importante doua piete ale orasului. Are initial functia de turn de fortificatie, de aparare, se prabuseste partial n 1585, n urma unui cutremur. Peste 3 ani, turnul este reconstruit cu ajutorul contributiei cetatenilor orasului. Forma actuala a turnului dateaza din lucrarile de reconstructie executate ntre anii 1824-1826. Urcnd scarile pna n vrf, Turnul Sfatului ofera o minunata panorama a ntregului oras. Traseul Sistemului de Fortificatii, unde turistii vor vizita pe rnd Turnului Sfatului, Turnul de Poarta integrat locuintei Altenberger, Pasajul Scarilor - unul din cele mai frumoase colturi ale Sibiului, Turnul Scarilor- parte din prima centura de fortificatii, construita n secolul XIII, Turnul Portii Aurarilor - pasajul care uneste Piata Mica cu Piata Aurarilor, Turnul Pulberariei - cu ziduri masive din caramida, cu baza cilindrica, cu patru niveluri de tragere, primele trei pentru muschete, nivelul superior cu metereze pentru tunuri de calibru mic, Turnul Pielarilor - parte din a patra incinta de fortificatii, masiv si scund, care are la nivelul superior n surplomba, guri pentru varsarea lichidelor inflamabile fierbinti (ulei, smoala etc.), pozitate n patru directii, Bastionul Soldisch - parte din latura vestica a incintei IV, a fost construit n 1622-1627, Zidul de Aparare la capatul caruia se afla asa-zisa Gaura Ciumei, loc prin care se evacuau cadavrele n timpul epidemiei de ciuma din secolul XVI, Turul Gros - dupa pierderea utilitatii sale defensive n 1787, a fost transformat n sediul

primului teatru permanent din initiativa primarului Martin Hochmeister, celebrul tipograf, Zidul din strada Cetatii construit n sec. XIV-XV, din piatra si caramida, cu consolidare spre interior prin arce, care sustin drumul de straja, formnd o galerie n lemn cu acoperis nvelit cu coloane, Turnul Dulgherilor construit n secolul al XIV-lea, denumirea sa vine de la breasla Dulgherilor, desemnata sa l ntretina si apere; Turnul Olarilor parte din zidul de fortificatie sud-estic al incintei a III-a, a fost inclus n sistemul de fortificatii n sec. al XVIlea, Turnul Archebuzierilor - ridicat n sec. al XV-lea, are patru nivele de tragere cu arme usoare si are n coronament practicate guri de turnare. Traseul Ecumenic care include Biserica Evanghelica Sf. Ioan - construit ntre 18811883, ca orfelinat al comunitatii evanghelice C.A; Catedrala Mitropolitana Sf. Treime ideea initiala a constructia a apartinut mitropolit Andrei Saguna, construita ntre anii 1902 1904; Biserica Reformata Calvina - construita n frumosul stil baroc ardelenesc, cu influenta puternica a stilului neo-clasicist, ornamentele arhitecturale interioare probabil au fost executate de aceiasi mesteri austrieci, care au lucrat la palatul guvernatorului Samuel von Brukenthal; Biserica Evanghelica C. A. - cea mai remarcabila constructie a Sibiului; savantul sibian Emil Sigerius a denumit-o o adevarata casa memoriala a saxonilor din Transilvania, Biserica Catolica - construit ntr-un stil baroc neostentativ, ntre anii 1726 1733, trnosita de catre episcopul Ardealului, baronul Gregor von Sorger; Biserica Franciscana - a fost la nceputurile sale, n secolul al XV-lea, o mnastire a calugaritelor Clarise, ramura feminina a Ordinului Fratilor Minori (Franciscani), Sinagoga - comunitatea evreiasca din Sibiu, formata n anul 1870, cnd putinii evrei ashkenazi, proveniti mai ales din Polonia si Ucraina, se organizeaza, cu elemente de conducere si viata religioasa permanenta, Capela Sfnta Cruce a existat n Sibiu din 1242, n afara zidurilor cetatii, ca o biserica a Ordinului Calugarilor Dominicani, Biserica Ursulinelor initial biserica dominicana, cedata n 1734 calugaritelor ordinului Ursulinelor, sprijinite de mparateasa Maria Tereza, Biserica Azilului - dateaza din anul 1292, functionnd aproape 700 de ani ca Biserica-spital a orasului, fiind mai nti n custodia comunitatii romano-catolice, apoi preluata de catre comunitatea protestanta, Biserica Sf. Apostoli Petru si Pavel (Dintre Brazi) - cel mai vechi edificiu de cult romnesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf. Petru si Pavel, Biserica Buna Vestire (Din Groapa) - o biserica ortodoxa ridicata ntre 1788 - 1789 cu cheltuiala vaduvei Stana Hagi Petru Luca. Traseul Verde - Primul parc amenajat este Parcul Sub Arini (ncepnd cu 1856) ntre Citadela Josephin si Citadela Steaua, care presupune o vasta opera de plantatii si amenajari de helestee care se ncheie prin amenajarea amplului Muzeu al Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. Urmeaza amenajarea Parcului Astra, care se pastreaza si astazi n forma sa initial a. Ambele parcuri au fost amenajate sub ngrijirea Societatii pentru nfrumusetarea Orasului. Dumbrava Sibiului - 716 ha, este rezultatul unor plantatii intentionate de pini n dreapta si stejari n stnga, n scop de ameliorare funciara (realizata n sec. XVIII), respectiv asanarea unei mlastini. Gradina Zoologica s-a deschis n 1929, ca prima gradina de acest fel din Romnia, de catre ntreprinderea de Electricitate la initiativa inginerului Szekely. n prezent Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 15 ha, adaposteste 187 de animale si pasari din 47 de specii. Demn de mentionat este stejarul de la intrarea n gradina, batrn de peste 600 de ani. Traseul Muzeului National Brukenthal - cel dinti muzeu din Romnia si din Centrul Europei (deschis pentru public din anul 1817), datorndu-si existenta uneia dintre cele mai importante personalitati ale Transilvaniei: guvernatorul Baronul Samuel von Brukenthal. Traseul cuprinde vizita muzeelor de sub patronajul Muzeului National Brukethal. Palatului Brukenthal cu expozitiile permanente n Subsol: GOTHIC: Trairea Neogotica vs. Modelul Iluminist si Cpii n ghips dupa sculpturi celebre, expozitiile permanente de la Parter: Sculptura transilvaneana n piatra din secolele XIII-XIX, Cabinetul de stampe si desene,

Cabinetul de cartografie, Etajul 1 unde pot fi admirate Saloanele Baroc, expozitia de Arta medievala transilvaneana, Covoare anatoliene, Pictura germana si austriaca, iar la Etajul al 2lea unde se afla Capodoperele Colectiei Brukenthal. Turul include si vizitarea Muzeului de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Vnatoare, Galeria de Arta Romneasca. Traseul Muzeului Astra cuprinde vizitarea muzeelor aflate sub agida Compexului National Muzeal Astra, cea mai importanta institutie etnomuzeala din Romnia. Traseul cuprinde vizita Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale Astra - Situat n rezervatia naturala Dumbrava Sibiului, prezinta sinteza civilizatiei populare traditionale de pe teritoriul Romniei, fiind una din cele mai importante institutii de acest profil din Europa, att prin patrimoniul cultural reprezentat aici ct si prin programele culturale si educationale pe care le dezvolta, Muzeul De Etnografie Universala Franz Binder - deschisa n anul 1993, expozitia permanenta Din cultura si arta popoarelor lumii se concentreaza, n principal, pe colectiile etnografice extraeuropene formate la Sibiu n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Muzeul De Etnografie si Arta Populara Emil Sigerus propune valorificarea, salvarea, conservarea si promovarea patrimoniului cultural material si imaterial apartinnd minoritatilor etnice din Transilvania sasi, landleri, maghiari, secui si Muzeul Civilizatiei Transilvane Astra - muzeu multietnic si interdisciplinar si are ca scop definirea multiculturalitatii unei regiuni europene cu o convietuire plurietnica multiseculara, detine un patrimoniu de 9.002 obiecte nregistrate sub sigla A, mpartite pe sase colectii. Primaria Sibiu a tiparit la nceputul anului 2012 cte 3.990 de brosuri pentru Muzeul National Brukenthal si Complexul National Muzeal ASTRA si 3.000 de DVD-uri cu traseele turistice. Toate materialele vor fi distribuite gratuit la Centrul de Informare Turistica. Totodata se vor tipari calendare lunare de promovare a evenimentelor culturale care vor avea loc pe parcursul anului.

Calendarul evenimentelor culturale din 2012.

Februarie: Martie: Aprilie: -Concert de muzica baroca -25 de ore de teatru non-stop -Targul de Pasti din Sibiu -O lume polifonica -Parada Baroca -Concursul si gala formatiilor studentesti editia 2012 -Sibiu Jazz festival editia 42 -Festivalul Huet Orban Goes Baroc - Noaptea i ziua muzeelor n Muzeul Naional Brukenthal - Festivalul Internaional de Teatru de la Sibiu -Suita - Aventurile lui Asterix, Obelix, Zi de zi i Idefix n oraul lui Hermann - centre de vacan 2012 - Muzeul Labirint editia a II-a - Fascinaia grdinilor: De la Sibiul epocii baroc la Palatul Brukenthal de astzi - Sibiu Fashion Week Baroque Edition 2012 - Festivalul Internaional de Film Transilvania - TIFF Sibiu - ediia a 6-a - Orgile Sibiului - tur de vizitare a unui patrimoniu baroc unic n bisericile din Sibiu

Mai:

Iunie:

Iulie:

August:

Septembrie:

Octombrie:

Noiembrie:

Decembrie:

- Concerte Estivale - Zilele Muzicale Romno Americane - ediia a IX-a - Transilvania Tattoo Expo Updated By Rock - Barocul muzical o prezen vie n contemporaneitate - Supramarionete muzicale - Classics for pleasure Baroc by day&night -Tag the flag Sibiu - Ministagiune de muzic i teatru cu specific baroc - Concurs -Festival Internaional de Interpretare Pianistic i Compoziie "Carl Filtsch" - Transfer european de cultur i cunotine prin intermediul calfelor cltoare 2012 - Festivalul i Academia ICon Arts -10, Sibiu 2012, Ediie Aniversar -Prin sibiul meu baroc - Festivalul Internaional de Folclor "Cntecele Munilor", ediia a XXXVII-a -ARTmania festival 2012 - Pe urmele barocului rnesc din Transilvania -Barocul n filatelie - Prima expoziie filatelic a oraelor Sibiu, Marburg i Klagenfurt -Muzeul Naional Brukenthal din Sibiu: Baroc i Iluminism -Zilele Culturii Romilor - ediia aVI-a -Festivalul Internaional al Artei Lirice, ediia a XI-a -Festival Imagine -Sibiu BookFest- Muzic i C'Arte - De la Baroc la Rock -Cibin Fest 2012 -Festivalul Internaional de Muzic Contemporan Jazz and More -Salonul international de arta fotografica editia 15-a -Colocvii Baroce -Astra film Festival 2012 -Spre o academie de muzica la Sibiu -Transylvania Blues -Ars Hungarica 2012 -Festivalul Naional de Folclor Ioan Macrea , ediia a XIV-a -Targul de craciun din sibiu 2012 -Concert de craciun Baroc