Comunicarea i reuita social Formele comunicrii

Comunicarea este un element de baz al existenei umane fr de care aceasta nu s -ar derula , ea acionnd ca intermediar ntre noi i ceilali, dar i ca oglind, ndeplinind importanta funcie de control . Comunicarea reprezint schimbul de informaii, n timp ce relaia de comunicare cu mediul nconjurtor este cea mai important condiie pentru sntatea psihic. Comunicarea presupune interaciune social, prin intermediul modurilor de comportare nnscute sau dobndite, precum i existena unor semnale verbale sau nonverbale care sunt emise i recepionate, contient sau incontient. Se pot identifica dou dimensiuni ale acestui proces, respectiv: dimensiunea relaional: - un nivel redus de comunicare determin o relaie superficial, formal; - o comunicare eficient determin o relaie profund, serioas. dimensiunea comunitar: la coal, grupul de prieteni, locul de munc, familia, orice form de microcomunitate. Orice atitudine pe care o abordm comunic ceva despre noi i determin, contient sau incontient, o reacie de rspuns din partea celorlali, putnd fi factor declanator i susintor constant al procesului de evoluie social. Importana fenomenului a determinat elaborarea unor reguli care formeaz:

Decalogul comunicrii
1. Nu poi s nu comunici. 2. A comunica presupune cunoatere de sine i stim de sine. 3. A comunica presupune contientizarea nevoilor celuilalt. 4. A comunica presupune a ti s asculi. 5. A comunica presupune a nelege mesajele. 6. A comunica presupune a da feed-back-uri. 7. A comunica presupune a nelege personalitatea unei relaii. 8. A comunica presupune a ti s-i exprimi sentimentele. 9. A comunica presupune a accepta conflictele. 10. A comunica presupune asumarea rezolvrii conflictelor. Orice comunicare presupune o structur precis ce cuprinde trei elemente de baz: emitorul, cel de la care pornete iniial comunicarea, mesajul fie el verbal, non-verbal, direct sau indirect i receptorul, cel care recepioneaz mesajul. Pe parcursul comunicrii, partenerii i pot schimba rolurile receptorul devenind emitor i invers. De cele mai multe ori se interpun ntre emitor i receptor o serie de factori perturbatori, tocmai de aceea, pentru asigurarea unei comunicri eficiente, nedistorsionate, se impune ca: emitorul: s cunoasc resursele de receptare ale receptorului i s foloseasc un limbaj expresiv, accesibil acestuia; s-i ofere mesaje pe care s le neleag; s-i ofere elemente suplimentare de nelegere a mesajului. mesajul: s fie clar, explicit; s fie convingtor,adecvat, obiectiv; s fie concis, complet, de calitate; s aib un suport adecvat coninutului. receptorul: s fie receptiv; s fie interesat; s fie flexibil

FACTORI PERTURBATORI

Emitor

Receptor

Codificarea mesajului

Transmitere mesaj FEED-BACK

Decodificare mesaj

Fig. Circuitul informaiei n procesul de comunicare Stabilirea unor relaii comunicaionale necorespunztoare ntre parteneri determin att blocarea comunicrii n ansamblu ntre cei doi, precum i alterarea relaiilor evidente prin conduitele adoptate ulterior. Exist o serie de modaliti ineficiente de abordare care pot bloca comunicarea sau chiar periclita relaia dintre parteneri: Critica- evaluarea negativ a celeilalte persoane, a atitudinilor sau aciunilor sale. Ex.: Tu eti de vin....... Etichetarea- folosirea etichetelor n caracterizarea unei persoane. Ex.: Toi suntei insensibili., Ce prostie! Vorbeti ca un ran. Lauda evaluativ- a evalua n termeni generali o alt persoan. Ex.: ntotdeauna ai fost o fat bun! Nu-i aa c m lai s copii de la tine? Oferirea de sfaturi- a oferi soluii la problemele celeilalte persoane. Ex.: Dac a fi n locul tu.... Folosirea excesiv sau nepotrivit a ntrebrilor- ntrebrile nchise sunt bariere sigure n calea comunicrii. Ex.: Regrei cele ntmplate? A da ordine- a ordona altei persoane ceea ce vrei tu s fac. Ex.: F ce spun eu!, Ordinul se execut nu se discut! Ameninri- ameninare prin amintirea consecinelor negative. Ex.: nceteaz imediat, sau.... Moralizarea- a spune unei alte persoane ce ar trebui s fac. Ex. : Ar trebui s.... Abaterea- distragerea de la interesele celeilalte persoane. Ex.: Nu te mai gndi la asta. Hai s vorbim despre.... Argumentarea logic impus- folosirea logicii n detrimentul factoriilor emoionali. Ex.: Uite cum stau lucrurile.... n forma sa uman, comunicarea atinge punctul maxim. Se are n vedere att complexitatea fenomenului, formele, coninuturile i nivelurile comunicrii, ct i diversitatea codurilor, canalelelor, situaiilor, modalitilor n care se produce. Pornind de la aceast complexitate putem distinge urmtoarele forme ale comunicrii: Dup partenerii implicai distingem comunicarea: intrapersonal- cu sine interpersonal- ntre dou persoane n grup mic- relaii grupale de tip fa n fa public- auditoriul este un public larg Dup statutul interlocutorilor avem comunicare: vertical- ntre parteneri cu statute inegale,ex.: soldat-ofier, elev-

profesor orizontal- ntre parteneri cu statute egale Dup codul folosit avem comunicare: verbal paraverbal nonverbal mixt Dup finalitatea actului comunicativ distingem comunicarea: accidental-transmiterea ntmpltoare subiectiv- primeaz starea afectiv instrumental-orientat spre un scop Dup capacitatea autoreglrii avem comunicare: unidirecional-fr feed-back bidirecionat- cu feed-back Dup natura coninutului distingem comunicare: referenial- vizeaz un anumit adevr operaional- vizeaz nelegerea acelui adevr atitudinal- valorizeaz cele transmise Comunicarea este o component indispensabil i n ceea ce privete orientarea spre o carier i alegerea ei, fiind modalitatea optim prin intermediul creia putem face cunoscute celorlali calitile, cunotinele, abilitile noastre, n funcie de care suntem sau nu acceptai, apreciai. Toate acestea pot fi comunicate prin: Limbajul verbal Limbajul scris Mimic i gesturi Postur Vestimentaie

Limbajul nonverbal Comunicarea nonverbal este realizat atunci cnd informaia este codificat i transmis printr-o diversitate de semne legate direct de postura, micarea, gesturile,mimica, nfiarea partenerilor. Din punct de vedere ontogenetic, comunicarea nonverbal s-a dovedit extrem de precoce, datorit caracterul ei nnscut. Dimensiunea nonverbal a comportamentului este puternic implicat n construirea condiiilor interaciunii, astfel privirea orientarea corpului, poziia i distana dintre parteneri sunt eseniale n nceperea, susinerea i oprirea unei comunicri. Este determinat structura interaciunii, influena coninutului comunicrii, precum i capacitatea de a cunoate partenerul. Distana dintre parteneri Zona aferent unui individ a fost i este un domeniu de disputat i de aprat. La oameni, acest teritoriu corespunde: tribului, familiei sau personal. Comunicarea poate fi n mod vizibil influenat, n principal, de cercul pe care fiecare individ l traseaz incontient n jurul su odat cu stabilirea gradelor de libertate, cine i n ce condiii poate trece de limita imaginar trasat. Distanele difer de la o cultur la alta ea fiind strns legat de personalitatea i cultura individului. Se pot distinge patru zone de distan, respectiv: Distana intim. Aceast zon msoar aproximativ 60 cm, de la contactul cu pielea pn la lungimea unui bra. Pe aceast zon are loc schimbul de mesaje corporale intime accesul fiind permis doar persoanelor apropiate. nclcarea distanei limit determin o serie de reacii care-l avertizeaz pe intrus: micri nelinitite stnga- dreapta; punerea unui picior peste cellalt, ntr-o direcie opus intrusului; baterea tobei cu degetele; nchiderea ochilor. Distana personal. Se ntinde de la 60 la 120 cm, ntre aceste limite fiind desfurate relaiile de comunicare, n special, cu prietenii. Exist diferene n funcie de temperamentele persoanelor, astfel

introvertiii vor stabili limite mai strnse, n timp ce extrovertiii vor avea zona mai extins. Apropierea se impune s fie fcut lent pentru a nu determina declanarea semnalelor de retragere. Acele persoane care se apropie prea repede sau chiar ptrund n zona intim, denot lips de tact i incapacitatea de a aprecia personalitatea celuilalt i pot fi etichetai ca obraznici i agresivi. Distana social. Aceast zon variaz ntre 120 i 300 cm i se impune n cazul prezenei unor cunoscui, colegi de serviciu. La aceast distan au loc discuiile, negocierile sau tratativele, acele conversaii instrumentale care presupune eliminarea sau diminuarea tririlor emoionale. Distana public. Limita inferioar este de 300 cm i este distana care-i cuprinde pe toi cei care se afl, adreseaz ntr-un spaiu public:conferine, edine, concerte etc. Gesturile Gesturile sunt micri expresive ale limbajului corpului n scopul de a comunica sau de a nsuflei reflexii, stri i triri individuale. Vorbitorul folosete aceste micri ale corpului, n special ale minilor i braelor, pentru a-i nsuflei vorbele, iar aceste micri pot sublinia, ntri, nlocui cele spuse sau, uneori le pot contrazice. Exist o serie de gesturi singulare care fie merg paralel cu vorbirea, fie nlocuiesc cuvntele: Gesturi de subliniere destinate s sublinieze cuvintele sau declaraiile- micri ritmice ale minilor n mod repetat Gesturi de indicare-artare menite s ne atrag atenia asupra unor relaii obiective, prezentri,obiecte sau persoane. Gesturi de fundamentare a vorbelor. Semnificaia este determinat de poziia n care se in minile: palma orientat n sus- prietenie; palma n poziie vertical-poziie neutr; palma orientat n jos- negativism; pumnul- trie; degetele- atragerea ateniei. Gesturi de delimitare indic domenii spaiale sau interdependene-palmele sunt inute vertical Gesturi demonstrative confirm relaii obiective: mrimi,greuti etc. Gesturi ilustrative Gesturi de atingere prin care se stabilesc contactele cu persoane i obiecte. Gesturi de nlocuire a cuvintelor Gesturi simbolice: srutarea vrfului degetelor ndoirea degetului mare n palm ciupirea urechii semne de lovire semne de putere semne de intenie semne de apucare Mimica Mimica este expresia sentimentelor, gndurilor i emoiilor.Ea se ocup de micrile muchilor feei, de aspectele i de jocul mimic al acesteia. Servete att la exprimarea propriilor triri, ct i a celor strine, n cazul actorilor. Dintre toate reaciile corporale, mimica este cea care reflect nemijlocit tririle sufleteti. Musculatura feei se compune din 80 de muchi mari i mici, care prin diverse combinaii reuesc s exprime un numr limitat de expresii. Fiecare jumtate a feei este coordonat de o emisfer cerebral, emisfera dreapt coordoneaz jumtatea stng i invers, tocmai de aceea celor mai muli oameni le este mai uor s zmbeasc cu partea stng a feei, dect cu cea dreapt. Exist o serie de stimuli trimii de creier musculaturii feei, n funcie de mesajul care a ajuns la el. Stimulii pozitivi pot declana reacii precum: umflarea buzelor, strlucirea ochilor, lrgirea pupilelor, freamtul nrilor, deschiderea porilor i apariia transpiraiei. Se pot descrie i mai multe tipuri de mimic: mimica agitat manifestat prin micri rapide i se datoreaz unei succesiuni alerte de stri sufleteti, nsoite de senzaii puternice i diverse. Este caracteristic tendinelor impulsive. mimica linitit indic o stabilitate a proceselor sufleteti. Multor stimuli nu li se rspunde. Persoana cu o astfel de mimica este foarte greu de perturbat, fiind reprezentarea persoanei de ndejde, echilibrat, pe care te poi baza. Caracterizeaz persoanele vesele i comode.

 monotonia i schimbarea rar a formelor poate sublinia srcia tririlor sufleteti, dar i o slbire a impulsului motric. Cauzele acestei stri pot fi: tulburrile de melancolie, paralizia afectiv, plictiseala, tristeea, depresia, dar pot aprea i ca urmare a unei boli. mimici cuplate reprezint nsumarea de foarte multe expresii individuale. Micarea Imaginaia, senzaiile i emoiile pot genera o activitate muscular mai mult sau mai puin intens vizibil cu ajutorul micrilor. Micrile pot fi efectuate cu mai mult sau mai puin nerv, astfel pot aprea tensiuni pozitive care strnesc interesul i pot genera angajri, atunci cnd influeneaz diverse micri, dar i tensiuni negative concretizate sub forma abandonului i manifestate prin rsucirea degetelor de la mini. Exist mai multe tipuri de micri: micri nainte care semnific interes pentru obiectivul- int. micri napoi care exprim tendina de a ctiga distan i este privit ca un preludiu al fugii. micri laterale asociate tendinei de a evita ceva. micri n sus, ca ntinderea sau nlarea pe vrfuri, corespund dorinei de a te impune asupra celor din jur. micri n jos, de a prea mai mic, atunci cnd i atrn capul, pare abtut. micri spre exterior rspunde dorinei de a acapara spaiu i putere. micri spre interior reprezint acea ngndurare tcut cuplat cu senzaia de ngustare, o respiraie rezervat i cu extremitile corpului ct mai strnse. Vestimentaia mbrcmintea i felul cum o persoan dorete s arate indic statutul social pe care-l dorete i dispoziia sa. Voina de a avea un aspect este ocazional afectat de ateptrile grupului int. Haina face pe om ncearc n fapt s evidenieze faptul c aa cum arat mbrcmintea persoanei aa este i statutul su. Estetica eleganei const n mbinarea optim dintre fiecare component a vestimentaiei n culoare,form i model. La o astfel de elegan nu ajunge dect acea persoan care se mbrac cu gust i conform statutului su social. mbrcmintea la un interviu de angajare ar trebui s fie curat, n concordan cu moda atual, s nu atrag atenia prea tare i s concorde cu postul pentru care optai. Interviul de prezentare este primul contact pe care-l avei cu angajatorul, iar n urma acestuia se ncearc s se stabileasc dac v potrivii sau v putei acomoda firmei. Este necesar prezentarea ntr-o lumin ct mai pozitiv, dar fr a aborda o mbrcminte care s nu se potriveasc stilului i personalitii dvs. Nu v inhibai identitatea. NIVELURILE COMUNICARII UMANE Comunicarea umana se poate desfasura pe cinci niveluri relativ distincte: Comunicarea intrapersonala este comunicarea n si catre sine. Fiecare fiinta umana se cunoaste si se judeca pe sine, si pune ntrebari si si raspunde, astfel ca aceasta comunicare cu propriul forum interior devine o sursa de echilibru psihic si emotional. Comunicarea interpersonala este comunicarea ntre oameni. Obiectivele acestei comunicari snt extrem de multiple si complexe: cunoasterea celor de lnga noi, crearea si ntretinerea legaturilor umane, recunoasterea valorii personale, satisfacearea nevoilor afective, de control si dominatie etc. Comunicarea interpersonala directa presupune initierea de contacte personale nemijlocite si interactive ntre oameni, pe cand cea interpersonala indirecta are nevoie de mijloace si tehnici secundare de punere n contact uman (scrierea, nregistrarile magnetice sau transmisiile prin unde sau fibra optica). Comunicarea de grup se deruleaza n colectivitati umane restranse, de maximum 11 persoane echipe, familii, cercuri de prieteni, colegii de munca, etc. La acest nivel se asigura schimburi de idei si emotii, se mpartasesc experiente si se cauta solutii de rezolvare a problemelor, se iau decizii si se aplaneaza conflicte. Comunicarea publica si are radacinile n retorica antica. Discursul public nu viza doar transmiterea de informatii, ci mai ales schimbarea opiniilor si actiunilor publicului, influentarea sentimentelor acestora. Eficienta unei astfel de comunicari se afla deopotriva n minile oratorului si ale publicului sau. Marcus Fabius Quintilianus a fost primul profesor public de retorica la Roma si, totodata, dascalul fiilor si nepotilor mparatului Domitian. La retragerea sa din activitate a scris un compendiu n 12 volume, intitulat Institutio oratoria ("Formarea vorbitorului n public"), din care transpare clar idea ca oratorul, pe lnga calitatile

unui om al legii, ale unui filosof si ale unui poet, trebuia sa mai posede si pe acelea ale unui bun actor. Cu alte cuvinte, n antrenamentul unui orator erau studiate nu numai inventia, compozitia si stilul, dar si emisia discursului, prezentarea statica (postura) si dinamica (gesticulatia) vorbitorului. n zilele noastre, "orice gen de cuvntare, expunere sau prezentare sustinuta de catre o persoana direct n prezenta unui auditoriu, mai mult sau mai putin numeros, dar nu mai mic de 3 persoane, este o forma de discurs public sau comunicare publica" (ex. conferinta, pledoaria, prelegerea, comunicarea stiintifica, luarea de cuvnt, prezentarea unui raport sau a unei dari de seama, expunerea n fata unei comisii de examinare, prezentarea unui spectacol etc.). Comunicarea de masa se refera la "producerea si difuzarea mesajelor scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale de catre un sistem mediatic institutionalizat catre un public variat si numeros". Motivele care stau la baza consumului de mesaje mediatice vizeaza informarea, construirea identitatii personale, integrarea si interactiunea sociala si divertisment. Iata diagrama propusa de Van Cuilenburg pentru a ilustra varietatea derutanta a motivelor care necesita abordarea tipologica anuntata: Motive Descriere Informatie Intentia de a fi la curent cu ceea ce se petrece n lume Prestigiu social Recreeare Ocupatie Ritual Siguranta Emulatie Contact social Instrument Intentia de a stapni subiectele de discutie Evadarea din lumea obligatiilor zilnice Intentia de a da un sens timpului liber Consumul mediatic (lectura ziarului) ca ritual sau ceremonial Absenta stirilor si informatiilor despre actualitate ar provoca nesiguranta sau dezorientare Necesitatea de a trai evenimente palpitante Largirea sferei personale de viata Utilizarea cu scop precis a informatiei (stiri de bursa sau anunturi) COMUNICAREA CU CELE PATRU TIPURI DE PERSONALITI Nevoie ridicat de putere Dictatorial Eu sunt bine, tu nu eti bine Dogmatic, are ntotdeuna dreptate Egoiti Pot lua decizii Agresivi, deseori ostili Accetueaz caracteristicile care le Satisfac nevoile lor de apreciere independen Cnd sunt necjii, pune ntrebri rezumat. Nevoie slab de afiliere Birocratic Eu nu sunt bine, tu nu eti bine Nu are ncredere n agenii de vnzri Pasiv / agresiv Un slab om de decizie Executiv Eu sunt bine, tu eti bine Se ndreapt ctre un scop Pot lua decizii

Accetueaz beneficiile finale Implic- te n luarea deciziei Fii prietenos i sritor Concentreaz-te pe problem Vinde friptura , nu mirosul ! Nevoie puternic de afiliere Social Eu nu sunt bine, tu eti bine Vorbre Reactiv/ pasiv Calzi, prietenoi

Deseori se plng/ returneaza marfa Nevoie puternic de securitate Nu iau decizii uor

Nu iau decizii cu uurin Caut aprecierea grupului Caut siguran i popularitate

Accentueaz soluiile tradiionale i prudente Accetueaz acceptarea, sigurana Folosete ntrebari deschise Descifreaz-le sentimentele ! Folosete ntrebari nchise ndrum cu fermitate

Altman si Cheswick au realizat o clasificare temperamentala, structurata pe noua tipuri distinctive, realizandu-se o conexiune biunivoca inspirata cu lumea animala, fiecare astfel de zoo-tip fiind totodata dublat de cate o recomandare pertinenta relationara optima sau cel putin functionala: 1. tipul luptator/ agresiv (buldogul): energic, curios, implicant, intervenind intempestiv in discutie si contrazicand frecvent. Abordare: nu va lasati antrenat in escaladarea comunicarii, folositi metoda negocierii, nu-l lasati sa monopolizeze discutia, temperati-l prin intermediul grupului. 2.tipul pozitiv (calul): echilibrat si cu bunavointa in tot ceea ce spune, prolific in idei valoroase, de mare ajutor in comunicarea in grup. Abordare: acceptati-i intreaga contributie si stimulati-l tot timpul 3.tipul stie tot (maimuta):convins mereu ca are dreptate, nu suporta opozitia, contrazicand tot timpul fara argumente solide Abordare: faceti in asa fel ca grupul in ansamblu sa-i cenzureze si sa-i modereze opiniile/teoriile. 4.tipul vorbaret (broasca): vorbeste tot timpul, dar spune putine, bate apa-n piua. Abordare: intrerupeti-l cu tact, limitati-i politicos timpul de vorbit. 5.tipul timid (caprioara): retras,, temator de discutiile in contradictoriu, obsedat sa nu spuna banalitati sau neadevaruri. Abordare: atrageti-l cu intrebari usoare, aratati-i increderea dumneavoastra, incurajati-l sa-si exprime opiniile. 6.tipul necooperant- respingator (ariciul): mereu nemultumit de tot ce se discuta, gata sa renunte la comunicare. Abordare: elogiati-i cunostintele, incitati-l sa-si exprime opinia, oricare ar fi ea. 7.tipul piele groasa- insensibil (hipopotamul): zgarcit la vorba,inflexibil in opiniile proprii, dar nici doritor sa si le impuna, pe motiv ca nu merita Abordare: elogiati-i cunostintele, incitati-l sa-si exprime opinia, oricare ar fi ea 8.tipul aristrocatic/distant (girafa): intervine rar in discutie, cultivand fraze/expresii de efect, cautand sa impresioneze cu ideile si maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticati, nici nu-l contraziceti direct, folositi tactica atenuatorilor, genda, probabil, insa 9.tipul interogativ- persistent (vulpea): vaneaza greselile celorlalti, critica intruna, incearca sa-l puna in incurcatura pe lieder. Abordare: fiti precaut si principial in relatiile cu el si transferati, pe cat posibil, interventiile lui tendentioase asupra grupului apartinator. Metode si procedee centrate pe activitatea in grupuri Metodele de lucru in grup isi demonstreaza accentuat utilitatea in formarea adultilor pentru ca: - amortizeaza efectele competitiei - permit valorizarea experientei de viata a cursantilor - favorizeaza interactiuni mai complexe, o mai buna intercunoastere - sunt optime pentru rezolvarea de probleme sau confruntarea de opinii.

Metoda/Tehnica 1,2,4,8 Intregul grup primeste o sarcina a carei rezolvare apare progresiv: - cursantii reflecteaza individual la sarcina data (5 minute); - produc in cupluri un raspuns comun (8 minute); - se reunesc cate 4 si 10 minute si discuta raspunsul cuplurilor; - se grupeaza cate 8 si perfectioneaza raspunsul anterior (15 minute); Sinteza finala se poate realiza solicitand fiecarui grup de opt sa noteze pe tabla raspunsul propus clasei. Folosind aceasta metoda se pot obtine interpretari, explicatii ale unor situatii, evenimente, caracterizari ale unor procese intr-o singura ora. Tehnica triunghiurilor sau cvartetelor Cursantii se grupeaza cate 3, respectiv 4, dupa diverse criterii, iar formatorul distribuie fiecarui grup sarcini variate, dar care vizeaza acelasi obiectiv, solicitand un raport final al grupului. Grupurile lucreaza 10-12 minute, dupa care ,in 2 3 minute prezinta produsul activitatii, pentru grupul reunit.Formatorul realizeaza sinteza corectand si intregind sinteza. Tehnica mesagerului Cursantii se grupeaza cate 4-5 si aleg un mesager; el pleaca in alt grup si participa la rezolvarea sarcinii propuse de formator. Apoi mesagerul se intoarce in grupul de origine , prezinta in 2-3 minute ceea ce a invatat in grupul vizitat. Tehnica se poate utiliza in lectii de recapitulare , centrate pe gasirea interactiunii intre procese, evenimente sau proceduri variate. Panelul O metoda care combina activitatea grupului reunit cu activitatea subgrupurilor.Activitatea este mai dificila deoarece impune cunoasterea exacta a unei probleme. Etape ale activitatii: 1. anterior desfasurarii propriu-zise a activitatii (de preferinta cu o saptamana cursantii se divid in: - grupul panel reprezentand un sfert din cursanti - grupul de ascultatori restul cursantilor 2. grupul panel se pregateste pentru a dezbate, a analiza tema fixata; 3. in ziua stabilita pentru activitate , grupul panel se aseaza in semicerc in fata celorlalti si dezbate subiectul anterior stabilit; 4. daca este cazul formatorul intervine pentru a anima discutia sau a tempera discutia; 5. grupul de ascultatori , audiaza ceea ce discuta grupul panel si noteaza eventualele intrebari sugerate de dezbatere; 6. dupa 10 minute, grupul panel sisteaza discutia, colecteaza intrebarile) cu ajutorul unei persoane desemnate) si raspunde la ele ; 7. in final formatorul va realiza o sinteza a problemelor dezbatute. Este o metoda folosita pentru subiecte de mare amplitudine, care comporta fatete multiple de abordare. Phillips 6.6 Este o modalitate de lucru care permite abordarea mai multor teme in acelasi timp sau a mai multor aspecte ale aceleiasi teme. Numele ei indica numarul participantilor -6 si timpul de lucru-6 minute. Etapele activitatii: - se constituie grupele; - se distribuie sarcinile; - fiecare membru isi exprima punctul de vedere, propune o solutie; - dupa expirarea celor sase minute, grupurile se reunesc si purtatorii de cuvant prezinta produsul propriului grup, cat mai fidel; - dupa prezentarea purtatorilor de cuvant, formatorul solicita celorlalti cursanti din grupuri sa completeze prezentarea daca este cazul; - sinteza darilor de seama al reprezentantilor grupurilor se poate realiza de catre formator sau de catre cursant. Turul de sala

O modalitate de a consulta rapid cursantii asupra pozitiilor lor fata de o anumita problema, inainte de a incepe efectiv studierea acesteia. Etape ale activitatii: - formatorul va explica modalitatea de lucru sau o anunta daca a mai fost folosita; - fiecare cursant va prezenta scurt, dar complet opinia sa ; - stabileste locul de unde se incepe emiterea mesajelor; - vegheaza ca toti cursantii sa se exprime indicand chiar ezitari, incertitudini, contradictii; - comentariile si reactiile celorlalti nu sunt permise la turul de sala; - discutia se reia, ulterior, cu alta metoda. Aceasta modalitate favorizeaza identificarea reprezentarilor cursantilor asupra unor concepte, metode de lucru aflate uneori in opozitie cu acceptiunea lor stiintifica, fiecare cursant continuand sa reflecteze la problema si la solutia proprie confrutand-o cu cea care se contureaza din predare. Dezbaterea Dezbaterea stimuleaza spontaneitatea , cel putin a unora dintre participanti, productivitatea gandirii, exerseaza spiritul critic. Efectele pozitive ale dezbaterii asupra invatarii sunt ameliorate prin respectarea unor norme didactice: - inhibarea unor cursanti poate fi diminuata prin fixarea unor norme de conduita in grup, prin stimularea participarii celor timizi, putin comunicativi; - studierea temei supuse dezbaterii de catre participanti pentru a evita focalizarea pe informatii empirice, experiente personale limitate, utilizarea dezbaterii la final de capitol poate evita stagnarea in banal, empiric; - crearea unui climat destins, favorabil receptarii perspectivei altora. In conducerea unei dezbateri, instrumentul esential al formatorului este intrebarea, interventia verbala care poate lua forma variate: - intrebarea frontala si intrebarea individuala care se adreseaza intregului grup sau unei singure persoane; - intrebare directa si intrebare redirijata ; - intrebare de releu; - intrebare de revenire; - intrebare de controversa; - interventie imperativa; Prin astfel de intrebari, formatorul intervine asupra dinamicii grupului, conducandu-l spre atingerea scopului.