8. Omul in societate (collectivism vs.

individualism) In functie de conceptia privind pozitia omului in societate, culturile pot fi individualiste sau colectiviste. Culturile occidentale sunt, in general, individualiste : individual este o persoana distincta, separata de mediul sau social. In schimb, in culturile orientale (Japonia) individual exista mai ales in relatie cu altii, in cadrul unui grup. O forma externa de collectivism este reprezentata de sistemul communist, in care individual este depersonalizat si subordonat unei comunitati totalitare. Cele doua conceptii au consecinte diferite in planul carierei sociale si profesionale a unei persoane. In culturile individualiste, cariera depinde, inainte de toate, de competenta si calitatile individului, avestea rezultand din CV,diplome, experienta cunoscuta in mediul professional respectiv, renume. In culturile colectiviste, primul criteriu care pune in valoare o persoana este aparteneta sa la un grup, adica legaturile de familie, clan, religie, ori calitatile de membru a unor organizatii cu o anumita putere sociale. Distinctia individualism-colectivism este considerate de multi cercetatori ca fiind deosebit de relevanta pentru evidenta dif culturale intre Orient si Occident. Cele doua orientari se raporteaza la conceptual de identitate: culturile individualiste sunt centrate pe individ( eu) , cele colectiviste, pe grup(noi). Aceasta deosebire are un impact direct asupra modelelor relationale si de comunicare. Astfel, in culturile individualiste, comunicarea se desfasoara mai ales la nivel interindividual, pe cand in cele colectiviste, are la baza grupul. Desigur, exista component de individualism in culturile colectiviste si de orientare-grup, in cele individualiste. In culturile individualiste prevaleaza comunicarea directa, limbajul preferat este cel verbal, sunt appreciate franchetea, claritatea, adresarea directa, precizia, in cele colectiviste sunt preferate comunicarea indirecta, observatia si adaptarea, prezervarea armoniei.

9. Actiune si risc ( gradul de evitare a incertitudinii). Modul cum este inteles, in diferite culturi, rolul actiunii umane depinde de conceptia despre schimbare si progres. In culturile orientale, chiar daca schimbarea e inevitabila, acesta este privita ca un process care se produce in mod natural, in contextual evolutiei generale a societatii si naturii; caracteristica este deci acceptarea pasiva a devenirii. In schimb, in culturile occidentale se considera ca viitorul nu este predestinate si este necesar efortul voluntar pentru a realiza schimbarea in sensul dorit. Ca atare, atitudinea active, actiunea in planul materiei si al spiritului este nu numai justificata, ci si necesara.

Diferitele culture se caracterizeaza si prin modul in care acestea se raporteaza la incertitudine, prin atitudinea indivizilor in raport cu riscul. In culturile cu grad ridicat de evitare a incertitudinii, indivizii se simt amenintati in situatii nesigure, schimbatoare, preferand predictibilitatea si stabilitatea. Culturile cu grad redus de evitare a incert. Sunt mai inclinate spre acceptarea riscurilor care sunt associate evenim. viitoare. Aceste deosebiri au relevanta in planul relatiilor de afaceri. Firmele mai inclinate spre risc se angajeaza in afaceri care comporta necunoscute, amenintari, dar si posibilitatea de profit ridicat prin deschiderea unui nou domeniu de valorificare; firmele care evita riscul prefer relatiile traditionale, cunoscute si sigure, respingand Aventura si multumindu-se cu profit normal.

10. Distanta fata de putere Aceasta dimensiune indica masura in care o soc accepta distributia inegala a puterii in institutii si organizatii ( Am Latina, Asia de Sud-Est, tari arabe, Africa de V) caracterizate prin polarizarea puterii , structuri de organizare ierarhice, obedienta subordonatilor fata de sefi, existent de conditii privilegiate si precare, conducerea autoritara etc Culturile care se carac printr-o distributie mai echilibrata a puterii, adica distanta mica fata de putere (Am de N, Europa Occicentala) se caracterizeaza printr-o dependenta mai redusa si interdependenta mai ridicata intre membrii societatii, prin descentralizarea oraganizationala, consultarea si conlucrarea in luarea deciziilor, mai mare egalitate intre membrii soc. Tarile in care oamenii asculta cu strictete ordinele superiorilor lor au indice ridicat de distanta fata de putere (Mexic, Coreea de S, India). Dimpotriva, tarile care se carac. Printr-un grad mai ridicat de egalitate sociala au un indice scazut al distantei fata de putere.(Sua. MB) Hofstede constata faptul ca distanta fata de putere este semnificativ corelata cu latitudinea geografica a tarii(cu cat e mai in N, cu atat distanta e mai redusa) , cu nr de locuitori (nr mare de locuitori, distanta mare) si cu veniturile(tarile bogate au distanta mare).

11. Masculinitate vs. feminitate Aceasta dimensiune arata inclinatia spre valorimasculine ,cum ar fi dominatia, competitia, materialismul sau valori feminine , ca grija fata de altii, cooperare si asigurarea calitatii vietii in cadrul comunitatii. In tarile cu un indice ridicat demasculinitate (Japonia) se pune mare pret pe castiguri, recunoastere sociala si competie. Tarile cu indice scazut de masculinitate (Norvegia) tind sa dea mai mare importanta cooperarii, climatului prietenesc si sigurantei economice.

Intr-un studio ulterior, Hofstede indentifica atitudinea indivizilor, derularea actiunilor si comportamentelor intr-o perspectiva de lunga sau scurta durata( orientarea pe termen lung vs pe termen scurt) Culturile cu orientare pe termen scurt(statice) se carac prin resp traditiilor, indeplinirea obligatiilor sociale, indifferent de cost,economisiri si investitii reduse, urmarirea de rezultate rapide, preocuparea pt imag personala. Culturile cu orientare pe termen lung (dinamice) se carac prin adaptarea traditiilor la noile evolutii, respectarea traditiilor si obligatiilor in anumite limite, economisirea resurselor, economii si investitii, perseverenta pentru obtinerea de rezultate in timp, urmarirea unor scopuri majore. 12. Slab contextuale Mesajele sunt explicite, interpretate literal, in afara contextului Obiectul negocierii este abordatat direct, in functie de agenda zilei, in scopul ajungerii rapide la un rezultat Comunicarea e directa, exprimand, fara ambiguitati sau eufemisme, acordul sau dezacordul Strategia de comunicare se caracterizeaza prin: - prezentarea logica , limbaj concis, demers tehnic si abordare cantitativa Relatiile dintre persoane sunt relative putin durabile ,indivizii neimplicandu-se profund dpdv emotional

13. Inalt contextuale Mesajele sunt implicite, fiind interpretate in contextul in care au fost emise Negocierea este precedata de o perioada de observare, fapt ce permite participantilor sa se cunoasca, sa stab o relatie de incredere reciproca Comunicarea se bazeaza pe o multime de formule de politete, expresii nunatate, care depend de interlocutor si de contextual comunicarii Comunicarea favorizeaza demersul intuitive,limbajul complex, abordarea calitativa Relatiile dintre persoane sunt durabile, indivizii implicandu-se emotional in mod profund.

14. Culturi monocronice Timpul este perceput ca fiind obiectiv, curgand inexorabil din trecut,prin present spre viitor Timpul e liniar, putand fi segmentat(etape) si ordonat (calendar) Timpul este o resursa rara si trebuie utilizat cu economicitate Time is money

15. Culturi policronice Timpul este preceput ca fiind subiectiv, depinzand de contextual evenimentelor Timpul curge pe mai multe planuri, in ritmuri si intensitati diferite Timpul este o resursa abundenta si fol lui este subordonata cerintelor mentinerii si dez rel interpersonale

16. Colectivism Interesele collective predomina asupra intereselor individuale Legile si drepturile sunt diferite dela un grup la altul Rolul dominant al statului in sistemul economic Relatia patron-salariat este perceputa ca o legatura de grup Angajarea si promovarea se fac in functie de interesele de grup

17. Individualism Interesele individuale predomina asupra intereselor collective Legile si drepturile se presupun a fi acealasi pentru toti Rol restrans al statului Relatia patron-angajat are la baza un contract Angajarea si promovarea se fac pe baza de merite

Gradul de evitare a incertitudinii 18. Scazut Liniste, calm in situatii ambigue si in conditii de riscuri neobisnuite Legi si reguli putine si generale Atitudine pozitiva a cetatenilor fata de institutii Toleranta, moderatie

19. Ridicat Teama de situatii ambigue si riscuri neobisnuite Legi si reguli multe si precise Atitudine negative a cetatenilor fata de institutii Conservatorism , extremism

Distanta fata de putere 20. Scazuta Ierarhia in organizatii inseamna o distributie conventionala de roluri Este caract descentralizarea Subordonatii asteapta sa fie consultati Tipul ideal de sef este cel democrat Privilegiile ptr manageri nu sunt bine private

21. Inalta Ierarhia in org reflecta inegalitatea sociala Este cract centralizarea Subordonatii ast sa li se spuna ce sa faca Tipul ideal de sef este cel autocrat Privilegiile pt manageri sunt normale si asteptate

22. Masculinitate Valorile dominante in societate sunt succesul material si prosperitatea Se asteapta ca managerii sa ia decizii sis a fie autoritari Accent pe echitate, competitie intre colegi si performanta Rezolvarea conflictelor prin disputa Mentinerea cresterii economice trebuie sa aiba cea mai mare prioritate

23. Feminitate Valorile dominante in societate sunt grija pt ceilalti si perseverenta Managerii folosesc intuitia si cauta consensul Accent pe egalitate solidaritate si calitatea conditiilor de munca Rezolvarea conflictelor prin compromise si negociere Protejarea mediului tr sa aiba cea mai mare prioritate

24. Universalism vs particularism. Este vorba de diferenta dintre culturile in care se considera ca ideile si practicile pot fi aplicate in orice conditii fara modificari si cele in care se considera ca circumstantele dicteaza modul in care ideile si practicile trebuie sa fie aplicate. In culturile cu grad ridicat de universalism (SUA,MB, Germania, Sudeia) accentul se pune pe regulile formale care trebuie strict respectate , in timp ce in culturile particulariste (Venezuela, fostURSS, China) se da mai mare importanta relatiilor interumane decat regulilor formale. 25. Specific vs difuz Aceasta analiza distinge intr-o cultura care se caracterizeaza mai degraba printr-o abordare analitica specifica(fenomenele sunt studiate pe parti si elem componente) sau una integrista, difuza(identificarea structurilor,relatiilor si contextelor mai largi). Intr-o culturaspecifica (Austria, MB, Elvetia) indivizii au un spatiu public larg, deschis altora, si un spatiu privat restrans, in care au acces numai cei apropiati. O cultura difuza(China,Venezuela) este cea in care spatial public si cel privat sunt similare ca marime, iar accesul in spatial public este pazit cu strictete, pentru ca el deschide drumul spre spatiul privat.

26. Culturi foarte expressive regiunea mediteraneeana, Europa S, America Latina Culturimodelat expressive SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda Europa E, Asia S Culturi rezervate E si S Asiei, tarile nordice si Germania.