CURS 1 C1- ANALIZEAZA SEMNELE SI SIMPTOMELE SPECIFICE AFECTIUNII OFTALMOLOGICE

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE LA PACIENTUL CU AFECTIUNI OFTALMOLOGICE Fiziologia vederii Globul ocular are funcia unui aparat fotografic cnd vine vorba de realizarea imaginii. Diafragmul care stabilete cantitatea de lumin ce ptrunde este reprezentat de pupil, iar filmul fotografic este retina. Ochiul uman este alctuit din 4 lentile sferice centrate i anume: -corneea; -umoarea apoas; -cristalinul; -corpul vitros. Aceste lentil formeaz dioptrul ocular. De asemenea, una dintre capacitile globului ocular este cea de a vedea clar la distane diverse, acest lucru putnd fi posibil datorit puterii de convergen a acestuia, fenomenul purtnd denumirea de acomodare. Acomodarea apare consecutiv unui stimul ce este reprezentat de vederea neclar a obiectelor. La nivel cortical sunt transmise impulsuri pe calea aferent, iar comenzile necesare vederii clare sunt transmise de la nivel cortical la organul efector care n acest caz este reprezentat de muchiul ciliar-zonula.Zinn(sistem de fibre care pomesc de la fata interna a corpului ciliar la periferia cristalinului, mentinand cristalinul in pozitie in globul ocular,sin.ligament suspensor al cristalinului)-cristalin. Pupila are o mare capacitate adaptativ, aceasta ndeplinind 3 funcii i anume: - dozeaz cantitatea de lumin ce ajunge la globul ocular, permind astfel o ved ere de o calitate bun la variaii mari ale intensitii luminoase; -prin mioz crete dimensiunea profunzimii cmpului; - tot prin intermediul miozei sunt reduse considerabil aberaiile cromatice i de sfericitate. Vederea cromatic Retina are ca funcie transformarea energiei luminoase printr-o serie de reacii chimice n semnal electric ce este transmis pe calea optic la centrii nervoi. Lumina acioneaz la nivelul celulelor cu conuri i bastonae; aceste celule conin pigment vizual. n celulele cu bastonae pigmentul viziual este reprezentat de rodopsin, iar n cele cu conuri exist pigment sensibil la rou, verde i albastru. Cnd o celul cu bastona absoarbe un foton apar o serie de reacii ce duc n final la activarea rodopsinei. Vederea cromatic este caracteristic celulelor cu conuri din macul, iar perceperea culorilor apare consecutiv amestecului n diverse proporii a celor 3
1

CURS 1 culori fundamentale(rou,verde i albastru). Fiziologia vederii binoculare Vederea binocular apare consecutiv intergrrii ntr-o singur imagine a imaginilor percepute de cei 2 globi oculari. Procesul vederii binoculare cuprinde 2 etape: -ntr-o prim etap avnd loc transmiterea celor 2 imagini clare la creier; -n cea de-a doua etap se realizeaz imaginea unic consecutiv procesului de fuziune. Componentele vederii binoculare sunt reprezenate de: -percepia simultan ce reprezinta capacitatea de a percepe 2 imagini diferite n acelai timp; - fuziunea ce reprezint fenomenul de mbinare a imaginilor similare de la cei 2 globi oculari ntr-o singur imagine; - stereopsisul ce reprezint capacitatea de a vedea cea de-a treia dimensiune a spaiului. Imaginile pe care noi le vedem sunt formate din reflexia luminii de la nivelul obiectelor la care ne uitm. Fascicolul de lumin ptrunde la niveul ochiului i n momentul n care strbate corneea, datorit faptului c aceasta este curb, deformeaz fascicolul de lumin, determinnd apariia unei imagini rsturnate la nivelul retinei. Odat ce imaginea este clar i focusat la nivelul poriunii senzitive a retinei, energia din fascicolul luminos determin apariia unui semnal electric ce transport informaia la nivelul creierului prin intermediul cilor optice. La acest nivel imaginea se transform dintr-o imagine rsturnat n una normal. Acuitate vizuala Capacitatea perceptiei vizuale: gradul in care o persoana poate distinge detalii fine. Reactia pupilara Modificarea diametrului pupilei in functie de factori endogeni sau exogeni. - mioza sau micsorarea, contractia pupilei, apare in conditii fiziologice (privirea unui obiect de aproape, cresterea intensitatii luminii) sau patologice (paralizia simpaticului cervical, intoxicatia cu opiacee, administrarea de pilocarpina) - midriaza sau marirea, dilatarea pupilei, se intalneste in stari fiziologice (intuneric, privirea unui obiect de departe) sau patologice (administrarea de atropina, anestezice locale de tipul cocainei) - inegalitatea pupilara sau anizocoria, apare in sifilisul nervos Reflexele pupilare sunt: - reflexul fotomotor - este reflexul de reactie la lumina, cand pupila isi modifica diametrul la modificarea intensitatii luminoase
2

CURS 1 - reflexul de acomodare la distanta - consta in modificarea diametrului pupilar la privirea unui obiect de aproape si de la distanta Abolirea reflexelor pupilare poate arata o grava afectare neurologica Fotofobie Senzatie vizuala neplacuta produsa de lumina in cursul anumitor boli. Dupa simptomele care o insotesc, o fotofobie poate fi consecutiva unei afectiuni oculare sau neurologice. Diagnosticarea unei fotobii se bazeaza pe examenul clinic al pacientului, tratamentul este cel al cauzei. Vedere dubla (diplopie)-Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit. Cecitate Stare de a fi orb sau nevazator; cecitatea poate fi totala sau partiala, congenitala sau dobandita. Cecitatea poate fi partiala (acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/20 si 1/50), aproape totala (acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/50 si pragul de percepere a luminii) sau totala (nu se percepe deloc lumina).

OCHIUL ROSU Ochiul rosu poate fi pentru multe persoane un semnal de alarma, insa, daca nu este insotit de durere, are, de regula, o cauza benigna si este rezultatul, de cele mai multe ori, a doua afectiuni: conjunctivita sau hemoragia subconjunctivala. Conjunctiva este o foita subtire si transparenta ce acopera albul ochiului (sclera) dupa care se rasfrange pe partea interioara a pleopelor. Este stratul extern de protectie al globului ocular. Conjunctiva contine terminatii nervoase si numeroase vase de sange de calibru mic. Aceste vase de sange sunt de obicei greu vizibile, insa devin mai dilatate si mai accentuate atunci cand globul ocular este inflamat. Sunt foarte fragile iar peretii lor pot fi lezati cu usurinta, rezultand hemoragii subconjunctivale, sub forma unor pete rosii pe albul ochiului. SECRETII OCULARE - secreie de culoare alb-glbuie, la nivelul unghiului intern al ochiului (spre nas), iniial n cantitate mic, dar care poate s creasc; poate fi nsoit de mncrime, usturime, jen local;d aspectul de ochi lipii dimineata.