Sunteți pe pagina 1din 1

Ungaria a facut trecerea de la o economie planificata la o economie de piata, cu un venit pe cap de locuitor de aproape doua treimi din media

UE-27. Sectorul privat isi aloca mai mult de 80% din PIB. Proprietatea straina si invetitiile in firmele din Ungaria sunt larg raspandite, cu investitii directe straine cumulate in valoare de mai mult de 70 de miliarde de dolari. La sfatsitul anului 2008, incapacitatea iminenta a ungariei pentru serviciul datoriei pe termen scurt ( ce a fost adusa de criza financiara globala ) a condus Budapesta la obtinerea unui pachet de asistenta financiara de la FMI , UE si Banca Mondiala, ide peste 25 miliarde de dolari. Recesiunea economica globala, scaderea exporturilor, consumul redus intern, si acumularea mijloacelor fixe, afectata de masurile de austeritate ale guvernului, a dus la o contractie economica de 6,8% in 2009. In 2010, noul guvern a implementat o serie de schimbari, inclusiv taierile impozitului pe venit personal si afacerist, dar a impus taxe de criza privind institutiile financiare, companiile energetice si de telecomunicatii si comerciantii cu amanuntul. Programul de salvare al FMI/UE a expirat la sfarsitul anului si a fost inlocuit de PPM ( Post Program Monitoring) si Articolul IV Consultari cu privirela procesele economice fiscal si generale. Economia a inceput sa se redreseze in 2010 cu un impuls mare de exporturi , in special catre Germania, obtinand o cresterede aproximativ 1,7% in anul 2011. La sfarsitul anului 2011 guvenrul a apelat la FMI si UE pentru refinantarea datoriei in valuta. De la aderarea la UE in 2004, Ungaria a fost supusa la procedura de deficit excesiv al CE; Bruxelles a cerut ca guvernul Ungariei sa reduca deficitul bugetar sub 3% din PIB. Dezechilibrul economic desfasurat in Europa de Vest a cauzat ca PIB-ul sa scada cu 1% in 2012. Rata somajului a ramas ridicata la mai mult de 11%.

Romania, care a aderat la UE la data de 1 ianuarie 2007, a inceput tranzitia de la comunism in anul 1989 cu o industrie slaba si un model de iesire nepotrivit pentru nevoile tarii. Consumul intern si investitiile au alimentat o cerstere puternica a PIB-ului si a condus la mari dezechibre ale contului curent. Castigurile macroeconomice ale romaniei au inceput abia recent sa stimuleze crearea unei clase de mijloc si sa combata saracia generalizata din Romania. Coruptia si birocratia continua sa patrunda in mediul de afaceri. Inflatia a crescut in anii 2007-2008, determinata de cererea puternica de consum , cresterea salariilor, cresterea costurilor de energie , o seceta la nivel national si o relaxare a disciplinei fiscale. Ca un rezultat al crizei financiare globale PIB-ul Romaniei a scazut mai mult de 7% in 2009, fapt care a determinat guvernul sa se indatoreze cu 26 mld de dolari din partea FMI, UE si alti creditori internationali. Masurile de austeritate drastice, ca parte a acordului cu FMI a dus la o contractie a PIBului de 1,6% in anul 2010. Economia Romaniei a revenim la o crestere in anul 2011, datorita performantie puternice a exporturilor, intr-un mediu deflationist cauzat de cererea interna slaba. In Martie 2011, Romania si FMI , UE, Banca Mondiala au semnat un acord Stand By in valoare de 6,6 mld de dolari pentru a promova respectarea obiectivelor fiscale, progrese in privinta reformelor structurale si stabilitatea sectorului financiar. Cresterea PIB-ului a incetinit cu mai putin de 1% in 2012.