UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA DEPARTAMENTUL I.D. SPECIALIZAREA: E.C.T.S. ANUL 2006-2007 SEMESTRUL II

PROIECT STATISTICA

INDRUMATOR STIINTIFIC,

Conf. univ. doctor

GRUPA STUDENTI,

PROIECT NR. 2
2

ANCHETA ASUPRA SERVICIILOR OFERITE DE CENTRALELE DIGITALE SI DE SALARIATII ROMTELCOM

CUPRINS
I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. Intrebarea nr. 1 / pag 118 4 Intrebarea nr. 2 / pag 118 4 Intrebarea nr. 4 / pag 118 4 Intrebarea nr. 45 / pag 270 7 Intrebarea nr. 6 / pag 267 10 Intrebarea nr. 8 / pag 267 12 Intrebarea nr. 60 / pag 271 14 Intrebarea nr. 29 / pag 269 16 Intrebarea nr. 1 / pag 267 18 Intrebarea nr. 41 / pag 270 19 Intrebarea nr. 36 / pag 269 23 Intrebarea nr. 24 / pag 268 25 Intrebarea nr. 37 / pag 269 26

XIV. Intrebarea nr. 14 / pag 268 29 XV. Intrebarea nr. 3 / pag 267 29 4

Bibliografie 33

I. Cum comentati alegerea colectivitatii supuse prezentei cercetari? Pot fi extrapolate rezultatele obtinute asupra intregii populatii?

Dupa natura ei,este o colectivitate de stari(de stocuri),mai exact o colectivitate de finite care exprima starea acestora la un moment dat si se caracterizeaza prin esenta lor materiala ,concreta, static si prin faptul ca volumul lor poate fi determinat prin numarea sau masurare la moment dat. Dupa gradul de cuprindere este o colectivitate partial (de selectie)obtinuta ca rezultat al inregistrarii unei parti din colctivitatile generale prin cercetari selective ,anchete. Rezultatele obtinute pot fi extrapolate asupra intregii populatii formata din 1020 abonati telefonici,deoarece au fost intemeiate pe studiul aprofundat al unei parti a populatiei, alegandu-se un numar aproximativ egal de abonati cu domiciuliul in mediu urban si rural.S-a urmarit si s-a obtinut reproducerea in esantion a structurilor polulatiei cu o precizie suficient de buna , pentru a satisface cele mai exigente cerinte .Se stie ca insusirea de baza a colectivitatilor este omogenitatea,iar in acest proiect colectivitatea statistica este omogena pentru ca elementele ei componente au trasaturi esentiale asemanatoare.

II. Identificati cel putin doua intrebari al caror rezulate nu au fost prelucrate si prezentate. Comentati.

P6 . Care sunt principalele schimbari dupa parerea d-voastra, care trebuie facute pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite?

Romtelecom trebuie sa se straduiasca sa schimbe viziunea abonatului legata de monopolul detinut pana in prezent prin transparenta si corectitudinea salariatilor.

P7. Dupa parerea d-voastra cum este tariful convorbirilor telefonice practicat de Romtelecom?

Printre obiectivele acestei cercetari am regasit si cunoasterea opiniei abonatilor telefonici cu privire la tarifele practicate de Romtelecom iar concluzia a fost ca tarifele convorbirilor telefonice sunt acceptabile ( medii dar influenteaza cheltuielile abonatilor. III. Concepei un alt chestionar pentru aceast cercetare n care s ncludei i alte ntrebari viznd aceeai problematic. V rugm s v rezervai cteva momente pentru completarea urmatorului chestionar privind gradul dumneavoastr de satisfacie n legatur cu serviciul nostru. Rspunsurile dumneavoastr ne vor ajuta s cunoatem diversele probleme pe care le-ai putea avea legate de folosirea serviciului nostru. Veti avea nevoie de aproximativ 5 minute pentru a raspunde la acest chestionar.

P1. Cunoatei serviciile speciale oferite de ROMTELECOM prin centrala digital la care suntei conectat? 1. foarte bine 2. bine 3. puin 4. deloc P2. Folosii unul din servicii? 1. da 2. nu 3. nu rspund P3. Care din serviciile urmtoare le folosii? 1. 2. 3. 4. 5. redirijarea imediata a apelurilor apel n ateptare serviciul voces prezentarea identitii liniei chemtoare-clip-a restricia prezentrii identitii linei chemtoare-clir-a 6

6. restricionarea cu parol a apelurilor de plecare 7. apel programat 8. nici unul / nu rspund P4. Ct de satisfcut suntei de urmatoarele aspecte legate de serviciul nostru? Foarte Satisfcut satisfcut Calitile Pre Neutru Nesatisfcut Complet nesatisfcut

P5. Ce v-a deranjat la reprezentantul serviciului clienti? 1. 2. 3. 4. 5. nu a avut rbdare era grbit nu a ascultat ce am avut de spus nu m-a deranjat cu nimic altceva

P6 Serviciul clieni: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Nu m-a informat n mod corect Nu a neles ntrebarea mea Mi-a dat rspunsuri ambigue Nu a putut rezolva problema Este dezorganizat Este destul de eficient Este foarte bun, nu are nevoie de mbuntiri Altceva ..

P7. Cum ai dori s achitai factura telefonic? 1. n numerar la ghieele ROMTELECOM 2. prin cont n banc 3. prin card 4. alt modalitate 5. nu rspund P8. Ce se va ntmpla, dup prerea dumneavoastr cu ROMTELECOM dup apariia concurenei? 1. va rmne lider n telefonia fix 7

2. va pierde muli abonai 3. va ajunge la faliment 4. nu tiu / nu rspund F1. Localitatea de domiciliu:

1. Radaui 2. Satu Mare 3. Volov F2. Sexul 1. masculin 2. feminin F3. Starea civil 1. cstorit 2. necstorit 3. vduv F4. Ocupaia actual agricultor muncitor tehnician, maistru funcionar patron, ntreprinztor, meseria particular F5. Ce vrst avei? 1. 2. 3. 4. 5. ntre 20-24 ani ntre 25-35 ani ntre 35-45 ani ntre 45-55 ani peste 55 ani 1. 2. 3. 4. 5.

4. Miliui 5. Marginea 6. Sucevia

4. divorat 5. concubinaj

6. personal cu studii superioare 7. casnic 8. omer 9. pensionar 10. fr ocupaie

IV. Ce metode de esantionare cunoasteti si care este modul concret in cadrul fiecarei metode? Cat de bine au fost alese caracteristicile, considerate definitorii, ale esantionului din proiectul cu numarul 2? Exemplificati. Esantionul reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatie totale. Metodele verificate in numeroase cazuri ale extragerii unui esation din populatia totala permit sa se calculeze cu o precizie suficient de mare numarul unitatilor incluse in esantion, astfel incat sa se estimeze cu o eroare dinainte calculate caracteristicile urmarite pentru intreaga populatie. Nu este deci suficient sa pui anumite intrebari unui numar oarecare de oameni intalniti intamplator si sa pretinzi apoi ca raspunsurile reprezinta parerile unei intregi populatii. Pentru a avea cu adevarat o valaore ,orice sondaj trebuie sa se bizuie pe metode riguroase de esantionare. Scopul urmarit prin extragerea ,cu respectarea tuturor regulilor si precautiunilor prescrise de teoria sondajului a unui esantion dintr-o populatie este ca valorileobtinute prin prelucrarea datelor privitoare la esantion sa poata fi generalizate asupra intregii populatii. Esantionul trebuie sa aiba o calitate esentiala numita reprezentativitate care consta in capacitatea de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile colectivitatii din care este extras. Un esantion este considerat reprezentativ atunci cand reproduce in structura sa aceeasi structura pe care o prezinta si populatia. Teoria si practica sondajului, demonstreaza ca asigurarea reprezentativitatii esantionului presupune respectarea cu strictete a urmatoarelor conditii: a) includerea in esantion a unitatilor in mod obiectiv fara a acorda preferinta unora dintre ele , fiecare unitate fiind extrasa dupa principiul hazardului cu o probabilitate calculabila egala si dferita de zero; b) esantionul stabilit sa fie suficient de mare ca sa permita redarea trasaturilor esentilae ale populatiei originare, ceea ce va permite obtinerea pe baza datelor de sondaj a unor indicatori cu un grad mare de stabilitate; c) includerea fiecarei unitati in esantion trebuie sa se faca independent de alte unitati; Satisfacerea acestor conditii , are loc prin alegerea celui mai adecvat procedeu de esantionare. In teoria si practica sondajului,pentru formarea esantionului se folosesc mai multe procedee si anume: - procedee de esantionare aleatoare - esantionare dirijata - esantionare mixta I. Esantionarea aleatoare se poate face dupa planuri de sondaje simple,in cazul populatiilor omogene,considerate ca un tot unitary sau dupa planuri de sondaj cu mai multe etape,cum ar fi: statificarea, sondajul multistadial,

multifazic, sondajul de serii,sondajul secvential, etc, pentru populatiile neomogene ,repartizate in diferite subansamble. Metoda de esantionare aleatoare conform careia diferite unitati au aceeasi probabilitate de a fi incluse in esantion se numeste esantionare cu probaililitati egale. Metoda este indicate a se aplica in cazul in care unitatile din populatie sunt de dimensiuni mici si nu exista diferente semnificative intre marimea diferitelor unitati ale populatiei. In practica se aplica metode de esantionare cu probabilitati inegale,adica admitand ca unitatile populatiei au sanse diferite de a fi incluse in esantion. Dintre procedeele de extractie cu probabilitati egale mai folosite in teoria si tehnica sondajului sunt: - procedee absolute aleatoare ,adica procedeul loteriei si procedeul numerelor aleatoare - procedeul mecanic systematic A. Procedeul loteriei consta in extragerea dintr-o urna a unor bile sau jetoane identice reprezentand elementele populatiei; se extrag bile sau jetoane pana se obtine esantionul de marimea proiectata. Procedeul comporta doua variante: - cu reintrodecerea bilelor sau jetoanelor; - fara introducerea bilelor sau jetoanelor; In prima varianta avem de-a face cu un sondaj repetat,volumul populatiei ramanand constant in tot timpul cat dureaza selectia esantionului. La incheierea operatiei,volumul populatiei(N) este mai mic cu o unitate(N-1),iar probabilitatea de includere in esantion fiecarei unitati constanta tot timpul cat dureaza operatia de construire a esantionului. In a doua varianta,bila sau jetonul nu mai sunt reintroduse in urna.Este vorba deci de un sondaj nerepetat. In acest caz ,pe masura ce se extrag bilele su jetoanele,sansele celor ramsase in urna de a fi incluse in esantion cresc. In momentul cand esantionul este completat,numarul bilelor sau jetoanelor ramase in urna este de N-n. Deci probablitatile de includere in esantion cresc. Acest procedeu este indicat in cazurile cand se cerceteaza populatii mai restanse si cu un grad mai mare de omogenitate. B. Procedeul tabelului cu numere intamplatoare Aceste tabele se lacatuiesc cu ajutorul unei masini de amestecat numere denumita si masina randomizatoare,de la englezescul random-aleator.Numerele sunt asezate in mod intamplator pe colane si randuri.Tot la intamplare se stabileste coloana si randul de unde incepe atribuirea diferitelor numere ce se includ in tabel, unitatile formand esantionul. Acest procedeu este o varianta de selectie probabilistic care porneste de la conceptul de nmar aleator. Are sens numai prin asociere cu anumite experimente ,anumite consemnari privind frecvanta de producer a unui fenomen sau

de aparitie a unei anumite caracteristici intr-un proces. Utilizarea tabelelor cu numere aleatoare consta in extragerea din cadrul populatiei a unitatilor ale coror numere de ordine stabilite preintr-o numerotare prealabila,au fost citite dupa o anumita ordine in tabelul numerelor aleatoare. Tabelul contine 10 coloane numerotate de la 1 la 10 si 100 randuri,numerotate de la 1 la 100.Este compus din 10x100=1000 numere a cate patru cifre,grupate cate doua. Citirea numerelor se face de la stanga la dreapta si de sus in jos in ordine crescatoare a numerelor de ordine ale coloanelor si ale randurilor. C. Procedeul mecanic (sistematic) Esantionarea pe baza procedeului mechanic este considerate in teoria sondajelor ca un procedeu cvasi-aleatoriu. Procedeul mecanic presupune ordonarea unitatilor dupa o caracteristica oarecare(ordine alfabetica,nr. de locuinte,etc) prin care sa se asigure includerea pe cat posibil intamplatoare a unitatilor in baza de sondaj. Operatia de alcatuire a esantionului in acest caz este precedata de stabilirea pasului de numararecare trebuie sa fie un numar intreg calculate ca raport intre volumul populatiei si voulmul esantionului.(N/n) Prin calculul pasului de numarare se obtine impartirea populatiei in grupe de volume egale. Pentru constituirea esantionuluise procedeaza in felul urmator : se selecteaza la intamplare (prin tragere la sorti) o unitate din prima grupa lacare se aduaga succesiv paul de nymarare pana la obtinerea celor n unitati ale esantionului. Se alege aleator un numar K ,cuprins intre 1 si p,p fiind cel mai mare numar intreg mai mic decat N/n. Se includ apoi in esantion unitatile cu numerele: k+p, k+2p, k+3p ,etc ,pana la epuizarea listei. II. Esantionarea dirijata se numeste acel sondaj care este facut de un observator, pe cat cu putinta cunoscator al populatiei cercetate care include in mod constient in esantion unitatile considerate ca fiind cele mai reprezentative. Deci ,oricat de bun cunoscator si experimentat ar fi observatorul, alegerea sa personala poata da gres.Dar sunt cazuri in care esantionarea dirijata este preferabila. In primul rand este mult mai ieftina decat orice fel de selectie aleatoare. In al doilea rand, sunt cazuri cand esantioanele sunt atat de mici incat inferentele facute pe baza lor n-ar reprezenta oricum,decat o simpla apreciere. In al treilea rand ,se poate intampla ca datele existente sa fie atat de nesigure incat aprecierea unui expert sa dea rezultate mai sigure decat o selectie riguroasa. Esantionarea dirijata este acel sondaj al carui scop este alcatuirea unui esantion reprezentativ, insa care include in mod constient unitatile considerate reprezentative pentru esantion. Principiul pe baza caruia se include unitatile in esantion este uramtorul: - fie a o caracteristica a populatiei ,cunoscuta. Se presupune ca printr-un procedeu oarecare s-a obtinut un esantion reprezentativ pentru caracteristica A. Atunci se

admite ipoteza ca acest esantion este reprezentativ si pentru o alta caracteristica B, corelata in general cu A. Dintre metodele de esantionare dirijata cea mai folosita este metoda de esantionare pe cote. In acest caz , structura populatiei pe sexe, varsta, categorii socio- profesionale este stabilita dinainte, iar in cadrul fiecarei grupe se include un anumit numar de persoane ,alegerea lor fiind lasata la latitudinea operatorului, cu conditia sa se respecte numarul prestabilit care reda in esantion, ponderea respective grupe in populatie. Alte metode dirijate de formare a esantionului sunt: - metoda voluntariatului - metoda esantionarii la fata locului - metoda itinerariilor - metoda unitatilor tip

III.

Esantionarea mixta

Esenta acestui tip se esantionare consta in impartirea intregii populatii in straturi dupa criteria corespunzatoare scopurilor sondajului si in alegerea din fiecare strat a unui esantion ,cu respecatrea regulilor esantionarii. Esantionarea statificata este cel mai frecvent aplicata in cercetarea fenomenelor social-economice de masa. In cazul proiectului nostru, procedeul de esantioanre ales ,adica metoda selectiei mecanice,este cel mai indicat. Colectivitatea ,in cazul de fata este formata din abonatii telefonici instalati in anul 2002. Acesti abonati sunt inscrisi intr-o condica numita Condica de inregistrarea orinelor de serviciu,in functie de data emiterii acestui ordin de serviciu.S-a ales acesta metoda pentru ca abonatii sunt trecuti intr-o lista iar pentru stabilirea pasului de numarare s-a utilizat formula:K=N/n, unde N reprezinta numarul total de instalari din anul 2002 si n numarul unitatilor esantionului. Astfel,numarul instalarilor din anul 2002 era de 1020 iar marimea esantionului propus este de 60. Pasul K =1020/60=17. Primele 17 instalari au fost supuse unei extrageri intamplatoare si a iesit numarul de ordine 12. Prin urmare, unitatile statistice care au facut parte din esantion au fost numerele :12,29,46,63,80,97,114,131,148,165,182, si tot asa pana la 1010.

V. Ce alte metode de selecie cunoatei i care ar fi mai indicate n realizarea eantionului din cercetarea nr. 2? Argumentai.

1.n teoria i practica statistic, la formarea eantionului se folosesc mai multe procedee cunoscute sub denumirea de selecii aleatoare, selecii subiectiv organizate sau selecii dirijate i selecii mixte. Folosirea seleciei aleatoare exclude orice intervenie subiectiv n alegerea eantionului. Acest obiectiv se poate realiza numai dac selectarea unui element dintr-o populaie este aleatoare (ntmpltoare), dac toate elementele populaiei au aceeai ans de a fi alese. Spre deosebire de seleciile aleatoare, n seleciile dirijate alegerea unitilor se face de ctre persoanele care culeg datele. Selecia mixt combin principiile sondajului aleator cu ale celui dirijat. n acest caz este necesar ca mai nti s se mpart colectivitatea n grupe tipice dup o anumit caracteristic (de exemplu, personalul dup categoria de ncadrare sau dup calificare etc.) i apoi s se extrag aleator cte un eantion din fiecare grup. n practic, seleciile aleatoare (probabilistice) se realizeaz prin mai multe procedee, care deriv dintr-o schem probabilistic corespunztoare rezultatelor obinute prin tragere la sori a unitilor pentru a forma eantionul. Procedeul tragerii la sori Acest procedeu const n extragerea dintr-o urn a unor bile sau alte obiecte identice reprezentnd fiecare o unitate a colectivitii. Extragerea bilelor din urn se face n dou variante: procedeul seleciei repetate (al bilei revenite); procedeul seleciei nerepetate (al bilei nerevenite). n cazul folosirii procedeului bilei revenite, probabilitatea de includere n eantion a fiecrei uniti este constant (p=1/N) tot timpul ct dureaz operaia de construire a eantionului, iar la sfrit n urn rmn (N-1) uniti.

n cel de-al doilea caz, procedeul bilei nerevenite, bila odat extras nu se mai introduce n urn, mrind astfel ansa fiecrei uniti rmas de a intra n eantion (p1=1/N ; p2=1/(N-1);... pn= 1/(N-(n-1))). Rezult n acest caz c n urn rmn la sfrit N-n uniti. Datorit faptului c n cazul seleciei nerepetate este exclus posibilitatea extragerii de mai multe ori a aceleiai uniti, erorile sunt mai mici, deci rezultatele obinute au un grad de precizie mai ridicat. Procedeul tragerii la sori se folosete n cazurile n care colectivitatea general cuprinde un numr mai mic de uniti pentru care se pot asigura bile sau alte obiecte identice care s poat fi incluse ntr-o urn. Procedeul tabelului cu numere aleatoare Pentru folosirea tabelului cu numere aleatoare este necesar numerotarea unitilor colectivitii generale de la 1 la N i apoi extragerea celor n uniti care formeaz eantionul. Procedeul selecie mecanice Procedeul seleciei mecanice presupune ordonarea unitilor colectivitii generale dup o caracteristic oarecare (ordine alfabetic, numrul de la locuin etc.) prin care s se asigure includerea pe ct posibil intmpltoare a unitilor n baza de sondaj. Operaia de alctuire a eantionului n acest caz este precedat de stabilirea pasului de numrare - care trebuie s fie un numr ntreg - calculat ca raport ntre volumul colectivitii generale i volumul colectivitii de selecie (N/n). Prin calculul pasului de numrare se obine mprirea colectivitii generale n

grupe de volum egal. Pentru constituirea eantionului se procedeaz n felul urmtor: se selecteaz la ntmplare (prin tragere la sori) o unitate din prima grup la care se adaug succesiv pasul de numrare pn la obinerea celor n uniti ale eantionului. n cazul proiectului nr. 2 s-a folosit o procedura de eansntionare aleatoare realizata prin metoda seleciei mecanice. Deoarece n cazul proiectului nr. 2 , colectivitatea este format din abonaii telefonici instalai n anul 2002. Pentru stabilirea colectivitaii de cercetare trebuie urmarit omogenitatea ( insuirea de baz a colectivitilor), cercetarea noastr este reprezentat de 1020 de abonati telefonici ( trastura colectivitii) din municipiul Rdui i comunele Dorneti, Volov, Satu Mare, Horodnic, Sucevia i Marginea( elemente de teritoriu). Ca urmare avem o colectivitate statistic de spaiu. Dupa natura lor, colectivitaile se pot imparti n dou categorii: 1. colectiviti de stri ( fine sau lucruri care exprim starea acestora la un moment) 2. colectiviti de micri ( reprezinta manifestri ale colectivitilor de fine sau lucruri) n cazul prezentei colectivitai, aleas dup natura ei, aceasta este o colectivitate de stri. Dac s-ar fi ales alta metod rezultatele obinute din cercetare selectiv nu puteau fi extins la ntreaga colectivitate. VI.Care sunt etapele succesive ce trebuie respectate n realizarea unui studiu statistic. Realizai o ierarhizare o lor n funcie de importana pe care credei c o are fiecare n realizarea, n bune condiii, a studiului cu nr. 2. Obiectul activitii de cercetare statistic presupune aciuni de proiectare i organizare, de culegere, prelucrare, analiz i interpretare a datelor statistice. Activitatea statistic este structurat nu numai n funcie de etapele demersului statistic, ci i n funcie de diviziunea social a muncii, de dezvoltarea sistemului informatic, de alte criterii. Din aceast cauz statistica se ntlnete ca disciplin tiinific i ca domeniu de activitate: statistica teoretic, statistica matematic, statistici de ramur (industrie, comer, agricultur, transporturi etc.), statistica economiei naionale, statistica financiar i actuarial, statistica muncii etc. n funcie de obiectivul urmrit, gradul de generalitate al concluziilor i de mijloacele utilizate, cercetarea statistic presupune dou faze: o faz descriptiv (exploratorie) i o faz inferenial (decizional), ambele faze avnd scop subordonat cunoaterii. Scopul principal i specific statisticii descriptive este acela de a sintetiza i structura ntr-o manier ct mai direct i mai intuitiv, datele de observaie i informaia coninut n acestea. n acest sens utilizeaz, de regul, tabele, grafice, indicatori numerici etc. Atunci cnd observarea s-a fcut prin cercetare selectiv (eantionare) statisticii descriptive i revine rolul de a pune n eviden proprietile eantionului i, pe aceast baz, de a sugera diverse ipoteze cu privire la o posibil extindere a concluziilor la nivelul ntregii populaii. Statistica descriptiv nu-i asum, ns, i rolul de a verifica valoarea de adevr a acestei ipoteze. Un asemenea studiu reclam explicit apelul la modelele probabilistice i, n consecin, face obiectul fazei infereniale a cercetrii statistice.

Dac statistica descriptiv, din punctul de vedere menionat anterior, mai este denumit de unii autori statistica fr modele aleatoare, statisticii infereniale i revine rolul de a extinde rezultatele obinute pe baza datelor din eantion la nivelul populaiei generale i de a confirma sau invalida ipotezele emise a priori sau formulate dup faza exploratorie. Metodologia statisticii infereniale se bazeaz pe teoria probabilitilor i prezint caracteristici specifice cum ar fi: caracterul aleator al eantionrii; generalizarea concluziilor de la eantion la populaia statistic total prin marje specifice de incertitudine; recunoaterea explicit a nesiguranei prediciilor, deoarece incertitudinea implicat este msurat n mod obiectiv i este supus unui control statistic n limite ct mai strnse cu putin. Considerentele privitoare la raportul statistic descriptiv statistic inferenial prezentat anterior, sunt reflectate n figura 1.

VII.Ce alte varinte de prezentare grafica a rezultatelor cunoasteti? Realizati o prezentare grafica utilizand modalitatea pe care o considerati cea mai sugestiva pentru prezentarea rezultatelor din proiectul nr.2 O modalitatea de realizare a analizei si interpretarii datelor statistice o constituie reprezentarea grafica a acestora ,reprezentare care permite vizualizarea datelor statistice in scopul formarii unei imagini intuitive si imediate asupra fenomenului studiat. 1 Graficul unei serii statistice se numeste diagrama structurala. 1.Reprezentarea grafica folosind diagrama circulara Cercul de structura sau diagrama circulara este un cerc a carui arie reprezinta efectivul total al populatiei statistice (100%).Valorile variabilei se reprezinta prin sectoare de cerc ale caror arii sunt proportionale cu frecventele relative ale valorilor variabilei.Cu ajutorul regultii de trei simpla se determina masura unghiului la centru corespunzator fiecarei frecvente. 2.Reprezentarea grafica folosind dreptunghiul de structura Pentru desenarea dreptunghiului de structura se considera un reper cartezian in plan.Axa verticala va fi axa frecventelor relative fi ale valorilor xi ale variabilei statistice. Cu baza pe axa verticala se deseneaza un dreptunghi cu inaltimea de 100 de unitati.Se divizeaza dreptunghiul pe linii orizontale obtinand dreptunghiuri cu ariile proportionale cu frecventele fi. 3.Reprezentarea grafica prin batoane Diagrama structurala cu ajutoarul batoanelor se obtine astfel: 2 se alege un reper cartezian in plan 3 pe axa orizontala se reprezinta valorile xi ale variabilei statistice 4 pe axa verticala se reprezinta frecventele absolute ni sau pifrecventele relative fi corespunzatoare valorilor xi 1 5 segmentul cu extremitatile in punctele cu coordonatele (xi,0), (xi, ni) respectiv (xi, fi) reprezinta batonul corespunzator valorii xi. 4.Reprezentarea grafica prin coloane sau benzi Acest tip de reprezentare grafica foloseste dreptunghiuri cu latimi egale si lungimile proportionale cu frecventele absolute sau cu frecventele relative ale valorilor variabilei statisticei. Daca dreptunghiurile sunt asezate vertical,reprezentarea grafica se numeste diagrama prin coloane, iar daca sunt asezate orizontal reprezentarea grafica se numeste diagrama prin benzi.

5.Poligonul frecventelor O modalitate de vizualizare a datelot unei seriistatistice este poligonul frecventelor care permite reprezentarea grafica sub forma unei curbe.Fie seria statistica cu telor absolute se unesc printr-o linie poligonala de coordonate , .Daca se unesc punctele de coordonate se obtine poligonul frecventelor relative. .6.Histograma Se considera o serie statistica cu variabila cantitativa continua si clasele de valori de amplitudini egale:distributia unui grup de tineri dupa inaltimea exprimata in centimetri: Credeti ca a fost necesara liberalizarea telefonieii fixe in Romania?

Abonatii care cunosc cel mai bine serciviile oferite de ROMTELECOM.

Gradul de cunoastere a serviciilor ROMTELECOM in functie de sex

VIII. Care sunt erorile care pot aparea in realizarea unei cercetari statistice? Cum s-a incercat inlaturarea lor in cadrul studiului? Daca rezultatele sondajului vor fi sau nu reprezentative pentru intreaga populatie depinde,in primul rand de erorile introduce prin insusi procedeul de sondaj. Pentru ca rezulatele sondajului sa fie utilizabile,aceste erori trebuie sa fie cat mai mici,cu atat mai mult cu cat chiar in conditiile cand sondajul a fost facut corect

valorile acestuia nu pot reprezenta decat cu o oarecare aproximatie parametrii populatiei. In acceptiunea cea mai larga, se considera eroare de sondaj abaterea care exista intre valorile calculate prin prelucrarea datelor din esantion si ceea ce s-ar fi obtinut daca s-ar fi organizat o observare toatala si se prelucrau datele de la toate unitatile populatiei. Erorile intalnite in cadrul sondajelor sunt : - erori comune tuturor tipurilor de observari - erori de inregistrare - erori specifice sondajului - erori de reprezentativitate Deoarece inregistrarea se face de un personal specializat pentru un numar restrains de unitati, de regula,in sondaje erorile de inregistrare apar intr-un numar mic de cazuri si pot fi inlaturate cu usurinta printr-un eventual control riguros. Erorile de reprezentativitate specific sondajului ,pot fi de doua feluri:erori sistematice si erori intamplatoare. a)erorile sistematice de reprezentativitate pot fi evitate daca se respecta intocmai principiile teoriei sondajului,prin inlaturarea cauzelor ce duc la producerea lor b)erorile aleatoare de selectie sau de reprezentativitate apar in insasi procesul sondajului,ele se produc chiar daca se respecta riguros principiile teoriei selectiei, deoarece esantionul nu reproduce decat cu o oarecare aproximatie distribuirea variabilelor populatiei.In consecinta,media sau oricare alta valoare a esantionului va prezenta anumite abateri fata de parametrii populatiei. Pentru ca rezulatele sondajului sa fie utile,erorile introduse prin insasi procesul selectiei trebuie sa fie cat mai mici.Procedeul cel mai simplu pentru inlaturarea erorilor de sondaj sau de reprezentativitate constau in marirea volumului esantionului si in alegerea unui tip de sondaj cat mai adecvat scopului cercetarii. In practica sondajului erorile de reprezentativitate se pot calcula ca erori efective, care se pot calcula numai pentru caracteristicile la care s-au obtinut date si dintr-o observare totala si ca erori probabile.

In cadrul proiectului nostru, erorile de sondaj s-a incercat sa fie inlaturate in primul rand prin faptul ca s-a ales tipul de sondaj adecvat scopului cercetarii si prin volumul esantionului potrivit ca marime. Apoi, nu s-au ales deliberat date considerate in mod gresit ca fiind reprezentative si nu s-au ales la nimereala (si nu vorbesc de alegerea aleatoare) elementele sondajului. Alegerea la nimerealaduce foarte rar la o selectie ce poate fi considerata reprezentativa; ea

este supusa in prea mare masura erorilor sistematice. Nu s-a simtit nici dorinta preconceputa a cercetatorului de a obtine un anumit rezultat si nu am intalnit sibstituirea unei unitati de cercetare prin alta care ar fi oferit o mai mare comoditate in obtinerea datelor pentru cercetator. Mentionez si ca intrebarile din chestionar nu au fost formulate gresit, nu au produs confuzii iar ordinea intrebarilor nu a fost defectuoasa. Lungimea chestionarului nu a produs obosela si imprecizie amabelor parti:operatori si intervievati si nu s-au folosit cuvinte cu mai multe intelesuri , termeni tehnici, neologisme care n-au intrat in uzul curent al oamenilor. IX. Analizai dac obiectivele cercetrii nr. 2 se regsesc n chestionarul anchetei ? Obiectivele cercetrii n cadrul anchetei asupra serviciilor oferite de centralele digitale i de salariaii ROMTELECOM sunt: 1. Primul obiectiv este determinarea gradului de cunoatere a serviciilor speciale oferite de centralele automate digitale. Gradul de cunoatere a serviciilor oferite de ROMTELECOM de ctre abonaii telefonici din centralele digitale nou instalate difer n funcie de mai muli factori: 1. localitatea de domiciliu 2. vrsta 3. sexul starea civil 4. ocupaia actual Centralele digitale nou instalate ofer abonailor telefonici servicii interesante, practice dar folosirea lor este condiionat de nsuirea de ctre abonai a instruciunilor de folosire care la prima vedere par a fi destul de greoaie. Serviciul marketing din cadrul ROMTELECOM este interesat de nivelul cunoaterii i folosirii acestor servicii pentru a aciona pe segmentul de pia deficitar. Dup terminarea studiului se vor putea lua msuri exacte pentru a nltura problemele ivite pe teren. Eantionul supus cercetrii este format din abonaii telefonici care au domiciliul n mediul rural sau urban. n anul 2002 au fost instalaii 1020 de noi abonai telefonici. Pentru a putea avea o viziune clar asupra gradului a serviciilor oferite de ROMTELECOM din totalul de 1020 de noi instalri s-a ales un numr aproximativ egal de abonai cu domiciliul n mediul urban i rural. Abonaii care cunosc cel mai bine serviciile oferite de ROMTELECOM sunt cei din Rdui 21,72%, din Satu Mare 1,66% i Volov 1,66%. Este necesar ca aceste servicii s fie cunoscute i n mediul rural mai ales n localitile: Miliui, Marginea i Sucevia. O pondere redus din persoanele intervievate au declarat c serviciile ROMTELECOM nu sunt cunoscute deloc: Rdui 5,5%, Satu Mare 5%, Volov 3,33%, Sucevia 1,66%. 2. Al doilea obiectiv este cunoaterea opiniei abonailor telefonici cu privire la calitatea serviciilor oferite att de centralele digitale ct i de personalul angajat. Prin intermediul acestui obiectiv s-a putut urmri opinia abonailor fa de calitatea serviciilor oferite de ROMTELECOM. De aici rezult c 8,33%din persoanele intervievate consider c ROMTELECOM are servicii de o calitate foarte ridicat, 16,67% susin c serviciile sunt de o calitate ridicat, iar 50% consider c serviciile au o calitate medie. O calitate sczut este

reclamat de 10% dintre corespondeni, foarte sczut de 6,67% dintre intervievai, n timp ce un procent de 8,33%nu au rspuns.

3. Al treilea obiectiv este stabilirea, dup prerile abonailor, a principalelor schimbri necesare care s duc la mbuntirea serviciilor n ROMTELECOM. Schimbrile care pot duce la mbuntirea serviciilor oferite de ROMTELECOM prezente n aceast anchet sunt: s se explice mai clar aceste servicii, personalul s fie mai deschis ctre client, altele, nu tiu| nu rspund. 4. Al patrulea obiectiv este cunoaterea opiniei abonailor telefonici cu privire la tarifele practicate de ROMTELECOM. Tarifele practicate de ROMTELECOM sunt acceptabile pentru fiecare persoan indiferent de statutul social al populaiei. 5. Un alt obiectiv ar fi determinarea gradului de accesibilitate a abonatului telefonic, la serviciile oferite de ROMTELECOM. Cei care folosesc serviciile speciale au fost rugai s rspund pe care din servicii le folosesc pentru a putea fi identificate cele care sunt folosite cel mai puin. Cel mai folosit serviciu este restricionarea cu parol a apelurilor de plecare n procent de 35%. Serviciul voces este folosit n procent de 10%, clip-a n procent de 8,33%, apel n ateptare 5% iar serviciile redirijarea imediat a apelurilor, clir-a, apel programat n procent de 3,33%. 6.Ultimul obiectiv este cunoaterea opiniei abonatului telefonic despre viitorul companiei. Opiniile abonailor ROMTELECOM sunt mprite n legtur cu viitorul companiei: 25% dintre respondeni cred c ROMTELECOM va rmne lider n telefonia fix, 50%dintre persoanele chestionate cred c ROMTELECOM va pierde muli abonai, 16,67%cred c ROMTELECOM va intra n procedura de faliment, 8,33% nu au rspuns. Da, consider c au fost analizate toate obiectivele cercetrii ce se regsesc n chestionarul anchetei. X. Care credeti ca este metoda cea mai buna de prezentare a rezultatelor unui studiu: prin tabele de frecventa sau prezentare grafica ? Argumentati . Tabele statistice n scopul unei prezentri ordonate, sugestive a informaiilor i pentru sistematizarea datelor n vederea prelucrrii, n statistic sunt frecvent utilizate tabelele. Tabelele sunt formate dintr-o reea de rubrici coninnd date numerice i text care permit caracterizarea statistic a fenomenului studiat n condiii specifice de timp i spaiu. n continuare sunt prezentate elementele obligatorii de coninut i de form pe care le regsim ntr-un tabel,

 Titlul tabelului precizeaz caracteristica sau caracteristicile principale la care se refer datele prezentate; pe lng acest titlu general, n interiorul tabelului pot exista subtitluri, care se refer la elementele componente ale subiectului i predicatului. Subiectul este reprezentat de colectivitatea statistic supus analizei i se nscrie n capetele rndurilor; n exemplul considerat subiectul este reprezentat de grupele de ri n care export Romnia. Predicatul este format din sistemul de caracteristici pentru care s-a fcut centralizarea datelor. Acestea se nscriu n capetele coloanelor. n tabelul 2.7.1 predicatul este valoarea exportului. Unitatea de msur se nscrie distinct pentru fiecare caracteristic in coloana respectiv. Dac este comun tuturor datelor se trece deasupra tabelului, n dreapta. Sursa de date. Notele explicative sunt utilizate atunci cnd este necesar s se clarifice unele abordri metodologice sau noiuni mai puin cunoscute. Corespunztor varietii de grupri posibile, exist mai multe tipuri de tabele statistice. Tabelul descriptiv este utilizat pentru nregistrarea i prezentarea datelor primare n etapa culegerii datelor. Tabelul simplu nscrie indicatori statistici ordonai din punct de vedere cronologic, teritorial sau organizatoric. Tabelul pe grupe prezint rezultatele unei grupri simple cu centralizarea numrului unitilor pe grupe Acest tip de tabel poate fi utilizat n analiza corelaiei statistice ntruct evideniaz legturile dintre variaia caracteristicii de grupare i caracteristicile dependente. Tabelul combinat reflect o grupare a datelor dup cel puin dou caracteristici. Acest tip de tabel permite att analiza separat a formei de variaie a celor dou caracteristici luate independent, ct i analiza legturilor dintre ele. Ofer o bun sistematizare a datelor n vederea aplicrii metodelor de calcul a corelaiei. Tabelul cu dubl intrare este o variant a tabelului combinat care prezint variaia simultan a colectivitii dup dou caracteristici: una cauzal (factor de influen) i cealalt rezultativ (dependent). O form particular a acestui tip de tabel o reprezint tabelul de asociere , care se utilizeaz n cazul caracteristicilor alternative. Acestea sunt variabile care nu admit dect dou forme de manifestare (candidat admis-respins, norme ndeplinite-nendeplinite, produs bun-rebutat, familii cu copii-fr copii etc.).

Grafice statistice O prezentare sugestiv i accesibil a informaiei statistice, dei mai puin precis dect tabelele i seriile statistice, se poate realiza prin intermediul graficelor. Graficul permite evidenierea: variaiei valorilor observate; densitii de repartiie a frecvenelor; raporturilor de mrime; interdependenelor dintre indicatori. Graficele reprezint un mijloc de prezentare a rezultatelor sistematizrii datelor n etapa prelucrrii primare. n faza de prelucrare a datelor, graficul orienteaz alegerea modelelor de calcul statistic (de exemplu, alegerea metodei de ajustare a seriilor cronologice, alegerea funciei matematice dup care se realizeaz corelaia etc.). Elementele care definesc un grafic sunt: titlul, reeaua graficului, axele de coordonate, scara de reprezentare, note explicative (sursa datelor, legenda simbolurilor utilizate). Titlul graficului coincide frecvent cu titlul tabelului pe care l reprezint. Trebuie s satisfac aceleai condiii: claritate, identificare concis a fenomenului reprezentat i localizarea acestuia n timp i spaiu. Reeaua graficului este format din sistemul de linii paralele (verticale i orizontale) care ghideaz amplasarea pe grafic a mrimilor reprezentate, dac se utilizeaz sistemul de coordonate rectangulare. n cazul folosirii coordonatelor polare, reeaua este format din cercuri concentrice. De regul, graficele statistice utilizeaz sistemul de coordonate rectangulare. Pe axa absciselor (OX) se trec variantele sau intervalele de variaie ale caracteristicii independente, momentele sau intervalele de timp. Pe axa ordonatelor (OY) apar valorile caracteristicii dependente sau frecvenele. Scara de reprezentare se alege n funcie de numrul indicatorilor de reprezentat i ordinul lor de mrime, astfel nct imaginea graficului s fie clar i sugestiv. Scrile de reprezentare pot fi rectilinii sau curbilinii, n funcie de tipul graficului. Scara aritmetic (uniform) presupune distane egale ntre diviziuni. n anumite situaii sunt necesare modaliti diferite de reprezentare. Legenda graficului prezint semnificaia semnelor utilizate: simboluri, prescurtri, hauri. Se plaseaz n dreapta graficului. Sursa datelor explic proveniena datelor reale folosite n grafic. Se trece sub grafic. n practica statistic se folosesc diferite tipuri de grafice pentru a evidenia raporturile de mrime dintre indicatori:

Graficele prin coloane permit o vizualizare rapid a diferenelor de mrime dintre indicatori sau a evoluiei lor n timp. Mrimile indicatorilor prezentai sunt reflectate prin coloane cu baze egale i nlimea proporional cu nivelul indicatorilor. Coloanele pot fi simple (cu distane egale ntre ele sau lipite), cu subdiviziuni i cu orientare n dublu sens (pozitiv, negativ) Acest tip de grafic se folosete pentru un numr redus de valori de reprezentare. n caz contrar, graficul devine prea ncrcat i se prefer cronograma. Reprezint o bun modalitate de popularizare a datelor statistice. Se folosete pentru serii de repartiie (variabile discrete), pentru serii cronologice i teritoriale. Graficele prin benzi sunt asemntoare celor precedente, cu diferena c nivelul indicatorilor este reprezentat prin benzi orizontale de lime egal i de lungime proporional cu mrimea acestora. Benzile sunt egal distanate. Aceste grafice sunt folosite n cazul indicatorilor care pot fi structurai pe componente atunci cnd termenii seriei exprim lungimi, i pentru indicatorii eterogeni cu variaii foarte mari. Graficele care folosesc figuri geometrice sunt utilizate pentru a reda fie mrimea (diagramele de volum), fie structura colectivitii (diagramele de structur). Diagramele de volum folosesc ptratul i cercul pentru a reda fenomene unidimensionale, dreptunghiul, pentru a reprezenta indicatori care se exprim ca produs ntre doi factori i paralelipipedul pentru acei indicatori care se pot determina ca produs ntre trei factori. Ptratele reprezint prin suprafeele lor mrimea indicatorilor Diagramele de structur se folosesc pentru evidenierea structurii colectivitii i a modificrilor structurale. Utilizeaz ptrate, cercuri, semicercuri i dreptunghiuri. Cartogramele se folosesc pentru reprezentarea seriilor de spaiu. Ele au forma unor hri pe care unitile administrativ-teritoriale sunt diferit haurate sau colorate n funcie de mrimea indicatorului de reprezentat. Diagramele de distribuie, specifice seriilor de repartiie de frecvene includ: histograma, poligonul frecvenelor, poligonul frecvenelor cumulate cresctor/descresctor i curba de concentrare (Lorenz). Histograma este un tip de grafic cu un aspect asemntor diagramei cu coloane lipite, dar cu semnificaie diferit. Bazele coloanelor corespund grupelor colectivitii i pot fi egale, n cazul unei grupri pe intervale egale sau inegale, dac gruparea s-a fcut pe intervale neegale de variaie. Curba de concentrare folosete frecvenele relative cumulate. Pe cele dou axe de coordonate se trec greutile specifice cumulate calculate pentru dou serii statistice. Poligonul frecvenelor cumulate reprezint grafic frecvenele cumulate cresctor sau descresctor Corelograma sau graficul norului de puncte este folosit pentru evidenierea legturilor dintre caracteristici, n cazul repartiiilor bidimensionale.

Dupa o analiza in paralel a celor doua metode de prezentare a rezultatelor unui studiu putem considera ca prin tabelel de frecventa sunt mai relevante, ca metoda, in prezentarea rezultatelor unui studiu.

XI. Care sunt tipurile de ntrebri utilizate n realizarea unui chestionar? Enumerai-le dup mai multe criterii de clasificare.

O clasificare tradiional a ntrebrilor dup coninutul informaiei vizate este cea care distinge trei mari categorii: ntrebri factuale de opinie de cunotine Intrebrilor factuale, informaia privete elemente de comportament ale indivizilor anchetai, ale semenilor din jurul lor sau situaii ce caracterizeaz viaa subiecilor sau a comunitilor n cadrul crora ei triesc. n principiu, toate aceste aspecte se materializeaz n fapte comportamentale sau situaionale i ar putea fi nregistrate prin metoda observaiei, dac o asemenea investigare n-ar presupune eforturi extrem de mari. Cte seriale a urmrit omul n ultima sptmn la televizor, la ce or s-a sculat n dimineaa zilei respective, ci bani cheltuie familia pe lun cu hrana, unde i-a petrecut ultimul concediu, la ce vrst a avut primul contact sexual etc. iat cteva mostre de indicatori cu un clar coninut factual, dintr-o gam extrem de ampl i de divers, ce conduc la ntrebri ntlnite n orice chestionar. Se vede deci c rspunsul la aceste ntrebri poate fi judecat n termeni de adevrat sau fals, ntruct ele se refer la o situaie obiectiv i verificabil prin alte mijloace. Intrebrilor de opinie vizeaz aspecte ce in de universul interior al individului, cum ar fi prerile, atitudinile, credinele, ateptrile, proiectarea n viitor, evalurile, ataamentul fa de valori, explicaiile fenomenelor din jurul su, justificrile i motivaia aciunilor etc. Se nelege deci c aici termenul de opinie este luat ntr-un sens mult mai larg dect cel n care se folosete n mod curent; apare deci discutabil utilizarea sa ntr-un asemenea context, ns, pe de o parte, expresia s-a ncetenit iar, pe de alta, este greu de gsit o alt sintagm capabil s acopere un asemenea coninut foarte larg. Caracteristic informaiei coninut n rspunsul la aceste ntrebri este faptul c ea nu poate fi obinut n mod direct prin alte metode dect cele ce fac apel la comunicarea verbal cu subiecii i, deci, c verificarea celor afirmate de acetia este o ntreprindere dificil, posibil (uneori) de realizat doar prin metode indirecte. Intrebrile de cunotine, au i ele un specific foarte clar, ce nu permite nici o confuzie cu celelalte, n spe cele factuale, cu care par a se asemna. Ele evideniaz preocuprile intelectuale ale indivizilor n anumite domenii, ca urmare a unor interese sau a unor situaii de via specifice. Ele pot fi utilizate i ca ntrebri de control. Aa cum o arat i numele, acest gen de ntrebri nu sunt adresate pentru a aduce o informaie propriu-zis din partea respondentului, ci pentru a verifica, a controla acurateea rspunsurilor sale la alte ntrebri. Printre altele, ele pot fi folosite pentru a testa sinceritatea subiectului. -

Dup forma de nregistrare a rspunsurilor, se face, n principu, o distincie ntre ntrebrile: - nchise - care ofer subiectului variante de rspuns prefabricate, respondentul urmnd doar s o aleag pe cea care se potrivete situaiei sau opiniei sale - deschise - reclamnd nregistarea, ct mai fidel i ct mai complet, a rspunsului dat de subiectul chestionat. Ceea ce trebuie foarte bine reinut, este faptul c, n cazul anchetei i, mai ales, al sondajului de opinie, culegerea i interpretarea datelor sunt realizate din perspectiv statistic; aceasta nseamn c prelucrarea informaiei dobndite printr-o ntrebare deschis trebuie efectuat, finalmente, n acelai mod ca i pentru una nchis, deci pornind de la stabilirea de categorii n care este introdus coninutul rspunsurilor. Rezumnd deocamdat lucrurile, putem spune c, n faza de construcie a chestionarului, cercettorul trebuie s decid, n esen, asupra urmtoarelor dou aspecte: a) dac e posibil i preferabil s se stabileasc i s se expliciteze dinainte categoriile de rspunsuri i, n caz afirmativ: b) dac e posibil i preferabil ca subiectul s fie cel care alege cea mai adecvat form de rezumare a rspunsului su, folosind grila de categorii propus. Cele dou ntrebri combinate dau trei soluii posibile, pentru fiecare ntrebare din chestionar: a) se stabilesc a priori categoriile de rspuns i subiectul alege;( avem de a face cu o ntrebare nchis propriu-zis) b) se stabilesc a priori categoriile de rspuns iar operatorul, n funcie de rspunsul subiectului, alege varianta "potrivit";( se vorbete despre o ntrebare deschis) c) se stabilesc a posteriori categoriile de rspuns, urmnd a clasifica "la birou" coninutul rspunsurilor.( este intermediar) Este clar c, n varianta a doua, pentru subiect ntrebarea apare ca fiind deschis, n timp ce, pentru operator, ea este nchis. O ntrebare aflat ntr-o asemenea situaie situaie posibil, firete, numai prin intermediul tehnicii orale de realizare a anchetei am putea-o numi ntrebare aparent-deschis ntrebrile aparent-deschise nu trebuie confundate cu cele mixte sau semideschise sau seminchise. ntrebrile seminchise apar frevent n cercetrile exploratorii sau/i n chestionarele folosite n ancheta pilot, cnd gradul de cunoatere asupra amplitudinii cmpului de situaii posibile i asupra distribuiei acestora este precar. Revenind la principalele tipuri de ntrebri, s mai manionm c, grafic, ntrebrile deschise se evideniaz n chestionar prin aceea c, dup textul prorpiu-zis al ntrebrii, apare un spaiu liber n care operatorul sau subiectul marcheaz rspunsul. Doar atunci cnd subiectul nu poate fi inut n fru i el ne ofer de o manier mult prea ampl rspunsul, este permis o nregistrare selectiv sau rezumativ. Pentru ntrebrile nchise, formele de prezentare grafic a variantelor de rspuns sunt destul de diferite. n cele mai numeroase sitauii, variantele sunt aezate una sub alta, dup textul ntrebrii, i sunt numerotate. Alegerea variantei potrivite se face prin ncercuirea numrului cu funcie de cod din faa variantei respective

Sistemul de variante de rspuns al oricrei ntrebri nchise trebuie s satisfac un numr de condiii elementare, dintre care amintim: a) El trebuie s fie complet, n sensul c orice rspuns posibil trebuie s-i gseasc locul n gama variantelor prevzute. b) El trebuie s fie discriminatoriu, nelegnd prin aceasta c dou situaii semnificativ diferite trebuie suprinse n variante de rspuns diferite. c) El trebuie s fie univoc, adic unui rspuns s-i corespund o singur variant dintre cele oferite. Cel mai simplu sistem de rspuns la o ntrebare nchis este cel cu dou variante de rspuns, care, de regul, pot fi interpretate n termenii de Da/Nu. Folosirea acestui gen de ntrebri este posibil i la ntrebrile factuale, cnd se cere precizarea existenei sau inexistenei unui lucru, efectuarea unei aciuni etc., i la cele de opinie, cnd subiectului i se pretinde o form foarte tranant de exprimare a prerii: e de acord sau nu cu ceva, are o opinie favorabil sau nefavorabil n legtur cu altceva .a.m.d. Experimentele metodologice arat c distribuia rspunsurilor variaz semnificativ n funcie de decizia de a folosi sau nu varianta mijlocie sau varianta nu tiu n legtur cu varianta nu tiu, problema nu este numai sau nu att dac ea trebuie sau nu folosit, ci dac trebuie folosit ca o variant obinuit (plasat la sfritul evantaiului) sau dac n-ar fi necesar ca ea s mbrace forma unei ntrebri filtru, care s precead ntrebarea propriu-zis. Aa cum practic fiecare ntrebare, dar ndeosebi cele de opinie, ar putea avea o variant nu tiu, tot aa fiecare ntrebare din chestionar ar putea fi precedat de una filtru, prin care s se ntrebe oamenii, nainte de a li se cere o opinie, dac au sau nu o opinie n problema respectiv. C n realitate nu se face uz foarte frecvent de asemenea ntrebri filtru nu e un lucru greu de neles. Mai nti, aceasta ar complica inutil chestionarul i ar putea crea dificulti n comunicarea cu subiecii. Apoi, exist o tendin firesc a oamenilor, generat probabil din nevoia de autoprotecie a eului, de a alege, n special n cazul ntrebrilor dificile, varianta care s-l angajeze cel mai puin. Subiectul poate intui rapid c dac d asemenea rspunsuri, atunci va scpa mai uor de persoana din faa lui sau va avea mai puine rubrici de completat n formularul de rspuns.

XII. Care este metoda de selecie adecvat din studiul cu nr. 2? De ce? Datorit faptului c o cercetare total presupune, n primul rnd, un efort financiar ridicat i un timp destul de mare, din ansamblul populaiei vizate pentru cercetare, a fost aleas o parte, numit eantion, ce a fost supus investigaiei. Alegerea se face de aa manier nct, prin intermediul acestui studiu restrns s se obin concluzii cu valabilitate general. Prin investigarea unei pri mici din populaie, corespunztor aleas, se urmrete i n principiu este posibil s se obin, reproducerea n eantion a structurilor populaiei cu o precizie suficient de bun, pentru satisfacerea celei mai exigente cerine practice de precizie. O procedur de eantionare este aleatoare atunci cnd fiecare individ din populaie are o ans calculabil i nenul de a fi ales n eantion. Eantionarea aleatoare se realizeaz prin:

1. tragere la sori; 2. cu ajutorul numerelor ntmpltoare; 3. selecie mecanic. n cazul anchetei de fa, colectivitatea este format din abonaii telefonici instalai n anul 2002. Avnd n vedere specificul locului de munc aceti abonai telefonici sunt nscrii ntr-o condic, numit condic de nregistrare a ordinilor de serviciu n funcie de data emiterii acestui ordin de serviciu. Deoarece aceti abonai sunt deja trecui ntr-o list s-a ales pentru formarea eantionului metoda seleciei mecanice. Pentru stabilirea pasului de numrare s-a utilizat formula: k= N|n, unde N reprezint numrul total de instalri din anul 2002 i n numrul unitilor eantionului. Procedeul seleciei mecanice se folosete dup ce unitile se ordoneaz dup o caracteristic oarecare neesenial i sunt nscrise ntr-o list. Formarea eantionului este precedat de stabilirea unui pas de numrare care se noteaz cu k= N|n, care mparte colectivitatea total n grupe de volum egal. Prin tragerea la sori se selecteaz, la ntmplare, o unitate din prima grup la care se adaug succesiv pasul de numrare pn la obinerea celor n uniti. Corect, numrul instalaiilor din anul 2002 era de 1020iar mrimea eantionului propus este de 60. Pasul k= 1020|60=17. Primele 17 instalaii au fost supuse unei extrageri ntmpltoare i a ieit numrul de ordine 12. Prin urmare unitile statistice care au fcut parte din eantion au fost numerele : 12, 29, 46, XIII.Care sunt etapele de parcurs in realizarea in bune conditii a unui studiu statistic? Cat au fost ele respectate in studiul cu nr. 2 ? ETAPELE STUDIULUI STATISTIC

Studiul statistic cuprinde totalitatea operaiilor de culegere, sistematizare, grupare, prelucrare, analiz i interpretare a datelor i informaiilor necesare pentru cunoaterea fenomenelor i proceselor economico-sociale. Acest proces amplu i complex poate fi structurat n trei etape succesive: observare, prelucrare i analiz. Observarea este prima faz a demersului statistic i are rolul de a asigura datele necesare investigaiei. Observarea presupune o analiz teoretic prealabil, prin care este definit i delimitat colectivitatea statistic supus analizei, se identific unitile statistice i sunt selectate caracteristicile de nregistrare care satisfac cel mai bine cerinele analizei. In continuare este elaborat programul observrii, care clarific problemele metodologice i organizatorice, apoi se trece la culegerea propriu-zis a datelor. Prelucrarea statistic ncepe cu centralizarea, gruparea datelor observrii ca etap pregtitoare n vederea aplicrii metodelor i tehnicilor specifice statisticii. n urma prelucrrii se obin indicatorii statistici.

Mijloacele electronice de calcul permit n prezent prelucrarea unui mare volum de date individuale, care este concentrat n indicatori sintetici, mrimi ce evideniaz esena proceselor i fenomenelor analizate. Datele statistice sunt prezentate sub form de tabele, serii i grafice. Analiza i interpretarea rezultatelor reprezint ultima etap a demersului statistic i, totodat, ncununarea eforturilor din etapele anterioare, de regul, laborioase i ndelungate. Comparnd rezultatele prelucrrii i verificnd ipotezele, se pot formula n final concluzii i explicaii asupra obiectului cercetrii. Totodat, se fundamenteaz calculele de prognoz privind fenomenul analizat. Dei separate n timp i spaiu, cele trei etape ale cercetrii statistice sunt legate logic prin obiectul cercetrii. Observarea trebuie s furnizeze un volum suficient de date de calitate corespunztoare, care s asigure coninut real indicatorilor obinui n etapa prelucrrii. Alegerea celor mai potrivite metode de prelucrare i utilizarea lor n funcie de particularitile domeniului respectiv permit calcularea unor indicatori care surprind esena fenomenului investigat. Corectitudinea concluziilor finale se bazeaz pe autenticitatea datelor i precizia prelucrrii. Observarea este prima faz a cercetrii statistice i const n nregistrarea, dup criterii unitare, a datelor individuale cu privire la fenomenul studiat. Reuita acestei etape depinde de nregistrarea corect a unui volum suficient de date relevante pentru studiul respectiv. Culegerea datelor trebuie s se realizeze la nivelul fiecrei uniti a colectivitii. Observarea statistic trebuie organizat dup un program care cuprinde o serie de elemente metodologice i organizatorice. a) Stabilirea scopului observrii, care precizeaz aspectele ce trebuie clarificate n urma studiului. Scopul observrii este subordonat scopului general al cercetrii statistice i formularea sa exact orienteaz ntregul demers statistic, care este format dintr-o succesiune de operaiuni intercondiionate. Din aceast perspectiv vor fi selectate doar informaiile cu adevrat necesare, care vor fi supuse prelucrrilor ulterioare. b) Obiectul observrii este reprezentat de colectivitatea statistic despre care urmeaz s se culeag date. Aceasta coincide cu colectivitatea statistic general, n cazul observrilor totale, sau este o subcolectivitate a acesteia, n cazul observrilor pariale. Colectivitatea supus observrii trebuie definit i delimitat n timp i spaiu. Colectivitile complexe i de volum mare pot fi observate pe subcolectiviti. Culegerea i prelucrarea primar a datelor statistice c) Unitile de observare sunt componentele individuale distincte ale colectivitii generale. Unitile de observare pot fi simple sau complexe, statice sau dinamice. Definirea lor clar i concis asigur nregistrarea corect a datelor. d) Timpul observrii este momentul sau perioada producerii fenomenului analizat. Pentru observrile statice este un "moment critic", care este bine s corespund unei maxime stabiliti a colectivitii analizate. Pentru nregistrrile dinamice, timpul observrii reprezint o perioad de timp.

e) Momentul n care se face nregistrarea datelor este ulterior timpului observrii, dar poate s coincid cu acesta dac nregistrarea se face odat cu producerea fenomenului. n prelucrarea datelor se reine numai timpul observrii. f) Caracteristicile observrii sunt acele trsturi, proprieti eseniale ale colectivitii care au fost selectate pentru a fi nregistrate n formulare. Este important s fie nregistrate caracteristicile relevante din punctul de vedere al scopului cercetrii. Deseori, caracteristicile se trec n programul observrii sub form de ntrebri. Acestea pot fi cu rspunsuri deschise (se admite orice variant de rspuns) sau nchise (rspunsuri listate). g) Formularele observrii, nsoite de instruciuni de completare, asigur culegerea datelor ntr-o form unitar, sistematizat, facilitnd prelucrrile ulterioare. h) Locul observrii este de regul chiar locul producerii fenomenului. Difer de acesta atunci cnd datele sunt preluate din diferite publicaii, din evidene contabile etc. Buna desfurare a observrii impune i rezolvarea unor probleme organizatorice cum sunt: elaborarea listei unitilor care vor fi supuse observrii, instruirea persoanelor care vor efectua nregistrarea datelor, tiprirea i difuzarea formularelor, operaiuni de ndrumare i control, popularizarea operaiunilor etc. METODE DE OBSERVARE STATISTIC Observarea se poate realiza prin nregistrarea direct a datelor sau indirect, fie prin interogare (pe baz de chestionar), fie prin preluarea datelor deja existente n documente contabile. Observarea poate fi total, dac se includ toate unitile colectivitii statistice (este cazul recensmntului i al raportrilor statistice) sau parial, atunci cnd datele se nregistreaz doar pentru un numr mai redus de uniti statistice (sondaj). Observarea poate fi curent, dac datele se nregistreaz permanent, pe msur ce se produc evenimentele vizate, periodic, atunci cnd survine la anumite intervale de timp bine stabilite, i special organizat, dac se efectueaz la intervale mari, neregulate, de timp. n practica statistic, metodele de observare folosite frecvent sunt: rapoartele statistice; cercetarea selectiv (sondajul); recensmntul; ancheta statistic; observarea prii principale; monografia. Avand in vedere toti acesti pasi teoretici de urmat intr-un studiu statistic si analizand studiul cu numarul 2 :Ancheta asupra serviciilor oferite de centralele digitale si de salariatii Romtelecom putem afirma ca etapele de parcurs in realizarea

lui au fost respectate .Consideram acest lucru deoarece avem in vedere evolutia activitatilor ROMTELECOM , care intr-o anumita masura incearca sa-si remedieze lacunele prin schimbarea tacticii , si anume : daca pana acum atentia a fost indreptata asupra dezvoltarii retelelor telefonice , acum se urmareste sa se acorde o atentie deosebita clientului si serviciilor oferite . Daca toate aceste date odata prezentate serviciului marketing si resurse umane din cadrul unitatii , vor ajuta la demararea unor actiuni clare si precise in privinta rezolvarii nemultumirilor si cerintelor clientilor atunci putem spune ca acest studio si-a atins scopul . XIV. Ce sunt intrebarile de identificare si care este rolul lor in cadrul chestionarului din cercetarea nr.2?

Intrebarile de identificare sunt: F1 , F2 , F3 , F4 ,F5. Ele permit caracerizarea abonatilor telefonici in functie de localitatile de domiciliu (mediul urban si mediul rural), sex, stare civila, varsta, nivelul de instruire,locul de munca.Sunt intrebari inchise care nu urmaresc decat alegerea raspunsurilor dinainte fixate in chestionar. Aceste intrebari privesc fapte concrete si se numesc intrebari factologice (ne referim la tipul de intrebari si exactitatea raspunsurilor). Unele intrebari factologice poarta denumirea de intrebri de clasificare si se pun mai ales pentru a obtine informatii prin care analiza raspunsurilor sa le poata grupa dupa categoriile de respondent. Intrebarile de clasificare sunt lasate de obicei la sfarsitul chestionarului. Dar fie ca sunt de un fel sau altul,intrebarile cuprinse in chestionare trebuie sa fie : - la obiect - sa fie formulate intr-un limbaj pe intelesul tuturor - sa fie eviate formularile vagi, neprecise de felul in general,totul, cam cum - sa se evite intrebarile tendentioase - sa se evite intrebarile ipotetice Dincolo de regulile prescrise si acceptate de toata lumea , formularea intrebarilor ramane o chestiune de bun simt si de experienta.

XV. Ganditi si realizati un nou chestionar pe baza obiectivelor cercetarii nr.2

CHESTIONAR

V rugm s colaborai la realizarea unei cercetri privind opiniile abonailor telefonici ROMTELECOM cu privire la serviciile oferite i la comportamentul salariailor rspunznd cu sinceritate la ntrebrile din acest chestionar. P1. Ai apelat la serviciile ROMTELECOM ? 1. da 2. nu 3. nu tiu P2. Folosii foarte des serviciile ROMTELECOM ? 1. da 2. nu 3. nu tiu P3. Cunoatei toate serviciile de telefonie fix oferite de ROMTELECOM ? 1. foarte bine 2. bine 3. puin 4. deloc P4. Suntei mulumii de serviciile ROMTELECOM ? 1. da 2. nu 3. nu rspund P5. Ai sftui i alte persoane s foloseasc aceste servicii ? 1. da 2. nu 3. nu rspund P6. Ce servicii i sunt de mare folos, pe care le foloseti ? 1. redirijarea imediat a apelurilor 2. apel n ateptare 3. serviciul voces 4. prezentarea identitii liniei chemtoare-clip-a 5. restricia prezentrii identitii liniei chemtoare-clir-a 6. restricionarea cu parol a apelurilor de plecare 7. apel program 8. nici unul| nu rspund P7. Ai apelat n cursul activitii dumneavoastr la serviciile ROMTELECOM, cum apreciai nivelul calitii? 1. 2. 3. 4. 5. 6. foarte ridicat ridicat mediu sczut foarte sczut nu rspund

P8. Avei nemulumiri legate de calitatea serviciilor, ce schimbri trebuie fcute pentru mbuntirea serviciilor ? 1. s se explice mai clar aceste servicii 2. personalul s fie mai deschis ctre client 3. altele 4. nu tiu| nu rspund P9. Cum vi se par tarifele practicate de ROMTELECOM ? 1. foarte sczut 2. sczut 3. mediu 4. ridicat 5. foarte ridicat 6. nu rspund P10. Cum dorii s achitai contravaloarea facturii telefonice ? 1. n numerar la ghieele ROMTELECOM 2. prin cont la banc 3. prin card 4. alt modalitate 5. nu rspund P11. Telefonia fix din Romnia a fost liberalizat, odat cu aceasta a aprut concurena ceea ce necesit schimbarea politicii de marketing, ce prere avei acum despre ROMTELECOM? 1. va rmne lider n telefonia fix 2. va pierde muli abonai 3. va ajunge la faliment 4. nu tiu| nu rspund F1. Localitatea de domiciliu: 1. Rdui 2. Satu Mare 3. Vorone 4. Miliui 5. Marginea 6. Sucevia F2. Sexul 1. masculin 2. feminin F3. Starea civil 1. 2. 3. 4. cstorit necstorit vduv divorat

5. concubinaj F4. Ocupaia actual 1. agricultor 2. muncitor 3. tehnician, maistru 4. funcionar 5. patron, ntreprinztor, meseria particular 6. personal cu studii superioare 7. casnic 8. omer 9. pensionar 10. fr ocupaie F5. Ce vrst avei ? 1. 2. 3. 4. 5. ntre 20-25 ani ntre 25-35 ani ntre 35-45 ani ntre 45-55 ani peste 55 ani

BIBLIOGRAFIE:

Cristian Valentin Hapenciuc - Statistica Aplicatii Cristian Valentin Hapenciuc - Statistica Curs pentru invatamant la distanta Dumitru Porojan - Statistica si Teoria Sondajului Mariana Elena Balu Statistica aplicata in economie www.ase.ro/biblioteca www.promovare-afaceri.com