Capitolul 2

REDRESOARE TRIFAZATE 2.1. Introducere Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face printr-o reţea mono sau trifazată de curent alternativ (c.a.). În foarte multe aplicaţii sunt necesare surse de curent continuu (c.c.), conversia realizându-se prin intermediul redresoarelor. Utilizările tipice ale redresoarelor de mare putere sunt sintetizate în Fig. 2.1. O instalaţie de redresare se compune din : − transformatorul de reţea, care aduce tensiunea U [V] alternativă la parametrii necesari 10 5 utilizatorului sau realizează conexiuni speciale; 4 10 Radio dispozitivele redresoare ; emisie − filtrul de netezire; Tractiune 3 10 − dispozitivele de Laminare conectare şi deconectare, 2 precum şi dispozitivele de Telecomunicatii 10 Electrolize protecţie; Sudura − traductoare de curent Galvanotehnica 10 Incarcare şi tensiune şi circuite de acumulatoare măsurare, comandă şi control. La puteri mai mari de I [A] 4 2 3 10 10 5 0 10 10 10 2…3 KVA, se folosesc practic numai redresoare trifazate, Fig. 2.1. Domenii de utilizare ale redresoarelor de deoarece au următoarele mare putere avantaje : 47

asigură o încărcare simetrică a reţelei trifazate de c. a. ; riplul tensiunii redresate rezultă mai redus, fiind necesare filtre de netezire de dimensiuni mici ; − pentru aceeaşi putere transmisă circuitului de sarcină dimensiunile transformatorului de reţea sunt mai reduse ; − factorul de distorsiune al curentului absorbit de la reţeaua de c. a. este mai mic. Spaţiul limitat al lucrării nu ne permite să abordăm decât teoria ideală a redresoarelor trifazate, în care se pleacă de la următoarele ipoteze simplificatoare: − transformatorul de reţea este de putere infinită, furnizând un sistem trifazat simetric de tensiuni perfect sinusoidale; − dispozitivele redresoare sunt ideale, au rezistenţă nulă la conducţie şi infinită la blocare şi cu timpii de comutaţie nuli ; − nu există inductanţe care să se opună transferului instantaneu al curentului de pe un dispozitiv redresor pe următorul ; − circuitul de sarcină al redresorului conţine, fie o inductanţă foarte mare, care să menţină practic constant curentul continuu, fie doar o rezistenţă. În final, se va analiza şi cazul existenţei unei surse de tensiune.
− −

2.2. Redresorul trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului se dă în Fig. 2.2, iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode se dau în Fig. 2.3. La acest redresor, secundarul trebuie să fie conectat în stea, datorită modului de conectare al circuitului de sarcină, primarul transformatorului putându-se conecta fie în triunghi (ca în fig. 2.2), fie în stea. Existenţa inductanţei foarte mari din circuitul de sarcină, care ne permite să considerăm curentul continuu practic constant, defineşte aşa-numitul regim normal de funcţionare al redresorului.

R v p1 n 1 v p2

S

T n 1 v p3 n1

v1

n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 D3 L D2 D1 i D3 i D 1 i D2
I d = const

vd

Fig. 2.2. Redresor trifazat cu punct median funcţonând pe sarcină puternic inductivă.

48

Tensiunea şi curentul redresat se notează cu indicele „ d ” de la cuvântul englezesc „ direct ”. La un moment dat conduce o singură diodă, şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv, celelalte două fiind astfel polarizate invers. Dacă dioda v1 v d v 2 v3 ∆v d 2π care conduce este 3 D1 , atunci vd = v1 , 2V π π 0 dacă este D2 , + − ωt v D1 3 3 vd = v2 şi, dacă este −v 31 6V D3 , vd = v3. v12 Se obţine forma de i D1 Id undă a tensiunii redresate vd cea ωt i D2 Id reprezentată cu linie plină în Fig. ωt i D3 Id 2.3. ωt Ea conţine trei pulsuri într-o Fig.2. 3. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode. perioadă a tensiunii alternative a reţelei. Dacă notăm această perioadă cu T = 20 ms, atunci perioada şi pulsaţia tensiunii redresate var fi : 20 2π 2π Td = = 6,66ms (2.1) ωd = =3 = 3ω 3 Td T ω fiind pulsaţia tensiunii reţelei ω =2πf=314 s-1 Riplul tensiunii redresate este:
∆vd = 2V − 2V cos π = 3 2V 2

(2.2)

unde V este valoarea efectivă a tensiunii pe o infăşurare secundară a transformatorului. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia :
V davr = 1 Td
t1 + T d t1

v d dt =

1 ω Td

ω t1 + ω T d ω t1

∫ vd dω t

ωTd =

2π 3

(2.3)

Alegând originea de timp ca în fig. 2.3, tensiunea redresată va fi dată de relaţia :

v d = 2V cos ω t iar valoarea sa medie va fi dată de relaţia:

(2.4)

49

V davr

3 = 2π

+

π − 3

π 3

2V cos ω td ω t =

3 6V 2π

(2.5)

indicele avr provenind de la cuvântul englezesc „ average ” . Valoarea efectivă a tensiunii redresate este :
V drms = 1 Td
t1 + T d t1

∫ v d dt
2

=

1 ω Td

ω t1 + ω T d 2 vd dωt ω t1

V drms =

3 2π

+

π − 3

∫ 2V

π 3

2

cos 2 ω td ω t = V 1 +

3 3 4π

(2.6)

indicele rms provine de la denumirea din engleză „ root mean square ”. Considerând ( Fig. 2.2. ) avem: vd = v L + v R = v L + RI d (2.7) i D şi, ţinând cont că tensiunea medie pe o γ bobină ideală este nulă, rezultă : tg γ = r D Vdavr = VLavr + RI d VLavr = 0
Vdavr 3 6V (2.8) = R 2πR Conţinutul în armonici al tensiunii redresate vd se obţine făcând o analiză Fourier. Cu originea de timp din Fig. 2.3, tensiunea vd este o funcţie pară şi seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus ai căror coeficienţi sunt: Id = Cn =
2 Td
t1 +Td t1

0

VD

vD

Fig. 2.4. Aproximarea caracteristicii diodei.

∫ vd cos nω d dt =

2 ω Td

ω t1 + ω Td ω t1

∫ vd cos nω d dωt , n ∈N
3 6V 2 2π 9n 2 − 1 (2.9)

Cn =

3 π

+

π − 3

π 3

2V cos ω t cos 3n ω td ω t = (− 1)n +1

Raportând amplitudinea armonicii de ordin n ( 2Vdn ), care este

50

obţinem : I PDavr = d (VD + rD I d ) (2. atunci vD1 ≈ 0.16) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : V2 2 = davr (2. în Fig. 2.12) Se observă că puterea instantanee este o funcţie periodică.4. Puterea instantanee disipată pe o diodă este: 2 p D = v D iD = VD iD + rD iD (2. având aceeaşi perioadă ca şi curentul prin diodă iD . 2.10) = = 2 Vdavr Vdavr 9n − 1 În vederea deducerii puterii medii disipate pe diodă la conducţie directă.15) 3 în care Id se calculează cu relaţia (2.3 s-a reprezentat cu linie întreruptă forma de undă a tensiunii la bornele diodei D1 . 2.11) unde rD ete rezistenţa dinamică a diodei. obţinem : 2Vdn Cn 2 (2. la valoarea medie a tensiunii redresate.6V. iar VD = 0.14) Introducând aceste valori în relaţia (2. iar VD şi rD sunt date de catalogul pentru diode. şi 51 . vD = VD + rD iD (2. se aproximează caracteristica statică a diodei prin două segmente de dreaptă ca în Fig. În acest scop. Curentul maxim repetitiv prin diode este : I DRM = I d (2.12).egală cu valoarea absolută a coeficientului Cn .13) 1 1 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 PDavr = VD I Davr + rD I Drms Cu ajutorul formelor de undă din Fig. ⎛ 1 t1+T ⎞ ⎛ t1+T 2 ⎞ 1 t1+T ⎟ + rD ⎜ 1 ∫ id ⎟ PDavr = p D dt =VD ⎜ i dt ∫ ∫ d ⎜T t ⎟ ⎜ T t dt ⎟ T t1 (2. adică T.3 se pot calcula valorile medii şi efective ale curentului printr-o diodă astfel : I Davr = 1 2π 2π 3 0 ∫ I d dω t = Id 2 1 I Drms = 2π 3 2π 3 0 ∫ I d dt = 2 2 Id 3 (2. trebuie cunoscută şi tensiunea inversă maximă ce se aplică unei diode. Ea rezultă din observaţia că. vD1.8). dacă conduce D1.17) Pdavr = RI d R Când se aleg din catalog diodele redresoare în afara curenţilor.

Redresor trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină pur rezistivă În schema redresorului din Fig.v31.5) şi (2. în cazul de faţă. iar dacă conduce D3. s-a reprezentat pentru simplificare doar secundarul transformatorului de reţea.21) Curentul maxim repetitiv prin diodă este: 2V I DRM = R Puterea instantanee disipată în circuitul de sarcină este : v2 pd = d R iar puterea medie se calculează cu relaţia : (2. vD3 ≈ .22) (2. Deci mărimile Vdavr şi Vdrms se vor calcula cu relaţiile (2. vom avea i = D1 v1 R când conduceD2: i = D2 v v2 .19) deci forma de undă a curentului redresat repetă.6.dacă conduce D2. la altă scară. Dacă sarcina este pur rezistivă. 2. între tensiunea redresată şi curentul redresat există relaţia : vd = Rid (2. vD2 ≈ v12.23) 52 . forma de undă a tensiunii redresate.6). printr-o diodă este : I Davr 1 = 2π π − 3 ∫ 2V 6V cos ω td ω t = R 2 πR (2. şi când conduce D3 : i D3 = 3 .20) iar valoarea efectivă a acestui curent : I Drms = 1 2π − V 1 2V 2 3 2 ∫ R 2 cos ωt = R 3 + 4π π 3 π 3 (2. R R π 3 Valoarea medie a curentului. rezultă astfel relaţia : VDRRM = 6V (2.18) 2. 2.5.3.). care este identică cu cea din cazul sarcinii puternic inductive (Fig. Pe intervalul de timp în care conduce dioda D1.

24) = vd dt = ∫ ⎟ R ⎜ Td t R R ⎜ 4π ⎟ t1 ⎝ ⎠ 1 ⎝ ⎠ Spre deosebire de cazul sarcinii puternic inductive. 2. care permit modificarea tensiunii redresate şi a curentului redresat.8 cu α. pentru calculul puterii medii disipate în circuitul de sarcină. După comutarea directă a acestuia (pentru comutarea directă se foloseşte curent şi termenul de aprindere). 2. acum. 2. tiristoare. Impulsurile de aprindere sunt aplicate tiristoarelor cu un unghi de comandă notat în Fig. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului rămâne practic nemodificată cu deosebirea că.6. tensiunea redresată vd = v1 . drept dispozitive redresoare. curentului redresat şi curenţilor prin diode. Formele de undă ale tensiunii redresate.4. Redresor trifazat cu punct median necomandat. Formele de undă care intervin în funcţionare sunt prezentate în Fig. Deducerea relaţiilor şi a formelor de undă se va face în aceleaşi ipoteze simplificatoare ca la redresorul necomandat. iar iT1 = Id .v1 2V vd v2 id i D1 v3 2V R v1 n 2v 2 n 2v 3 D1 D2 n2 R i D1 vd 2V R ωt i D2 i D2 i D3 i d D3 ωt − Fig. acum. Dacă α > αlim = π/6 rad. în momentul t1. Astfel. se folosesc. Pdavr = 1 Td t1 +Td ∫ pd dt = 2.7.5. t1 +Td 2 ⎞ ⎞ 1⎛ V2 ⎛ 2 ⎟ Vdrms ⎜ 1 ⎜1 + 3 3 ⎟ (2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă. se foloseşte valoarea efectivă a tensiunii redresate. în forma de undă a tensiunii redresate apar pulsuri de tensiune negative datorate faptului că tiristorul continuă să conducă şi după 53 . Schema redresorului este dată în Fig. 2. se trimite un impuls de comandă în circuitul poartă – catod al tiristorului T1.8. Se defineşte unghiul de comandă ca fiind unghiul electric măsurat din momentul când tiristorul devine polarizat direct (deci din momentul în care ar intra în conducţie dacă ar fi diodă ) şi până în momentul când primeşte impuls de aprindere . 2. π 3 0 + π 3 i D3 ωt ωt Fig.

2. redresoarele trebuie considerate ca fiind convertoare cu comutaţia de la reţea şi nu cu comutaţie naturală. cum le consideră unii autori [ 2 ]. tiristorul T1 va comuta invers ( se va stinge).mare i T1 i T2 i T3 I d α = const v dα Fig. Unghiul αlim se numeşte unghi de comandă limită. corespunzător aceluiaşi unghi de aprindere α. impulsurilor de aprindere ale tiristoarelor şi curenţii prin tiristoare pentru α > αlim conducţie vd = v2 şi iT2 = Id . Formele de undă ale tensiunii redresate. Aşadar. Cu T2 în v1 2V R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 T1 T2 T3 L f. v2 v3 α lim v dα − π 3 0 + π 3 α T1 ωt T2 i T1 i T2 T3 i T3 i T3 ωt Id ωt 1 ωt 2 ωt 3 ωt Fig. se comandă tiristorul T2.25) 54 . 2.7. când se aprinde tiristorul T3 vd = v3 şi iT3 = Id. 2. deoarece este polarizat invers de tensiunea de linie v12 . iar după momentul t3 . După aprinderea acestuia. care menţine circulaţia curentului. În momentul t2. datorită inductanţei L.anularea tensiunii fazei la care este conectat. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : V davr α 3 = 2π π +α 3 − π +α 3 ∫ 2V cos ω td ω t = 3 6V cos α = V davr cos α 2π (2. Alegând originea timpului ca în Fig.8. Redresor trifazat cu punct median funcţionând pe sarcină puternic inductivă.8. care este negativă.

0…π/2 rad.26) = cosα Vdavr se numeşte factor de transfer static al redresorului . efectivă şi repetitivă maximă ale curentului printr-un tiristor vor fi date de relaţiile : I Tavrα = I Id 3 2V 6V = cos α . pentru care Vdavrα variază de la 2π Raportul: Vdavrα (2.Indicele α semnifică faptul că relaţia aparţine unui redresor comandat. Relaţia (2.25) ne arată faptul că gama unghiului de comandă α este 3 6V la zero.27) Mărimea curentului redresat. pentru o rezistenţă de sarcină R constantă.29) Pdavrα = davrα = ⎜ ⎟ ⎜ R R ⎝ 2π ⎠ Maximul acestei puteri. Valoarea efectivă a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdrms = 3 2π π +α 3 π − +α 3 ∫ ( 2V cos ωt dωt = V 1 + ) 2 3 3 cos 2α 4π (2. din circuitul de sarcină. unghiul de aprindere variază între 0 şi π/2 pentru alegerea tiristoarelor dintr-un catalog se vor calcula curenţii cu relaţiile I TRMα = I d = 55 . în timpul funcţionării. I Trmsα = d = cos α 2π R 3 2π R 3 3 6V cos α (2. Deci caracteristica de reglaj în putere poate fi definită prin raportul : Pdavrα (2. se obţine din ecuaţia: Vdavr 3 6 V = cos α R 2π R Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : I dα = 2 (2.30) = cos 2 α Pdavr 0 Valorile medie. trebuie să rezulte relaţiile deduse la aceleaşi redresoare.28) ⎞ V2 1 ⎛ 3 6V cos α ⎟ (2. se obţine la α = 0 .31) 2π R Dacă. dar necomandate. Particularizând relaţiile obţinute la redresoarele comandate pentru unghiuri de aprindere α = 0.

31). la altă scară. rezistivă. i T1 i T2 i T3 i d deci valorile medii şi efective ale acesteia se vor calcula respectiv cu Fig. atunci curenţii se vor calcula cu relaţiile ( 2. tensiunea redresată va avea aceeaşi formă de undă T1 T2 T3 ca în cazul sarcinii puternic inductive. 2. deci curenţii v2 prin tiristoare vor fi şi ei pulsuri sinusoidale.9 în care s-a reprezentat doar secundarul transformatorului de reţea.33) 56 . relaţiile (2. aceeaşi formă de undă v1 vd cu vd .31 ) pentru α = αmin. funcţionând pe sarcină pur Curentul redresat va avea. tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare.10. v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Dacă unghiul de comandă al v 12 v 23 R v dα v 31 tiristoarelor α < π /6 = αlim. Formele de undă ale impulsurilor de comandă ale sarcină se va calcula tiristoarelor.32) iar caracteristica de reglaj în putere este dată de raportul : Pdavrα 4π + 3 3 cos 2α = Pdavr 0 4π + 3 3 (2. Dacă însă unghiul de comandă variază între αmin şi π/2. 2. acum cu relaţia : Pdavrα = 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ Vdrms V2 ⎛ α ⎜1 + 3 3 cos 2α ⎟ . Puterea medie ωt disipată în circuitul de Fig.9.25) şi (2. i T3 i T1 2V i T2 valorile medie şi 0 ωt ωt 2 ωt 3 ωt efectivă ale acestor α 1 curenţi calculându-se cu aceleaşi relaţii T1 T2 T3 (2.deduse la redresorul necomandat. Valoarea maximă a tensiunii pe un tiristor şi în acest caz este 6V .27). 2. 2. Redresor trifazat cu punct median comandat.5. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe o sarcină pur rezistivă Vom folosi schema din Fig. Pdavr 0 = V ⎜1 + 3 3 ⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ 4π ⎟ R R ⎝ R ⎝ 4π ⎠ ⎠ (2.

Astfel.Diferenţele semnificative apar atunci când unghiul de comandă al tiristoarelor devine. id =iT1 = v1/R . tensiunea v1 = 0. se trimite un impuls în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. iar id =0. id = iT2 = v2/R. deci vd = v2. Valorile medie şi efective ale curentului printr-un tiristor se vor calcula acum cu relaţiile : π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ I Tavrα = 1 − sin⎜ α − ⎟⎥ 2π R ⎢ 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ I Trmsα = 2π ⎞ V 5π − 6α 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 3 ⎠ R 12π 4π ⎝ (2. Formele de undă corespunzătoare acestei situaţii sunt date în Fig.34) iar valoarea efectivă : Vdrmsα = 3 2π π − +α 3 ∫( π 2 2V cos ωt dωt = V ) 2 2π ⎞ 5π − 6α 3 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ 4π 4π ⎝ α > π/6 (2. α > π /6 rad. vd = 0. În momentul t3. În momentul t2.35) Se observă că. Există intervale de timp în care curentul redresat este nul. corespunzător unghiului de comandă α. deci şi iT1 = 0. După aprinderea acestuia. acest regim de lucru al redresorului numindu-se regim de curent întrerupt.vd = v1. apoi funcţionarea se repetă. în cazul sarcinii pur rezistive. Valoarea medie a tensiunii redresate este : Vdavrα = 3 2π π − +α 3 ∫ π 2 2V cos ωtdωt = 3 2V 2π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ α > π/6 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. 2. şi tiristorul T1 se va stinge natural. gama posibilă de variaţie este α = 0…5π/6 rad. se va aprinde T2.37) 57 . în momentul t1.10.36) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este: V2 V 2 ⎡ 5π − 6α 3 2π ⎞⎤ ⎛ − Pdavrα = drmsα = sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 π π R R ⎢ 4 4 3 ⎠⎥ ⎝ ⎣ ⎦ iar caracteristica de reglaj în putere este: (2.

fie în triunghi. t 2 ] conduc D1 şi v 12 v 23 v 31 i D 1 D4 şi. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este prezentată în Fig.d. R L f. iar formele de undă aferente funcţionării sunt date în Fig. Valoarea medie a tensiunii redresate va fi dată de relaţia : VdavrP 3 = π Id = const. mare vd Fig. necomandată. conduc D1 şi D6 şi vd = -v31 ş. 2. se găsesc în S R T conducţie 2 diode şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv şi cea cu potenţialul catodic cel mai negativ. Se păstrează conexiunea în stea pentru a putea compara relaţiile corespunzătoare acestui redresor cu cele de la conexiunea cu punct median.11. Redresor trifazat în punte. pentru v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 intervalul de timp t ∈ [t1 .11. 2. Redresor trifazat în punte. iar pulsaţia acesteia ωd = 6ω. considerând diodele în conducţie D i D1 D2 2 drept legături electrice.m. t3 ] . 2.Pdavrα Pdavro 2π ⎞ ⎛ 5π − 6α − 3 sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ ⎝ . În cazul conexiunii în punte. Tensiunea redresată conţine deci 6 pulsuri într-o perioadă a tensiunii alternative de reţea. rezultă imediat i D3 D D 4 i D4 3 vd = v12 . i D5 D 5 D 6 i D6 Pentru intervalul t ∈ [t 2 .6. secundarul transformatorului de reţea poate fi conectat fie în stea.33 ms.12. forma de undă a tensiunii redresate este înfăşurătoarea tensiunilor de linie.39) 58 . cele mai mari în valoare absolută pe acel interval de timp.38) 2. deci perioada tensiunii redresate este Td = T/6 =3. necomandat. α > π/6 = 4π + 3 3 (2. ∫ − π 6 π 6 6V cos ωtdωt = 3 6V π (2. cu sarcină puternic inductivă.a. Într-adevăr. La un moment dat. De v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 aceea.

Id diodele trebuie alese ca să reziste la i D2 i D4 i D6 i D4 ωt tensiunea inversă I d egală cu jumătate din ωt valoarea necesară la Fig.41) 6⎠ ⎝ Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsP = 3 π ∫( − π 6 π 6 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 1 3 + 3 2π (2.13 6V (2. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresorul cu punct curenţilor prin diode.12. pe intervalul t ∈ [t1 . Indicele P semnifică conexiunea în punte. median. în care conduc D1 şi D4. Rezultă de aici că. este necesar un 6V număr dublu de diode. a cărei valoare maximă (amplitudine) este : VDRRM = 6V v1 v2 v3 (2. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-o diodă vor fi: 59 . dar.43) R π R iar valorile medie.această valoare fiind dublă faţă de cea de la redresorul cu punct median. Se observă că. t 2 ] . în v 23 −v12 v 31 −v 23 v12 −v 31 cazul redresorului în vd ∆v d punte.40) adică aceeaşi mărime 2V ωt 2 ωt 4 ωt 6 ca la redresorul cu ωt 3 ωt 1 ωt 5 ωt 1 ωt punct median. Riplul tensiunii redresate este : π⎞ ⎛ ∆vdP = 6V ⎜1 − cos ⎟ = 0. dioda D2 este polarizată invers de tensiunea de linie v12.42) Curentul redresat se calculează cu relaţia : V 3 6V I d = davrP = (2. pentru π 0+ π ωt − aceeaşi valoare medie 6 6 i i D1 i D3 D5 a tensiunii redresate. 2.

rezultă următoarele valori ale curenţilor prin diode : I Drms = I DRM = 1 vdrms V 3 3 = 1+ R 2π 3 R 6V R I Daver = 1 vdavr 6V = 3 R π R (2. se vor obţine formele de undă din Fig. Riplul curentului redresat va fi : ∆v 6V ∆id = d = 0. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Considerând schema din Fig.49) 60 .47) VdavrP VdavrP 36n 2 − 1 2. 2. 2.Id I 6V 3 2V = . iar coeficienţii săi se vor calcula cu relaţia : Cnp = 6 π π − 6 ∫ π 6 6V cos ωt cos 6nωtdωt = (− 1)n+1 6 6V 1 π 36n 2 − 1 (2.14. necomandat. I DRM = I d (2.14.48) R R Forma de undă a curentului printr-o diodă repetă curentul redresat. 2. seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus. I Davr = rezultă că armonicile vor avea frecvenţa f n = 6nf = 300nHz.13. dar numai pe intervalul de timp în care se găseşte în conducţie. I Drms = d = . Cu originea de timp aleasă în Fig.7. 2.12. Forma de undă a tensiunii redresate vd rămâne aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive.13 (2. Curentul redresat id repetă la altă scară forma de undă a tensiunii redresate.45) R π R Pentru analiza conţinutului în armonici al tensiunii redresate în cazul conexiunii în punte şi ţinând cont că pulsaţia tensiunii redresate este ωd = 6ω .44) π R π R 3 3 Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : V2 54 V 2 PdavrP = davrP = 2 (2. Redresor trifazat în punte.46) Raportând aceşti coeficienţi la valoarea medie a tensiunii redresate obţinem amplitudinea normată a armonicii a n-a : Cnp 2VdnP 2 = = (2. Folosind formele de undă din Fig.

2. vd 61 .8.15. 2. Redresor trifazat în punte complet comandată. R n 2v 3 n 2 v 23 v 31 i T 1 T1 i T3 T3 i T5 T5 L f. 2. Deoarece curentul de sarcină se închide în cazul conexiunii în punte. 2.Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜3 + 9 3 ⎟ PdavrP = drmsP = 2π ⎟ R R ⎜ ⎝ ⎠ (2.50) 6V 6V R 6V R v12 −v31 v23 −v12 v31 −v23 vd id i D1 i D4 i D6 i D3 i D2 i D5 i D4 6V R v1 D 2 i D2 D 4 i D4 D 6 i D6 ωt ωt ωt n 2v 2 n 2v 3 n 2 v 12 v 23 v 31 i D D1 1 i D3 D 3 i D5 D 5 R id vd Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate.14. Formele de undă ale tensiunii redresate şi ale curenţilor prin tiristoare.15 şi este aceeaşi ca în cazul redresorului necomandat. mare Fig. doar că diodele sunt inlocuite cu tiristoare.Din acest motiv.13. împreună cu impulsurile de comandă.16. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină puternic inductivă. Fig. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este dată în Fig. 2. fiecare tiristor trebuie comandat cu două impulsuri decalate între ele cu π/3 rad. aşa cum se vede în R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 v 12 T2 i T2 T4 i T4 T6 i T6 I d = const. Puntea redresoare trifazată având sarcină pur rezistivă. prin două tiristoare. curentului redresat şi curenţilor prin diode. sunt date în Fig. de câte ori se trimit impulsuri de comandă trebuie comandate ambele tiristoare care trebuie să conducă. 2.

se trimit impulsuri în circuitul poartă – catod al tiristoarelor T1 şi T4 şi. domeniul de variaţie al unghiului de comandă este α = 0…π/2 rad. la unghiuri ωt T3 mari de comandă α.51) Ca şi la redresorul cu punct median.16. ωt T5 tiristorul T1 poate fi ωt T6 găsit blocat. iar vd = .v31. în continuare rămânând în conducţie T1 şi T6. π − +α 6 ∫ 6V cos ωtdωt = 3 6V cos α = VdavrP cos α π (2. în cazul sarcinii puternic inductive. În i i i T1 T5 T3 ωt momentul t3. corespunzător unghiului de comandă α. S-ar crede că.52) 62 . 2. Fig.16. m. în momentul t2 n-ar mai v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 12 − v 31 trebui comandat şi T1. 6V α În realitate.16. ωt T4 în momentul t2. el fiind deja în vd conducţie. şi la redresorul în punte. a. 2. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. În momentul t1 . Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαP = 3 π π +α 6 π − +α 6 ∫ ( 6V cos ωt ) dωt = 3V 2 1 3 + cos 2α 3 2π (2. valoarea tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. Aprinderea lui T6 face ca T4 să fie polarizat invers de tensiunea de reţea v23 şi să se stingă. după aprinderea acestora. medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : VdavrαP = 3 π π +α 6. 2. vd = v12 În momentul t2 se comandă T1 şi T6 . se trimit Id impulsuri de i T4 i T6 i T2 i T4 comandă către T2 şi ωt Id T6 ş. Alegând ωt ωt 1 ωt 2 ωt 3 originea de timp ca în Fig. d.Fig. la pornire π − 0 + π ωt sau în cazul 6 6 T1 regimului de curent ωt T2 întrerupt.

v 12 v 23 deci valorile sale medie şi efectivă se vor v 31 i i T T1 T2 T1 calcula cu relaţiile (2.9. dar valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula cu aceleaşi relaţii. 2. Se observă că forma de undă a tensiunii redresate rămâne la fel ca în cazul v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 funcţionării pe sarcină puternic inductivă. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină pur rezistivă. Curentul în circuitul de sarcină este : V 3 6V I d = davrαP = cos α (2. Plecând de la aceste forme de undă. Redresor trifazat în punte complet comandată.51 ) şi ( 2. În primul caz.18. sunt date în Fig. trebuie analizată funcţionarea şi deduse relaţiile de interes separat pentru α ≤ π/3 şi α ≥ π/3. formele de undă ale impulsurilor de comandă. tensiunii şi curentului redresat şi ale curenţilor prin tiristoare. 2. doar pe intervalele de vd timp în care se găsesc în conducţie. se vor folosi următoarele relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor : V 6V I TavrαP = davrαP = cos α 3R π R 63 .16 se observă că. 2.53) π R R iar valorile medie. dacă α > π/3rad = αlimP .Din Fig. funcţionând pe sarcină pur rezistivă În Fig. este dată schema punţii trifazate complet comandate având sarcină pur rezistivă. în forma de undă a tensiunii redresate vor aparea şi pulsuri de tensiune negativă. Fig. 2 i T3 T3 Curentul redresat repetă la scara de 1/R T4 i T4 forma de undă a tensiunii redresate.52 ). efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-un tiristor sunt : 6V 3 2V I TavrαP = cos α I TrmsαP = cos α I TRMαP = I d (2. mărimile de mai sus se calculează pentru cel mai mic unghi de comandă care apare în timpul funcţionării. 2.54) π R π R Pentru alegerea tiristoarelor.17. iar i T5 T5 T6 i T6 formele de undă ale curenţilor prin id R tiristoare vor fi identice cu cele ale curentului redresat.17. 2. În acest caz.

2. Astfel.I TrmsαP = VdrmsαP 3R = V 3 3 1+ cos 2α α < π/3 R 2π (2.18.57) VdrmsαP = 3 π π − +α 6 ∫( 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 π⎞ 2 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 2π ⎝ 3⎠ α > π/3 (2. deci iT1 = iT4 = 0 şi cele două i T4 i T6 i T4 ωt i T2 tiristoare se vor stinge natural. În continuare.56) ⎜ ⎟ R R ⎝ 2π ⎠ Dacă unghiul de v 12 − v 31 v 23− v 12 v 31 − v 23 comandă al tiristoarelor devine α α > π/3 rad. ωt T6 T5 iT1 = iT4 = id = v21/R . Deoarece forma de undă a tensiunii redresate se modifică. rămânând stins n-ar avea pe unde să se închidă curentul redresat.58) 64 . 2.55) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜ 3 + 9 3 cos 2α ⎟ PdavrαP = drmsαP = α < π/3 (2. se comandă să ωt T4 T3 T4 conducă tiristoarele T1 şi T4 şi. v21 = 0. vor trebui deduse alte relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale acesteia : VdavrαP 3 = π π − +α 6 π 2 ∫ π 2 6V cos ωtdωt = 3 6V π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 6 ⎟⎥ α > π/3 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. deoarece T1 curenţilor prin tiristoare pentru α < π/3.19. ωt Este acum foarte clar de ce în Fig. după aprinderea lor. vd = v21 . tensiunii. se trece la regim de 6V vd lucru de curent întrerupt. căruia id îi corespund formele de undă din Fig. în ωt T2 T1 momentul t1. curentului redresat şi T1 împreună cu T6 . id = 0 şi vd = 0. În i T3 i T1 i T5 ωt momentul t2. Formele de undă ale impulsurilor de momentul t3 trebuie comandat comandă.

2. Formele de undă ale impulsurilor Puterea medie disipată în de comandă. funcţionând pe sarcină puternic inductivă În cazul conexiunii în punte.60) PdavrαP = 6− sin ⎜ 2α − ⎟⎥ α > π/3 π R ⎢ 2 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ α > π/3 (2. curentului redresat şi circuitul de sarcină se va calcula curenţilor prin tiristoare pentru α > π/3.20.10. A apărut astfel ideea ca doar unul din cele două dispozitive să fie comandat.mare undă corespunzătoare funcţionării cu vd unghiul de comandă α < π/3 rad se dau în Fig. D 2 i D2 i T2 T2 Schema redresorului trifazat în i i T3 T3 D 3 D3 punte semicomandată cu sarcină puternic I = const. d 65 . acum cu relaţia : π ⎞⎤ V2 ⎡ 9 ⎛ (2. 2. Redresor trifazat în punte semicomandată.21.19. mai economică. tensiunii. care devin : I TavrαP = 6V⎡ π ⎞⎤ ⎛ 1 − sin ⎜ α − ⎟⎥ = ⎢ 6 ⎠⎦ π R⎣ ⎝ I TrmsαP = v 12 − v 31 vd α v 23 −v 12 v 31 − v 23 6V 0 π 2 id − T1 π 6 T2 T5 ωt ωt ωt π⎞ 3 V ⎛ = 2− sin ⎜ 2α − ⎟ R 2π ⎝ 3⎠ T4 T5 i T5 i T1 T3 T6 i T3 i T6 i T2 i T5 ωt ωt i T4 ωt Fig.În mod corespunzător. 2.59) ωt 1 ωt 2 ωt 3 2. Formele de undă se înţeleg semicomandată cu sarcină puternic imediat dacă se ţine cont de faptul că un inductivă. iar formele de L f. S-a ajuns la v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 puntea semicomandată. care v 31 D 1 i D1 i T 1 T1 permite totuşi modificarea tensiunii redresate.20. curentul redresat circulă prin două dispozitive redresoare înseriate. Puntea trifazată Fig. 2. se vor modifica şi valorile medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor. v 12 v 23 echipată cu trei tiristoare şi trei diode. R inductivă se dă în Fig.

Deci.v31. Se observă că perioada tensiunii redresate este acum Td = T/3 = 20/3 = 6.62) 66 .21. tensiunii redresate şi curenţilor t3.tiristor intră în conducţie atunci v12 −v 31 v 23 −v12 v 31 −v 23 v 21 când este comandat. dioda I d D3 începe să conducă. fiind polarizată I d invers. la puntea semicomandată. Deci. 2. Fig. t ] conduc T1 şi D3. conduc T2 şi D3 şi vd = v23. Valoarea efectivă a tensiunii redresate este : VdrmsαPS = π ⎤ ⎡ π +α 2 3 ⎢ 6 2 π⎞ ⎥ 2 2 2⎛ ∫ 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos ⎜ ωt − 3 ⎟dωt ⎥ = 2π ⎢ − π +α π ⎝ ⎠ ⎥ ⎢ 6 ⎦ ⎣ 6 =V 3+ 9 3 (1 + cos 2α ) 4π α < π/3 (2. rezultând formele de undă din Fig. pe intervalul t ∈[t 3 . intră în conducţie D1 şi se blochează D3 ş. Formele de undă ale impulsurilor rezultând vd= . se comandă să conducă T1 şi. iar dioda i D1 i D2 i D3 ωt 3 ωt 1 ωt D2 se blochează. deci i T3 i T1 i T2 ωt vd = v12 . În momentul de comandă.21. gama de variaţie a unghiului de comandă este α = 0…π. d. se comandă T2 şi. după π π π − 0 + ωt 6 2 aprinderea acestuia se vor găsi 6 T1 T3 T2 T1 în conducţie T1 şi D2 . Se mai observă din ( 2. Cu originea de timp aleasă. a.61 ) că. m. după prin tiristoare şi diode pentru α < π/3 rad aprinderea acestuia tiristorul T1 se va stinge fiind polarizat invers de tensiunea de reţea v12 . În momentul t4.61) şi indicele PS semnifică faptul că relaţia aparţine punţii trifazate semicomandate. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2 3 VdavrαPS π +α ⎡ π ⎤ 2 π⎞ 3 ⎢ 6 ⎛ = 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos⎜ ωt − ⎟dωt ⎥ ⎥= 2π ⎢ − π∫+ α 3⎠ π ⎝ ⎢ 6 ⎥ 6 ⎣ ⎦ = 3 6V 1 + cos α π 2 (2. pe intervalul ωt 2 ωt 4 ωt t ∈ [t . În momentul t1.66 ms.. t 4 ] . În momentul t2. 2. iar o diodă α atunci când devine polarizată vd 6V direct.

Valorile medie. 2. t 4 ] conduc T2 şi D1 şi vd = . în momentul t1. În momentul t3. devine ωt I polarizată direct dioda D1. iar vd = -v31 .v12 ş. 2. pe intervalul t ∈ [t 3 . m. ca urmare. t3 ] . Valoarea medie a tensiunii redresate este: π 3 6V (1 + cos α ) 2π R VdavrαPS 3 2 3 6V 1 + cos α = ∫ 6V cos ωtdωt = π 2π − π + α 2 6 α > π/3 (2.22 sunt date aceleaşi forme de undă ca în v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 Fig.65) 67 . π] În Fig. În schimb valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαPS = 3 2π π − +α 2 ∫ 6V π 2 2 cos 2 ωtdωt = 3V π−α 1 + sin 2α α > π/3 2π 4π (2. conduc T1 ωt 2 ωt 4 ωt şi D1 şi. tensiunii redresate şi curenţilor prin după aprinderea sa. dar pentru un unghi α vd 6V de comandă α > π/3. a. vd = 0. şi d i D2 ωt 1 i D3 ωt 3 i D1 i D2 intră în conducţie.21. stinge fiind polarizat invers de tensiunea v12.63) I TRMαPS = I DRMαPS = I d = α ∈ [0. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. se comandă T1 şi. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin diode şi tiristoare se calculează cu relaţia : V 6V (1 + cos α ) I TavrαPS = I DavrαPS = davrαPS = 3R 2π R I TrmsαPS = I DrmsαPS = Id 3 = VdavrαPS 3R = 3 2V (1 + cos α ) 2π R (2. Astfel.61). π π 0 + − ωt după aprinderea acestuia vor 2 2 T3 T1 T1 T2 conduce T1 şi D3 . 2. T1 se va tiristoare şi diode pentru α > π/3 rad.22.64) deci se obţine aceeaşi relaţie (2. astfel că pe ωt I d intervalul t ∈ [t 2 . d. Fig. i T1 i T2 i T3 În momentul t2. se comandă T2 şi.

astfel : 6V (1 + cos α ) (2.62).66) I TavrαPS = I DavrαPS = 2π R d 68 . ⎥ şi (2. curentul redresat id = vd/R. 2.62) pentru α < π/3 şi (2.65 ) pentru α > π/3.Se obţine o relaţie diferită de (2. efectivă şi maximă repetitivă ale acestor curenţi. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Schema redresorului şi a circuitului de sarcină este dată în Fig. Id . Domeniile în i T3 T3 D 3 i D3 care conduc tiristoarele şi diodele rămân I = const. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin tiristoare şi diode se vor calcula cu relaţii unice (2. 2. deci pentru calculul valorii efective a ⎡ π⎤ tensiunii redresate trebuie folosite relaţia (2.63).61) şi respectiv (2.25. iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru cazurile α < π/3 şi α > π/3 sunt date în v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Fig. Modificări apar în formele de undă ale curentului redresat şi curenţilor prin tiristoare şi diode. π⎥ . puternic inductive.24 şi respectiv Fig. deci D 2 i D2 i T2 T2 forma de undă repetă. cât şi pentru α > π/3.62) pentru α ∈ ⎢0. Desigur. la altă scară. Deoarece curentul redresat. vd Şi forma de undă a tensiunii Fig. 2. în cazul sarcinii pur v 31 i i T 1 T1 D 1 D1 rezistive. va fi dat de o relaţie unică în 3 toată plaja de variaţie a unghiului de comandă α. R aceleaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive.23. valorile calculate cu cele două relaţii coincid ⎣3 ⎦ π pentru α = rad. atât pentru α < π/3. Din acest motiv. vor trebui utilizate alte relaţii pentru calculul valorilor medie. Ca şi la v 12 v 23 redresoarele anerioare. Valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula tot cu relaţiile (2. Puntea trifazată semicomandată cu sarcină pur redresate este aceeaşi ca în cazul sarcinii rezistivă. 2. Puntea redresoare trifazată semicomandată.65) ⎣ 3⎦ π ⎤ ⎡ prntru α ∈ ⎢ .11.23. forma de undă a tensiunii redresate. şi valorile medie. 2.

v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 α vd id T1 T2 T3 ωt T1 ωt ωt v 12− v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 vd T1 i T1=i D3 α i T1 i D3 i T2 i D1 i T3 i D2 id 6V ωt T2 T1 T3 i T2= i D1 i T3= i D2 ωt ωt Fig. α ≤ π 1+ 4π 3 ⎪R =⎨ π ⎪V 3 ⎛ α ⎞ 3 ⎪ R 2 ⎜1 − π ⎟ + 4π sin 2α . ωt Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α > π/3. ⎥ ⎪ R ⎪ ⎣ 2⎦ (2. π⎥ ⎪ R sin α.69) 2 ⎪ 9V ⎛ π − α 1 ⎞ ⎡π ⎤ ⎪ R ⎜ 2π + 4π sin 2α ⎟. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : ⎧ 3V 2 ⎡ 3 3 ⎤ π⎤ (1 + cos 2α )⎥. α ∈ ⎡ ⎪ ⎢1 + ⎢0.24. 2. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α < π/3. pentru α > π/3 rad. 2. α ∈ ⎢ ⎣2 ⎦ ⎩ Se observă din formele de undă din Fig. α ≥ 3 ⎝ ⎠ ⎩ (2. α ∈ ⎢0. că. redresorul intră în regim de curent întrerupt.25. 2. α ∈ ⎢ 3 . 3 ⎥ π R 4 ⎣ ⎦ ⎪ ⎥ ⎢ ⎦ ⎣ PdavrαPS = ⎨ (2. π⎥ ⎝ ⎠ ⎣ ⎦ ⎩ 69 .67) ⎧ 6V ⎡ π⎤ .68) I TRM = I DRM = ⎨ ⎡π ⎤ ⎪ 6V . I TrmsαPS = I DrmsαPS ⎧V 3 3 ⎪ (1 + cos 2α ).25.

T1 T2 T3 L 2. se obţine pentru constanta de integrare : 2V π ⎛ ⎞ A=− cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ (2. Schema unui redresor cu punct v 12 v 23 vd median comandat ce are drept sarcină o v 31 inductanţă finită este prezentată în Fig. ecuaţia ( 2.12. di vd = L d + Rid (2. sarcina are o inductanţă v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R finită.73) tgϕ = R iar A este constanta de integrare. Presupunând iniţial că id (0) = 0. obţinându-se : 70 . Redresor trifazat cu curentul redresat şi tensiunea redresată punct median comandat. în marea majoritate a aplicaţiilor.26.72 ).26. 2.70) dt Alegând originea de timp ca în Fig.27 sunt date formele de i T1 i T2 i T3 i d undă ale tensiunii şi curentului redresat.70 ) devine: di π⎞ ⎛ ωL d + Rid = 2V cos⎜ ωt + α − ⎟ (2. 2. funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită Cele două situaţii limită analizate până acum au avut o sarcină cu inductanţă foarte mare sau o sarcină pur rezistivă. există relaţia : funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită. notat în Fig.71) dωt 3⎠ ⎝ iar soluţia acestei ecuaţii diferenţiale este : 2V π ⎛ ⎞ id = cos ϕ cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ + Ae −ωtctgϕ (2.74) R 3 ⎝ ⎠ Introducând această valoare în relaţia ( 2.27 cu αc . între Fig. se va calcula cu relaţia : id (ωt = α c ) = 0 . 2.75) Unghiul de conducţie al unui tiristor. Redresor trifazat cu punct median comandat. care se determină din condiţia iniţială a curentului. 2. iar în Fig.72) R 3 ⎝ ⎠ în care unghiul φ este definit prin : ωL (2. rezultă : id = ⎡ ⎛ 2V π π ⎞ ⎛ ⎞⎤ cos ϕ ⎢cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ − e −ωtctgϕ cos⎜α − − ϕ ⎟ ⎥ 3 3 R ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. În situaţia considerată. În realitate.26.2.

76) cos⎜ α c + α − − ϕ ⎟ = e −αcctgϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ Curbele obţinute prin rezolvarea acestor ecuaţii.77) 3 Curentul redresat are forma de undă id reprezentat cu linie continuă în Fig. se determină din Fig. se determină iniţial unghiul φ.28 unghiul αc . sunt date în Fig. Forma de undă a tensiunii redresate şi a curentului redresat. 2. 2. se stabileşte regimul de curent întrerupt.27. cu linie continuă îngroşată.27.π π ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ (2.27. grafică a unghiului αc . Prin redresor. Curentul redresat se va calcula cu relaţia (2.28. 2. Fig. la care se cunosc R şi L. Pentru un circuit de sarcină dat. iar tensiunea redresată va avea forma de undă reprezentată în Fig. 2. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdavrα = 3 2π αc ∫ 0 π⎞ ⎛ 2V cos⎜ ωt + α − ⎟dωt = 3⎠ ⎝ ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ 3 2V = 2π αc ≤ 2π 3 (2.78) Valoarea medie a curentului redresat fiind : 71 . Nomograme pentru determinarea grafică a unghiului de conducţie αc. Se pot întâlni două situaţii : 2π 1) α c < (2.75). care permit determinarea v1 2V 2V v2 π 3 π α− 3 v3 vd ωt 0 330 ° 310 ° 290 ° 270 ° 250 ° α + α c α α 90 ° i T3 i ′d id T1 T2 i T2 αc T3 i T3 ωt ωt 230 ° 210 ° 190 ° 170 ° 75 ° 60 ° 45 ° 30 ° i T1 αc 150 ° ϕ = 0 α 30 ° 60 ° 90 ° 120 ° 150 ° 15 ° Fig. 2. 2. apoi pentru un anume unghi de comandă α .28.

curentul redresat va avea forma de undă notată în Fig.83) 3 3 ⎝ ⎠ care rezultă din caracterul periodic al curentului redresat. a curentului printr-un tiristor şi a puterii medii disipate în circuitul de sarcină se pot calcula cu relaţiile : I Tavr = 2 Pdavr = RI drms (2. de regulă. obţinem : 72 .84) Introducând constanta A calculată cu (2.72).81) 3 expresiile care se obţin fiind extrem de complicate şi. 2.82) 3 În această situaţie. Curentul redresat va avea aceeaşi expresie ca în ecuaţia (2. 2π 2) α C > (2. în regim permanent.Vdavrα 3 2 V ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ 2π ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ α c ≤ R 2π R ⎢ 3 3 3 ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. Deci : I drms = 3 c2 id dωt 2π ∫ 0 α I Trms = I drms A+ 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ = R 3 ⎠ ⎝ + 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜α + − ϕ ⎟ R 3 ⎠ ⎝ Ae − 2π ctgϕ 3 (2. analiza se face folosind calculatorul.72).84) în (2. dar constanta de integrare A se va calcula din ecuaţia : 2π ⎛ 2π ⎞ id (0 ) = id ⎜ ⎟ α C > (2.80) 3 Valorile efectivă a curentului redresat. iar redresorul nu va lucra în regim de curent întrerupt.79) Curentul mediu printr-un tiristor se va putea determina cu : I davr = I davrα π⎞ π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ ⎢ 3 2π R ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ⎝ 2π αc ≤ (2.27 cu i′ d .

se pot folosi relaţiile : I V 6V cos α I Tavr = davr = davrα = 3 3R 2π R Vdavrα = 2π I Trms = I drms 3 = 1 3 2 2π id dωt α C ≥ ∫ 2π 0 3 (2. id ⎜ cos⎜ − + α i − ϕ ⎟ ⎟ = 0 ⇒ cos⎜ + α i − ϕ ⎟ = e 3 ⎠ ⎝ 3 ⎝ 3 ⎠ ⎠ ⎝3 (2. dacă va fi depăşit. după unele calcule intermediare.27 cu linie continuă completată cu cea cu linie întreruptă).89) Din ultima ecuaţie.75) punem condiţia : − ctgϕ ⎞ ⎛ π ⎛ 2π ⎞ ⎞ ⎛π α = αi .75) permite determinarea unghiului de comandă αi care.87) id având expresia dată de relaţia (2. În acest scop. în ecuaţia (2. va conduce la apariţia regimului de curent întrerupt.88) ∫ id dωt 2π 0 Se obţin relaţii chiar mai complexe decât în cazul funcţionării redresorului în regim de curent întrerupt.86) 4π 3 2π Pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curenţilor prin tiristoare. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : 2π 3R 3 2 2 Pdavr = RI drms = (2. ecuaţia (2. iar valorile sale medie şi efectivă vor fi : id = 2π 3 6V 3 3 cos α Vdrms = V 1 + cos 2α α C > (2. Pentru un anume raport L/R.85) 3 Forma de undă a tensiunii redresate va fi aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive (cea reprezentată în Fig. 2.⎡ ⎤ 2V π ⎞ −ωtctgϕ 3 sin (α − ϕ) ⎥ ⎛ cos ϕ⎢ cos t e − ω + α − − ϕ ⎟ ⎜ 2π ⎢ ⎝ ⎥ R 3 − ctgϕ ⎠ 3 ⎢ ⎥ 1 e − ⎣ ⎦ 2π αC > (2. respectiv pentru un anumit unghi φ.83). se obţine : 2π 73 .

91) devine: 74 . În circuitul de sarcină. Astfel.90) Pe baza relaţiei (2. Graficul permite dimensionarea inductanţei L.29.c. astfel încât să nu 0. când se comandă T2. 2. Totodată. în astfel de situaţie. 2. sau când încarcă baterii de acumulatoare. 2. Nomogramă pentru determinarea inductanţei care evită regimul de curent întrerupt. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcini doar inductanţa L şi sursa e.tgα i = ctgϕ + 3 − ctgϕ − 3 e ( ) 3ctgϕ − 1 + ( 3ctgϕ + 1)e − 2π ctgϕ 3 2π ctgϕ 3 − (2.91) vd = L d + e dt Alegând originea de timp în momentul t3 . se poate scrie relaţia : di (2. 2.30.13.90). s-a reprezentat dependenţa mărimii cosαi în funcţie cosα i de raportul L/R. cu tensiuni contraelectromotoare. întrucât.30. La T1 T2 T3 L transformatorul de reţea. s-a i T1 i T2 i T3 i d considerat numai secundarul. ecuaţia (2.5 apară regimul de curent întrerupt nici la cel mai mare unghi de comandă. rezistenţele care apar sunt reduse. 2. Funcţionarea redresoarelor comandate pe sarcini care au tensiuni contraelectromotoare Atunci când redresoarele comandate alimentează motoare de c. în Fig. neglijarea rezistenţei simplifică considerabil calculele. în circuitul de sarcină apar surse de tensiune cu polaritate opusă tensiunii redresate . s-a considerat Fig.29. 0 10 20 1 R L Fig. Relaţiile care apar în acest v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 e − + caz vor fi deduse tot pentru redresorul v 12 v 23 vd v 31 trifazat cu punct median a cărui schemă este dată în Fig.

tensiunea pe inductor fiind nulă.did 2V π⎞ e ⎛ = cos⎜ ωt + α − ⎟ − dωt ωL 3 ⎠ ωL ⎝ a cărei soluţie. curentul Fig. se d i T2 i T3 ωt i T3 i i T1 comandă să conducă T1 şi. cele două arii e 0 π haşurate din Fig. d după aprinderea acestuia vd = v1 . tiristorul T1 se va stinge natural. αc αc Forma de undă a T3 T1 T2 tensiunii redresate rezultă i′ astfel: în momentul t1. deci curentului redresat. În momentul t3.31.93 ) .31.a. 2. şi după aprinderea sa. prin redresor se stabileşte regimul de curent întrerupt. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresat se anulează. în ωt 1 ωt 2ωt 3 ωt momentul t2. este : π ⎞⎤ e 2V ⎡ ⎛ π⎞ ⎛ id = ωt sin ⎜ ωt + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ − ⎢ ωL ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ωL ⎝ (2. căruia îi corespund formele de undă reprezentate cu linie continuă în Fig. se comandă T2 . În continuare. valoarea medie a tensiunii redresate este : v1 v2 v3 Vdavrα = e (2.93) Unghiul de conducţie α c se determină din : id (α c ) = 0 (2. vd = e.96) 1) α c ≤ 3 În această situaţie. ca urmare.97) vd α 2V şi. în condiţia iniţială id(0) = 0 .d. Condiţia iniţială este într-adevăr cea impusă. 2. vd= v2 ş.92) (2.94) care conduce la : e π⎞ π⎞ ⎛ ⎛ (2. şi acum există două situaţii posibile : 2π (2. iar curentul redresat va fi dat de ecuaţia (2. Valoarea medie a curentului redresat este : 75 .95) αC sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟ = 3⎠ 3⎠ 2V ⎝ ⎝ Ca şi în paragraful anterior.m.31 sunt α − ωt 2V 3 α egale. Deoarece valoarea medie a tensiunii la bornele unui inductor ideal este nulă. 2. După unghiul αc .

astfel încât valoarea medie a curentului redresat să rămână la valoarea impusă. există pericolul ca. 2. putem calcula inductanţa L. Şi forma de undă a tensiunii redresate devine ca în cazul sarcinii cu inductanţă finită. fiind polarizat invers. Acest fenomen apare atunci când tensiunea instantanee de pe faza tiristorului comandat este mai mică decât e. care modifică unghiul de comandă. după unele calcule.102). obţinem: 1.31 cu linie întreruptă. care respectă ecuaţia : 3 6V cos α = e (2.100) 3 În această nouă situaţie. αc ≥ (2. la unghiul maxim de comandă αmax.I davr = = 3 c id dωt = 2π ∫ 0 ⎡ ⎛ π ⎞⎤ ⎫ π⎞ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ + sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎬ ⎠⎦ ⎭ ⎝ ⎠ ⎣ ⎝ αc ≤ α 3 2V ⎧ ⎛ π ⎞ αc π⎞ ⎛ ⎨cos⎜ α − ⎟ − cos⎜ α c + α − ⎟ − 2πωL ⎩ ⎝ 3⎠ 3⎠ 2 ⎝ 2π (2. 2π 2) α c ≥ (2.98) 3 Din această ecuaţie. el având forma de undă i′ d reprezentată în Fig. particularizăm în relaţia (2. astfel încât.102) 2π Funcţionarea este extrem de instabilă.101) Vdavrα = 3 2 iar funcţionarea nu va fi posibilă decât la un singur unghi de comandă α.99) L= sin α max I davr 2π Cunoscând curentul mediu redresat şi unghiul de comandă maxim. curentul redresat nu mai este întrerupt. 76 . deci valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2π 3 6V cos α. acesta să nu se poată aprinde.98) pe α c = 3 şi. se poate obţine relaţia de dimensionare a inductanţei L. care este dată de relaţia (2.26 3 6V (2. În cazul unghiurilor de comandă mici. instalaţia trebuind să fie prevăzută cu regulatoare de curent. Pentru aceasta. să fim la limita întreruperii 2π curentului redresat. în momentul comenzii unui tiristor.

105) 2π R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 v 12 v 23 v 31 T1 n2 e + − R i T1 T2 i T2 T3 L i T3 I d vd Fig. Presupunem iniţial că sursa e din Fig. Să considerăm redresorul din Fig. Regimul de invertor neautonom al redresoarelor comandate Vom analiza acest regim de lucru tot pentru un redresor trifazat cu punct median comandat. aceasta însemnând ca. Datorită inductanţei L foarte mari. sub care să nu se poată coborî şi care se calculează cu relaţia : π ⎞ 3 6V ⎛ 2V cos⎜ α min − ⎟ = cos α min (2. curentul redresat este constant. ceea ce ne va permite să considerăm curentul redresat constant. o sursă de tensiune continuă e şi un rezistor R de rezistenţă foarte mică. corespunzătoare pierderilor din circuit. ceea ce este imposibil. o rezistenţă şi o inductanţă foarte mare.32.106) şi deci ar rezulta un curent redresat având sens invers celui redresat în Fig. 2.32 nu există şi că mărim π unghiul de comandă α peste rad.103) 3⎠ 2π ⎝ de unde se obţine : α min = 20.32. circuitul de comandă al tiristorului trebuie să limiteze unghiul de comandă la valoarea αmin. curenţii să circule de la catod la anod. acesta fiind un caz particular de lucru al redresorului care are în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuă. Vom avea : 2 Vdavrα = RI d < 0 (2. 77 . iar valoarea medie a tensiunii redresate va fi : 3 6V Vdavrα = cos α (2. Redresor trifazat cu punct median comandat având în circuitul de sarcină o sursă de tensiune. 2.Din acest motiv. 2.14. care conţine în circuitul de sarcină o inductanţă L de valoare foarte mare.32. prin tiristoare. 2.104) 2.7° (2.

3 6VI d cos α < 0 (2. S. T. deoarece valoarea rezistenţei R este foarte mică şi trebuie prevăzută o protecţie pentru această situaţie. se întrerupe reţeaua de curent alternativ. Pentru ca un 78 . redresorul din Fig. ) = e/R (2.32.110) Acest curent are o valoare foarte mare.a. păstrându-se sensul normal al curentului redresat Id. iar | Pdavrα|T reprezintă energia transmisă în reţeaua de curent alternativ. Formele de undă aferente acestui regim de lucru sunt date în Fig.107) 2π Rezultă că se obţine o putere negativă. Formele de undă corespunzătoare funcţionării redresorului trifazat cu punct median comandat în regim de invertor neautonom. deci circuitul de sarcină livrează putere activă către reţeaua de curent alternativ R. Aşadar. Este deci un regim de invertor care se numeşte neautonom deoarece conversia c. obţinem : 2 2 eI d T = RI d T − Vdavrα I d T = RI d T + Pdavrα T (2. dintr-o cauză oarecare. tensiunea medie redresată va putea fi negativă.109) Ultima relaţie reprezintă un bilanţ al energiilor electrice. Dar valoarea medie a tensiunii redresate este dată şi de relaţia : Vdavrα = RI d − e (2. 2. Valoarea medie a tensiunii redresate rezultă negativă. eIdT reprezintă energia furnizată de sursa e în perioada T. 2. 2. T. iar curentul redresat menţinut de sursa e va atinge valoarea : Id(fără reţeaua de c.a. RI2dT este energia disipată pe rezistenţa R. neglijând rezistenţa înfăşurărilor secundare. nu se poate realiza decât în prezenţa reţelei R.→c. 2.Dacă însă în circuitul de sarcină există sursa e având polaritatea din Fig.c. puterea medie din circuitul de sarcină fiind : Pdavrα = Vdavrα I d = v1 2V v2 v3 2V T3 α> π 2 α vd T2 ωt T1 i T3 i T1 i T2 ωt Id ωt Fig. Dacă.108) Amplificând ambii termeni ai relaţiei cu IdT.33.33. tiristorul care se găseşte în conducţie rămâne aprins. Astfel. S.32 lucrează într-un regim în care energia electrică de curent continuu se transformă în energie electrică de curent alternativ.

→c. cu unghiul αB . se pleacă de la expresia : vdA + vdB = v L1 + v L 2 (2. − să fie complet comandată. iar prin circuitul de sarcină curentul să poată avea ambele sensuri. 2. Pentru a deduce relaţia care trebuie să existe între αA şi αB pentru o funcţionare normală. Redresoare reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie Intr-o serie de aplicaţii industriale. − unghiul de comandă al tiristoarelor α > π/2 rad . Deci : VdAavrα + VdBavrα = V L1avrα + V L 2 avrα = 0 VdAavrα = −VdBavr (2. iar randamentul conversiei c.c. iar cele ale grupului B.c. Specific redresoarelor reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie este faptul că se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele ambelor grupuri.112) Dacă.a ar fi redus. la bornele circuitului de sarcină. pentru a putea lucra şi în regim de invertor neautonom.redresor să poată lucra în regim de invertor neautonom. − să existe şi o inductanţă în circuitul de sarcină care să preia diferenţa dintre valoarea instantanee a tensiunii redresate vd şi tensiunii sursei de c.110). Tiristoarele grupului A. se impune utilizarea redresoarelor reversibile care permit ca. Se constată că. dintre care tipice sunt acţionările reversibile cu motoare de curent continuu care se frânează cu recuperare . e. de fapt. având polaritatea din Fig. numite uneori şi grup catodic. numit şi grup anodic. 2. dar pe acesta s-ar disipa inutil o anumită energie.111) Aceeaşi relaţie se va păstra şi pentru valorile medii ale tensiunilor. în funcţionare. tensiunea să poată avea ambele polarităţi. 2. avem : 79 .34.113) VdBavrα = VdAavrα = 2π 2π de unde. nu intervine regimul de curent întrerupt : 3 6V 3 6V cos α A cos α B (2. Punţile semicomandate nu pot lucra în acest regim . dar instalaţia va funcţiona în regim de invertor neautonomun timp limitat. Acest rol ar putea fi jucat şi de un rezistor. Rolul acestei surse poate fi jucat şi de o inductanţă care să genereze tensiunea necesară. ţinând cont de relaţia (2. se comandă cu unghiul αA . Funcţionarea redresoarelor reversibile va fi prezentată folosind circuitul din Fig. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : − să existe în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuu.32. redresoarele reversibile sunt compuse din două grupuri redresoare complet comandate.15. utilizat destul de des la puteri mici şi medii. cât să se realizeze descărcarea energiei înmagazinate în inductanţă .

7° se datorează existenţei în circuitul de sarcină a unei tensiuni contraelectromotoare. Redresor reversibil care lucrează cu ajutorul curenţilor de circulaţie. 2.36 cu linie continuă.34. Valorile unghiului de comandă în funcţie de viteza de rotaţie dorită a. tiristoarele grupului A trebuie comandate cu unghiul α A = α min .115) ke fiind o constantă. pentru ca viteza de rotaţie n să fie maximă pozitivă. care se va închide pe traseul reprezentat în Fig. Tensiunea contraelectromotoare ce apare la bornele indusului motorului are polaritatea din figură şi mărimea : e = k e nM Φ (2.116) km fiind. o constantă. 2. iar cele ale grupului B cu α B = π − α min . Astfel. debitând curent de sarcină Id .motorului.cos α A = − cos α B αB = π − α A (2.35. fluxul Φ este constant. Cuplul dezvoltat de motor va fi : M = k m ΦI d (2. Presupunând motorul cu magneţi permanenţi sau cu excitaţie separată.35. presupunem că se doreşte ca viteza de rotaţie a motorului să varieze în timp ca în Fig. nM .de asemenea. R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 α A = α min v dAv 1 T1A T2A T3A n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dB i′ d α min < α A < α B = π − α min π 2 (α A ) L 1 v L1 L2 T1B − (+ ) π T2B α min < α B < Motor e 2 T3B + (− ) π < α A < π − α min (α B ) I 2 d nM π < α B < π − α min 2 αA = αB = π 2 −n M α B = α min t v L2 α A = π − α min Fig. Grupul A lucrează în regim de redresor. 2. 2.114) Pentru a prezenta modul de funcţionare al unui redresor reversibil. Fig. iar Φ fluxul prin motor. în conexiunea cu punct median. 80 . Unghiul α min = 20.

icr . implicit. se va obţine în primul moment VdAavrα < e şi grupul A nu va mai putea furniza curent de sarcină. mult mai mic decât v cr curentul de sarcină. el − va lucra saturat şi va prezenta o T T2A 2B Motor e inductanţă foarte mică. Circuitul de comandă va determina π creşterea unghiului αA în domeniul α min < α A < şi.117) care determină apariţia unui curent care va circula numai între cele două grupuri redresoare. Traseele de închidere ale curentului de inductanţă L de valoare mare. numit curent de circulaţie. Deoarece inductorul L1 este parcurs. datorită inerţiei. n < n M .36. deoarece e > VdBavrα. tensiune de circulaţie. care va intra efectiv în regim de invertor neautonom. asigurându-se transferul energiei electrice de la generator către reţeaua de curent alternativ. pentru a se evita i cr T1A T1B supradimensionarea acestuia. tensiunea vdAavrα va 2 scădea. maşina va deveni generator şi va debita curent către grupul B. Ca urmare. În schimb. maşina continuă să se rotească cu turaţia nM . şi de curentul de sarcină Id. în Id Fig. 2. deci : di (2. energia cinetică a rotorului se transformă în energie electrică de curent alternativ. ca şi vdBavrα . sarcină şi curentului de circulaţie când viteza de care va prelua practic întreaga rotaţie a motorului este pozitivă. El va lucra Id nesaturat şi va prezenta o Fig. Traseul de închidere a acestui curent este prezentat.36 cu linie întreruptă. Presupunem acum că se doreşte micşorarea vitezei de rotaţie. De fapt. 2.118) L cr = vcr = vdA + vdB dt Dimensionarea inductanţei L se face impunând o anumită mărime valorii medii a curentului de circulaţie. în afară de curentul v dA v 1 n 2 v 2 n 2v 3 n 2 v dB de circulaţie icr . i cr T3B T3A + Inductorul L2 va fi i L L ( ) α ( ) α cr 1 2 A B parcurs numai de curentul de circulaţie.Datorită diferenţei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate vdA şi vdB. Cum. apare o tensiune de circulaţie : vcr = v dA + vdB (2. scăderea 2 π unghiului αB în domeniul < α B < π − α min . Traseele de închidere ale curentului de sarcină Id şi curentului de circulaţie icr în această situaţie sunt 81 .

inductorul L2 lucrează saturat şi L1 preia tensiunea de circulaţie. rămânând imobil. 2. acesta se va opune antrenării. În acest 82 . 2. funcţionarea rămâne aceeaşi. traseele curenţilor fiind din nou cele din Fig. 2.37. se va T1A T1B inversa şi sensul cuplului care − T2B T2A Gene va deveni un cuplu de frânare.37. această restricţie asupra unghiului de comandă determină şi o creştere a puterii reactive absorbite de instalaţie în timpul funcţionării. Explicaţia acestei comportări constă în faptul că rotorul este parcurs de curent. turaţia sa scăzând în i L L (α A ) 1 cr 2 (α B ) timp. Când se ajunge la turaţia v cr prescrisă. Dacă se doreşte ca motorul să rămână imobil. tiristoarele ambelor grupuri se comandă cu αA = αB = π/2. Traseele de închidereale curentului de Grupul A începe să sarcină şi curentului de circulaţie când maşina se debiteze un nou curent către frânează cu recuperare. Se observă că sensul curentului v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dA v dB Id prin maşină s-a inversat. Un prim dezavantaj îl constituie necesitatea folosirii celor două inductoare de limitare a curenţilor de circulaţie. adică n = 0. i cr conform relaţiei (2.36. Acum. În plus.117) Fig. în sensul că. doar că se inversează rolurile grupurilor A şi B. deci. Pentru rotirea motorului în sens invers. doar valoarea medie a curentului este zero. este indicat să se elimine curenţii de circulaţie în cazul instalaţiilor de mare putere. Redresor reversibil care lucrează fără curenţi de circulaţie Redresoarele reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie prezintă avantajul că asigură o caracteristică liniară şi pentru curenţii de sarcină de valori reduse. ceea ce limitează maximul posibil al mărimii Vdavrα . având viteza de rotaţie pozitivă. 2. Un al doilea dezavantaj îl constituie valoarea ridicată a unghiului αmin care nu poate fi coborâtă sub π/6 rad.116).16. Din aceste motive. dacă asupra rotorului se va aplica un cuplu exterior. e rator i T cr T3A Maşina se va frâna deci cu 3B + recuperare. Maşina prezintă şi cuplu de poziţionare. care devine motor.prezentate în Fig. maşină. vom avea : e = k e nΦ < VdAavrα Id (2.

αA ≈ 2 2 anularea curentului Id. iar tiristoarele grupului B nu sunt comandate. 2. 2. reprezentată în Fig. Presupunem acum că se doreşte reducerea vitezei de rotaţie.38. apoi se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele grupului B cu unghi de aprindere αB > π/2.34.scop.38 sunt conectate antiparalel cu cele ale grupului B. Pentru aceasta. în acest scop. se comandă doar tiristoarele unui singur grup. trebuie iniţial redus cât mai repede posibil curentul Id şi. 2. unghiul αA se măreşte peste limita de funcţionare ca redresor π 5π ). conţine o singură inductanţă. poate funcţiona şi fără − (+ ) v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 curenţi de circulaţie. 2. Pentru aceasta. tiristoarele grupului A se comandă cu unghiul αA = αmin .C. se mai aşteaptă un timp de siguranţă de aproximativ 1ms ( mult mai mare decât timpul de revenire tq al tiristoarelor). rotaţie la alta. Ca dezavantaje ale funcţionării fără curenţi de circulaţie. ea menţinându-se în sens pozitiv. Grupul B intră efectiv în regim de invertor neautonom. Pentru a înţelege în ce mod lucrează circuitele de comandă ale redresoarelor reversibile fără curenţi de circulaţie să presupunem că motorul se învârteşte cu o viteză de rotaţie maximă pozitivă nM . Tensiunea la bornele indusului va avea polaritatea reprezentată fără paranteze. întrucât se + (− ) v d poate folosi o schemă mai T1A I ′d T3A T2A L simplă.38. T1B T2B T3B Id Un redresor care lucrează fără curenţi de Fig.C. Tiristoarele grupului A la redresorul din Fig. În momentul în care traductorul de curent T. în timpul funcţionării redresorului reversibil. care are doar rolul de a netezi curentul de sarcină. sesizează ( αA > .38. 2. dar nu e Motor este economic. în Fig. iar curentul de sarcină va avea sensul Id . precum şi o durată mai mare v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 a regimului tranzitoriu la trecerea de la o viteză de T. Circuitul din Fig. Redresor reversibil cu punct circulaţie se recunoaşte prin median fără curenţi de circulaţie cu aceea că circuitul de forţă tiristoare antiparalele. iar curentul de sarcină va avea 83 . se blochează impulsurile de comandă către tiristoarele grupului A. menţionăm comportarea discontinuă a S R T caracteristicilor în jurul curenţilor mici de sarcină.

care furnizează. 84 . dar maşina nu va prezenta şi cuplu de poziţionare pe zero.acum sensul I'd. Pentru a exista acest cuplu.40. la curenţi de sarcină Id de valori ridicate şi cu curenţi de circulaţie la curenţi de sarcină Id de valori reduse. menţionăm că au fost elaborate şi redresoare reversibile. se poate proceda astfel: se comandă un tiristor al grupului A. 2. Integrate specializate în comanda cu control de fază tiristoarelor a Datorită numărului mare de aplicaţii în care se folosesc tiristoarele. turaţia sa scăzând. a. 2. Maşina se va frâna cu recuperare. se păstrează timpul de aşteptare de 1ms. Circuitul este compus dintr–un bloc de sincronizare. dar de valoare medie nulă. un detector de nul. În Fig. un comparator. Mai apare o problemă când se doreşte menţinerea rotorului imobil. Când se atinge viteza de rotaţie prescrisă.39. se pot anula impulsurile de comandă către ambele grupuri. Unghiul αB va fi asigurat de regulatorul de curent pentru a avea o anume valoare maximă a curentului de sarcină. Ideea este de a exista curent în circuitul de sarcină. În finalul acestui subcapitol. respectiv 14. un bloc logic şi două etaje de ieşire. d. sunt ilustrate formele de undă la pinii circuitului integrat βAA145. s-a impus crearea unor circuite de comandă specializate care să realizeze un control fiabil al acestora pe de o parte. se declanşează un proces invers. Pentru aceasta. aceasta impunând un circuit de comandă foarte performant. apoi se comandă un tiristor al grupului B ş. Unul dintre aceste circuite specializate pentru comanda în fază a tiristoarelor este circuitul integrat βAA-145.17. iar pe de altă parte folosirea lor să permită obţinerea unor scheme pe ansamblu foarte simple. apoi se comandă tiristoarele grupului A cu un unghi αA fixat de regulatorul de curent Id . un generator de rampă. α ≈ B B π 2 π ). Iniţial. împreună cu conectarea perifericelor sunt prezentate în Fig. Alimentarea circuitului se face de la o sursă stabilizată de tensiune +V cuprinsă intre 12V şi 18V şi trebuie să asigure un curent de sarcină de 100mA. se aşteaptă anularea curentului. se introduce un timp de aşteptare de aproximativ 1ms. 2. după sesizarea anulării curentului se blochează 6 impulsurile de comandă către tiristoarele grupului B. Schema bloc. un monastabil. se comandă anularea cât mai rapidă a curentului I'd prin scăderea unghiului αB sub limita de funcţionare ca invertor neautonom ( α < . m. care lucrează fără curenţi de circulaţie. câte două impulsuri de aprindere sincrone cu cele două semialternanţe. la cele două ieşiri pinul 10.

este nevoie de o sursă de curent negativă -I de 15…25 mA aplicată intre pinii 3 şi 13. tensiunea –V fiind mai mare de 10 V. după care acesta se descarcă aproximativ liniar prin R5 şi P1 către tensiunea .De asemeni. dacă viteza de variaţie este prea rapidă. iar dacă viteza de variaţie este prea lentă. prin cele două intrări ale sale. Blocul de sincronizare şi detectorul de nul au rolul de a sesiza trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare externe şi. Generatorul de rampă încarcă rapid condensatorul C2 la +8V la fiecare impuls de nul. condensatorul C3 nu mai poate să se încarce. în vederea obţinerii unei forme corecte a tensiunii triunghiulare de pe condensatorul C2. VBE2 ale tranzistoarelor interne T1.8V în perioada dintre două impulsuri de sincronizare. Impulsurile de la pinul 16 se pot folosi pentru sincronizarea externă a mai multor circuite βAA – 145 (de exemplu. În caz contrar. Această viteză de variaţie trebuie să asigure la terminalul 16 un impuls de tensiune de 8V şi durată Dt. limitează semnalul la terminalul 9 la valoarea ± 0. de regulă. de exemplu. R2. permite setarea sau inhibarea monostabilului. de instabilitatea termică a a diodelor din componenţa generatorului de rampă. dar există situaţii când această tensiune diferă de tensiunea reţelei. 85 . Tensiunea de sincronizare este furnizată. formă ce poate fi afectată. Semireglabilul P1 a fost introdus pentru ajustarea timpului de descărcare t=C2(R5+kP1) a condensatorului C2. din semiperioada T /2 corespunzătoare dinamicii maxime a unghiului de conducţie de 180°. respectiv T2 ). de reţeaua de curent alternativ (220V. se încarcă şi condensatorul C3 conectat între pinul 2 şi +V.7V (corespunzătoare tensiunilor VBE1 . Limitarea curentului absorbit de circuit prin pinul 9 de la semnalul de sincronizare este făcută de rezistenţa R1. de exemplu. detectorul de nul furnizează impulsuri de sincronizare de 50100µs (ce se pot vizualiza la pinul 16 ) şi semnale de blocare – selectare pentru etajele de ieşire. împreună cu grupul format din rezistenţele R1. nu se poate folosi decăt durata (T/2) . La trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare. stare echivalentă cu activarea monostabilului ( aşteptarea momentului de declanşare a impulsului de aprindere ). în aplicaţii cu reţele de alimentare bifazate sau trifazate). Divizorul rezistiv format din R1 şi R2 are rolul de a fixa durata impulsului de nul dT şi de a controla viteza de variaţie a semnalului de sincronizare la trecerile prin zero. reducând astfel dinamica unghiului de conducţie. Valoarea curentului –I este dată de valoarea sursei –V şi rezistenţa R3 . 50 Hz). Comparatorul intern al circuitului integrat. impulsul de nul este scurt şi nu atinge valoarea de 8V. Concomitent cu încărcarea condensatorului C2.dT/2. pentru funcţionarea circuitului.

În aceste condiţii. 2. Schema bloc a circuitului integrat βAA 145. Declanşarea monostabilului este realizată de către impulsurile de nul. la fiecare trecere prin zero a tensiunii de sincronizare. pinul 2 este pus la masă şi. Când tensiunea v7=V8. Prezenţa semireglabilului P2 condensatorului C3 . Blocarea monostabilului coincide cu blocarea comparatorului. Atât timp cât tensiunea v 7>V8 (rampa de tensiune este descrescătoare). modificând starea monostabilului şi determinând descărcarea condensatorului C3. Funcţionarea monostabilului este controlată de generatorul de rampă şi comparator. El va compara cele două aplicate la intrările sale. comparatorul basculează. Inhibarea comparatorului se poate realiza prin aplicarea la pinul 6 a tensiunii +V. cum C3 este încărcat şi nu acceptă un salt brusc de tensiune. face ca la pinul 11 să avem un salt negativ de în circuitul de descărcare al tensiune. comparatorul nu basculează şi monostabilul rămâne în starea de aşteptare (corespunzătoare unghiului de aprindere α).C3 R6 P2 +V 16 2 11 +V R7 Etaj iesire Bloc logic R1 9 Detector de nul Generator de rampa + V comp Monostabil 14 +V R8 220V R2 50Hz Etaj iesire 10 -V 13 C1 R3 -V 15 R5 R4 -V P1 7 8 6 K 1 3 C2 Vc +V +V Fig. controlând în 86 . care are loc atunci când cele două tensiuni de pe intrările sale sunt egale. are rolul de a varia tensiunea de la pinul 11. Monostabilul şi componentele externe C3.39. P2 şi R6 au rolul de a stabili durata impulsurilor de aprindere. pinul 8. tensiunea liniar variabilă de pe C2 de la intrarea neinversoare cu tensiunea de comandă şi reglaj al unghiului de conducţie de la intrarea inversoare.

iar la pinul 10 8V impulsuri de aprindere u8 -9V sincronizate cu alternanţa t u14 negativă. În final. 87 . la pinul 14. tp=(R6+P2)C3 . dar. folosirea lor în aplicaţii rămâne la latitudinea fiecărui utilizator. 2. de utilizare al circuitului integrat. pentru o funcţionare eficentă. se impune să se realizeze o separare galvanică a acestuia de tiristor. Blocul logic şi etajele de ieşire formează u sinc impulsuri rectangulare de durată tp şi le furnizează la u9 cele două ieşiri ale t integratului. dar bineînţeles. În ceea ce priveşte modul Fig.40. 15V tp Deoarece ieşirile sunt de reglabil tip “colector în gol” pentru apariţia impulsurilor este t α ϕ u10 necesară conectarea tp rezistenţelor R7 şi R8 ca în Fig. putem spune că acesta poate să comande direct circuitul poartă –catod al unui tiristor. Formele de undă la pinii integratului. Se obţin u16 astfel. izolarea realizându-se de cele mai multe ori cu ajutorul transformatoarelor de impulsuri sau optocuploare. menţionăm că pentru comanda tiristoarelor (triacurilor ). de cele mai multe ori. care determină durata impulsului de aprindere de la ieşirea circuitului integrat.39 la tensiunea de t α ϕ alimentare a integratului. 2. Izolarea galvanică implică o separare a circuitului de comandă de poarta tiristorului. există o gamă destul de mare de circuite de comandă specializate.acest fel timpul de descărcare al condensatorului. pinul 14 T respectiv pinul 10. 8V impulsuri de aprindere sincronizate cu alternanţa t u7 pozitivă. cât şi a circuitului de sincronizare.