Capitolul 2

REDRESOARE TRIFAZATE 2.1. Introducere Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face printr-o reţea mono sau trifazată de curent alternativ (c.a.). În foarte multe aplicaţii sunt necesare surse de curent continuu (c.c.), conversia realizându-se prin intermediul redresoarelor. Utilizările tipice ale redresoarelor de mare putere sunt sintetizate în Fig. 2.1. O instalaţie de redresare se compune din : − transformatorul de reţea, care aduce tensiunea U [V] alternativă la parametrii necesari 10 5 utilizatorului sau realizează conexiuni speciale; 4 10 Radio dispozitivele redresoare ; emisie − filtrul de netezire; Tractiune 3 10 − dispozitivele de Laminare conectare şi deconectare, 2 precum şi dispozitivele de Telecomunicatii 10 Electrolize protecţie; Sudura − traductoare de curent Galvanotehnica 10 Incarcare şi tensiune şi circuite de acumulatoare măsurare, comandă şi control. La puteri mai mari de I [A] 4 2 3 10 10 5 0 10 10 10 2…3 KVA, se folosesc practic numai redresoare trifazate, Fig. 2.1. Domenii de utilizare ale redresoarelor de deoarece au următoarele mare putere avantaje : 47

asigură o încărcare simetrică a reţelei trifazate de c. a. ; riplul tensiunii redresate rezultă mai redus, fiind necesare filtre de netezire de dimensiuni mici ; − pentru aceeaşi putere transmisă circuitului de sarcină dimensiunile transformatorului de reţea sunt mai reduse ; − factorul de distorsiune al curentului absorbit de la reţeaua de c. a. este mai mic. Spaţiul limitat al lucrării nu ne permite să abordăm decât teoria ideală a redresoarelor trifazate, în care se pleacă de la următoarele ipoteze simplificatoare: − transformatorul de reţea este de putere infinită, furnizând un sistem trifazat simetric de tensiuni perfect sinusoidale; − dispozitivele redresoare sunt ideale, au rezistenţă nulă la conducţie şi infinită la blocare şi cu timpii de comutaţie nuli ; − nu există inductanţe care să se opună transferului instantaneu al curentului de pe un dispozitiv redresor pe următorul ; − circuitul de sarcină al redresorului conţine, fie o inductanţă foarte mare, care să menţină practic constant curentul continuu, fie doar o rezistenţă. În final, se va analiza şi cazul existenţei unei surse de tensiune.
− −

2.2. Redresorul trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului se dă în Fig. 2.2, iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode se dau în Fig. 2.3. La acest redresor, secundarul trebuie să fie conectat în stea, datorită modului de conectare al circuitului de sarcină, primarul transformatorului putându-se conecta fie în triunghi (ca în fig. 2.2), fie în stea. Existenţa inductanţei foarte mari din circuitul de sarcină, care ne permite să considerăm curentul continuu practic constant, defineşte aşa-numitul regim normal de funcţionare al redresorului.

R v p1 n 1 v p2

S

T n 1 v p3 n1

v1

n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 D3 L D2 D1 i D3 i D 1 i D2
I d = const

vd

Fig. 2.2. Redresor trifazat cu punct median funcţonând pe sarcină puternic inductivă.

48

Tensiunea şi curentul redresat se notează cu indicele „ d ” de la cuvântul englezesc „ direct ”. La un moment dat conduce o singură diodă, şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv, celelalte două fiind astfel polarizate invers. Dacă dioda v1 v d v 2 v3 ∆v d 2π care conduce este 3 D1 , atunci vd = v1 , 2V π π 0 dacă este D2 , + − ωt v D1 3 3 vd = v2 şi, dacă este −v 31 6V D3 , vd = v3. v12 Se obţine forma de i D1 Id undă a tensiunii redresate vd cea ωt i D2 Id reprezentată cu linie plină în Fig. ωt i D3 Id 2.3. ωt Ea conţine trei pulsuri într-o Fig.2. 3. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode. perioadă a tensiunii alternative a reţelei. Dacă notăm această perioadă cu T = 20 ms, atunci perioada şi pulsaţia tensiunii redresate var fi : 20 2π 2π Td = = 6,66ms (2.1) ωd = =3 = 3ω 3 Td T ω fiind pulsaţia tensiunii reţelei ω =2πf=314 s-1 Riplul tensiunii redresate este:
∆vd = 2V − 2V cos π = 3 2V 2

(2.2)

unde V este valoarea efectivă a tensiunii pe o infăşurare secundară a transformatorului. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia :
V davr = 1 Td
t1 + T d t1

v d dt =

1 ω Td

ω t1 + ω T d ω t1

∫ vd dω t

ωTd =

2π 3

(2.3)

Alegând originea de timp ca în fig. 2.3, tensiunea redresată va fi dată de relaţia :

v d = 2V cos ω t iar valoarea sa medie va fi dată de relaţia:

(2.4)

49

V davr

3 = 2π

+

π − 3

π 3

2V cos ω td ω t =

3 6V 2π

(2.5)

indicele avr provenind de la cuvântul englezesc „ average ” . Valoarea efectivă a tensiunii redresate este :
V drms = 1 Td
t1 + T d t1

∫ v d dt
2

=

1 ω Td

ω t1 + ω T d 2 vd dωt ω t1

V drms =

3 2π

+

π − 3

∫ 2V

π 3

2

cos 2 ω td ω t = V 1 +

3 3 4π

(2.6)

indicele rms provine de la denumirea din engleză „ root mean square ”. Considerând ( Fig. 2.2. ) avem: vd = v L + v R = v L + RI d (2.7) i D şi, ţinând cont că tensiunea medie pe o γ bobină ideală este nulă, rezultă : tg γ = r D Vdavr = VLavr + RI d VLavr = 0
Vdavr 3 6V (2.8) = R 2πR Conţinutul în armonici al tensiunii redresate vd se obţine făcând o analiză Fourier. Cu originea de timp din Fig. 2.3, tensiunea vd este o funcţie pară şi seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus ai căror coeficienţi sunt: Id = Cn =
2 Td
t1 +Td t1

0

VD

vD

Fig. 2.4. Aproximarea caracteristicii diodei.

∫ vd cos nω d dt =

2 ω Td

ω t1 + ω Td ω t1

∫ vd cos nω d dωt , n ∈N
3 6V 2 2π 9n 2 − 1 (2.9)

Cn =

3 π

+

π − 3

π 3

2V cos ω t cos 3n ω td ω t = (− 1)n +1

Raportând amplitudinea armonicii de ordin n ( 2Vdn ), care este

50

2. Curentul maxim repetitiv prin diode este : I DRM = I d (2. vD = VD + rD iD (2.10) = = 2 Vdavr Vdavr 9n − 1 În vederea deducerii puterii medii disipate pe diodă la conducţie directă. obţinem : I PDavr = d (VD + rD I d ) (2. şi 51 . trebuie cunoscută şi tensiunea inversă maximă ce se aplică unei diode.16) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : V2 2 = davr (2.4. iar VD şi rD sunt date de catalogul pentru diode.12). Ea rezultă din observaţia că. atunci vD1 ≈ 0.14) Introducând aceste valori în relaţia (2.12) Se observă că puterea instantanee este o funcţie periodică. având aceeaşi perioadă ca şi curentul prin diodă iD . ⎛ 1 t1+T ⎞ ⎛ t1+T 2 ⎞ 1 t1+T ⎟ + rD ⎜ 1 ∫ id ⎟ PDavr = p D dt =VD ⎜ i dt ∫ ∫ d ⎜T t ⎟ ⎜ T t dt ⎟ T t1 (2. 2. la valoarea medie a tensiunii redresate.3 s-a reprezentat cu linie întreruptă forma de undă a tensiunii la bornele diodei D1 . în Fig.8).6V.13) 1 1 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 PDavr = VD I Davr + rD I Drms Cu ajutorul formelor de undă din Fig.17) Pdavr = RI d R Când se aleg din catalog diodele redresoare în afara curenţilor. dacă conduce D1. vD1. obţinem : 2Vdn Cn 2 (2. se aproximează caracteristica statică a diodei prin două segmente de dreaptă ca în Fig. iar VD = 0. 2.3 se pot calcula valorile medii şi efective ale curentului printr-o diodă astfel : I Davr = 1 2π 2π 3 0 ∫ I d dω t = Id 2 1 I Drms = 2π 3 2π 3 0 ∫ I d dt = 2 2 Id 3 (2. În acest scop.15) 3 în care Id se calculează cu relaţia (2.11) unde rD ete rezistenţa dinamică a diodei. adică T. Puterea instantanee disipată pe o diodă este: 2 p D = v D iD = VD iD + rD iD (2.egală cu valoarea absolută a coeficientului Cn .

care este identică cu cea din cazul sarcinii puternic inductive (Fig. printr-o diodă este : I Davr 1 = 2π π − 3 ∫ 2V 6V cos ω td ω t = R 2 πR (2. în cazul de faţă.20) iar valoarea efectivă a acestui curent : I Drms = 1 2π − V 1 2V 2 3 2 ∫ R 2 cos ωt = R 3 + 4π π 3 π 3 (2. rezultă astfel relaţia : VDRRM = 6V (2. vom avea i = D1 v1 R când conduceD2: i = D2 v v2 .18) 2. R R π 3 Valoarea medie a curentului.19) deci forma de undă a curentului redresat repetă.21) Curentul maxim repetitiv prin diodă este: 2V I DRM = R Puterea instantanee disipată în circuitul de sarcină este : v2 pd = d R iar puterea medie se calculează cu relaţia : (2.v31.22) (2. Redresor trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină pur rezistivă În schema redresorului din Fig.5) şi (2. şi când conduce D3 : i D3 = 3 . Dacă sarcina este pur rezistivă.6). între tensiunea redresată şi curentul redresat există relaţia : vd = Rid (2.5.23) 52 . 2. vD2 ≈ v12.6. iar dacă conduce D3.). Pe intervalul de timp în care conduce dioda D1. la altă scară.3. 2.dacă conduce D2. vD3 ≈ . s-a reprezentat pentru simplificare doar secundarul transformatorului de reţea. Deci mărimile Vdavr şi Vdrms se vor calcula cu relaţiile (2. forma de undă a tensiunii redresate.

2. π 3 0 + π 3 i D3 ωt ωt Fig. tiristoare. 2. Astfel. Schema redresorului este dată în Fig. 2. pentru calculul puterii medii disipate în circuitul de sarcină. 2. se foloseşte valoarea efectivă a tensiunii redresate. După comutarea directă a acestuia (pentru comutarea directă se foloseşte curent şi termenul de aprindere). tensiunea redresată vd = v1 .8. Impulsurile de aprindere sunt aplicate tiristoarelor cu un unghi de comandă notat în Fig. Dacă α > αlim = π/6 rad. acum. în momentul t1. acum.7. funcţionând pe sarcină pur rezistivă. curentului redresat şi curenţilor prin diode. se folosesc.v1 2V vd v2 id i D1 v3 2V R v1 n 2v 2 n 2v 3 D1 D2 n2 R i D1 vd 2V R ωt i D2 i D2 i D3 i d D3 ωt − Fig. Se defineşte unghiul de comandă ca fiind unghiul electric măsurat din momentul când tiristorul devine polarizat direct (deci din momentul în care ar intra în conducţie dacă ar fi diodă ) şi până în momentul când primeşte impuls de aprindere . care permit modificarea tensiunii redresate şi a curentului redresat. Formele de undă care intervin în funcţionare sunt prezentate în Fig. în forma de undă a tensiunii redresate apar pulsuri de tensiune negative datorate faptului că tiristorul continuă să conducă şi după 53 . Deducerea relaţiilor şi a formelor de undă se va face în aceleaşi ipoteze simplificatoare ca la redresorul necomandat. drept dispozitive redresoare.8 cu α.24) = vd dt = ∫ ⎟ R ⎜ Td t R R ⎜ 4π ⎟ t1 ⎝ ⎠ 1 ⎝ ⎠ Spre deosebire de cazul sarcinii puternic inductive. Formele de undă ale tensiunii redresate. iar iT1 = Id . Redresor trifazat cu punct median necomandat.5. Pdavr = 1 Td t1 +Td ∫ pd dt = 2. se trimite un impuls de comandă în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. 2.6.4. t1 +Td 2 ⎞ ⎞ 1⎛ V2 ⎛ 2 ⎟ Vdrms ⎜ 1 ⎜1 + 3 3 ⎟ (2. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului rămâne practic nemodificată cu deosebirea că.

v2 v3 α lim v dα − π 3 0 + π 3 α T1 ωt T2 i T1 i T2 T3 i T3 i T3 ωt Id ωt 1 ωt 2 ωt 3 ωt Fig. cum le consideră unii autori [ 2 ]. 2. Cu T2 în v1 2V R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 T1 T2 T3 L f. tiristorul T1 va comuta invers ( se va stinge). În momentul t2. se comandă tiristorul T2. impulsurilor de aprindere ale tiristoarelor şi curenţii prin tiristoare pentru α > αlim conducţie vd = v2 şi iT2 = Id . Alegând originea timpului ca în Fig. 2. corespunzător aceluiaşi unghi de aprindere α. Formele de undă ale tensiunii redresate. redresoarele trebuie considerate ca fiind convertoare cu comutaţia de la reţea şi nu cu comutaţie naturală. După aprinderea acestuia. când se aprinde tiristorul T3 vd = v3 şi iT3 = Id. Redresor trifazat cu punct median funcţionând pe sarcină puternic inductivă. Unghiul αlim se numeşte unghi de comandă limită.7.8. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : V davr α 3 = 2π π +α 3 − π +α 3 ∫ 2V cos ω td ω t = 3 6V cos α = V davr cos α 2π (2.25) 54 . Aşadar.anularea tensiunii fazei la care este conectat. iar după momentul t3 .8. care menţine circulaţia curentului.mare i T1 i T2 i T3 I d α = const v dα Fig. care este negativă. deoarece este polarizat invers de tensiunea de linie v12 . 2. datorită inductanţei L.

I Trmsα = d = cos α 2π R 3 2π R 3 3 6V cos α (2. Particularizând relaţiile obţinute la redresoarele comandate pentru unghiuri de aprindere α = 0. se obţine la α = 0 .30) = cos 2 α Pdavr 0 Valorile medie.Indicele α semnifică faptul că relaţia aparţine unui redresor comandat. în timpul funcţionării. pentru o rezistenţă de sarcină R constantă. se obţine din ecuaţia: Vdavr 3 6 V = cos α R 2π R Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : I dα = 2 (2.25) ne arată faptul că gama unghiului de comandă α este 3 6V la zero. pentru care Vdavrα variază de la 2π Raportul: Vdavrα (2.28) ⎞ V2 1 ⎛ 3 6V cos α ⎟ (2. trebuie să rezulte relaţiile deduse la aceleaşi redresoare. 0…π/2 rad. dar necomandate. efectivă şi repetitivă maximă ale curentului printr-un tiristor vor fi date de relaţiile : I Tavrα = I Id 3 2V 6V = cos α . Relaţia (2. din circuitul de sarcină.27) Mărimea curentului redresat. Valoarea efectivă a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdrms = 3 2π π +α 3 π − +α 3 ∫ ( 2V cos ωt dωt = V 1 + ) 2 3 3 cos 2α 4π (2.31) 2π R Dacă.26) = cosα Vdavr se numeşte factor de transfer static al redresorului . Deci caracteristica de reglaj în putere poate fi definită prin raportul : Pdavrα (2. unghiul de aprindere variază între 0 şi π/2 pentru alegerea tiristoarelor dintr-un catalog se vor calcula curenţii cu relaţiile I TRMα = I d = 55 .29) Pdavrα = davrα = ⎜ ⎟ ⎜ R R ⎝ 2π ⎠ Maximul acestei puteri.

deduse la redresorul necomandat.31).9 în care s-a reprezentat doar secundarul transformatorului de reţea. la altă scară. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe o sarcină pur rezistivă Vom folosi schema din Fig. deci curenţii v2 prin tiristoare vor fi şi ei pulsuri sinusoidale. 2. Pdavr 0 = V ⎜1 + 3 3 ⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ 4π ⎟ R R ⎝ R ⎝ 4π ⎠ ⎠ (2. Dacă însă unghiul de comandă variază între αmin şi π/2. relaţiile (2. aceeaşi formă de undă v1 vd cu vd . 2.27). atunci curenţii se vor calcula cu relaţiile ( 2.32) iar caracteristica de reglaj în putere este dată de raportul : Pdavrα 4π + 3 3 cos 2α = Pdavr 0 4π + 3 3 (2.25) şi (2. Puterea medie ωt disipată în circuitul de Fig. rezistivă.33) 56 . 2. i T3 i T1 2V i T2 valorile medie şi 0 ωt ωt 2 ωt 3 ωt efectivă ale acestor α 1 curenţi calculându-se cu aceleaşi relaţii T1 T2 T3 (2.5.10.9. Formele de undă ale impulsurilor de comandă ale sarcină se va calcula tiristoarelor.31 ) pentru α = αmin. tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. Valoarea maximă a tensiunii pe un tiristor şi în acest caz este 6V . tensiunea redresată va avea aceeaşi formă de undă T1 T2 T3 ca în cazul sarcinii puternic inductive. v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Dacă unghiul de comandă al v 12 v 23 R v dα v 31 tiristoarelor α < π /6 = αlim. i T1 i T2 i T3 i d deci valorile medii şi efective ale acesteia se vor calcula respectiv cu Fig. 2. acum cu relaţia : Pdavrα = 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ Vdrms V2 ⎛ α ⎜1 + 3 3 cos 2α ⎟ . Redresor trifazat cu punct median comandat. funcţionând pe sarcină pur Curentul redresat va avea.

vd = v1. deci şi iT1 = 0. Astfel.Diferenţele semnificative apar atunci când unghiul de comandă al tiristoarelor devine. id = iT2 = v2/R. gama posibilă de variaţie este α = 0…5π/6 rad.36) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este: V2 V 2 ⎡ 5π − 6α 3 2π ⎞⎤ ⎛ − Pdavrα = drmsα = sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 π π R R ⎢ 4 4 3 ⎠⎥ ⎝ ⎣ ⎦ iar caracteristica de reglaj în putere este: (2. deci vd = v2. 2.35) Se observă că. în cazul sarcinii pur rezistive. acest regim de lucru al redresorului numindu-se regim de curent întrerupt.37) 57 . În momentul t3. α > π /6 rad. Există intervale de timp în care curentul redresat este nul. apoi funcţionarea se repetă. Valorile medie şi efective ale curentului printr-un tiristor se vor calcula acum cu relaţiile : π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ I Tavrα = 1 − sin⎜ α − ⎟⎥ 2π R ⎢ 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ I Trmsα = 2π ⎞ V 5π − 6α 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 3 ⎠ R 12π 4π ⎝ (2. Formele de undă corespunzătoare acestei situaţii sunt date în Fig. şi tiristorul T1 se va stinge natural. în momentul t1. După aprinderea acestuia. id =iT1 = v1/R . În momentul t2. vd = 0. se trimite un impuls în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. Valoarea medie a tensiunii redresate este : Vdavrα = 3 2π π − +α 3 ∫ π 2 2V cos ωtdωt = 3 2V 2π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ α > π/6 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2.34) iar valoarea efectivă : Vdrmsα = 3 2π π − +α 3 ∫( π 2 2V cos ωt dωt = V ) 2 2π ⎞ 5π − 6α 3 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ 4π 4π ⎝ α > π/6 (2. se va aprinde T2. iar id =0. corespunzător unghiului de comandă α.10. tensiunea v1 = 0.

Redresor trifazat în punte.Pdavrα Pdavro 2π ⎞ ⎛ 5π − 6α − 3 sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ ⎝ . cele mai mari în valoare absolută pe acel interval de timp. se găsesc în S R T conducţie 2 diode şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv şi cea cu potenţialul catodic cel mai negativ.33 ms. iar pulsaţia acesteia ωd = 6ω. considerând diodele în conducţie D i D1 D2 2 drept legături electrice. 2. Se păstrează conexiunea în stea pentru a putea compara relaţiile corespunzătoare acestui redresor cu cele de la conexiunea cu punct median. 2. De v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 aceea. t3 ] . În cazul conexiunii în punte. 2. mare vd Fig. R L f. rezultă imediat i D3 D D 4 i D4 3 vd = v12 .d. pentru v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 intervalul de timp t ∈ [t1 . Într-adevăr. t 2 ] conduc D1 şi v 12 v 23 v 31 i D 1 D4 şi. cu sarcină puternic inductivă. i D5 D 5 D 6 i D6 Pentru intervalul t ∈ [t 2 .6. fie în triunghi.38) 2. Valoarea medie a tensiunii redresate va fi dată de relaţia : VdavrP 3 = π Id = const. forma de undă a tensiunii redresate este înfăşurătoarea tensiunilor de linie.12. conduc D1 şi D6 şi vd = -v31 ş. Tensiunea redresată conţine deci 6 pulsuri într-o perioadă a tensiunii alternative de reţea. iar formele de undă aferente funcţionării sunt date în Fig. α > π/6 = 4π + 3 3 (2. deci perioada tensiunii redresate este Td = T/6 =3. secundarul transformatorului de reţea poate fi conectat fie în stea. Redresor trifazat în punte.11. ∫ − π 6 π 6 6V cos ωtdωt = 3 6V π (2. necomandată.a. La un moment dat.11.39) 58 . necomandat. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este prezentată în Fig.m.

42) Curentul redresat se calculează cu relaţia : V 3 6V I d = davrP = (2. a cărei valoare maximă (amplitudine) este : VDRRM = 6V v1 v2 v3 (2. 2.40) adică aceeaşi mărime 2V ωt 2 ωt 4 ωt 6 ca la redresorul cu ωt 3 ωt 1 ωt 5 ωt 1 ωt punct median. este necesar un 6V număr dublu de diode. Riplul tensiunii redresate este : π⎞ ⎛ ∆vdP = 6V ⎜1 − cos ⎟ = 0. Rezultă de aici că.această valoare fiind dublă faţă de cea de la redresorul cu punct median. t 2 ] . median.13 6V (2. dar. Se observă că. în care conduc D1 şi D4. dioda D2 este polarizată invers de tensiunea de linie v12. Indicele P semnifică conexiunea în punte. în v 23 −v12 v 31 −v 23 v12 −v 31 cazul redresorului în vd ∆v d punte. Id diodele trebuie alese ca să reziste la i D2 i D4 i D6 i D4 ωt tensiunea inversă I d egală cu jumătate din ωt valoarea necesară la Fig.41) 6⎠ ⎝ Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsP = 3 π ∫( − π 6 π 6 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 1 3 + 3 2π (2. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresorul cu punct curenţilor prin diode. pe intervalul t ∈ [t1 . pentru π 0+ π ωt − aceeaşi valoare medie 6 6 i i D1 i D3 D5 a tensiunii redresate. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-o diodă vor fi: 59 .12.43) R π R iar valorile medie.

46) Raportând aceşti coeficienţi la valoarea medie a tensiunii redresate obţinem amplitudinea normată a armonicii a n-a : Cnp 2VdnP 2 = = (2.47) VdavrP VdavrP 36n 2 − 1 2. 2. 2. Forma de undă a tensiunii redresate vd rămâne aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive.48) R R Forma de undă a curentului printr-o diodă repetă curentul redresat. 2.44) π R π R 3 3 Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : V2 54 V 2 PdavrP = davrP = 2 (2. Cu originea de timp aleasă în Fig.Id I 6V 3 2V = .14. I Davr = rezultă că armonicile vor avea frecvenţa f n = 6nf = 300nHz.45) R π R Pentru analiza conţinutului în armonici al tensiunii redresate în cazul conexiunii în punte şi ţinând cont că pulsaţia tensiunii redresate este ωd = 6ω . 2. seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus.12.13 (2. se vor obţine formele de undă din Fig. I DRM = I d (2.13. necomandat. Riplul curentului redresat va fi : ∆v 6V ∆id = d = 0.49) 60 .14. rezultă următoarele valori ale curenţilor prin diode : I Drms = I DRM = 1 vdrms V 3 3 = 1+ R 2π 3 R 6V R I Daver = 1 vdavr 6V = 3 R π R (2. Redresor trifazat în punte. Folosind formele de undă din Fig. I Drms = d = .7. Curentul redresat id repetă la altă scară forma de undă a tensiunii redresate. dar numai pe intervalul de timp în care se găseşte în conducţie. iar coeficienţii săi se vor calcula cu relaţia : Cnp = 6 π π − 6 ∫ π 6 6V cos ωt cos 6nωtdωt = (− 1)n+1 6 6V 1 π 36n 2 − 1 (2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Considerând schema din Fig.

8. Fig. Puntea redresoare trifazată având sarcină pur rezistivă.15 şi este aceeaşi ca în cazul redresorului necomandat.Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜3 + 9 3 ⎟ PdavrP = drmsP = 2π ⎟ R R ⎜ ⎝ ⎠ (2.50) 6V 6V R 6V R v12 −v31 v23 −v12 v31 −v23 vd id i D1 i D4 i D6 i D3 i D2 i D5 i D4 6V R v1 D 2 i D2 D 4 i D4 D 6 i D6 ωt ωt ωt n 2v 2 n 2v 3 n 2 v 12 v 23 v 31 i D D1 1 i D3 D 3 i D5 D 5 R id vd Fig. aşa cum se vede în R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 v 12 T2 i T2 T4 i T4 T6 i T6 I d = const. prin două tiristoare. curentului redresat şi curenţilor prin diode. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină puternic inductivă. mare Fig. 2. 2. Redresor trifazat în punte complet comandată. împreună cu impulsurile de comandă. 2.15. Formele de undă ale tensiunii redresate şi ale curenţilor prin tiristoare.Din acest motiv. vd 61 . 2. doar că diodele sunt inlocuite cu tiristoare. 2.16. 2. R n 2v 3 n 2 v 23 v 31 i T 1 T1 i T3 T3 i T5 T5 L f.13. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este dată în Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate. de câte ori se trimit impulsuri de comandă trebuie comandate ambele tiristoare care trebuie să conducă. Deoarece curentul de sarcină se închide în cazul conexiunii în punte. fiecare tiristor trebuie comandat cu două impulsuri decalate între ele cu π/3 rad.14. sunt date în Fig.

S-ar crede că. Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαP = 3 π π +α 6 π − +α 6 ∫ ( 6V cos ωt ) dωt = 3V 2 1 3 + cos 2α 3 2π (2. domeniul de variaţie al unghiului de comandă este α = 0…π/2 rad. ωt T5 tiristorul T1 poate fi ωt T6 găsit blocat.16. 6V α În realitate. În i i i T1 T5 T3 ωt momentul t3. Alegând ωt ωt 1 ωt 2 ωt 3 originea de timp ca în Fig. Formele de undă ale impulsurilor de comandă.52) 62 . se trimit impulsuri în circuitul poartă – catod al tiristoarelor T1 şi T4 şi. Fig. medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : VdavrαP = 3 π π +α 6.Fig. vd = v12 În momentul t2 se comandă T1 şi T6 . în continuare rămânând în conducţie T1 şi T6. el fiind deja în vd conducţie. iar vd = . 2. m.51) Ca şi la redresorul cu punct median. 2. la unghiuri ωt T3 mari de comandă α. la pornire π − 0 + π ωt sau în cazul 6 6 T1 regimului de curent ωt T2 întrerupt.16. valoarea tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare.16. se trimit Id impulsuri de i T4 i T6 i T2 i T4 comandă către T2 şi ωt Id T6 ş. în momentul t2 n-ar mai v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 12 − v 31 trebui comandat şi T1. 2. şi la redresorul în punte. în cazul sarcinii puternic inductive.v31. Aprinderea lui T6 face ca T4 să fie polarizat invers de tensiunea de reţea v23 şi să se stingă. a. corespunzător unghiului de comandă α. În momentul t1 . d. π − +α 6 ∫ 6V cos ωtdωt = 3 6V cos α = VdavrP cos α π (2. ωt T4 în momentul t2. după aprinderea acestora.

mărimile de mai sus se calculează pentru cel mai mic unghi de comandă care apare în timpul funcţionării.Din Fig. dacă α > π/3rad = αlimP . 2. doar pe intervalele de vd timp în care se găsesc în conducţie. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-un tiristor sunt : 6V 3 2V I TavrαP = cos α I TrmsαP = cos α I TRMαP = I d (2. În acest caz. 2 i T3 T3 Curentul redresat repetă la scara de 1/R T4 i T4 forma de undă a tensiunii redresate. Se observă că forma de undă a tensiunii redresate rămâne la fel ca în cazul v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 funcţionării pe sarcină puternic inductivă.52 ). Puntea trifazată complet comandată cu sarcină pur rezistivă. 2. În primul caz. iar i T5 T5 T6 i T6 formele de undă ale curenţilor prin id R tiristoare vor fi identice cu cele ale curentului redresat. 2. dar valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula cu aceleaşi relaţii.51 ) şi ( 2. trebuie analizată funcţionarea şi deduse relaţiile de interes separat pentru α ≤ π/3 şi α ≥ π/3. 2. este dată schema punţii trifazate complet comandate având sarcină pur rezistivă. în forma de undă a tensiunii redresate vor aparea şi pulsuri de tensiune negativă. sunt date în Fig. Plecând de la aceste forme de undă.53) π R R iar valorile medie. Redresor trifazat în punte complet comandată. Fig.17. v 12 v 23 deci valorile sale medie şi efectivă se vor v 31 i i T T1 T2 T1 calcula cu relaţiile (2.9. se vor folosi următoarele relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor : V 6V I TavrαP = davrαP = cos α 3R π R 63 . 2. formele de undă ale impulsurilor de comandă.54) π R π R Pentru alegerea tiristoarelor. Curentul în circuitul de sarcină este : V 3 6V I d = davrαP = cos α (2.16 se observă că.17. funcţionând pe sarcină pur rezistivă În Fig. tensiunii şi curentului redresat şi ale curenţilor prin tiristoare.18.

Deoarece forma de undă a tensiunii redresate se modifică. în ωt T2 T1 momentul t1. rămânând stins n-ar avea pe unde să se închidă curentul redresat. deoarece T1 curenţilor prin tiristoare pentru α < π/3. se comandă să ωt T4 T3 T4 conducă tiristoarele T1 şi T4 şi.58) 64 . vd = v21 . căruia id îi corespund formele de undă din Fig. În continuare. 2. după aprinderea lor. vor trebui deduse alte relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale acesteia : VdavrαP 3 = π π − +α 6 π 2 ∫ π 2 6V cos ωtdωt = 3 6V π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 6 ⎟⎥ α > π/3 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. ωt T6 T5 iT1 = iT4 = id = v21/R . id = 0 şi vd = 0. ωt Este acum foarte clar de ce în Fig. În i T3 i T1 i T5 ωt momentul t2.56) ⎜ ⎟ R R ⎝ 2π ⎠ Dacă unghiul de v 12 − v 31 v 23− v 12 v 31 − v 23 comandă al tiristoarelor devine α α > π/3 rad. deci iT1 = iT4 = 0 şi cele două i T4 i T6 i T4 ωt i T2 tiristoare se vor stinge natural.18.57) VdrmsαP = 3 π π − +α 6 ∫( 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 π⎞ 2 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 2π ⎝ 3⎠ α > π/3 (2.55) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜ 3 + 9 3 cos 2α ⎟ PdavrαP = drmsαP = α < π/3 (2. se trece la regim de 6V vd lucru de curent întrerupt.19. 2.I TrmsαP = VdrmsαP 3R = V 3 3 1+ cos 2α α < π/3 R 2π (2. Formele de undă ale impulsurilor de momentul t3 trebuie comandat comandă. tensiunii. Astfel. curentului redresat şi T1 împreună cu T6 . v21 = 0.

d 65 . 2.În mod corespunzător. mai economică. curentul redresat circulă prin două dispozitive redresoare înseriate. acum cu relaţia : π ⎞⎤ V2 ⎡ 9 ⎛ (2. 2. care v 31 D 1 i D1 i T 1 T1 permite totuşi modificarea tensiunii redresate. Puntea trifazată Fig.20.mare undă corespunzătoare funcţionării cu vd unghiul de comandă α < π/3 rad se dau în Fig.21.19. 2. iar formele de L f. curentului redresat şi circuitul de sarcină se va calcula curenţilor prin tiristoare pentru α > π/3. S-a ajuns la v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 puntea semicomandată.20.59) ωt 1 ωt 2 ωt 3 2. se vor modifica şi valorile medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor. Formele de undă ale impulsurilor Puterea medie disipată în de comandă. tensiunii. v 12 v 23 echipată cu trei tiristoare şi trei diode.60) PdavrαP = 6− sin ⎜ 2α − ⎟⎥ α > π/3 π R ⎢ 2 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ α > π/3 (2. Formele de undă se înţeleg semicomandată cu sarcină puternic imediat dacă se ţine cont de faptul că un inductivă. R inductivă se dă în Fig. D 2 i D2 i T2 T2 Schema redresorului trifazat în i i T3 T3 D 3 D3 punte semicomandată cu sarcină puternic I = const. Redresor trifazat în punte semicomandată. A apărut astfel ideea ca doar unul din cele două dispozitive să fie comandat. 2.10. care devin : I TavrαP = 6V⎡ π ⎞⎤ ⎛ 1 − sin ⎜ α − ⎟⎥ = ⎢ 6 ⎠⎦ π R⎣ ⎝ I TrmsαP = v 12 − v 31 vd α v 23 −v 12 v 31 − v 23 6V 0 π 2 id − T1 π 6 T2 T5 ωt ωt ωt π⎞ 3 V ⎛ = 2− sin ⎜ 2α − ⎟ R 2π ⎝ 3⎠ T4 T5 i T5 i T1 T3 T6 i T3 i T6 i T2 i T5 ωt ωt i T4 ωt Fig. funcţionând pe sarcină puternic inductivă În cazul conexiunii în punte.

conduc T2 şi D3 şi vd = v23. 2. Se observă că perioada tensiunii redresate este acum Td = T/3 = 20/3 = 6. pe intervalul t ∈[t 3 . după prin tiristoare şi diode pentru α < π/3 rad aprinderea acestuia tiristorul T1 se va stinge fiind polarizat invers de tensiunea de reţea v12 . Cu originea de timp aleasă. intră în conducţie D1 şi se blochează D3 ş. În momentul t2. Formele de undă ale impulsurilor rezultând vd= . iar o diodă α atunci când devine polarizată vd 6V direct. t 4 ] . Fig. În momentul t1.61 ) că.. se comandă T2 şi. se comandă să conducă T1 şi. dioda I d D3 începe să conducă.62) 66 . la puntea semicomandată. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2 3 VdavrαPS π +α ⎡ π ⎤ 2 π⎞ 3 ⎢ 6 ⎛ = 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos⎜ ωt − ⎟dωt ⎥ ⎥= 2π ⎢ − π∫+ α 3⎠ π ⎝ ⎢ 6 ⎥ 6 ⎣ ⎦ = 3 6V 1 + cos α π 2 (2. gama de variaţie a unghiului de comandă este α = 0…π. În momentul de comandă. t ] conduc T1 şi D3. a. d. rezultând formele de undă din Fig.v31. deci i T3 i T1 i T2 ωt vd = v12 . tensiunii redresate şi curenţilor t3. Deci.tiristor intră în conducţie atunci v12 −v 31 v 23 −v12 v 31 −v 23 v 21 când este comandat. după π π π − 0 + ωt 6 2 aprinderea acestuia se vor găsi 6 T1 T3 T2 T1 în conducţie T1 şi D2 . m. iar dioda i D1 i D2 i D3 ωt 3 ωt 1 ωt D2 se blochează. Deci. În momentul t4.61) şi indicele PS semnifică faptul că relaţia aparţine punţii trifazate semicomandate. fiind polarizată I d invers. Valoarea efectivă a tensiunii redresate este : VdrmsαPS = π ⎤ ⎡ π +α 2 3 ⎢ 6 2 π⎞ ⎥ 2 2 2⎛ ∫ 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos ⎜ ωt − 3 ⎟dωt ⎥ = 2π ⎢ − π +α π ⎝ ⎠ ⎥ ⎢ 6 ⎦ ⎣ 6 =V 3+ 9 3 (1 + cos 2α ) 4π α < π/3 (2.66 ms.21. pe intervalul ωt 2 ωt 4 ωt t ∈ [t . 2.21. Se mai observă din ( 2.

22 sunt date aceleaşi forme de undă ca în v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 Fig. t3 ] . π] În Fig.22. tensiunii redresate şi curenţilor prin după aprinderea sa. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin diode şi tiristoare se calculează cu relaţia : V 6V (1 + cos α ) I TavrαPS = I DavrαPS = davrαPS = 3R 2π R I TrmsαPS = I DrmsαPS = Id 3 = VdavrαPS 3R = 3 2V (1 + cos α ) 2π R (2. 2. Astfel. În schimb valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαPS = 3 2π π − +α 2 ∫ 6V π 2 2 cos 2 ωtdωt = 3V π−α 1 + sin 2α α > π/3 2π 4π (2. T1 se va tiristoare şi diode pentru α > π/3 rad. pe intervalul t ∈ [t 3 .61). devine ωt I polarizată direct dioda D1.64) deci se obţine aceeaşi relaţie (2. Fig. Valoarea medie a tensiunii redresate este: π 3 6V (1 + cos α ) 2π R VdavrαPS 3 2 3 6V 1 + cos α = ∫ 6V cos ωtdωt = π 2π − π + α 2 6 α > π/3 (2. t 4 ] conduc T2 şi D1 şi vd = . ca urmare. în momentul t1. vd = 0. 2.v12 ş. iar vd = -v31 .Valorile medie. dar pentru un unghi α vd 6V de comandă α > π/3.65) 67 . m. stinge fiind polarizat invers de tensiunea v12. i T1 i T2 i T3 În momentul t2.63) I TRMαPS = I DRMαPS = I d = α ∈ [0. a. se comandă T1 şi. se comandă T2 şi. În momentul t3. conduc T1 ωt 2 ωt 4 ωt şi D1 şi. astfel că pe ωt I d intervalul t ∈ [t 2 . Formele de undă ale impulsurilor de comandă.21. π π 0 + − ωt după aprinderea acestuia vor 2 2 T3 T1 T1 T2 conduce T1 şi D3 . şi d i D2 ωt 1 i D3 ωt 3 i D1 i D2 intră în conducţie. 2. d.

23. vd Şi forma de undă a tensiunii Fig.66) I TavrαPS = I DavrαPS = 2π R d 68 . 2. Valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula tot cu relaţiile (2.62) pentru α < π/3 şi (2. 2. Desigur. va fi dat de o relaţie unică în 3 toată plaja de variaţie a unghiului de comandă α. şi valorile medie. Puntea redresoare trifazată semicomandată. deci pentru calculul valorii efective a ⎡ π⎤ tensiunii redresate trebuie folosite relaţia (2.62) pentru α ∈ ⎢0. Domeniile în i T3 T3 D 3 i D3 care conduc tiristoarele şi diodele rămân I = const. iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru cazurile α < π/3 şi α > π/3 sunt date în v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Fig.65) ⎣ 3⎦ π ⎤ ⎡ prntru α ∈ ⎢ .Se obţine o relaţie diferită de (2. Ca şi la v 12 v 23 redresoarele anerioare. valorile calculate cu cele două relaţii coincid ⎣3 ⎦ π pentru α = rad. efectivă şi maximă repetitivă ale acestor curenţi. 2. 2.63). Deoarece curentul redresat.24 şi respectiv Fig. R aceleaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive.25. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Schema redresorului şi a circuitului de sarcină este dată în Fig. Id . vor trebui utilizate alte relaţii pentru calculul valorilor medie. ⎥ şi (2. în cazul sarcinii pur v 31 i i T 1 T1 D 1 D1 rezistive. Modificări apar în formele de undă ale curentului redresat şi curenţilor prin tiristoare şi diode. π⎥ . 2. deci D 2 i D2 i T2 T2 forma de undă repetă. astfel : 6V (1 + cos α ) (2. puternic inductive.11.61) şi respectiv (2. cât şi pentru α > π/3. la altă scară. curentul redresat id = vd/R.65 ) pentru α > π/3. Din acest motiv. Puntea trifazată semicomandată cu sarcină pur redresate este aceeaşi ca în cazul sarcinii rezistivă.23. forma de undă a tensiunii redresate. atât pentru α < π/3. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin tiristoare şi diode se vor calcula cu relaţii unice (2.62).

2. 2. α ≤ π 1+ 4π 3 ⎪R =⎨ π ⎪V 3 ⎛ α ⎞ 3 ⎪ R 2 ⎜1 − π ⎟ + 4π sin 2α .v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 α vd id T1 T2 T3 ωt T1 ωt ωt v 12− v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 vd T1 i T1=i D3 α i T1 i D3 i T2 i D1 i T3 i D2 id 6V ωt T2 T1 T3 i T2= i D1 i T3= i D2 ωt ωt Fig. că. π⎥ ⎝ ⎠ ⎣ ⎦ ⎩ 69 . ωt Fig. redresorul intră în regim de curent întrerupt. α ∈ ⎢ ⎣2 ⎦ ⎩ Se observă din formele de undă din Fig.24.69) 2 ⎪ 9V ⎛ π − α 1 ⎞ ⎡π ⎤ ⎪ R ⎜ 2π + 4π sin 2α ⎟. α ≥ 3 ⎝ ⎠ ⎩ (2.68) I TRM = I DRM = ⎨ ⎡π ⎤ ⎪ 6V .67) ⎧ 6V ⎡ π⎤ . 3 ⎥ π R 4 ⎣ ⎦ ⎪ ⎥ ⎢ ⎦ ⎣ PdavrαPS = ⎨ (2. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α > π/3. pentru α > π/3 rad. I TrmsαPS = I DrmsαPS ⎧V 3 3 ⎪ (1 + cos 2α ). 2. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : ⎧ 3V 2 ⎡ 3 3 ⎤ π⎤ (1 + cos 2α )⎥. π⎥ ⎪ R sin α. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α < π/3. ⎥ ⎪ R ⎪ ⎣ 2⎦ (2. α ∈ ⎢0.25.25. α ∈ ⎢ 3 . α ∈ ⎡ ⎪ ⎢1 + ⎢0.

care se determină din condiţia iniţială a curentului. 2. se va calcula cu relaţia : id (ωt = α c ) = 0 . 2. ecuaţia ( 2. 2.75) Unghiul de conducţie al unui tiristor. În situaţia considerată.72) R 3 ⎝ ⎠ în care unghiul φ este definit prin : ωL (2.70 ) devine: di π⎞ ⎛ ωL d + Rid = 2V cos⎜ ωt + α − ⎟ (2. obţinându-se : 70 . rezultă : id = ⎡ ⎛ 2V π π ⎞ ⎛ ⎞⎤ cos ϕ ⎢cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ − e −ωtctgϕ cos⎜α − − ϕ ⎟ ⎥ 3 3 R ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. există relaţia : funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită. 2.26.12.72 ).27 cu αc .70) dt Alegând originea de timp ca în Fig. În realitate. sarcina are o inductanţă v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R finită. funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită Cele două situaţii limită analizate până acum au avut o sarcină cu inductanţă foarte mare sau o sarcină pur rezistivă. se obţine pentru constanta de integrare : 2V π ⎛ ⎞ A=− cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ (2. Presupunând iniţial că id (0) = 0.26. iar în Fig.71) dωt 3⎠ ⎝ iar soluţia acestei ecuaţii diferenţiale este : 2V π ⎛ ⎞ id = cos ϕ cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ + Ae −ωtctgϕ (2. di vd = L d + Rid (2.74) R 3 ⎝ ⎠ Introducând această valoare în relaţia ( 2. Redresor trifazat cu curentul redresat şi tensiunea redresată punct median comandat. Redresor trifazat cu punct median comandat. între Fig. în marea majoritate a aplicaţiilor.26.2.27 sunt date formele de i T1 i T2 i T3 i d undă ale tensiunii şi curentului redresat. Schema unui redresor cu punct v 12 v 23 vd median comandat ce are drept sarcină o v 31 inductanţă finită este prezentată în Fig.73) tgϕ = R iar A este constanta de integrare. T1 T2 T3 L 2. notat în Fig.

π π ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ (2.77) 3 Curentul redresat are forma de undă id reprezentat cu linie continuă în Fig. se stabileşte regimul de curent întrerupt. Pentru un circuit de sarcină dat. Forma de undă a tensiunii redresate şi a curentului redresat. iar tensiunea redresată va avea forma de undă reprezentată în Fig. 2. Prin redresor. se determină iniţial unghiul φ. Nomograme pentru determinarea grafică a unghiului de conducţie αc. 2. 2. la care se cunosc R şi L. 2.28 unghiul αc .27. 2. apoi pentru un anume unghi de comandă α .76) cos⎜ α c + α − − ϕ ⎟ = e −αcctgϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ Curbele obţinute prin rezolvarea acestor ecuaţii. Fig. Curentul redresat se va calcula cu relaţia (2. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdavrα = 3 2π αc ∫ 0 π⎞ ⎛ 2V cos⎜ ωt + α − ⎟dωt = 3⎠ ⎝ ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ 3 2V = 2π αc ≤ 2π 3 (2.27. Se pot întâlni două situaţii : 2π 1) α c < (2. sunt date în Fig.75). 2.27.28. se determină din Fig.78) Valoarea medie a curentului redresat fiind : 71 .28. grafică a unghiului αc . cu linie continuă îngroşată. care permit determinarea v1 2V 2V v2 π 3 π α− 3 v3 vd ωt 0 330 ° 310 ° 290 ° 270 ° 250 ° α + α c α α 90 ° i T3 i ′d id T1 T2 i T2 αc T3 i T3 ωt ωt 230 ° 210 ° 190 ° 170 ° 75 ° 60 ° 45 ° 30 ° i T1 αc 150 ° ϕ = 0 α 30 ° 60 ° 90 ° 120 ° 150 ° 15 ° Fig.

Curentul redresat va avea aceeaşi expresie ca în ecuaţia (2. iar redresorul nu va lucra în regim de curent întrerupt.84) în (2. analiza se face folosind calculatorul.84) Introducând constanta A calculată cu (2.Vdavrα 3 2 V ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ 2π ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ α c ≤ R 2π R ⎢ 3 3 3 ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2.82) 3 În această situaţie.79) Curentul mediu printr-un tiristor se va putea determina cu : I davr = I davrα π⎞ π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ ⎢ 3 2π R ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ⎝ 2π αc ≤ (2.72). Deci : I drms = 3 c2 id dωt 2π ∫ 0 α I Trms = I drms A+ 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ = R 3 ⎠ ⎝ + 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜α + − ϕ ⎟ R 3 ⎠ ⎝ Ae − 2π ctgϕ 3 (2. a curentului printr-un tiristor şi a puterii medii disipate în circuitul de sarcină se pot calcula cu relaţiile : I Tavr = 2 Pdavr = RI drms (2. de regulă.27 cu i′ d .81) 3 expresiile care se obţin fiind extrem de complicate şi. 2π 2) α C > (2. dar constanta de integrare A se va calcula din ecuaţia : 2π ⎛ 2π ⎞ id (0 ) = id ⎜ ⎟ α C > (2. curentul redresat va avea forma de undă notată în Fig. în regim permanent.80) 3 Valorile efectivă a curentului redresat. 2.72). obţinem : 72 .83) 3 3 ⎝ ⎠ care rezultă din caracterul periodic al curentului redresat.

după unele calcule intermediare.75) punem condiţia : − ctgϕ ⎞ ⎛ π ⎛ 2π ⎞ ⎞ ⎛π α = αi . iar valorile sale medie şi efectivă vor fi : id = 2π 3 6V 3 3 cos α Vdrms = V 1 + cos 2α α C > (2. 2. id ⎜ cos⎜ − + α i − ϕ ⎟ ⎟ = 0 ⇒ cos⎜ + α i − ϕ ⎟ = e 3 ⎠ ⎝ 3 ⎝ 3 ⎠ ⎠ ⎝3 (2. va conduce la apariţia regimului de curent întrerupt.83). respectiv pentru un anumit unghi φ. dacă va fi depăşit.87) id având expresia dată de relaţia (2. ecuaţia (2. în ecuaţia (2.85) 3 Forma de undă a tensiunii redresate va fi aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive (cea reprezentată în Fig.⎡ ⎤ 2V π ⎞ −ωtctgϕ 3 sin (α − ϕ) ⎥ ⎛ cos ϕ⎢ cos t e − ω + α − − ϕ ⎟ ⎜ 2π ⎢ ⎝ ⎥ R 3 − ctgϕ ⎠ 3 ⎢ ⎥ 1 e − ⎣ ⎦ 2π αC > (2. se pot folosi relaţiile : I V 6V cos α I Tavr = davr = davrα = 3 3R 2π R Vdavrα = 2π I Trms = I drms 3 = 1 3 2 2π id dωt α C ≥ ∫ 2π 0 3 (2. În acest scop. se obţine : 2π 73 . Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : 2π 3R 3 2 2 Pdavr = RI drms = (2.27 cu linie continuă completată cu cea cu linie întreruptă).86) 4π 3 2π Pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curenţilor prin tiristoare.89) Din ultima ecuaţie.88) ∫ id dωt 2π 0 Se obţin relaţii chiar mai complexe decât în cazul funcţionării redresorului în regim de curent întrerupt. Pentru un anume raport L/R.75) permite determinarea unghiului de comandă αi care.

2. se poate scrie relaţia : di (2.30. În circuitul de sarcină. Nomogramă pentru determinarea inductanţei care evită regimul de curent întrerupt. 2. s-a reprezentat dependenţa mărimii cosαi în funcţie cosα i de raportul L/R. ecuaţia (2. La T1 T2 T3 L transformatorul de reţea. astfel încât să nu 0. Totodată.90).90) Pe baza relaţiei (2. Funcţionarea redresoarelor comandate pe sarcini care au tensiuni contraelectromotoare Atunci când redresoarele comandate alimentează motoare de c.c. s-a considerat Fig. 2. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcini doar inductanţa L şi sursa e.5 apară regimul de curent întrerupt nici la cel mai mare unghi de comandă. în astfel de situaţie. neglijarea rezistenţei simplifică considerabil calculele. 2. s-a i T1 i T2 i T3 i d considerat numai secundarul.30. când se comandă T2. 0 10 20 1 R L Fig. în Fig.13. cu tensiuni contraelectromotoare.tgα i = ctgϕ + 3 − ctgϕ − 3 e ( ) 3ctgϕ − 1 + ( 3ctgϕ + 1)e − 2π ctgϕ 3 2π ctgϕ 3 − (2. în circuitul de sarcină apar surse de tensiune cu polaritate opusă tensiunii redresate . 2. Relaţiile care apar în acest v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 e − + caz vor fi deduse tot pentru redresorul v 12 v 23 vd v 31 trifazat cu punct median a cărui schemă este dată în Fig. rezistenţele care apar sunt reduse.29. întrucât. Astfel. sau când încarcă baterii de acumulatoare.91) vd = L d + e dt Alegând originea de timp în momentul t3 . Graficul permite dimensionarea inductanţei L.91) devine: 74 .29.

tensiunea pe inductor fiind nulă. Condiţia iniţială este într-adevăr cea impusă. În continuare. şi după aprinderea sa. vd = e.31 sunt α − ωt 2V 3 α egale.a. se comandă T2 . 2. în ωt 1 ωt 2ωt 3 ωt momentul t2. αc αc Forma de undă a T3 T1 T2 tensiunii redresate rezultă i′ astfel: în momentul t1. şi acum există două situaţii posibile : 2π (2.97) vd α 2V şi. este : π ⎞⎤ e 2V ⎡ ⎛ π⎞ ⎛ id = ωt sin ⎜ ωt + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ − ⎢ ωL ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ωL ⎝ (2. deci curentului redresat.m.did 2V π⎞ e ⎛ = cos⎜ ωt + α − ⎟ − dωt ωL 3 ⎠ ωL ⎝ a cărei soluţie. În momentul t3.93 ) .d. După unghiul αc . d după aprinderea acestuia vd = v1 . în condiţia iniţială id(0) = 0 . Valoarea medie a curentului redresat este : 75 . Deoarece valoarea medie a tensiunii la bornele unui inductor ideal este nulă. iar curentul redresat va fi dat de ecuaţia (2. vd= v2 ş. căruia îi corespund formele de undă reprezentate cu linie continuă în Fig. curentul Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresat se anulează.94) care conduce la : e π⎞ π⎞ ⎛ ⎛ (2.95) αC sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟ = 3⎠ 3⎠ 2V ⎝ ⎝ Ca şi în paragraful anterior. se d i T2 i T3 ωt i T3 i i T1 comandă să conducă T1 şi. ca urmare.92) (2.96) 1) α c ≤ 3 În această situaţie. tiristorul T1 se va stinge natural. cele două arii e 0 π haşurate din Fig.31. 2.93) Unghiul de conducţie α c se determină din : id (α c ) = 0 (2. prin redresor se stabileşte regimul de curent întrerupt.31. 2. valoarea medie a tensiunii redresate este : v1 v2 v3 Vdavrα = e (2.

2. 76 . acesta să nu se poată aprinde. după unele calcule. astfel încât valoarea medie a curentului redresat să rămână la valoarea impusă. Pentru aceasta. putem calcula inductanţa L.102) 2π Funcţionarea este extrem de instabilă. αc ≥ (2.98) pe α c = 3 şi. care modifică unghiul de comandă.26 3 6V (2. particularizăm în relaţia (2. Şi forma de undă a tensiunii redresate devine ca în cazul sarcinii cu inductanţă finită. la unghiul maxim de comandă αmax. se poate obţine relaţia de dimensionare a inductanţei L. există pericolul ca. obţinem: 1.100) 3 În această nouă situaţie. instalaţia trebuind să fie prevăzută cu regulatoare de curent.31 cu linie întreruptă. el având forma de undă i′ d reprezentată în Fig. curentul redresat nu mai este întrerupt.98) 3 Din această ecuaţie. 2π 2) α c ≥ (2. deci valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2π 3 6V cos α.99) L= sin α max I davr 2π Cunoscând curentul mediu redresat şi unghiul de comandă maxim.I davr = = 3 c id dωt = 2π ∫ 0 ⎡ ⎛ π ⎞⎤ ⎫ π⎞ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ + sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎬ ⎠⎦ ⎭ ⎝ ⎠ ⎣ ⎝ αc ≤ α 3 2V ⎧ ⎛ π ⎞ αc π⎞ ⎛ ⎨cos⎜ α − ⎟ − cos⎜ α c + α − ⎟ − 2πωL ⎩ ⎝ 3⎠ 3⎠ 2 ⎝ 2π (2. să fim la limita întreruperii 2π curentului redresat. astfel încât. care respectă ecuaţia : 3 6V cos α = e (2. în momentul comenzii unui tiristor. care este dată de relaţia (2. fiind polarizat invers.101) Vdavrα = 3 2 iar funcţionarea nu va fi posibilă decât la un singur unghi de comandă α. Acest fenomen apare atunci când tensiunea instantanee de pe faza tiristorului comandat este mai mică decât e. În cazul unghiurilor de comandă mici.102).

2.32. care conţine în circuitul de sarcină o inductanţă L de valoare foarte mare. curenţii să circule de la catod la anod.32 nu există şi că mărim π unghiul de comandă α peste rad.104) 2. Redresor trifazat cu punct median comandat având în circuitul de sarcină o sursă de tensiune. ceea ce este imposibil. 2. 77 . curentul redresat este constant. prin tiristoare. o rezistenţă şi o inductanţă foarte mare.32.7° (2. iar valoarea medie a tensiunii redresate va fi : 3 6V Vdavrα = cos α (2. circuitul de comandă al tiristorului trebuie să limiteze unghiul de comandă la valoarea αmin. Să considerăm redresorul din Fig.106) şi deci ar rezulta un curent redresat având sens invers celui redresat în Fig. sub care să nu se poată coborî şi care se calculează cu relaţia : π ⎞ 3 6V ⎛ 2V cos⎜ α min − ⎟ = cos α min (2.14. acesta fiind un caz particular de lucru al redresorului care are în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuă. Datorită inductanţei L foarte mari. Presupunem iniţial că sursa e din Fig.Din acest motiv. o sursă de tensiune continuă e şi un rezistor R de rezistenţă foarte mică. 2.32.105) 2π R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 v 12 v 23 v 31 T1 n2 e + − R i T1 T2 i T2 T3 L i T3 I d vd Fig. aceasta însemnând ca.103) 3⎠ 2π ⎝ de unde se obţine : α min = 20. Vom avea : 2 Vdavrα = RI d < 0 (2. Regimul de invertor neautonom al redresoarelor comandate Vom analiza acest regim de lucru tot pentru un redresor trifazat cu punct median comandat. corespunzătoare pierderilor din circuit. ceea ce ne va permite să considerăm curentul redresat constant. 2.

Aşadar.108) Amplificând ambii termeni ai relaţiei cu IdT.32.32 lucrează într-un regim în care energia electrică de curent continuu se transformă în energie electrică de curent alternativ. deoarece valoarea rezistenţei R este foarte mică şi trebuie prevăzută o protecţie pentru această situaţie. Dar valoarea medie a tensiunii redresate este dată şi de relaţia : Vdavrα = RI d − e (2. se întrerupe reţeaua de curent alternativ. Formele de undă aferente acestui regim de lucru sunt date în Fig.a.33.110) Acest curent are o valoare foarte mare. RI2dT este energia disipată pe rezistenţa R.c. Formele de undă corespunzătoare funcţionării redresorului trifazat cu punct median comandat în regim de invertor neautonom.Dacă însă în circuitul de sarcină există sursa e având polaritatea din Fig. nu se poate realiza decât în prezenţa reţelei R. 2. ) = e/R (2. Dacă. Astfel. eIdT reprezintă energia furnizată de sursa e în perioada T. S. iar curentul redresat menţinut de sursa e va atinge valoarea : Id(fără reţeaua de c. T. Este deci un regim de invertor care se numeşte neautonom deoarece conversia c. puterea medie din circuitul de sarcină fiind : Pdavrα = Vdavrα I d = v1 2V v2 v3 2V T3 α> π 2 α vd T2 ωt T1 i T3 i T1 i T2 ωt Id ωt Fig. deci circuitul de sarcină livrează putere activă către reţeaua de curent alternativ R.a. păstrându-se sensul normal al curentului redresat Id. dintr-o cauză oarecare. Valoarea medie a tensiunii redresate rezultă negativă. S. T.107) 2π Rezultă că se obţine o putere negativă. neglijând rezistenţa înfăşurărilor secundare. 3 6VI d cos α < 0 (2. redresorul din Fig. Pentru ca un 78 . 2. tiristorul care se găseşte în conducţie rămâne aprins.109) Ultima relaţie reprezintă un bilanţ al energiilor electrice. tensiunea medie redresată va putea fi negativă.33. iar | Pdavrα|T reprezintă energia transmisă în reţeaua de curent alternativ. 2. obţinem : 2 2 eI d T = RI d T − Vdavrα I d T = RI d T + Pdavrα T (2. 2.→c.

15. numit şi grup anodic. 2. iar cele ale grupului B. cât să se realizeze descărcarea energiei înmagazinate în inductanţă . redresoarele reversibile sunt compuse din două grupuri redresoare complet comandate. Se constată că.c. 2. ţinând cont de relaţia (2.→c. pentru a putea lucra şi în regim de invertor neautonom. − să existe şi o inductanţă în circuitul de sarcină care să preia diferenţa dintre valoarea instantanee a tensiunii redresate vd şi tensiunii sursei de c.34. iar prin circuitul de sarcină curentul să poată avea ambele sensuri. nu intervine regimul de curent întrerupt : 3 6V 3 6V cos α A cos α B (2. avem : 79 . Pentru a deduce relaţia care trebuie să existe între αA şi αB pentru o funcţionare normală. dar instalaţia va funcţiona în regim de invertor neautonomun timp limitat.112) Dacă. − unghiul de comandă al tiristoarelor α > π/2 rad .113) VdBavrα = VdAavrα = 2π 2π de unde. Redresoare reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie Intr-o serie de aplicaţii industriale. de fapt. − să fie complet comandată.a ar fi redus. numite uneori şi grup catodic. Acest rol ar putea fi jucat şi de un rezistor. Deci : VdAavrα + VdBavrα = V L1avrα + V L 2 avrα = 0 VdAavrα = −VdBavr (2. 2. dintre care tipice sunt acţionările reversibile cu motoare de curent continuu care se frânează cu recuperare . în funcţionare. Specific redresoarelor reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie este faptul că se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele ambelor grupuri.redresor să poată lucra în regim de invertor neautonom. se pleacă de la expresia : vdA + vdB = v L1 + v L 2 (2. iar randamentul conversiei c.111) Aceeaşi relaţie se va păstra şi pentru valorile medii ale tensiunilor. se comandă cu unghiul αA .32. dar pe acesta s-ar disipa inutil o anumită energie. la bornele circuitului de sarcină. Tiristoarele grupului A. e.c. Rolul acestei surse poate fi jucat şi de o inductanţă care să genereze tensiunea necesară. Punţile semicomandate nu pot lucra în acest regim . trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : − să existe în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuu. utilizat destul de des la puteri mici şi medii. având polaritatea din Fig.110). se impune utilizarea redresoarelor reversibile care permit ca. tensiunea să poată avea ambele polarităţi. cu unghiul αB . Funcţionarea redresoarelor reversibile va fi prezentată folosind circuitul din Fig.

o constantă.7° se datorează existenţei în circuitul de sarcină a unei tensiuni contraelectromotoare.cos α A = − cos α B αB = π − α A (2. pentru ca viteza de rotaţie n să fie maximă pozitivă. 80 . R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 α A = α min v dAv 1 T1A T2A T3A n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dB i′ d α min < α A < α B = π − α min π 2 (α A ) L 1 v L1 L2 T1B − (+ ) π T2B α min < α B < Motor e 2 T3B + (− ) π < α A < π − α min (α B ) I 2 d nM π < α B < π − α min 2 αA = αB = π 2 −n M α B = α min t v L2 α A = π − α min Fig. Fig. debitând curent de sarcină Id . presupunem că se doreşte ca viteza de rotaţie a motorului să varieze în timp ca în Fig. Astfel. Valorile unghiului de comandă în funcţie de viteza de rotaţie dorită a. nM .114) Pentru a prezenta modul de funcţionare al unui redresor reversibil. 2. care se va închide pe traseul reprezentat în Fig. Redresor reversibil care lucrează cu ajutorul curenţilor de circulaţie. Unghiul α min = 20. iar cele ale grupului B cu α B = π − α min .motorului. iar Φ fluxul prin motor.de asemenea. Cuplul dezvoltat de motor va fi : M = k m ΦI d (2.36 cu linie continuă. 2. tiristoarele grupului A trebuie comandate cu unghiul α A = α min .35. în conexiunea cu punct median. 2. Tensiunea contraelectromotoare ce apare la bornele indusului motorului are polaritatea din figură şi mărimea : e = k e nM Φ (2. 2. Grupul A lucrează în regim de redresor.35. Presupunând motorul cu magneţi permanenţi sau cu excitaţie separată. fluxul Φ este constant.116) km fiind.115) ke fiind o constantă.34.

tensiune de circulaţie. implicit. în Id Fig. deoarece e > VdBavrα.36. în afară de curentul v dA v 1 n 2 v 2 n 2v 3 n 2 v dB de circulaţie icr . se va obţine în primul moment VdAavrα < e şi grupul A nu va mai putea furniza curent de sarcină. icr .117) care determină apariţia unui curent care va circula numai între cele două grupuri redresoare. deci : di (2. datorită inerţiei. În schimb. energia cinetică a rotorului se transformă în energie electrică de curent alternativ. apare o tensiune de circulaţie : vcr = v dA + vdB (2. Cum. n < n M . sarcină şi curentului de circulaţie când viteza de care va prelua practic întreaga rotaţie a motorului este pozitivă. Ca urmare. Circuitul de comandă va determina π creşterea unghiului αA în domeniul α min < α A < şi.Datorită diferenţei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate vdA şi vdB. maşina va deveni generator şi va debita curent către grupul B. el − va lucra saturat şi va prezenta o T T2A 2B Motor e inductanţă foarte mică. Presupunem acum că se doreşte micşorarea vitezei de rotaţie. tensiunea vdAavrα va 2 scădea. asigurându-se transferul energiei electrice de la generator către reţeaua de curent alternativ. Deoarece inductorul L1 este parcurs. scăderea 2 π unghiului αB în domeniul < α B < π − α min . Traseul de închidere a acestui curent este prezentat. Traseele de închidere ale curentului de inductanţă L de valoare mare.36 cu linie întreruptă. mult mai mic decât v cr curentul de sarcină. care va intra efectiv în regim de invertor neautonom. şi de curentul de sarcină Id. El va lucra Id nesaturat şi va prezenta o Fig. 2.118) L cr = vcr = vdA + vdB dt Dimensionarea inductanţei L se face impunând o anumită mărime valorii medii a curentului de circulaţie. i cr T3B T3A + Inductorul L2 va fi i L L ( ) α ( ) α cr 1 2 A B parcurs numai de curentul de circulaţie. ca şi vdBavrα . numit curent de circulaţie. pentru a se evita i cr T1A T1B supradimensionarea acestuia. Traseele de închidere ale curentului de sarcină Id şi curentului de circulaţie icr în această situaţie sunt 81 . maşina continuă să se rotească cu turaţia nM . 2. De fapt.

Un al doilea dezavantaj îl constituie valoarea ridicată a unghiului αmin care nu poate fi coborâtă sub π/6 rad. i cr conform relaţiei (2. ceea ce limitează maximul posibil al mărimii Vdavrα . adică n = 0. e rator i T cr T3A Maşina se va frâna deci cu 3B + recuperare. doar valoarea medie a curentului este zero. Din aceste motive. care devine motor. având viteza de rotaţie pozitivă. inductorul L2 lucrează saturat şi L1 preia tensiunea de circulaţie. turaţia sa scăzând în i L L (α A ) 1 cr 2 (α B ) timp. dacă asupra rotorului se va aplica un cuplu exterior. Pentru rotirea motorului în sens invers. această restricţie asupra unghiului de comandă determină şi o creştere a puterii reactive absorbite de instalaţie în timpul funcţionării. Redresor reversibil care lucrează fără curenţi de circulaţie Redresoarele reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie prezintă avantajul că asigură o caracteristică liniară şi pentru curenţii de sarcină de valori reduse. Dacă se doreşte ca motorul să rămână imobil.117) Fig.36. În acest 82 . 2.37. deci. traseele curenţilor fiind din nou cele din Fig.16. Un prim dezavantaj îl constituie necesitatea folosirii celor două inductoare de limitare a curenţilor de circulaţie. Când se ajunge la turaţia v cr prescrisă. doar că se inversează rolurile grupurilor A şi B. vom avea : e = k e nΦ < VdAavrα Id (2. 2. Traseele de închidereale curentului de Grupul A începe să sarcină şi curentului de circulaţie când maşina se debiteze un nou curent către frânează cu recuperare. este indicat să se elimine curenţii de circulaţie în cazul instalaţiilor de mare putere. În plus. acesta se va opune antrenării. funcţionarea rămâne aceeaşi.37. 2. Se observă că sensul curentului v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dA v dB Id prin maşină s-a inversat. Acum. rămânând imobil. Explicaţia acestei comportări constă în faptul că rotorul este parcurs de curent. maşină. tiristoarele ambelor grupuri se comandă cu αA = αB = π/2. se va T1A T1B inversa şi sensul cuplului care − T2B T2A Gene va deveni un cuplu de frânare. în sensul că. Maşina prezintă şi cuplu de poziţionare.prezentate în Fig. 2.116).

se comandă doar tiristoarele unui singur grup. Pentru aceasta. precum şi o durată mai mare v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 a regimului tranzitoriu la trecerea de la o viteză de T. dar nu e Motor este economic. care are doar rolul de a netezi curentul de sarcină.scop. ea menţinându-se în sens pozitiv. apoi se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele grupului B cu unghi de aprindere αB > π/2. iar curentul de sarcină va avea sensul Id . 2. iar tiristoarele grupului B nu sunt comandate. conţine o singură inductanţă. Tensiunea la bornele indusului va avea polaritatea reprezentată fără paranteze. în timpul funcţionării redresorului reversibil. Pentru aceasta.38. rotaţie la alta. Grupul B intră efectiv în regim de invertor neautonom.38 sunt conectate antiparalel cu cele ale grupului B. Circuitul din Fig. iar curentul de sarcină va avea 83 .C. 2.38. reprezentată în Fig. poate funcţiona şi fără − (+ ) v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 curenţi de circulaţie. se blochează impulsurile de comandă către tiristoarele grupului A. unghiul αA se măreşte peste limita de funcţionare ca redresor π 5π ). 2.C. Presupunem acum că se doreşte reducerea vitezei de rotaţie. tiristoarele grupului A se comandă cu unghiul αA = αmin . Tiristoarele grupului A la redresorul din Fig. în Fig. în acest scop. T1B T2B T3B Id Un redresor care lucrează fără curenţi de Fig. Pentru a înţelege în ce mod lucrează circuitele de comandă ale redresoarelor reversibile fără curenţi de circulaţie să presupunem că motorul se învârteşte cu o viteză de rotaţie maximă pozitivă nM . Redresor reversibil cu punct circulaţie se recunoaşte prin median fără curenţi de circulaţie cu aceea că circuitul de forţă tiristoare antiparalele. se mai aşteaptă un timp de siguranţă de aproximativ 1ms ( mult mai mare decât timpul de revenire tq al tiristoarelor). αA ≈ 2 2 anularea curentului Id. menţionăm comportarea discontinuă a S R T caracteristicilor în jurul curenţilor mici de sarcină. În momentul în care traductorul de curent T.38. 2. Ca dezavantaje ale funcţionării fără curenţi de circulaţie. trebuie iniţial redus cât mai repede posibil curentul Id şi.34. sesizează ( αA > . întrucât se + (− ) v d poate folosi o schemă mai T1A I ′d T3A T2A L simplă. 2.

se comandă anularea cât mai rapidă a curentului I'd prin scăderea unghiului αB sub limita de funcţionare ca invertor neautonom ( α < . împreună cu conectarea perifericelor sunt prezentate în Fig. Circuitul este compus dintr–un bloc de sincronizare. Unghiul αB va fi asigurat de regulatorul de curent pentru a avea o anume valoare maximă a curentului de sarcină. se păstrează timpul de aşteptare de 1ms. În finalul acestui subcapitol. m. se poate proceda astfel: se comandă un tiristor al grupului A. se introduce un timp de aşteptare de aproximativ 1ms. Alimentarea circuitului se face de la o sursă stabilizată de tensiune +V cuprinsă intre 12V şi 18V şi trebuie să asigure un curent de sarcină de 100mA. Unul dintre aceste circuite specializate pentru comanda în fază a tiristoarelor este circuitul integrat βAA-145. În Fig. se pot anula impulsurile de comandă către ambele grupuri. câte două impulsuri de aprindere sincrone cu cele două semialternanţe. la cele două ieşiri pinul 10. a. menţionăm că au fost elaborate şi redresoare reversibile. 2. care furnizează. se declanşează un proces invers. Maşina se va frâna cu recuperare. α ≈ B B π 2 π ). aceasta impunând un circuit de comandă foarte performant.17. dar maşina nu va prezenta şi cuplu de poziţionare pe zero. se aşteaptă anularea curentului. un comparator. un monastabil. Mai apare o problemă când se doreşte menţinerea rotorului imobil. d.acum sensul I'd. Schema bloc. Iniţial. iar pe de altă parte folosirea lor să permită obţinerea unor scheme pe ansamblu foarte simple. un bloc logic şi două etaje de ieşire. Pentru a exista acest cuplu. 84 . Integrate specializate în comanda cu control de fază tiristoarelor a Datorită numărului mare de aplicaţii în care se folosesc tiristoarele. 2. după sesizarea anulării curentului se blochează 6 impulsurile de comandă către tiristoarele grupului B. la curenţi de sarcină Id de valori ridicate şi cu curenţi de circulaţie la curenţi de sarcină Id de valori reduse. Ideea este de a exista curent în circuitul de sarcină. dar de valoare medie nulă. care lucrează fără curenţi de circulaţie. Pentru aceasta. s-a impus crearea unor circuite de comandă specializate care să realizeze un control fiabil al acestora pe de o parte. 2. respectiv 14. un generator de rampă.40. apoi se comandă un tiristor al grupului B ş. turaţia sa scăzând. Când se atinge viteza de rotaţie prescrisă. apoi se comandă tiristoarele grupului A cu un unghi αA fixat de regulatorul de curent Id . un detector de nul.39. sunt ilustrate formele de undă la pinii circuitului integrat βAA145.

dT/2. condensatorul C3 nu mai poate să se încarce. de regulă. de exemplu. de exemplu. reducând astfel dinamica unghiului de conducţie. se încarcă şi condensatorul C3 conectat între pinul 2 şi +V. dacă viteza de variaţie este prea rapidă. stare echivalentă cu activarea monostabilului ( aşteptarea momentului de declanşare a impulsului de aprindere ). limitează semnalul la terminalul 9 la valoarea ± 0. Blocul de sincronizare şi detectorul de nul au rolul de a sesiza trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare externe şi. Tensiunea de sincronizare este furnizată. este nevoie de o sursă de curent negativă -I de 15…25 mA aplicată intre pinii 3 şi 13. Comparatorul intern al circuitului integrat. La trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare. VBE2 ale tranzistoarelor interne T1. Divizorul rezistiv format din R1 şi R2 are rolul de a fixa durata impulsului de nul dT şi de a controla viteza de variaţie a semnalului de sincronizare la trecerile prin zero. În caz contrar. de instabilitatea termică a a diodelor din componenţa generatorului de rampă. după care acesta se descarcă aproximativ liniar prin R5 şi P1 către tensiunea . Limitarea curentului absorbit de circuit prin pinul 9 de la semnalul de sincronizare este făcută de rezistenţa R1.8V în perioada dintre două impulsuri de sincronizare. nu se poate folosi decăt durata (T/2) . 85 . detectorul de nul furnizează impulsuri de sincronizare de 50100µs (ce se pot vizualiza la pinul 16 ) şi semnale de blocare – selectare pentru etajele de ieşire. de reţeaua de curent alternativ (220V. R2.7V (corespunzătoare tensiunilor VBE1 . Concomitent cu încărcarea condensatorului C2. respectiv T2 ). prin cele două intrări ale sale. Generatorul de rampă încarcă rapid condensatorul C2 la +8V la fiecare impuls de nul. Impulsurile de la pinul 16 se pot folosi pentru sincronizarea externă a mai multor circuite βAA – 145 (de exemplu. iar dacă viteza de variaţie este prea lentă. în aplicaţii cu reţele de alimentare bifazate sau trifazate). permite setarea sau inhibarea monostabilului. impulsul de nul este scurt şi nu atinge valoarea de 8V. 50 Hz). tensiunea –V fiind mai mare de 10 V. din semiperioada T /2 corespunzătoare dinamicii maxime a unghiului de conducţie de 180°.De asemeni. Această viteză de variaţie trebuie să asigure la terminalul 16 un impuls de tensiune de 8V şi durată Dt. Valoarea curentului –I este dată de valoarea sursei –V şi rezistenţa R3 . dar există situaţii când această tensiune diferă de tensiunea reţelei. împreună cu grupul format din rezistenţele R1. pentru funcţionarea circuitului. Semireglabilul P1 a fost introdus pentru ajustarea timpului de descărcare t=C2(R5+kP1) a condensatorului C2. formă ce poate fi afectată. în vederea obţinerii unei forme corecte a tensiunii triunghiulare de pe condensatorul C2.

modificând starea monostabilului şi determinând descărcarea condensatorului C3. are rolul de a varia tensiunea de la pinul 11.C3 R6 P2 +V 16 2 11 +V R7 Etaj iesire Bloc logic R1 9 Detector de nul Generator de rampa + V comp Monostabil 14 +V R8 220V R2 50Hz Etaj iesire 10 -V 13 C1 R3 -V 15 R5 R4 -V P1 7 8 6 K 1 3 C2 Vc +V +V Fig. Inhibarea comparatorului se poate realiza prin aplicarea la pinul 6 a tensiunii +V. cum C3 este încărcat şi nu acceptă un salt brusc de tensiune. Declanşarea monostabilului este realizată de către impulsurile de nul. În aceste condiţii. Monostabilul şi componentele externe C3. P2 şi R6 au rolul de a stabili durata impulsurilor de aprindere. Când tensiunea v7=V8. tensiunea liniar variabilă de pe C2 de la intrarea neinversoare cu tensiunea de comandă şi reglaj al unghiului de conducţie de la intrarea inversoare. controlând în 86 . Schema bloc a circuitului integrat βAA 145.39. Funcţionarea monostabilului este controlată de generatorul de rampă şi comparator. El va compara cele două aplicate la intrările sale. face ca la pinul 11 să avem un salt negativ de în circuitul de descărcare al tensiune. pinul 2 este pus la masă şi. la fiecare trecere prin zero a tensiunii de sincronizare. Atât timp cât tensiunea v 7>V8 (rampa de tensiune este descrescătoare). 2. Blocarea monostabilului coincide cu blocarea comparatorului. comparatorul basculează. comparatorul nu basculează şi monostabilul rămâne în starea de aşteptare (corespunzătoare unghiului de aprindere α). Prezenţa semireglabilului P2 condensatorului C3 . pinul 8. care are loc atunci când cele două tensiuni de pe intrările sale sunt egale.

folosirea lor în aplicaţii rămâne la latitudinea fiecărui utilizator. Formele de undă la pinii integratului. tp=(R6+P2)C3 . care determină durata impulsului de aprindere de la ieşirea circuitului integrat. 87 . dar bineînţeles. pinul 14 T respectiv pinul 10. de utilizare al circuitului integrat. pentru o funcţionare eficentă. Blocul logic şi etajele de ieşire formează u sinc impulsuri rectangulare de durată tp şi le furnizează la u9 cele două ieşiri ale t integratului. putem spune că acesta poate să comande direct circuitul poartă –catod al unui tiristor. 15V tp Deoarece ieşirile sunt de reglabil tip “colector în gol” pentru apariţia impulsurilor este t α ϕ u10 necesară conectarea tp rezistenţelor R7 şi R8 ca în Fig. În ceea ce priveşte modul Fig. se impune să se realizeze o separare galvanică a acestuia de tiristor. Izolarea galvanică implică o separare a circuitului de comandă de poarta tiristorului.39 la tensiunea de t α ϕ alimentare a integratului.acest fel timpul de descărcare al condensatorului. În final. 8V impulsuri de aprindere sincronizate cu alternanţa t u7 pozitivă. cât şi a circuitului de sincronizare. 2. există o gamă destul de mare de circuite de comandă specializate. menţionăm că pentru comanda tiristoarelor (triacurilor ). Se obţin u16 astfel.40. dar. de cele mai multe ori. la pinul 14. 2. izolarea realizându-se de cele mai multe ori cu ajutorul transformatoarelor de impulsuri sau optocuploare. iar la pinul 10 8V impulsuri de aprindere u8 -9V sincronizate cu alternanţa t u14 negativă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful