Capitolul 2

REDRESOARE TRIFAZATE 2.1. Introducere Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face printr-o reţea mono sau trifazată de curent alternativ (c.a.). În foarte multe aplicaţii sunt necesare surse de curent continuu (c.c.), conversia realizându-se prin intermediul redresoarelor. Utilizările tipice ale redresoarelor de mare putere sunt sintetizate în Fig. 2.1. O instalaţie de redresare se compune din : − transformatorul de reţea, care aduce tensiunea U [V] alternativă la parametrii necesari 10 5 utilizatorului sau realizează conexiuni speciale; 4 10 Radio dispozitivele redresoare ; emisie − filtrul de netezire; Tractiune 3 10 − dispozitivele de Laminare conectare şi deconectare, 2 precum şi dispozitivele de Telecomunicatii 10 Electrolize protecţie; Sudura − traductoare de curent Galvanotehnica 10 Incarcare şi tensiune şi circuite de acumulatoare măsurare, comandă şi control. La puteri mai mari de I [A] 4 2 3 10 10 5 0 10 10 10 2…3 KVA, se folosesc practic numai redresoare trifazate, Fig. 2.1. Domenii de utilizare ale redresoarelor de deoarece au următoarele mare putere avantaje : 47

asigură o încărcare simetrică a reţelei trifazate de c. a. ; riplul tensiunii redresate rezultă mai redus, fiind necesare filtre de netezire de dimensiuni mici ; − pentru aceeaşi putere transmisă circuitului de sarcină dimensiunile transformatorului de reţea sunt mai reduse ; − factorul de distorsiune al curentului absorbit de la reţeaua de c. a. este mai mic. Spaţiul limitat al lucrării nu ne permite să abordăm decât teoria ideală a redresoarelor trifazate, în care se pleacă de la următoarele ipoteze simplificatoare: − transformatorul de reţea este de putere infinită, furnizând un sistem trifazat simetric de tensiuni perfect sinusoidale; − dispozitivele redresoare sunt ideale, au rezistenţă nulă la conducţie şi infinită la blocare şi cu timpii de comutaţie nuli ; − nu există inductanţe care să se opună transferului instantaneu al curentului de pe un dispozitiv redresor pe următorul ; − circuitul de sarcină al redresorului conţine, fie o inductanţă foarte mare, care să menţină practic constant curentul continuu, fie doar o rezistenţă. În final, se va analiza şi cazul existenţei unei surse de tensiune.
− −

2.2. Redresorul trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului se dă în Fig. 2.2, iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode se dau în Fig. 2.3. La acest redresor, secundarul trebuie să fie conectat în stea, datorită modului de conectare al circuitului de sarcină, primarul transformatorului putându-se conecta fie în triunghi (ca în fig. 2.2), fie în stea. Existenţa inductanţei foarte mari din circuitul de sarcină, care ne permite să considerăm curentul continuu practic constant, defineşte aşa-numitul regim normal de funcţionare al redresorului.

R v p1 n 1 v p2

S

T n 1 v p3 n1

v1

n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 D3 L D2 D1 i D3 i D 1 i D2
I d = const

vd

Fig. 2.2. Redresor trifazat cu punct median funcţonând pe sarcină puternic inductivă.

48

Tensiunea şi curentul redresat se notează cu indicele „ d ” de la cuvântul englezesc „ direct ”. La un moment dat conduce o singură diodă, şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv, celelalte două fiind astfel polarizate invers. Dacă dioda v1 v d v 2 v3 ∆v d 2π care conduce este 3 D1 , atunci vd = v1 , 2V π π 0 dacă este D2 , + − ωt v D1 3 3 vd = v2 şi, dacă este −v 31 6V D3 , vd = v3. v12 Se obţine forma de i D1 Id undă a tensiunii redresate vd cea ωt i D2 Id reprezentată cu linie plină în Fig. ωt i D3 Id 2.3. ωt Ea conţine trei pulsuri într-o Fig.2. 3. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode. perioadă a tensiunii alternative a reţelei. Dacă notăm această perioadă cu T = 20 ms, atunci perioada şi pulsaţia tensiunii redresate var fi : 20 2π 2π Td = = 6,66ms (2.1) ωd = =3 = 3ω 3 Td T ω fiind pulsaţia tensiunii reţelei ω =2πf=314 s-1 Riplul tensiunii redresate este:
∆vd = 2V − 2V cos π = 3 2V 2

(2.2)

unde V este valoarea efectivă a tensiunii pe o infăşurare secundară a transformatorului. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia :
V davr = 1 Td
t1 + T d t1

v d dt =

1 ω Td

ω t1 + ω T d ω t1

∫ vd dω t

ωTd =

2π 3

(2.3)

Alegând originea de timp ca în fig. 2.3, tensiunea redresată va fi dată de relaţia :

v d = 2V cos ω t iar valoarea sa medie va fi dată de relaţia:

(2.4)

49

V davr

3 = 2π

+

π − 3

π 3

2V cos ω td ω t =

3 6V 2π

(2.5)

indicele avr provenind de la cuvântul englezesc „ average ” . Valoarea efectivă a tensiunii redresate este :
V drms = 1 Td
t1 + T d t1

∫ v d dt
2

=

1 ω Td

ω t1 + ω T d 2 vd dωt ω t1

V drms =

3 2π

+

π − 3

∫ 2V

π 3

2

cos 2 ω td ω t = V 1 +

3 3 4π

(2.6)

indicele rms provine de la denumirea din engleză „ root mean square ”. Considerând ( Fig. 2.2. ) avem: vd = v L + v R = v L + RI d (2.7) i D şi, ţinând cont că tensiunea medie pe o γ bobină ideală este nulă, rezultă : tg γ = r D Vdavr = VLavr + RI d VLavr = 0
Vdavr 3 6V (2.8) = R 2πR Conţinutul în armonici al tensiunii redresate vd se obţine făcând o analiză Fourier. Cu originea de timp din Fig. 2.3, tensiunea vd este o funcţie pară şi seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus ai căror coeficienţi sunt: Id = Cn =
2 Td
t1 +Td t1

0

VD

vD

Fig. 2.4. Aproximarea caracteristicii diodei.

∫ vd cos nω d dt =

2 ω Td

ω t1 + ω Td ω t1

∫ vd cos nω d dωt , n ∈N
3 6V 2 2π 9n 2 − 1 (2.9)

Cn =

3 π

+

π − 3

π 3

2V cos ω t cos 3n ω td ω t = (− 1)n +1

Raportând amplitudinea armonicii de ordin n ( 2Vdn ), care este

50

11) unde rD ete rezistenţa dinamică a diodei.8). Puterea instantanee disipată pe o diodă este: 2 p D = v D iD = VD iD + rD iD (2. 2. obţinem : 2Vdn Cn 2 (2.3 se pot calcula valorile medii şi efective ale curentului printr-o diodă astfel : I Davr = 1 2π 2π 3 0 ∫ I d dω t = Id 2 1 I Drms = 2π 3 2π 3 0 ∫ I d dt = 2 2 Id 3 (2.17) Pdavr = RI d R Când se aleg din catalog diodele redresoare în afara curenţilor. având aceeaşi perioadă ca şi curentul prin diodă iD . iar VD = 0.12) Se observă că puterea instantanee este o funcţie periodică.16) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : V2 2 = davr (2.10) = = 2 Vdavr Vdavr 9n − 1 În vederea deducerii puterii medii disipate pe diodă la conducţie directă. Curentul maxim repetitiv prin diode este : I DRM = I d (2. atunci vD1 ≈ 0. 2. vD1. în Fig.3 s-a reprezentat cu linie întreruptă forma de undă a tensiunii la bornele diodei D1 . vD = VD + rD iD (2.13) 1 1 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 PDavr = VD I Davr + rD I Drms Cu ajutorul formelor de undă din Fig. la valoarea medie a tensiunii redresate. dacă conduce D1.15) 3 în care Id se calculează cu relaţia (2.6V. adică T. În acest scop. 2. Ea rezultă din observaţia că.14) Introducând aceste valori în relaţia (2.12). trebuie cunoscută şi tensiunea inversă maximă ce se aplică unei diode.egală cu valoarea absolută a coeficientului Cn . şi 51 . iar VD şi rD sunt date de catalogul pentru diode. se aproximează caracteristica statică a diodei prin două segmente de dreaptă ca în Fig. ⎛ 1 t1+T ⎞ ⎛ t1+T 2 ⎞ 1 t1+T ⎟ + rD ⎜ 1 ∫ id ⎟ PDavr = p D dt =VD ⎜ i dt ∫ ∫ d ⎜T t ⎟ ⎜ T t dt ⎟ T t1 (2. obţinem : I PDavr = d (VD + rD I d ) (2.4.

5. şi când conduce D3 : i D3 = 3 . care este identică cu cea din cazul sarcinii puternic inductive (Fig.).6. la altă scară. Dacă sarcina este pur rezistivă. Redresor trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină pur rezistivă În schema redresorului din Fig. vD2 ≈ v12. forma de undă a tensiunii redresate.5) şi (2. în cazul de faţă.18) 2.21) Curentul maxim repetitiv prin diodă este: 2V I DRM = R Puterea instantanee disipată în circuitul de sarcină este : v2 pd = d R iar puterea medie se calculează cu relaţia : (2.20) iar valoarea efectivă a acestui curent : I Drms = 1 2π − V 1 2V 2 3 2 ∫ R 2 cos ωt = R 3 + 4π π 3 π 3 (2. iar dacă conduce D3.3. între tensiunea redresată şi curentul redresat există relaţia : vd = Rid (2. Deci mărimile Vdavr şi Vdrms se vor calcula cu relaţiile (2. R R π 3 Valoarea medie a curentului. printr-o diodă este : I Davr 1 = 2π π − 3 ∫ 2V 6V cos ω td ω t = R 2 πR (2.23) 52 .22) (2.19) deci forma de undă a curentului redresat repetă. Pe intervalul de timp în care conduce dioda D1. vD3 ≈ .v31. vom avea i = D1 v1 R când conduceD2: i = D2 v v2 .dacă conduce D2. 2. 2. rezultă astfel relaţia : VDRRM = 6V (2. s-a reprezentat pentru simplificare doar secundarul transformatorului de reţea.6).

2. acum. 2. Se defineşte unghiul de comandă ca fiind unghiul electric măsurat din momentul când tiristorul devine polarizat direct (deci din momentul în care ar intra în conducţie dacă ar fi diodă ) şi până în momentul când primeşte impuls de aprindere . Formele de undă ale tensiunii redresate. Impulsurile de aprindere sunt aplicate tiristoarelor cu un unghi de comandă notat în Fig. Redresor trifazat cu punct median necomandat. tensiunea redresată vd = v1 . Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului rămâne practic nemodificată cu deosebirea că.4. în momentul t1.5. Schema redresorului este dată în Fig.8 cu α.8. Dacă α > αlim = π/6 rad. 2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă. Deducerea relaţiilor şi a formelor de undă se va face în aceleaşi ipoteze simplificatoare ca la redresorul necomandat. π 3 0 + π 3 i D3 ωt ωt Fig. Pdavr = 1 Td t1 +Td ∫ pd dt = 2. se folosesc.6. După comutarea directă a acestuia (pentru comutarea directă se foloseşte curent şi termenul de aprindere). în forma de undă a tensiunii redresate apar pulsuri de tensiune negative datorate faptului că tiristorul continuă să conducă şi după 53 . 2. Astfel. 2. Formele de undă care intervin în funcţionare sunt prezentate în Fig.v1 2V vd v2 id i D1 v3 2V R v1 n 2v 2 n 2v 3 D1 D2 n2 R i D1 vd 2V R ωt i D2 i D2 i D3 i d D3 ωt − Fig. iar iT1 = Id . se trimite un impuls de comandă în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. tiristoare. t1 +Td 2 ⎞ ⎞ 1⎛ V2 ⎛ 2 ⎟ Vdrms ⎜ 1 ⎜1 + 3 3 ⎟ (2. curentului redresat şi curenţilor prin diode.7.24) = vd dt = ∫ ⎟ R ⎜ Td t R R ⎜ 4π ⎟ t1 ⎝ ⎠ 1 ⎝ ⎠ Spre deosebire de cazul sarcinii puternic inductive. acum. care permit modificarea tensiunii redresate şi a curentului redresat. drept dispozitive redresoare. se foloseşte valoarea efectivă a tensiunii redresate. pentru calculul puterii medii disipate în circuitul de sarcină.

cum le consideră unii autori [ 2 ].8. corespunzător aceluiaşi unghi de aprindere α. Aşadar. 2. Redresor trifazat cu punct median funcţionând pe sarcină puternic inductivă.anularea tensiunii fazei la care este conectat. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : V davr α 3 = 2π π +α 3 − π +α 3 ∫ 2V cos ω td ω t = 3 6V cos α = V davr cos α 2π (2.25) 54 . În momentul t2. datorită inductanţei L. care este negativă. v2 v3 α lim v dα − π 3 0 + π 3 α T1 ωt T2 i T1 i T2 T3 i T3 i T3 ωt Id ωt 1 ωt 2 ωt 3 ωt Fig. După aprinderea acestuia. impulsurilor de aprindere ale tiristoarelor şi curenţii prin tiristoare pentru α > αlim conducţie vd = v2 şi iT2 = Id . tiristorul T1 va comuta invers ( se va stinge).7. se comandă tiristorul T2. Formele de undă ale tensiunii redresate.mare i T1 i T2 i T3 I d α = const v dα Fig. 2. iar după momentul t3 . care menţine circulaţia curentului.8. deoarece este polarizat invers de tensiunea de linie v12 . Unghiul αlim se numeşte unghi de comandă limită. Cu T2 în v1 2V R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 T1 T2 T3 L f. Alegând originea timpului ca în Fig. când se aprinde tiristorul T3 vd = v3 şi iT3 = Id. redresoarele trebuie considerate ca fiind convertoare cu comutaţia de la reţea şi nu cu comutaţie naturală. 2.

se obţine din ecuaţia: Vdavr 3 6 V = cos α R 2π R Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : I dα = 2 (2. în timpul funcţionării. Valoarea efectivă a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdrms = 3 2π π +α 3 π − +α 3 ∫ ( 2V cos ωt dωt = V 1 + ) 2 3 3 cos 2α 4π (2.30) = cos 2 α Pdavr 0 Valorile medie. unghiul de aprindere variază între 0 şi π/2 pentru alegerea tiristoarelor dintr-un catalog se vor calcula curenţii cu relaţiile I TRMα = I d = 55 . din circuitul de sarcină.25) ne arată faptul că gama unghiului de comandă α este 3 6V la zero. pentru care Vdavrα variază de la 2π Raportul: Vdavrα (2. trebuie să rezulte relaţiile deduse la aceleaşi redresoare.29) Pdavrα = davrα = ⎜ ⎟ ⎜ R R ⎝ 2π ⎠ Maximul acestei puteri.28) ⎞ V2 1 ⎛ 3 6V cos α ⎟ (2.31) 2π R Dacă. 0…π/2 rad. efectivă şi repetitivă maximă ale curentului printr-un tiristor vor fi date de relaţiile : I Tavrα = I Id 3 2V 6V = cos α .27) Mărimea curentului redresat. Particularizând relaţiile obţinute la redresoarele comandate pentru unghiuri de aprindere α = 0. pentru o rezistenţă de sarcină R constantă. dar necomandate. Relaţia (2. I Trmsα = d = cos α 2π R 3 2π R 3 3 6V cos α (2. se obţine la α = 0 . Deci caracteristica de reglaj în putere poate fi definită prin raportul : Pdavrα (2.Indicele α semnifică faptul că relaţia aparţine unui redresor comandat.26) = cosα Vdavr se numeşte factor de transfer static al redresorului .

31). 2. Puterea medie ωt disipată în circuitul de Fig. acum cu relaţia : Pdavrα = 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ Vdrms V2 ⎛ α ⎜1 + 3 3 cos 2α ⎟ . Redresor trifazat cu punct median comandat.5. Formele de undă ale impulsurilor de comandă ale sarcină se va calcula tiristoarelor. v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Dacă unghiul de comandă al v 12 v 23 R v dα v 31 tiristoarelor α < π /6 = αlim. Pdavr 0 = V ⎜1 + 3 3 ⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ 4π ⎟ R R ⎝ R ⎝ 4π ⎠ ⎠ (2. rezistivă.33) 56 . deci curenţii v2 prin tiristoare vor fi şi ei pulsuri sinusoidale.9 în care s-a reprezentat doar secundarul transformatorului de reţea.9. funcţionând pe sarcină pur Curentul redresat va avea.31 ) pentru α = αmin. atunci curenţii se vor calcula cu relaţiile ( 2.27). 2.32) iar caracteristica de reglaj în putere este dată de raportul : Pdavrα 4π + 3 3 cos 2α = Pdavr 0 4π + 3 3 (2. tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe o sarcină pur rezistivă Vom folosi schema din Fig. i T3 i T1 2V i T2 valorile medie şi 0 ωt ωt 2 ωt 3 ωt efectivă ale acestor α 1 curenţi calculându-se cu aceleaşi relaţii T1 T2 T3 (2. Valoarea maximă a tensiunii pe un tiristor şi în acest caz este 6V . tensiunea redresată va avea aceeaşi formă de undă T1 T2 T3 ca în cazul sarcinii puternic inductive. relaţiile (2. Dacă însă unghiul de comandă variază între αmin şi π/2. la altă scară. aceeaşi formă de undă v1 vd cu vd .25) şi (2. 2.deduse la redresorul necomandat. i T1 i T2 i T3 i d deci valorile medii şi efective ale acesteia se vor calcula respectiv cu Fig. 2.10.

iar id =0. Valoarea medie a tensiunii redresate este : Vdavrα = 3 2π π − +α 3 ∫ π 2 2V cos ωtdωt = 3 2V 2π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ α > π/6 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. se trimite un impuls în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. După aprinderea acestuia. în momentul t1.37) 57 . se va aprinde T2. Există intervale de timp în care curentul redresat este nul. id =iT1 = v1/R . în cazul sarcinii pur rezistive. tensiunea v1 = 0.Diferenţele semnificative apar atunci când unghiul de comandă al tiristoarelor devine.35) Se observă că. Astfel. Valorile medie şi efective ale curentului printr-un tiristor se vor calcula acum cu relaţiile : π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ I Tavrα = 1 − sin⎜ α − ⎟⎥ 2π R ⎢ 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ I Trmsα = 2π ⎞ V 5π − 6α 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 3 ⎠ R 12π 4π ⎝ (2. Formele de undă corespunzătoare acestei situaţii sunt date în Fig. În momentul t2.34) iar valoarea efectivă : Vdrmsα = 3 2π π − +α 3 ∫( π 2 2V cos ωt dωt = V ) 2 2π ⎞ 5π − 6α 3 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ 4π 4π ⎝ α > π/6 (2. şi tiristorul T1 se va stinge natural. α > π /6 rad. id = iT2 = v2/R. În momentul t3. vd = 0. 2.vd = v1.10.36) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este: V2 V 2 ⎡ 5π − 6α 3 2π ⎞⎤ ⎛ − Pdavrα = drmsα = sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 π π R R ⎢ 4 4 3 ⎠⎥ ⎝ ⎣ ⎦ iar caracteristica de reglaj în putere este: (2. acest regim de lucru al redresorului numindu-se regim de curent întrerupt. gama posibilă de variaţie este α = 0…5π/6 rad. deci şi iT1 = 0. apoi funcţionarea se repetă. corespunzător unghiului de comandă α. deci vd = v2.

2. R L f. t3 ] . cele mai mari în valoare absolută pe acel interval de timp.Pdavrα Pdavro 2π ⎞ ⎛ 5π − 6α − 3 sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ ⎝ . necomandată.33 ms.11.a. De v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 aceea. α > π/6 = 4π + 3 3 (2.11. 2. Redresor trifazat în punte. Tensiunea redresată conţine deci 6 pulsuri într-o perioadă a tensiunii alternative de reţea. mare vd Fig. 2. fie în triunghi. cu sarcină puternic inductivă. iar pulsaţia acesteia ωd = 6ω.d. pentru v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 intervalul de timp t ∈ [t1 . Redresor trifazat în punte. În cazul conexiunii în punte. deci perioada tensiunii redresate este Td = T/6 =3. La un moment dat.38) 2.6.12. considerând diodele în conducţie D i D1 D2 2 drept legături electrice. Valoarea medie a tensiunii redresate va fi dată de relaţia : VdavrP 3 = π Id = const. secundarul transformatorului de reţea poate fi conectat fie în stea. i D5 D 5 D 6 i D6 Pentru intervalul t ∈ [t 2 . rezultă imediat i D3 D D 4 i D4 3 vd = v12 . forma de undă a tensiunii redresate este înfăşurătoarea tensiunilor de linie. t 2 ] conduc D1 şi v 12 v 23 v 31 i D 1 D4 şi. Se păstrează conexiunea în stea pentru a putea compara relaţiile corespunzătoare acestui redresor cu cele de la conexiunea cu punct median. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este prezentată în Fig. se găsesc în S R T conducţie 2 diode şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv şi cea cu potenţialul catodic cel mai negativ.m. necomandat. ∫ − π 6 π 6 6V cos ωtdωt = 3 6V π (2. conduc D1 şi D6 şi vd = -v31 ş.39) 58 . iar formele de undă aferente funcţionării sunt date în Fig. Într-adevăr.

Riplul tensiunii redresate este : π⎞ ⎛ ∆vdP = 6V ⎜1 − cos ⎟ = 0. Rezultă de aici că. pentru π 0+ π ωt − aceeaşi valoare medie 6 6 i i D1 i D3 D5 a tensiunii redresate. Indicele P semnifică conexiunea în punte.12. a cărei valoare maximă (amplitudine) este : VDRRM = 6V v1 v2 v3 (2. este necesar un 6V număr dublu de diode. dar.41) 6⎠ ⎝ Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsP = 3 π ∫( − π 6 π 6 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 1 3 + 3 2π (2. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresorul cu punct curenţilor prin diode. Se observă că.42) Curentul redresat se calculează cu relaţia : V 3 6V I d = davrP = (2.această valoare fiind dublă faţă de cea de la redresorul cu punct median. dioda D2 este polarizată invers de tensiunea de linie v12. 2. t 2 ] .43) R π R iar valorile medie. în care conduc D1 şi D4.13 6V (2. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-o diodă vor fi: 59 . Id diodele trebuie alese ca să reziste la i D2 i D4 i D6 i D4 ωt tensiunea inversă I d egală cu jumătate din ωt valoarea necesară la Fig. median.40) adică aceeaşi mărime 2V ωt 2 ωt 4 ωt 6 ca la redresorul cu ωt 3 ωt 1 ωt 5 ωt 1 ωt punct median. în v 23 −v12 v 31 −v 23 v12 −v 31 cazul redresorului în vd ∆v d punte. pe intervalul t ∈ [t1 .

49) 60 .45) R π R Pentru analiza conţinutului în armonici al tensiunii redresate în cazul conexiunii în punte şi ţinând cont că pulsaţia tensiunii redresate este ωd = 6ω . 2. seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus. Curentul redresat id repetă la altă scară forma de undă a tensiunii redresate. I Davr = rezultă că armonicile vor avea frecvenţa f n = 6nf = 300nHz.47) VdavrP VdavrP 36n 2 − 1 2.48) R R Forma de undă a curentului printr-o diodă repetă curentul redresat. rezultă următoarele valori ale curenţilor prin diode : I Drms = I DRM = 1 vdrms V 3 3 = 1+ R 2π 3 R 6V R I Daver = 1 vdavr 6V = 3 R π R (2.44) π R π R 3 3 Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : V2 54 V 2 PdavrP = davrP = 2 (2.13 (2. dar numai pe intervalul de timp în care se găseşte în conducţie.7.12.Id I 6V 3 2V = . Cu originea de timp aleasă în Fig. iar coeficienţii săi se vor calcula cu relaţia : Cnp = 6 π π − 6 ∫ π 6 6V cos ωt cos 6nωtdωt = (− 1)n+1 6 6V 1 π 36n 2 − 1 (2. Redresor trifazat în punte.13. I DRM = I d (2. Forma de undă a tensiunii redresate vd rămâne aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Considerând schema din Fig. 2.14.46) Raportând aceşti coeficienţi la valoarea medie a tensiunii redresate obţinem amplitudinea normată a armonicii a n-a : Cnp 2VdnP 2 = = (2. se vor obţine formele de undă din Fig. Folosind formele de undă din Fig. Riplul curentului redresat va fi : ∆v 6V ∆id = d = 0. I Drms = d = .14. 2. 2. necomandat.

fiecare tiristor trebuie comandat cu două impulsuri decalate între ele cu π/3 rad. Redresor trifazat în punte complet comandată. curentului redresat şi curenţilor prin diode. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este dată în Fig. Puntea redresoare trifazată având sarcină pur rezistivă.Din acest motiv.Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜3 + 9 3 ⎟ PdavrP = drmsP = 2π ⎟ R R ⎜ ⎝ ⎠ (2.14.15. 2. de câte ori se trimit impulsuri de comandă trebuie comandate ambele tiristoare care trebuie să conducă. Deoarece curentul de sarcină se închide în cazul conexiunii în punte. R n 2v 3 n 2 v 23 v 31 i T 1 T1 i T3 T3 i T5 T5 L f. 2.50) 6V 6V R 6V R v12 −v31 v23 −v12 v31 −v23 vd id i D1 i D4 i D6 i D3 i D2 i D5 i D4 6V R v1 D 2 i D2 D 4 i D4 D 6 i D6 ωt ωt ωt n 2v 2 n 2v 3 n 2 v 12 v 23 v 31 i D D1 1 i D3 D 3 i D5 D 5 R id vd Fig. mare Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate. 2. vd 61 . Fig. prin două tiristoare. Formele de undă ale tensiunii redresate şi ale curenţilor prin tiristoare.13. împreună cu impulsurile de comandă. 2. aşa cum se vede în R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 v 12 T2 i T2 T4 i T4 T6 i T6 I d = const. doar că diodele sunt inlocuite cu tiristoare. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină puternic inductivă. sunt date în Fig.8.16. 2. 2.15 şi este aceeaşi ca în cazul redresorului necomandat.

Alegând ωt ωt 1 ωt 2 ωt 3 originea de timp ca în Fig.v31. valoarea tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. vd = v12 În momentul t2 se comandă T1 şi T6 . el fiind deja în vd conducţie. la unghiuri ωt T3 mari de comandă α. ωt T4 în momentul t2. în continuare rămânând în conducţie T1 şi T6. domeniul de variaţie al unghiului de comandă este α = 0…π/2 rad. medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : VdavrαP = 3 π π +α 6. S-ar crede că. 2. se trimit impulsuri în circuitul poartă – catod al tiristoarelor T1 şi T4 şi. Aprinderea lui T6 face ca T4 să fie polarizat invers de tensiunea de reţea v23 şi să se stingă. se trimit Id impulsuri de i T4 i T6 i T2 i T4 comandă către T2 şi ωt Id T6 ş. după aprinderea acestora. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. ωt T5 tiristorul T1 poate fi ωt T6 găsit blocat. π − +α 6 ∫ 6V cos ωtdωt = 3 6V cos α = VdavrP cos α π (2. Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαP = 3 π π +α 6 π − +α 6 ∫ ( 6V cos ωt ) dωt = 3V 2 1 3 + cos 2α 3 2π (2.51) Ca şi la redresorul cu punct median. iar vd = . m. d. 2. şi la redresorul în punte. 2. În momentul t1 .16. în momentul t2 n-ar mai v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 12 − v 31 trebui comandat şi T1. În i i i T1 T5 T3 ωt momentul t3.16.Fig.52) 62 . corespunzător unghiului de comandă α.16. Fig. în cazul sarcinii puternic inductive. la pornire π − 0 + π ωt sau în cazul 6 6 T1 regimului de curent ωt T2 întrerupt. a. 6V α În realitate.

În acest caz.Din Fig. mărimile de mai sus se calculează pentru cel mai mic unghi de comandă care apare în timpul funcţionării. 2. Curentul în circuitul de sarcină este : V 3 6V I d = davrαP = cos α (2. v 12 v 23 deci valorile sale medie şi efectivă se vor v 31 i i T T1 T2 T1 calcula cu relaţiile (2.52 ). efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-un tiristor sunt : 6V 3 2V I TavrαP = cos α I TrmsαP = cos α I TRMαP = I d (2. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină pur rezistivă. 2. dacă α > π/3rad = αlimP . iar i T5 T5 T6 i T6 formele de undă ale curenţilor prin id R tiristoare vor fi identice cu cele ale curentului redresat. 2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă În Fig.17. 2. în forma de undă a tensiunii redresate vor aparea şi pulsuri de tensiune negativă. este dată schema punţii trifazate complet comandate având sarcină pur rezistivă.51 ) şi ( 2.17. doar pe intervalele de vd timp în care se găsesc în conducţie. se vor folosi următoarele relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor : V 6V I TavrαP = davrαP = cos α 3R π R 63 . trebuie analizată funcţionarea şi deduse relaţiile de interes separat pentru α ≤ π/3 şi α ≥ π/3.18.54) π R π R Pentru alegerea tiristoarelor.53) π R R iar valorile medie. formele de undă ale impulsurilor de comandă. Se observă că forma de undă a tensiunii redresate rămâne la fel ca în cazul v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 funcţionării pe sarcină puternic inductivă. Redresor trifazat în punte complet comandată. În primul caz. sunt date în Fig. Plecând de la aceste forme de undă.16 se observă că. 2.9. dar valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula cu aceleaşi relaţii. Fig. tensiunii şi curentului redresat şi ale curenţilor prin tiristoare. 2 i T3 T3 Curentul redresat repetă la scara de 1/R T4 i T4 forma de undă a tensiunii redresate.

se comandă să ωt T4 T3 T4 conducă tiristoarele T1 şi T4 şi. tensiunii. rămânând stins n-ar avea pe unde să se închidă curentul redresat. se trece la regim de 6V vd lucru de curent întrerupt. ωt Este acum foarte clar de ce în Fig. căruia id îi corespund formele de undă din Fig. Astfel.55) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜ 3 + 9 3 cos 2α ⎟ PdavrαP = drmsαP = α < π/3 (2.18. 2. după aprinderea lor.I TrmsαP = VdrmsαP 3R = V 3 3 1+ cos 2α α < π/3 R 2π (2. În continuare.56) ⎜ ⎟ R R ⎝ 2π ⎠ Dacă unghiul de v 12 − v 31 v 23− v 12 v 31 − v 23 comandă al tiristoarelor devine α α > π/3 rad.19. Deoarece forma de undă a tensiunii redresate se modifică. Formele de undă ale impulsurilor de momentul t3 trebuie comandat comandă. în ωt T2 T1 momentul t1. deci iT1 = iT4 = 0 şi cele două i T4 i T6 i T4 ωt i T2 tiristoare se vor stinge natural. 2. id = 0 şi vd = 0.57) VdrmsαP = 3 π π − +α 6 ∫( 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 π⎞ 2 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 2π ⎝ 3⎠ α > π/3 (2. În i T3 i T1 i T5 ωt momentul t2. v21 = 0. vd = v21 .58) 64 . curentului redresat şi T1 împreună cu T6 . vor trebui deduse alte relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale acesteia : VdavrαP 3 = π π − +α 6 π 2 ∫ π 2 6V cos ωtdωt = 3 6V π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 6 ⎟⎥ α > π/3 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. ωt T6 T5 iT1 = iT4 = id = v21/R . deoarece T1 curenţilor prin tiristoare pentru α < π/3.

v 12 v 23 echipată cu trei tiristoare şi trei diode. curentului redresat şi circuitul de sarcină se va calcula curenţilor prin tiristoare pentru α > π/3.19.21. R inductivă se dă în Fig. Formele de undă ale impulsurilor Puterea medie disipată în de comandă.20. Formele de undă se înţeleg semicomandată cu sarcină puternic imediat dacă se ţine cont de faptul că un inductivă. care v 31 D 1 i D1 i T 1 T1 permite totuşi modificarea tensiunii redresate. Puntea trifazată Fig. curentul redresat circulă prin două dispozitive redresoare înseriate.59) ωt 1 ωt 2 ωt 3 2. 2. S-a ajuns la v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 puntea semicomandată.mare undă corespunzătoare funcţionării cu vd unghiul de comandă α < π/3 rad se dau în Fig.20. se vor modifica şi valorile medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor. A apărut astfel ideea ca doar unul din cele două dispozitive să fie comandat. tensiunii. Redresor trifazat în punte semicomandată. d 65 . D 2 i D2 i T2 T2 Schema redresorului trifazat în i i T3 T3 D 3 D3 punte semicomandată cu sarcină puternic I = const. mai economică. 2. 2. care devin : I TavrαP = 6V⎡ π ⎞⎤ ⎛ 1 − sin ⎜ α − ⎟⎥ = ⎢ 6 ⎠⎦ π R⎣ ⎝ I TrmsαP = v 12 − v 31 vd α v 23 −v 12 v 31 − v 23 6V 0 π 2 id − T1 π 6 T2 T5 ωt ωt ωt π⎞ 3 V ⎛ = 2− sin ⎜ 2α − ⎟ R 2π ⎝ 3⎠ T4 T5 i T5 i T1 T3 T6 i T3 i T6 i T2 i T5 ωt ωt i T4 ωt Fig. acum cu relaţia : π ⎞⎤ V2 ⎡ 9 ⎛ (2. funcţionând pe sarcină puternic inductivă În cazul conexiunii în punte.10.În mod corespunzător. 2. iar formele de L f.60) PdavrαP = 6− sin ⎜ 2α − ⎟⎥ α > π/3 π R ⎢ 2 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ α > π/3 (2.

Deci. după π π π − 0 + ωt 6 2 aprinderea acestuia se vor găsi 6 T1 T3 T2 T1 în conducţie T1 şi D2 . În momentul de comandă. iar dioda i D1 i D2 i D3 ωt 3 ωt 1 ωt D2 se blochează.66 ms.61) şi indicele PS semnifică faptul că relaţia aparţine punţii trifazate semicomandate. rezultând formele de undă din Fig.61 ) că. fiind polarizată I d invers. Cu originea de timp aleasă. după prin tiristoare şi diode pentru α < π/3 rad aprinderea acestuia tiristorul T1 se va stinge fiind polarizat invers de tensiunea de reţea v12 . dioda I d D3 începe să conducă. intră în conducţie D1 şi se blochează D3 ş. Formele de undă ale impulsurilor rezultând vd= . În momentul t1.v31. gama de variaţie a unghiului de comandă este α = 0…π. t 4 ] . Deci. se comandă T2 şi. tensiunii redresate şi curenţilor t3. t ] conduc T1 şi D3. 2. În momentul t4. la puntea semicomandată.62) 66 . conduc T2 şi D3 şi vd = v23.21. iar o diodă α atunci când devine polarizată vd 6V direct. pe intervalul ωt 2 ωt 4 ωt t ∈ [t . d. Fig. m. Valoarea efectivă a tensiunii redresate este : VdrmsαPS = π ⎤ ⎡ π +α 2 3 ⎢ 6 2 π⎞ ⎥ 2 2 2⎛ ∫ 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos ⎜ ωt − 3 ⎟dωt ⎥ = 2π ⎢ − π +α π ⎝ ⎠ ⎥ ⎢ 6 ⎦ ⎣ 6 =V 3+ 9 3 (1 + cos 2α ) 4π α < π/3 (2. Se mai observă din ( 2.tiristor intră în conducţie atunci v12 −v 31 v 23 −v12 v 31 −v 23 v 21 când este comandat. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2 3 VdavrαPS π +α ⎡ π ⎤ 2 π⎞ 3 ⎢ 6 ⎛ = 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos⎜ ωt − ⎟dωt ⎥ ⎥= 2π ⎢ − π∫+ α 3⎠ π ⎝ ⎢ 6 ⎥ 6 ⎣ ⎦ = 3 6V 1 + cos α π 2 (2.. Se observă că perioada tensiunii redresate este acum Td = T/3 = 20/3 = 6. a. 2. se comandă să conducă T1 şi.21. În momentul t2. deci i T3 i T1 i T2 ωt vd = v12 . pe intervalul t ∈[t 3 .

π] În Fig. se comandă T2 şi. stinge fiind polarizat invers de tensiunea v12. d. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin diode şi tiristoare se calculează cu relaţia : V 6V (1 + cos α ) I TavrαPS = I DavrαPS = davrαPS = 3R 2π R I TrmsαPS = I DrmsαPS = Id 3 = VdavrαPS 3R = 3 2V (1 + cos α ) 2π R (2. conduc T1 ωt 2 ωt 4 ωt şi D1 şi.22 sunt date aceleaşi forme de undă ca în v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 Fig. tensiunii redresate şi curenţilor prin după aprinderea sa. t3 ] .64) deci se obţine aceeaşi relaţie (2. t 4 ] conduc T2 şi D1 şi vd = . dar pentru un unghi α vd 6V de comandă α > π/3. Astfel.63) I TRMαPS = I DRMαPS = I d = α ∈ [0. Fig.v12 ş. 2. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. a. În momentul t3. 2. pe intervalul t ∈ [t 3 . vd = 0. iar vd = -v31 .61). şi d i D2 ωt 1 i D3 ωt 3 i D1 i D2 intră în conducţie. în momentul t1.21. se comandă T1 şi. ca urmare.Valorile medie. În schimb valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαPS = 3 2π π − +α 2 ∫ 6V π 2 2 cos 2 ωtdωt = 3V π−α 1 + sin 2α α > π/3 2π 4π (2. T1 se va tiristoare şi diode pentru α > π/3 rad. m. Valoarea medie a tensiunii redresate este: π 3 6V (1 + cos α ) 2π R VdavrαPS 3 2 3 6V 1 + cos α = ∫ 6V cos ωtdωt = π 2π − π + α 2 6 α > π/3 (2. π π 0 + − ωt după aprinderea acestuia vor 2 2 T3 T1 T1 T2 conduce T1 şi D3 . astfel că pe ωt I d intervalul t ∈ [t 2 . i T1 i T2 i T3 În momentul t2. devine ωt I polarizată direct dioda D1.65) 67 . 2.22.

65) ⎣ 3⎦ π ⎤ ⎡ prntru α ∈ ⎢ . astfel : 6V (1 + cos α ) (2. vd Şi forma de undă a tensiunii Fig. iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru cazurile α < π/3 şi α > π/3 sunt date în v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Fig. 2.63). Id .23.61) şi respectiv (2. ⎥ şi (2.62). Ca şi la v 12 v 23 redresoarele anerioare. Modificări apar în formele de undă ale curentului redresat şi curenţilor prin tiristoare şi diode. π⎥ . va fi dat de o relaţie unică în 3 toată plaja de variaţie a unghiului de comandă α.25. curentul redresat id = vd/R. Din acest motiv. vor trebui utilizate alte relaţii pentru calculul valorilor medie. 2. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin tiristoare şi diode se vor calcula cu relaţii unice (2. valorile calculate cu cele două relaţii coincid ⎣3 ⎦ π pentru α = rad. şi valorile medie.65 ) pentru α > π/3. Puntea trifazată semicomandată cu sarcină pur redresate este aceeaşi ca în cazul sarcinii rezistivă.62) pentru α ∈ ⎢0. atât pentru α < π/3. 2.23.Se obţine o relaţie diferită de (2. cât şi pentru α > π/3. Desigur.62) pentru α < π/3 şi (2.66) I TavrαPS = I DavrαPS = 2π R d 68 . forma de undă a tensiunii redresate.11. deci D 2 i D2 i T2 T2 forma de undă repetă. efectivă şi maximă repetitivă ale acestor curenţi. Puntea redresoare trifazată semicomandată. la altă scară. 2. în cazul sarcinii pur v 31 i i T 1 T1 D 1 D1 rezistive.24 şi respectiv Fig. puternic inductive. R aceleaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. Deoarece curentul redresat. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Schema redresorului şi a circuitului de sarcină este dată în Fig. 2. Valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula tot cu relaţiile (2. deci pentru calculul valorii efective a ⎡ π⎤ tensiunii redresate trebuie folosite relaţia (2. Domeniile în i T3 T3 D 3 i D3 care conduc tiristoarele şi diodele rămân I = const.

că. 2. π⎥ ⎝ ⎠ ⎣ ⎦ ⎩ 69 .25. 2. π⎥ ⎪ R sin α. α ∈ ⎡ ⎪ ⎢1 + ⎢0. redresorul intră în regim de curent întrerupt.69) 2 ⎪ 9V ⎛ π − α 1 ⎞ ⎡π ⎤ ⎪ R ⎜ 2π + 4π sin 2α ⎟.24. I TrmsαPS = I DrmsαPS ⎧V 3 3 ⎪ (1 + cos 2α ). 3 ⎥ π R 4 ⎣ ⎦ ⎪ ⎥ ⎢ ⎦ ⎣ PdavrαPS = ⎨ (2. α ∈ ⎢0.v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 α vd id T1 T2 T3 ωt T1 ωt ωt v 12− v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 vd T1 i T1=i D3 α i T1 i D3 i T2 i D1 i T3 i D2 id 6V ωt T2 T1 T3 i T2= i D1 i T3= i D2 ωt ωt Fig.67) ⎧ 6V ⎡ π⎤ . Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α < π/3. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : ⎧ 3V 2 ⎡ 3 3 ⎤ π⎤ (1 + cos 2α )⎥. 2.68) I TRM = I DRM = ⎨ ⎡π ⎤ ⎪ 6V . α ≤ π 1+ 4π 3 ⎪R =⎨ π ⎪V 3 ⎛ α ⎞ 3 ⎪ R 2 ⎜1 − π ⎟ + 4π sin 2α . ωt Fig. α ∈ ⎢ 3 .25. ⎥ ⎪ R ⎪ ⎣ 2⎦ (2. pentru α > π/3 rad. α ∈ ⎢ ⎣2 ⎦ ⎩ Se observă din formele de undă din Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α > π/3. α ≥ 3 ⎝ ⎠ ⎩ (2.

ecuaţia ( 2. 2.70 ) devine: di π⎞ ⎛ ωL d + Rid = 2V cos⎜ ωt + α − ⎟ (2. 2. notat în Fig. între Fig. Redresor trifazat cu curentul redresat şi tensiunea redresată punct median comandat. În situaţia considerată.2. În realitate.70) dt Alegând originea de timp ca în Fig.12.72 ). 2. există relaţia : funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită. în marea majoritate a aplicaţiilor. funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită Cele două situaţii limită analizate până acum au avut o sarcină cu inductanţă foarte mare sau o sarcină pur rezistivă.73) tgϕ = R iar A este constanta de integrare. di vd = L d + Rid (2. Schema unui redresor cu punct v 12 v 23 vd median comandat ce are drept sarcină o v 31 inductanţă finită este prezentată în Fig.26. T1 T2 T3 L 2. 2. se va calcula cu relaţia : id (ωt = α c ) = 0 . rezultă : id = ⎡ ⎛ 2V π π ⎞ ⎛ ⎞⎤ cos ϕ ⎢cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ − e −ωtctgϕ cos⎜α − − ϕ ⎟ ⎥ 3 3 R ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2.75) Unghiul de conducţie al unui tiristor.74) R 3 ⎝ ⎠ Introducând această valoare în relaţia ( 2.71) dωt 3⎠ ⎝ iar soluţia acestei ecuaţii diferenţiale este : 2V π ⎛ ⎞ id = cos ϕ cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ + Ae −ωtctgϕ (2. se obţine pentru constanta de integrare : 2V π ⎛ ⎞ A=− cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ (2. Presupunând iniţial că id (0) = 0.27 cu αc .26. sarcina are o inductanţă v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R finită.26.27 sunt date formele de i T1 i T2 i T3 i d undă ale tensiunii şi curentului redresat. obţinându-se : 70 . Redresor trifazat cu punct median comandat. care se determină din condiţia iniţială a curentului.72) R 3 ⎝ ⎠ în care unghiul φ este definit prin : ωL (2. iar în Fig.

78) Valoarea medie a curentului redresat fiind : 71 .75). 2.76) cos⎜ α c + α − − ϕ ⎟ = e −αcctgϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ Curbele obţinute prin rezolvarea acestor ecuaţii. Forma de undă a tensiunii redresate şi a curentului redresat. apoi pentru un anume unghi de comandă α . 2. care permit determinarea v1 2V 2V v2 π 3 π α− 3 v3 vd ωt 0 330 ° 310 ° 290 ° 270 ° 250 ° α + α c α α 90 ° i T3 i ′d id T1 T2 i T2 αc T3 i T3 ωt ωt 230 ° 210 ° 190 ° 170 ° 75 ° 60 ° 45 ° 30 ° i T1 αc 150 ° ϕ = 0 α 30 ° 60 ° 90 ° 120 ° 150 ° 15 ° Fig. se stabileşte regimul de curent întrerupt. 2. se determină din Fig. cu linie continuă îngroşată.28. 2. Nomograme pentru determinarea grafică a unghiului de conducţie αc. se determină iniţial unghiul φ. la care se cunosc R şi L. 2. Fig.π π ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ (2.28 unghiul αc . 2. Prin redresor. Se pot întâlni două situaţii : 2π 1) α c < (2. Pentru un circuit de sarcină dat. grafică a unghiului αc .27. sunt date în Fig.27.28.77) 3 Curentul redresat are forma de undă id reprezentat cu linie continuă în Fig. Curentul redresat se va calcula cu relaţia (2.27. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdavrα = 3 2π αc ∫ 0 π⎞ ⎛ 2V cos⎜ ωt + α − ⎟dωt = 3⎠ ⎝ ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ 3 2V = 2π αc ≤ 2π 3 (2. iar tensiunea redresată va avea forma de undă reprezentată în Fig.

79) Curentul mediu printr-un tiristor se va putea determina cu : I davr = I davrα π⎞ π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ ⎢ 3 2π R ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ⎝ 2π αc ≤ (2.27 cu i′ d . Curentul redresat va avea aceeaşi expresie ca în ecuaţia (2. 2π 2) α C > (2. obţinem : 72 .83) 3 3 ⎝ ⎠ care rezultă din caracterul periodic al curentului redresat. iar redresorul nu va lucra în regim de curent întrerupt. în regim permanent.84) în (2. Deci : I drms = 3 c2 id dωt 2π ∫ 0 α I Trms = I drms A+ 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ = R 3 ⎠ ⎝ + 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜α + − ϕ ⎟ R 3 ⎠ ⎝ Ae − 2π ctgϕ 3 (2. de regulă. dar constanta de integrare A se va calcula din ecuaţia : 2π ⎛ 2π ⎞ id (0 ) = id ⎜ ⎟ α C > (2. 2.Vdavrα 3 2 V ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ 2π ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ α c ≤ R 2π R ⎢ 3 3 3 ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2.72).72).80) 3 Valorile efectivă a curentului redresat. curentul redresat va avea forma de undă notată în Fig.82) 3 În această situaţie.84) Introducând constanta A calculată cu (2.81) 3 expresiile care se obţin fiind extrem de complicate şi. a curentului printr-un tiristor şi a puterii medii disipate în circuitul de sarcină se pot calcula cu relaţiile : I Tavr = 2 Pdavr = RI drms (2. analiza se face folosind calculatorul.

dacă va fi depăşit. va conduce la apariţia regimului de curent întrerupt. ecuaţia (2.88) ∫ id dωt 2π 0 Se obţin relaţii chiar mai complexe decât în cazul funcţionării redresorului în regim de curent întrerupt.85) 3 Forma de undă a tensiunii redresate va fi aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive (cea reprezentată în Fig.89) Din ultima ecuaţie. în ecuaţia (2. se pot folosi relaţiile : I V 6V cos α I Tavr = davr = davrα = 3 3R 2π R Vdavrα = 2π I Trms = I drms 3 = 1 3 2 2π id dωt α C ≥ ∫ 2π 0 3 (2. Pentru un anume raport L/R. iar valorile sale medie şi efectivă vor fi : id = 2π 3 6V 3 3 cos α Vdrms = V 1 + cos 2α α C > (2.75) permite determinarea unghiului de comandă αi care.75) punem condiţia : − ctgϕ ⎞ ⎛ π ⎛ 2π ⎞ ⎞ ⎛π α = αi .86) 4π 3 2π Pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curenţilor prin tiristoare.27 cu linie continuă completată cu cea cu linie întreruptă).83). respectiv pentru un anumit unghi φ. după unele calcule intermediare. id ⎜ cos⎜ − + α i − ϕ ⎟ ⎟ = 0 ⇒ cos⎜ + α i − ϕ ⎟ = e 3 ⎠ ⎝ 3 ⎝ 3 ⎠ ⎠ ⎝3 (2. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : 2π 3R 3 2 2 Pdavr = RI drms = (2. În acest scop. 2.⎡ ⎤ 2V π ⎞ −ωtctgϕ 3 sin (α − ϕ) ⎥ ⎛ cos ϕ⎢ cos t e − ω + α − − ϕ ⎟ ⎜ 2π ⎢ ⎝ ⎥ R 3 − ctgϕ ⎠ 3 ⎢ ⎥ 1 e − ⎣ ⎦ 2π αC > (2.87) id având expresia dată de relaţia (2. se obţine : 2π 73 .

astfel încât să nu 0. Totodată. ecuaţia (2. când se comandă T2. întrucât. Graficul permite dimensionarea inductanţei L.5 apară regimul de curent întrerupt nici la cel mai mare unghi de comandă.13.90) Pe baza relaţiei (2. rezistenţele care apar sunt reduse. cu tensiuni contraelectromotoare. Relaţiile care apar în acest v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 e − + caz vor fi deduse tot pentru redresorul v 12 v 23 vd v 31 trifazat cu punct median a cărui schemă este dată în Fig. s-a i T1 i T2 i T3 i d considerat numai secundarul. Funcţionarea redresoarelor comandate pe sarcini care au tensiuni contraelectromotoare Atunci când redresoarele comandate alimentează motoare de c. 2.30. 2.90).tgα i = ctgϕ + 3 − ctgϕ − 3 e ( ) 3ctgϕ − 1 + ( 3ctgϕ + 1)e − 2π ctgϕ 3 2π ctgϕ 3 − (2. s-a considerat Fig. în astfel de situaţie. 2.91) devine: 74 . s-a reprezentat dependenţa mărimii cosαi în funcţie cosα i de raportul L/R. în circuitul de sarcină apar surse de tensiune cu polaritate opusă tensiunii redresate .c.29. În circuitul de sarcină. neglijarea rezistenţei simplifică considerabil calculele. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcini doar inductanţa L şi sursa e. 0 10 20 1 R L Fig. în Fig.30. Astfel. Nomogramă pentru determinarea inductanţei care evită regimul de curent întrerupt. La T1 T2 T3 L transformatorul de reţea.91) vd = L d + e dt Alegând originea de timp în momentul t3 . sau când încarcă baterii de acumulatoare.29. 2. 2. se poate scrie relaţia : di (2.

31. După unghiul αc . prin redresor se stabileşte regimul de curent întrerupt. În continuare. valoarea medie a tensiunii redresate este : v1 v2 v3 Vdavrα = e (2.31 sunt α − ωt 2V 3 α egale.95) αC sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟ = 3⎠ 3⎠ 2V ⎝ ⎝ Ca şi în paragraful anterior. d după aprinderea acestuia vd = v1 . Valoarea medie a curentului redresat este : 75 . Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresat se anulează. tensiunea pe inductor fiind nulă. se d i T2 i T3 ωt i T3 i i T1 comandă să conducă T1 şi. în condiţia iniţială id(0) = 0 .93 ) . în ωt 1 ωt 2ωt 3 ωt momentul t2. şi acum există două situaţii posibile : 2π (2. cele două arii e 0 π haşurate din Fig.a.96) 1) α c ≤ 3 În această situaţie. Condiţia iniţială este într-adevăr cea impusă.31.did 2V π⎞ e ⎛ = cos⎜ ωt + α − ⎟ − dωt ωL 3 ⎠ ωL ⎝ a cărei soluţie. αc αc Forma de undă a T3 T1 T2 tensiunii redresate rezultă i′ astfel: în momentul t1. vd = e. deci curentului redresat.d. Deoarece valoarea medie a tensiunii la bornele unui inductor ideal este nulă.m. tiristorul T1 se va stinge natural. curentul Fig. 2. 2. se comandă T2 . şi după aprinderea sa. vd= v2 ş.94) care conduce la : e π⎞ π⎞ ⎛ ⎛ (2.93) Unghiul de conducţie α c se determină din : id (α c ) = 0 (2. este : π ⎞⎤ e 2V ⎡ ⎛ π⎞ ⎛ id = ωt sin ⎜ ωt + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ − ⎢ ωL ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ωL ⎝ (2. În momentul t3.92) (2. căruia îi corespund formele de undă reprezentate cu linie continuă în Fig. 2.97) vd α 2V şi. iar curentul redresat va fi dat de ecuaţia (2. ca urmare.

76 .26 3 6V (2.102).102) 2π Funcţionarea este extrem de instabilă. 2π 2) α c ≥ (2. instalaţia trebuind să fie prevăzută cu regulatoare de curent.99) L= sin α max I davr 2π Cunoscând curentul mediu redresat şi unghiul de comandă maxim. obţinem: 1. astfel încât valoarea medie a curentului redresat să rămână la valoarea impusă. Pentru aceasta.98) 3 Din această ecuaţie. putem calcula inductanţa L. există pericolul ca. Şi forma de undă a tensiunii redresate devine ca în cazul sarcinii cu inductanţă finită.101) Vdavrα = 3 2 iar funcţionarea nu va fi posibilă decât la un singur unghi de comandă α.98) pe α c = 3 şi. el având forma de undă i′ d reprezentată în Fig. în momentul comenzii unui tiristor. după unele calcule.100) 3 În această nouă situaţie. 2. astfel încât. deci valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2π 3 6V cos α. Acest fenomen apare atunci când tensiunea instantanee de pe faza tiristorului comandat este mai mică decât e. particularizăm în relaţia (2.I davr = = 3 c id dωt = 2π ∫ 0 ⎡ ⎛ π ⎞⎤ ⎫ π⎞ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ + sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎬ ⎠⎦ ⎭ ⎝ ⎠ ⎣ ⎝ αc ≤ α 3 2V ⎧ ⎛ π ⎞ αc π⎞ ⎛ ⎨cos⎜ α − ⎟ − cos⎜ α c + α − ⎟ − 2πωL ⎩ ⎝ 3⎠ 3⎠ 2 ⎝ 2π (2. fiind polarizat invers.31 cu linie întreruptă. care respectă ecuaţia : 3 6V cos α = e (2. αc ≥ (2. În cazul unghiurilor de comandă mici. care modifică unghiul de comandă. se poate obţine relaţia de dimensionare a inductanţei L. să fim la limita întreruperii 2π curentului redresat. curentul redresat nu mai este întrerupt. care este dată de relaţia (2. acesta să nu se poată aprinde. la unghiul maxim de comandă αmax.

Să considerăm redresorul din Fig. curenţii să circule de la catod la anod.104) 2.32. aceasta însemnând ca.14. o sursă de tensiune continuă e şi un rezistor R de rezistenţă foarte mică.Din acest motiv. prin tiristoare. ceea ce este imposibil. o rezistenţă şi o inductanţă foarte mare. Vom avea : 2 Vdavrα = RI d < 0 (2. curentul redresat este constant.7° (2. 2. care conţine în circuitul de sarcină o inductanţă L de valoare foarte mare.103) 3⎠ 2π ⎝ de unde se obţine : α min = 20. 2. corespunzătoare pierderilor din circuit. ceea ce ne va permite să considerăm curentul redresat constant. 2. sub care să nu se poată coborî şi care se calculează cu relaţia : π ⎞ 3 6V ⎛ 2V cos⎜ α min − ⎟ = cos α min (2.32 nu există şi că mărim π unghiul de comandă α peste rad. iar valoarea medie a tensiunii redresate va fi : 3 6V Vdavrα = cos α (2.106) şi deci ar rezulta un curent redresat având sens invers celui redresat în Fig. circuitul de comandă al tiristorului trebuie să limiteze unghiul de comandă la valoarea αmin. Datorită inductanţei L foarte mari.32.32. Redresor trifazat cu punct median comandat având în circuitul de sarcină o sursă de tensiune. 77 . Regimul de invertor neautonom al redresoarelor comandate Vom analiza acest regim de lucru tot pentru un redresor trifazat cu punct median comandat. acesta fiind un caz particular de lucru al redresorului care are în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuă. 2.105) 2π R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 v 12 v 23 v 31 T1 n2 e + − R i T1 T2 i T2 T3 L i T3 I d vd Fig. Presupunem iniţial că sursa e din Fig.

2. păstrându-se sensul normal al curentului redresat Id. tensiunea medie redresată va putea fi negativă. S. Pentru ca un 78 . neglijând rezistenţa înfăşurărilor secundare.33. iar | Pdavrα|T reprezintă energia transmisă în reţeaua de curent alternativ. tiristorul care se găseşte în conducţie rămâne aprins. 3 6VI d cos α < 0 (2.a.33. Valoarea medie a tensiunii redresate rezultă negativă.32.108) Amplificând ambii termeni ai relaţiei cu IdT. se întrerupe reţeaua de curent alternativ. 2. Formele de undă aferente acestui regim de lucru sunt date în Fig. obţinem : 2 2 eI d T = RI d T − Vdavrα I d T = RI d T + Pdavrα T (2. T. puterea medie din circuitul de sarcină fiind : Pdavrα = Vdavrα I d = v1 2V v2 v3 2V T3 α> π 2 α vd T2 ωt T1 i T3 i T1 i T2 ωt Id ωt Fig.Dacă însă în circuitul de sarcină există sursa e având polaritatea din Fig. 2. deoarece valoarea rezistenţei R este foarte mică şi trebuie prevăzută o protecţie pentru această situaţie.→c. nu se poate realiza decât în prezenţa reţelei R. deci circuitul de sarcină livrează putere activă către reţeaua de curent alternativ R.110) Acest curent are o valoare foarte mare. S.109) Ultima relaţie reprezintă un bilanţ al energiilor electrice. Formele de undă corespunzătoare funcţionării redresorului trifazat cu punct median comandat în regim de invertor neautonom.c. RI2dT este energia disipată pe rezistenţa R.a. 2. ) = e/R (2. dintr-o cauză oarecare. Dar valoarea medie a tensiunii redresate este dată şi de relaţia : Vdavrα = RI d − e (2. Este deci un regim de invertor care se numeşte neautonom deoarece conversia c. T. Astfel. eIdT reprezintă energia furnizată de sursa e în perioada T. iar curentul redresat menţinut de sursa e va atinge valoarea : Id(fără reţeaua de c. Dacă.32 lucrează într-un regim în care energia electrică de curent continuu se transformă în energie electrică de curent alternativ.107) 2π Rezultă că se obţine o putere negativă. redresorul din Fig. Aşadar.

redresor să poată lucra în regim de invertor neautonom. nu intervine regimul de curent întrerupt : 3 6V 3 6V cos α A cos α B (2. dar pe acesta s-ar disipa inutil o anumită energie.→c. − să fie complet comandată.32. utilizat destul de des la puteri mici şi medii.a ar fi redus. cu unghiul αB .34. în funcţionare.111) Aceeaşi relaţie se va păstra şi pentru valorile medii ale tensiunilor. Acest rol ar putea fi jucat şi de un rezistor. la bornele circuitului de sarcină.112) Dacă. Punţile semicomandate nu pot lucra în acest regim .110). pentru a putea lucra şi în regim de invertor neautonom. Deci : VdAavrα + VdBavrα = V L1avrα + V L 2 avrα = 0 VdAavrα = −VdBavr (2. de fapt. e.c. 2.15.113) VdBavrα = VdAavrα = 2π 2π de unde. se pleacă de la expresia : vdA + vdB = v L1 + v L 2 (2. Funcţionarea redresoarelor reversibile va fi prezentată folosind circuitul din Fig. ţinând cont de relaţia (2. Pentru a deduce relaţia care trebuie să existe între αA şi αB pentru o funcţionare normală. numit şi grup anodic. dar instalaţia va funcţiona în regim de invertor neautonomun timp limitat. Se constată că. Redresoare reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie Intr-o serie de aplicaţii industriale. 2. Specific redresoarelor reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie este faptul că se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele ambelor grupuri.c. − să existe şi o inductanţă în circuitul de sarcină care să preia diferenţa dintre valoarea instantanee a tensiunii redresate vd şi tensiunii sursei de c. Tiristoarele grupului A. iar prin circuitul de sarcină curentul să poată avea ambele sensuri. Rolul acestei surse poate fi jucat şi de o inductanţă care să genereze tensiunea necesară. se comandă cu unghiul αA . cât să se realizeze descărcarea energiei înmagazinate în inductanţă . trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : − să existe în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuu. numite uneori şi grup catodic. avem : 79 . − unghiul de comandă al tiristoarelor α > π/2 rad . tensiunea să poată avea ambele polarităţi. având polaritatea din Fig. redresoarele reversibile sunt compuse din două grupuri redresoare complet comandate. iar randamentul conversiei c. dintre care tipice sunt acţionările reversibile cu motoare de curent continuu care se frânează cu recuperare . iar cele ale grupului B. se impune utilizarea redresoarelor reversibile care permit ca. 2.

în conexiunea cu punct median. 80 . 2. nM .114) Pentru a prezenta modul de funcţionare al unui redresor reversibil. Valorile unghiului de comandă în funcţie de viteza de rotaţie dorită a. fluxul Φ este constant. Grupul A lucrează în regim de redresor.116) km fiind. Fig.35. 2. Cuplul dezvoltat de motor va fi : M = k m ΦI d (2. tiristoarele grupului A trebuie comandate cu unghiul α A = α min . R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 α A = α min v dAv 1 T1A T2A T3A n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dB i′ d α min < α A < α B = π − α min π 2 (α A ) L 1 v L1 L2 T1B − (+ ) π T2B α min < α B < Motor e 2 T3B + (− ) π < α A < π − α min (α B ) I 2 d nM π < α B < π − α min 2 αA = αB = π 2 −n M α B = α min t v L2 α A = π − α min Fig. Redresor reversibil care lucrează cu ajutorul curenţilor de circulaţie. Unghiul α min = 20. Tensiunea contraelectromotoare ce apare la bornele indusului motorului are polaritatea din figură şi mărimea : e = k e nM Φ (2. Astfel.motorului.7° se datorează existenţei în circuitul de sarcină a unei tensiuni contraelectromotoare. 2. Presupunând motorul cu magneţi permanenţi sau cu excitaţie separată. debitând curent de sarcină Id .115) ke fiind o constantă. presupunem că se doreşte ca viteza de rotaţie a motorului să varieze în timp ca în Fig. care se va închide pe traseul reprezentat în Fig. o constantă.35. 2.34. pentru ca viteza de rotaţie n să fie maximă pozitivă. iar Φ fluxul prin motor.de asemenea.cos α A = − cos α B αB = π − α A (2. iar cele ale grupului B cu α B = π − α min .36 cu linie continuă.

tensiune de circulaţie. 2. icr . Deoarece inductorul L1 este parcurs. energia cinetică a rotorului se transformă în energie electrică de curent alternativ. el − va lucra saturat şi va prezenta o T T2A 2B Motor e inductanţă foarte mică.36 cu linie întreruptă. Traseele de închidere ale curentului de sarcină Id şi curentului de circulaţie icr în această situaţie sunt 81 . sarcină şi curentului de circulaţie când viteza de care va prelua practic întreaga rotaţie a motorului este pozitivă. care va intra efectiv în regim de invertor neautonom. tensiunea vdAavrα va 2 scădea. asigurându-se transferul energiei electrice de la generator către reţeaua de curent alternativ. În schimb. datorită inerţiei.36.117) care determină apariţia unui curent care va circula numai între cele două grupuri redresoare. Presupunem acum că se doreşte micşorarea vitezei de rotaţie. numit curent de circulaţie.118) L cr = vcr = vdA + vdB dt Dimensionarea inductanţei L se face impunând o anumită mărime valorii medii a curentului de circulaţie. apare o tensiune de circulaţie : vcr = v dA + vdB (2. ca şi vdBavrα . scăderea 2 π unghiului αB în domeniul < α B < π − α min . şi de curentul de sarcină Id. Ca urmare. De fapt. pentru a se evita i cr T1A T1B supradimensionarea acestuia. implicit. maşina va deveni generator şi va debita curent către grupul B. Traseul de închidere a acestui curent este prezentat. El va lucra Id nesaturat şi va prezenta o Fig. se va obţine în primul moment VdAavrα < e şi grupul A nu va mai putea furniza curent de sarcină. Traseele de închidere ale curentului de inductanţă L de valoare mare. Cum. mult mai mic decât v cr curentul de sarcină. i cr T3B T3A + Inductorul L2 va fi i L L ( ) α ( ) α cr 1 2 A B parcurs numai de curentul de circulaţie. 2. deoarece e > VdBavrα. deci : di (2. în Id Fig. în afară de curentul v dA v 1 n 2 v 2 n 2v 3 n 2 v dB de circulaţie icr . n < n M . maşina continuă să se rotească cu turaţia nM .Datorită diferenţei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate vdA şi vdB. Circuitul de comandă va determina π creşterea unghiului αA în domeniul α min < α A < şi.

traseele curenţilor fiind din nou cele din Fig.prezentate în Fig.37. tiristoarele ambelor grupuri se comandă cu αA = αB = π/2. Maşina prezintă şi cuplu de poziţionare. 2.36. Se observă că sensul curentului v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dA v dB Id prin maşină s-a inversat. această restricţie asupra unghiului de comandă determină şi o creştere a puterii reactive absorbite de instalaţie în timpul funcţionării. inductorul L2 lucrează saturat şi L1 preia tensiunea de circulaţie.37. dacă asupra rotorului se va aplica un cuplu exterior.116). Acum. adică n = 0. În plus. 2. care devine motor.16. este indicat să se elimine curenţii de circulaţie în cazul instalaţiilor de mare putere. Traseele de închidereale curentului de Grupul A începe să sarcină şi curentului de circulaţie când maşina se debiteze un nou curent către frânează cu recuperare. Din aceste motive. 2. funcţionarea rămâne aceeaşi. turaţia sa scăzând în i L L (α A ) 1 cr 2 (α B ) timp. e rator i T cr T3A Maşina se va frâna deci cu 3B + recuperare. 2.117) Fig. Un al doilea dezavantaj îl constituie valoarea ridicată a unghiului αmin care nu poate fi coborâtă sub π/6 rad. doar valoarea medie a curentului este zero. Când se ajunge la turaţia v cr prescrisă. vom avea : e = k e nΦ < VdAavrα Id (2. Dacă se doreşte ca motorul să rămână imobil. ceea ce limitează maximul posibil al mărimii Vdavrα . acesta se va opune antrenării. Pentru rotirea motorului în sens invers. doar că se inversează rolurile grupurilor A şi B. Explicaţia acestei comportări constă în faptul că rotorul este parcurs de curent. maşină. având viteza de rotaţie pozitivă. deci. i cr conform relaţiei (2. se va T1A T1B inversa şi sensul cuplului care − T2B T2A Gene va deveni un cuplu de frânare. în sensul că. În acest 82 . rămânând imobil. Un prim dezavantaj îl constituie necesitatea folosirii celor două inductoare de limitare a curenţilor de circulaţie. Redresor reversibil care lucrează fără curenţi de circulaţie Redresoarele reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie prezintă avantajul că asigură o caracteristică liniară şi pentru curenţii de sarcină de valori reduse.

Pentru aceasta. Pentru a înţelege în ce mod lucrează circuitele de comandă ale redresoarelor reversibile fără curenţi de circulaţie să presupunem că motorul se învârteşte cu o viteză de rotaţie maximă pozitivă nM . ea menţinându-se în sens pozitiv.38 sunt conectate antiparalel cu cele ale grupului B. În momentul în care traductorul de curent T.38. iar curentul de sarcină va avea sensul Id . Grupul B intră efectiv în regim de invertor neautonom. se blochează impulsurile de comandă către tiristoarele grupului A. apoi se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele grupului B cu unghi de aprindere αB > π/2. Tiristoarele grupului A la redresorul din Fig. unghiul αA se măreşte peste limita de funcţionare ca redresor π 5π ). conţine o singură inductanţă. trebuie iniţial redus cât mai repede posibil curentul Id şi. sesizează ( αA > . 2. reprezentată în Fig. menţionăm comportarea discontinuă a S R T caracteristicilor în jurul curenţilor mici de sarcină. Pentru aceasta. Redresor reversibil cu punct circulaţie se recunoaşte prin median fără curenţi de circulaţie cu aceea că circuitul de forţă tiristoare antiparalele. 2.34. 2.C. poate funcţiona şi fără − (+ ) v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 curenţi de circulaţie. Ca dezavantaje ale funcţionării fără curenţi de circulaţie. se mai aşteaptă un timp de siguranţă de aproximativ 1ms ( mult mai mare decât timpul de revenire tq al tiristoarelor). tiristoarele grupului A se comandă cu unghiul αA = αmin .scop. Tensiunea la bornele indusului va avea polaritatea reprezentată fără paranteze. se comandă doar tiristoarele unui singur grup. αA ≈ 2 2 anularea curentului Id. 2. T1B T2B T3B Id Un redresor care lucrează fără curenţi de Fig. precum şi o durată mai mare v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 a regimului tranzitoriu la trecerea de la o viteză de T. în timpul funcţionării redresorului reversibil. Presupunem acum că se doreşte reducerea vitezei de rotaţie. iar curentul de sarcină va avea 83 . în Fig.38. care are doar rolul de a netezi curentul de sarcină. 2. dar nu e Motor este economic. în acest scop.C.38. iar tiristoarele grupului B nu sunt comandate. rotaţie la alta. întrucât se + (− ) v d poate folosi o schemă mai T1A I ′d T3A T2A L simplă. Circuitul din Fig.

a.40. Integrate specializate în comanda cu control de fază tiristoarelor a Datorită numărului mare de aplicaţii în care se folosesc tiristoarele. 84 . se poate proceda astfel: se comandă un tiristor al grupului A.39. care lucrează fără curenţi de circulaţie. Unghiul αB va fi asigurat de regulatorul de curent pentru a avea o anume valoare maximă a curentului de sarcină. d. se păstrează timpul de aşteptare de 1ms. se introduce un timp de aşteptare de aproximativ 1ms. care furnizează. un monastabil. turaţia sa scăzând. dar de valoare medie nulă. menţionăm că au fost elaborate şi redresoare reversibile. Maşina se va frâna cu recuperare. după sesizarea anulării curentului se blochează 6 impulsurile de comandă către tiristoarele grupului B. Alimentarea circuitului se face de la o sursă stabilizată de tensiune +V cuprinsă intre 12V şi 18V şi trebuie să asigure un curent de sarcină de 100mA. la curenţi de sarcină Id de valori ridicate şi cu curenţi de circulaţie la curenţi de sarcină Id de valori reduse. se aşteaptă anularea curentului. la cele două ieşiri pinul 10. un generator de rampă. sunt ilustrate formele de undă la pinii circuitului integrat βAA145. împreună cu conectarea perifericelor sunt prezentate în Fig. apoi se comandă tiristoarele grupului A cu un unghi αA fixat de regulatorul de curent Id . Pentru a exista acest cuplu. iar pe de altă parte folosirea lor să permită obţinerea unor scheme pe ansamblu foarte simple. În Fig. 2. aceasta impunând un circuit de comandă foarte performant. Unul dintre aceste circuite specializate pentru comanda în fază a tiristoarelor este circuitul integrat βAA-145. Mai apare o problemă când se doreşte menţinerea rotorului imobil. apoi se comandă un tiristor al grupului B ş. Iniţial. 2. 2. câte două impulsuri de aprindere sincrone cu cele două semialternanţe.acum sensul I'd. s-a impus crearea unor circuite de comandă specializate care să realizeze un control fiabil al acestora pe de o parte. respectiv 14. Circuitul este compus dintr–un bloc de sincronizare. se declanşează un proces invers. un bloc logic şi două etaje de ieşire. m.17. se comandă anularea cât mai rapidă a curentului I'd prin scăderea unghiului αB sub limita de funcţionare ca invertor neautonom ( α < . În finalul acestui subcapitol. dar maşina nu va prezenta şi cuplu de poziţionare pe zero. Când se atinge viteza de rotaţie prescrisă. Schema bloc. un detector de nul. α ≈ B B π 2 π ). Pentru aceasta. se pot anula impulsurile de comandă către ambele grupuri. un comparator. Ideea este de a exista curent în circuitul de sarcină.

de regulă.8V în perioada dintre două impulsuri de sincronizare. de reţeaua de curent alternativ (220V. limitează semnalul la terminalul 9 la valoarea ± 0. Divizorul rezistiv format din R1 şi R2 are rolul de a fixa durata impulsului de nul dT şi de a controla viteza de variaţie a semnalului de sincronizare la trecerile prin zero. în vederea obţinerii unei forme corecte a tensiunii triunghiulare de pe condensatorul C2. iar dacă viteza de variaţie este prea lentă. Comparatorul intern al circuitului integrat. după care acesta se descarcă aproximativ liniar prin R5 şi P1 către tensiunea . respectiv T2 ). 50 Hz). prin cele două intrări ale sale. Blocul de sincronizare şi detectorul de nul au rolul de a sesiza trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare externe şi.7V (corespunzătoare tensiunilor VBE1 . Limitarea curentului absorbit de circuit prin pinul 9 de la semnalul de sincronizare este făcută de rezistenţa R1. R2. se încarcă şi condensatorul C3 conectat între pinul 2 şi +V. Valoarea curentului –I este dată de valoarea sursei –V şi rezistenţa R3 . pentru funcţionarea circuitului. Tensiunea de sincronizare este furnizată. dacă viteza de variaţie este prea rapidă. de instabilitatea termică a a diodelor din componenţa generatorului de rampă. de exemplu. În caz contrar. impulsul de nul este scurt şi nu atinge valoarea de 8V. permite setarea sau inhibarea monostabilului. din semiperioada T /2 corespunzătoare dinamicii maxime a unghiului de conducţie de 180°. nu se poate folosi decăt durata (T/2) . Semireglabilul P1 a fost introdus pentru ajustarea timpului de descărcare t=C2(R5+kP1) a condensatorului C2. Generatorul de rampă încarcă rapid condensatorul C2 la +8V la fiecare impuls de nul. este nevoie de o sursă de curent negativă -I de 15…25 mA aplicată intre pinii 3 şi 13. dar există situaţii când această tensiune diferă de tensiunea reţelei. în aplicaţii cu reţele de alimentare bifazate sau trifazate). La trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare. tensiunea –V fiind mai mare de 10 V.De asemeni. Concomitent cu încărcarea condensatorului C2. 85 . reducând astfel dinamica unghiului de conducţie. VBE2 ale tranzistoarelor interne T1. de exemplu. formă ce poate fi afectată.dT/2. condensatorul C3 nu mai poate să se încarce. Această viteză de variaţie trebuie să asigure la terminalul 16 un impuls de tensiune de 8V şi durată Dt. împreună cu grupul format din rezistenţele R1. detectorul de nul furnizează impulsuri de sincronizare de 50100µs (ce se pot vizualiza la pinul 16 ) şi semnale de blocare – selectare pentru etajele de ieşire. Impulsurile de la pinul 16 se pot folosi pentru sincronizarea externă a mai multor circuite βAA – 145 (de exemplu. stare echivalentă cu activarea monostabilului ( aşteptarea momentului de declanşare a impulsului de aprindere ).

P2 şi R6 au rolul de a stabili durata impulsurilor de aprindere. 2. Schema bloc a circuitului integrat βAA 145. controlând în 86 . care are loc atunci când cele două tensiuni de pe intrările sale sunt egale.C3 R6 P2 +V 16 2 11 +V R7 Etaj iesire Bloc logic R1 9 Detector de nul Generator de rampa + V comp Monostabil 14 +V R8 220V R2 50Hz Etaj iesire 10 -V 13 C1 R3 -V 15 R5 R4 -V P1 7 8 6 K 1 3 C2 Vc +V +V Fig. pinul 2 este pus la masă şi. comparatorul basculează. Monostabilul şi componentele externe C3. pinul 8.39. cum C3 este încărcat şi nu acceptă un salt brusc de tensiune. comparatorul nu basculează şi monostabilul rămâne în starea de aşteptare (corespunzătoare unghiului de aprindere α). În aceste condiţii. Inhibarea comparatorului se poate realiza prin aplicarea la pinul 6 a tensiunii +V. Prezenţa semireglabilului P2 condensatorului C3 . are rolul de a varia tensiunea de la pinul 11. Declanşarea monostabilului este realizată de către impulsurile de nul. la fiecare trecere prin zero a tensiunii de sincronizare. Atât timp cât tensiunea v 7>V8 (rampa de tensiune este descrescătoare). El va compara cele două aplicate la intrările sale. Funcţionarea monostabilului este controlată de generatorul de rampă şi comparator. modificând starea monostabilului şi determinând descărcarea condensatorului C3. face ca la pinul 11 să avem un salt negativ de în circuitul de descărcare al tensiune. tensiunea liniar variabilă de pe C2 de la intrarea neinversoare cu tensiunea de comandă şi reglaj al unghiului de conducţie de la intrarea inversoare. Blocarea monostabilului coincide cu blocarea comparatorului. Când tensiunea v7=V8.

iar la pinul 10 8V impulsuri de aprindere u8 -9V sincronizate cu alternanţa t u14 negativă. 15V tp Deoarece ieşirile sunt de reglabil tip “colector în gol” pentru apariţia impulsurilor este t α ϕ u10 necesară conectarea tp rezistenţelor R7 şi R8 ca în Fig. Formele de undă la pinii integratului. folosirea lor în aplicaţii rămâne la latitudinea fiecărui utilizator. se impune să se realizeze o separare galvanică a acestuia de tiristor. 2. există o gamă destul de mare de circuite de comandă specializate. dar bineînţeles. pentru o funcţionare eficentă. 2. Blocul logic şi etajele de ieşire formează u sinc impulsuri rectangulare de durată tp şi le furnizează la u9 cele două ieşiri ale t integratului. putem spune că acesta poate să comande direct circuitul poartă –catod al unui tiristor. tp=(R6+P2)C3 . În final. Se obţin u16 astfel. 87 . menţionăm că pentru comanda tiristoarelor (triacurilor ). dar.acest fel timpul de descărcare al condensatorului. Izolarea galvanică implică o separare a circuitului de comandă de poarta tiristorului. cât şi a circuitului de sincronizare.40. pinul 14 T respectiv pinul 10. de cele mai multe ori. izolarea realizându-se de cele mai multe ori cu ajutorul transformatoarelor de impulsuri sau optocuploare. de utilizare al circuitului integrat. 8V impulsuri de aprindere sincronizate cu alternanţa t u7 pozitivă. În ceea ce priveşte modul Fig. la pinul 14. care determină durata impulsului de aprindere de la ieşirea circuitului integrat.39 la tensiunea de t α ϕ alimentare a integratului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful