Capitolul 2

REDRESOARE TRIFAZATE 2.1. Introducere Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face printr-o reţea mono sau trifazată de curent alternativ (c.a.). În foarte multe aplicaţii sunt necesare surse de curent continuu (c.c.), conversia realizându-se prin intermediul redresoarelor. Utilizările tipice ale redresoarelor de mare putere sunt sintetizate în Fig. 2.1. O instalaţie de redresare se compune din : − transformatorul de reţea, care aduce tensiunea U [V] alternativă la parametrii necesari 10 5 utilizatorului sau realizează conexiuni speciale; 4 10 Radio dispozitivele redresoare ; emisie − filtrul de netezire; Tractiune 3 10 − dispozitivele de Laminare conectare şi deconectare, 2 precum şi dispozitivele de Telecomunicatii 10 Electrolize protecţie; Sudura − traductoare de curent Galvanotehnica 10 Incarcare şi tensiune şi circuite de acumulatoare măsurare, comandă şi control. La puteri mai mari de I [A] 4 2 3 10 10 5 0 10 10 10 2…3 KVA, se folosesc practic numai redresoare trifazate, Fig. 2.1. Domenii de utilizare ale redresoarelor de deoarece au următoarele mare putere avantaje : 47

asigură o încărcare simetrică a reţelei trifazate de c. a. ; riplul tensiunii redresate rezultă mai redus, fiind necesare filtre de netezire de dimensiuni mici ; − pentru aceeaşi putere transmisă circuitului de sarcină dimensiunile transformatorului de reţea sunt mai reduse ; − factorul de distorsiune al curentului absorbit de la reţeaua de c. a. este mai mic. Spaţiul limitat al lucrării nu ne permite să abordăm decât teoria ideală a redresoarelor trifazate, în care se pleacă de la următoarele ipoteze simplificatoare: − transformatorul de reţea este de putere infinită, furnizând un sistem trifazat simetric de tensiuni perfect sinusoidale; − dispozitivele redresoare sunt ideale, au rezistenţă nulă la conducţie şi infinită la blocare şi cu timpii de comutaţie nuli ; − nu există inductanţe care să se opună transferului instantaneu al curentului de pe un dispozitiv redresor pe următorul ; − circuitul de sarcină al redresorului conţine, fie o inductanţă foarte mare, care să menţină practic constant curentul continuu, fie doar o rezistenţă. În final, se va analiza şi cazul existenţei unei surse de tensiune.
− −

2.2. Redresorul trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului se dă în Fig. 2.2, iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode se dau în Fig. 2.3. La acest redresor, secundarul trebuie să fie conectat în stea, datorită modului de conectare al circuitului de sarcină, primarul transformatorului putându-se conecta fie în triunghi (ca în fig. 2.2), fie în stea. Existenţa inductanţei foarte mari din circuitul de sarcină, care ne permite să considerăm curentul continuu practic constant, defineşte aşa-numitul regim normal de funcţionare al redresorului.

R v p1 n 1 v p2

S

T n 1 v p3 n1

v1

n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 D3 L D2 D1 i D3 i D 1 i D2
I d = const

vd

Fig. 2.2. Redresor trifazat cu punct median funcţonând pe sarcină puternic inductivă.

48

Tensiunea şi curentul redresat se notează cu indicele „ d ” de la cuvântul englezesc „ direct ”. La un moment dat conduce o singură diodă, şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv, celelalte două fiind astfel polarizate invers. Dacă dioda v1 v d v 2 v3 ∆v d 2π care conduce este 3 D1 , atunci vd = v1 , 2V π π 0 dacă este D2 , + − ωt v D1 3 3 vd = v2 şi, dacă este −v 31 6V D3 , vd = v3. v12 Se obţine forma de i D1 Id undă a tensiunii redresate vd cea ωt i D2 Id reprezentată cu linie plină în Fig. ωt i D3 Id 2.3. ωt Ea conţine trei pulsuri într-o Fig.2. 3. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode. perioadă a tensiunii alternative a reţelei. Dacă notăm această perioadă cu T = 20 ms, atunci perioada şi pulsaţia tensiunii redresate var fi : 20 2π 2π Td = = 6,66ms (2.1) ωd = =3 = 3ω 3 Td T ω fiind pulsaţia tensiunii reţelei ω =2πf=314 s-1 Riplul tensiunii redresate este:
∆vd = 2V − 2V cos π = 3 2V 2

(2.2)

unde V este valoarea efectivă a tensiunii pe o infăşurare secundară a transformatorului. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia :
V davr = 1 Td
t1 + T d t1

v d dt =

1 ω Td

ω t1 + ω T d ω t1

∫ vd dω t

ωTd =

2π 3

(2.3)

Alegând originea de timp ca în fig. 2.3, tensiunea redresată va fi dată de relaţia :

v d = 2V cos ω t iar valoarea sa medie va fi dată de relaţia:

(2.4)

49

V davr

3 = 2π

+

π − 3

π 3

2V cos ω td ω t =

3 6V 2π

(2.5)

indicele avr provenind de la cuvântul englezesc „ average ” . Valoarea efectivă a tensiunii redresate este :
V drms = 1 Td
t1 + T d t1

∫ v d dt
2

=

1 ω Td

ω t1 + ω T d 2 vd dωt ω t1

V drms =

3 2π

+

π − 3

∫ 2V

π 3

2

cos 2 ω td ω t = V 1 +

3 3 4π

(2.6)

indicele rms provine de la denumirea din engleză „ root mean square ”. Considerând ( Fig. 2.2. ) avem: vd = v L + v R = v L + RI d (2.7) i D şi, ţinând cont că tensiunea medie pe o γ bobină ideală este nulă, rezultă : tg γ = r D Vdavr = VLavr + RI d VLavr = 0
Vdavr 3 6V (2.8) = R 2πR Conţinutul în armonici al tensiunii redresate vd se obţine făcând o analiză Fourier. Cu originea de timp din Fig. 2.3, tensiunea vd este o funcţie pară şi seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus ai căror coeficienţi sunt: Id = Cn =
2 Td
t1 +Td t1

0

VD

vD

Fig. 2.4. Aproximarea caracteristicii diodei.

∫ vd cos nω d dt =

2 ω Td

ω t1 + ω Td ω t1

∫ vd cos nω d dωt , n ∈N
3 6V 2 2π 9n 2 − 1 (2.9)

Cn =

3 π

+

π − 3

π 3

2V cos ω t cos 3n ω td ω t = (− 1)n +1

Raportând amplitudinea armonicii de ordin n ( 2Vdn ), care este

50

iar VD = 0.16) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : V2 2 = davr (2. la valoarea medie a tensiunii redresate.8). vD1. şi 51 . adică T. vD = VD + rD iD (2. atunci vD1 ≈ 0.3 se pot calcula valorile medii şi efective ale curentului printr-o diodă astfel : I Davr = 1 2π 2π 3 0 ∫ I d dω t = Id 2 1 I Drms = 2π 3 2π 3 0 ∫ I d dt = 2 2 Id 3 (2. 2.11) unde rD ete rezistenţa dinamică a diodei. ⎛ 1 t1+T ⎞ ⎛ t1+T 2 ⎞ 1 t1+T ⎟ + rD ⎜ 1 ∫ id ⎟ PDavr = p D dt =VD ⎜ i dt ∫ ∫ d ⎜T t ⎟ ⎜ T t dt ⎟ T t1 (2.13) 1 1 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 PDavr = VD I Davr + rD I Drms Cu ajutorul formelor de undă din Fig. 2. obţinem : 2Vdn Cn 2 (2. În acest scop.15) 3 în care Id se calculează cu relaţia (2. iar VD şi rD sunt date de catalogul pentru diode.4. Curentul maxim repetitiv prin diode este : I DRM = I d (2. 2.12).17) Pdavr = RI d R Când se aleg din catalog diodele redresoare în afara curenţilor. obţinem : I PDavr = d (VD + rD I d ) (2.14) Introducând aceste valori în relaţia (2. se aproximează caracteristica statică a diodei prin două segmente de dreaptă ca în Fig. trebuie cunoscută şi tensiunea inversă maximă ce se aplică unei diode.egală cu valoarea absolută a coeficientului Cn .12) Se observă că puterea instantanee este o funcţie periodică. dacă conduce D1. Puterea instantanee disipată pe o diodă este: 2 p D = v D iD = VD iD + rD iD (2. Ea rezultă din observaţia că.3 s-a reprezentat cu linie întreruptă forma de undă a tensiunii la bornele diodei D1 . având aceeaşi perioadă ca şi curentul prin diodă iD .10) = = 2 Vdavr Vdavr 9n − 1 În vederea deducerii puterii medii disipate pe diodă la conducţie directă. în Fig.6V.

3. 2.22) (2.23) 52 .dacă conduce D2.6.5.20) iar valoarea efectivă a acestui curent : I Drms = 1 2π − V 1 2V 2 3 2 ∫ R 2 cos ωt = R 3 + 4π π 3 π 3 (2. vom avea i = D1 v1 R când conduceD2: i = D2 v v2 . Redresor trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină pur rezistivă În schema redresorului din Fig. iar dacă conduce D3.5) şi (2. forma de undă a tensiunii redresate. Pe intervalul de timp în care conduce dioda D1.19) deci forma de undă a curentului redresat repetă.18) 2. 2.6). la altă scară. rezultă astfel relaţia : VDRRM = 6V (2. s-a reprezentat pentru simplificare doar secundarul transformatorului de reţea.21) Curentul maxim repetitiv prin diodă este: 2V I DRM = R Puterea instantanee disipată în circuitul de sarcină este : v2 pd = d R iar puterea medie se calculează cu relaţia : (2. Deci mărimile Vdavr şi Vdrms se vor calcula cu relaţiile (2. vD2 ≈ v12. vD3 ≈ . Dacă sarcina este pur rezistivă. R R π 3 Valoarea medie a curentului. între tensiunea redresată şi curentul redresat există relaţia : vd = Rid (2. în cazul de faţă. printr-o diodă este : I Davr 1 = 2π π − 3 ∫ 2V 6V cos ω td ω t = R 2 πR (2. care este identică cu cea din cazul sarcinii puternic inductive (Fig.v31.). şi când conduce D3 : i D3 = 3 .

în momentul t1.v1 2V vd v2 id i D1 v3 2V R v1 n 2v 2 n 2v 3 D1 D2 n2 R i D1 vd 2V R ωt i D2 i D2 i D3 i d D3 ωt − Fig. 2. curentului redresat şi curenţilor prin diode. Redresor trifazat cu punct median necomandat. După comutarea directă a acestuia (pentru comutarea directă se foloseşte curent şi termenul de aprindere). Impulsurile de aprindere sunt aplicate tiristoarelor cu un unghi de comandă notat în Fig. t1 +Td 2 ⎞ ⎞ 1⎛ V2 ⎛ 2 ⎟ Vdrms ⎜ 1 ⎜1 + 3 3 ⎟ (2. în forma de undă a tensiunii redresate apar pulsuri de tensiune negative datorate faptului că tiristorul continuă să conducă şi după 53 . π 3 0 + π 3 i D3 ωt ωt Fig.7. Se defineşte unghiul de comandă ca fiind unghiul electric măsurat din momentul când tiristorul devine polarizat direct (deci din momentul în care ar intra în conducţie dacă ar fi diodă ) şi până în momentul când primeşte impuls de aprindere . Astfel. se folosesc. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului rămâne practic nemodificată cu deosebirea că.24) = vd dt = ∫ ⎟ R ⎜ Td t R R ⎜ 4π ⎟ t1 ⎝ ⎠ 1 ⎝ ⎠ Spre deosebire de cazul sarcinii puternic inductive. pentru calculul puterii medii disipate în circuitul de sarcină. Deducerea relaţiilor şi a formelor de undă se va face în aceleaşi ipoteze simplificatoare ca la redresorul necomandat. acum. acum. Schema redresorului este dată în Fig. 2. care permit modificarea tensiunii redresate şi a curentului redresat. Formele de undă care intervin în funcţionare sunt prezentate în Fig. 2. drept dispozitive redresoare.4.5. se foloseşte valoarea efectivă a tensiunii redresate. tensiunea redresată vd = v1 . Dacă α > αlim = π/6 rad. Formele de undă ale tensiunii redresate. 2. tiristoare.8 cu α. se trimite un impuls de comandă în circuitul poartă – catod al tiristorului T1.8. 2.6. Pdavr = 1 Td t1 +Td ∫ pd dt = 2. iar iT1 = Id . funcţionând pe sarcină pur rezistivă.

7. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : V davr α 3 = 2π π +α 3 − π +α 3 ∫ 2V cos ω td ω t = 3 6V cos α = V davr cos α 2π (2. deoarece este polarizat invers de tensiunea de linie v12 . 2. iar după momentul t3 . corespunzător aceluiaşi unghi de aprindere α.8. datorită inductanţei L. Unghiul αlim se numeşte unghi de comandă limită. 2. În momentul t2. Alegând originea timpului ca în Fig. care este negativă. Aşadar. se comandă tiristorul T2. redresoarele trebuie considerate ca fiind convertoare cu comutaţia de la reţea şi nu cu comutaţie naturală. Cu T2 în v1 2V R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 T1 T2 T3 L f. Redresor trifazat cu punct median funcţionând pe sarcină puternic inductivă. impulsurilor de aprindere ale tiristoarelor şi curenţii prin tiristoare pentru α > αlim conducţie vd = v2 şi iT2 = Id . cum le consideră unii autori [ 2 ]. După aprinderea acestuia. care menţine circulaţia curentului. v2 v3 α lim v dα − π 3 0 + π 3 α T1 ωt T2 i T1 i T2 T3 i T3 i T3 ωt Id ωt 1 ωt 2 ωt 3 ωt Fig. când se aprinde tiristorul T3 vd = v3 şi iT3 = Id. Formele de undă ale tensiunii redresate.25) 54 . tiristorul T1 va comuta invers ( se va stinge).anularea tensiunii fazei la care este conectat. 2.8.mare i T1 i T2 i T3 I d α = const v dα Fig.

26) = cosα Vdavr se numeşte factor de transfer static al redresorului .30) = cos 2 α Pdavr 0 Valorile medie.27) Mărimea curentului redresat. pentru o rezistenţă de sarcină R constantă.28) ⎞ V2 1 ⎛ 3 6V cos α ⎟ (2.29) Pdavrα = davrα = ⎜ ⎟ ⎜ R R ⎝ 2π ⎠ Maximul acestei puteri.25) ne arată faptul că gama unghiului de comandă α este 3 6V la zero. unghiul de aprindere variază între 0 şi π/2 pentru alegerea tiristoarelor dintr-un catalog se vor calcula curenţii cu relaţiile I TRMα = I d = 55 . dar necomandate. se obţine din ecuaţia: Vdavr 3 6 V = cos α R 2π R Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : I dα = 2 (2.Indicele α semnifică faptul că relaţia aparţine unui redresor comandat. în timpul funcţionării. se obţine la α = 0 . trebuie să rezulte relaţiile deduse la aceleaşi redresoare. Valoarea efectivă a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdrms = 3 2π π +α 3 π − +α 3 ∫ ( 2V cos ωt dωt = V 1 + ) 2 3 3 cos 2α 4π (2. Relaţia (2. 0…π/2 rad. Particularizând relaţiile obţinute la redresoarele comandate pentru unghiuri de aprindere α = 0.31) 2π R Dacă. Deci caracteristica de reglaj în putere poate fi definită prin raportul : Pdavrα (2. pentru care Vdavrα variază de la 2π Raportul: Vdavrα (2. din circuitul de sarcină. I Trmsα = d = cos α 2π R 3 2π R 3 3 6V cos α (2. efectivă şi repetitivă maximă ale curentului printr-un tiristor vor fi date de relaţiile : I Tavrα = I Id 3 2V 6V = cos α .

deduse la redresorul necomandat. v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Dacă unghiul de comandă al v 12 v 23 R v dα v 31 tiristoarelor α < π /6 = αlim. i T3 i T1 2V i T2 valorile medie şi 0 ωt ωt 2 ωt 3 ωt efectivă ale acestor α 1 curenţi calculându-se cu aceleaşi relaţii T1 T2 T3 (2. 2. Valoarea maximă a tensiunii pe un tiristor şi în acest caz este 6V . Redresor trifazat cu punct median comandat. Puterea medie ωt disipată în circuitul de Fig. i T1 i T2 i T3 i d deci valorile medii şi efective ale acesteia se vor calcula respectiv cu Fig. rezistivă. 2. atunci curenţii se vor calcula cu relaţiile ( 2. funcţionând pe sarcină pur Curentul redresat va avea.9 în care s-a reprezentat doar secundarul transformatorului de reţea. tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe o sarcină pur rezistivă Vom folosi schema din Fig. aceeaşi formă de undă v1 vd cu vd . la altă scară.31 ) pentru α = αmin.9.32) iar caracteristica de reglaj în putere este dată de raportul : Pdavrα 4π + 3 3 cos 2α = Pdavr 0 4π + 3 3 (2. 2.27).5.10. Pdavr 0 = V ⎜1 + 3 3 ⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ 4π ⎟ R R ⎝ R ⎝ 4π ⎠ ⎠ (2. relaţiile (2. acum cu relaţia : Pdavrα = 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ Vdrms V2 ⎛ α ⎜1 + 3 3 cos 2α ⎟ .31). 2. deci curenţii v2 prin tiristoare vor fi şi ei pulsuri sinusoidale. Formele de undă ale impulsurilor de comandă ale sarcină se va calcula tiristoarelor. tensiunea redresată va avea aceeaşi formă de undă T1 T2 T3 ca în cazul sarcinii puternic inductive.33) 56 . Dacă însă unghiul de comandă variază între αmin şi π/2.25) şi (2.

gama posibilă de variaţie este α = 0…5π/6 rad.37) 57 . α > π /6 rad. Formele de undă corespunzătoare acestei situaţii sunt date în Fig. În momentul t3. deci vd = v2. Valorile medie şi efective ale curentului printr-un tiristor se vor calcula acum cu relaţiile : π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ I Tavrα = 1 − sin⎜ α − ⎟⎥ 2π R ⎢ 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ I Trmsα = 2π ⎞ V 5π − 6α 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 3 ⎠ R 12π 4π ⎝ (2. id = iT2 = v2/R. Astfel. în cazul sarcinii pur rezistive. apoi funcţionarea se repetă. se trimite un impuls în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. Valoarea medie a tensiunii redresate este : Vdavrα = 3 2π π − +α 3 ∫ π 2 2V cos ωtdωt = 3 2V 2π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ α > π/6 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2.35) Se observă că. în momentul t1. Există intervale de timp în care curentul redresat este nul. iar id =0. vd = 0.10. acest regim de lucru al redresorului numindu-se regim de curent întrerupt. 2. deci şi iT1 = 0. corespunzător unghiului de comandă α. În momentul t2. id =iT1 = v1/R .34) iar valoarea efectivă : Vdrmsα = 3 2π π − +α 3 ∫( π 2 2V cos ωt dωt = V ) 2 2π ⎞ 5π − 6α 3 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ 4π 4π ⎝ α > π/6 (2.vd = v1. şi tiristorul T1 se va stinge natural.Diferenţele semnificative apar atunci când unghiul de comandă al tiristoarelor devine.36) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este: V2 V 2 ⎡ 5π − 6α 3 2π ⎞⎤ ⎛ − Pdavrα = drmsα = sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 π π R R ⎢ 4 4 3 ⎠⎥ ⎝ ⎣ ⎦ iar caracteristica de reglaj în putere este: (2. tensiunea v1 = 0. se va aprinde T2. După aprinderea acestuia.

Pdavrα Pdavro 2π ⎞ ⎛ 5π − 6α − 3 sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ ⎝ .33 ms. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este prezentată în Fig. Valoarea medie a tensiunii redresate va fi dată de relaţia : VdavrP 3 = π Id = const. 2. α > π/6 = 4π + 3 3 (2.m. rezultă imediat i D3 D D 4 i D4 3 vd = v12 . i D5 D 5 D 6 i D6 Pentru intervalul t ∈ [t 2 . mare vd Fig. iar pulsaţia acesteia ωd = 6ω.11. Redresor trifazat în punte. necomandată. considerând diodele în conducţie D i D1 D2 2 drept legături electrice. iar formele de undă aferente funcţionării sunt date în Fig. conduc D1 şi D6 şi vd = -v31 ş. t 2 ] conduc D1 şi v 12 v 23 v 31 i D 1 D4 şi. R L f. Se păstrează conexiunea în stea pentru a putea compara relaţiile corespunzătoare acestui redresor cu cele de la conexiunea cu punct median. 2.12. t3 ] . cu sarcină puternic inductivă. cele mai mari în valoare absolută pe acel interval de timp. În cazul conexiunii în punte. De v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 aceea. 2. ∫ − π 6 π 6 6V cos ωtdωt = 3 6V π (2. Într-adevăr.6. se găsesc în S R T conducţie 2 diode şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv şi cea cu potenţialul catodic cel mai negativ. La un moment dat. Tensiunea redresată conţine deci 6 pulsuri într-o perioadă a tensiunii alternative de reţea.38) 2. deci perioada tensiunii redresate este Td = T/6 =3. fie în triunghi.a.11. secundarul transformatorului de reţea poate fi conectat fie în stea. Redresor trifazat în punte.39) 58 .d. forma de undă a tensiunii redresate este înfăşurătoarea tensiunilor de linie. necomandat. pentru v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 intervalul de timp t ∈ [t1 .

Id diodele trebuie alese ca să reziste la i D2 i D4 i D6 i D4 ωt tensiunea inversă I d egală cu jumătate din ωt valoarea necesară la Fig. dioda D2 este polarizată invers de tensiunea de linie v12. pentru π 0+ π ωt − aceeaşi valoare medie 6 6 i i D1 i D3 D5 a tensiunii redresate. pe intervalul t ∈ [t1 . a cărei valoare maximă (amplitudine) este : VDRRM = 6V v1 v2 v3 (2.12. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-o diodă vor fi: 59 . este necesar un 6V număr dublu de diode. median. Indicele P semnifică conexiunea în punte. dar.40) adică aceeaşi mărime 2V ωt 2 ωt 4 ωt 6 ca la redresorul cu ωt 3 ωt 1 ωt 5 ωt 1 ωt punct median.41) 6⎠ ⎝ Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsP = 3 π ∫( − π 6 π 6 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 1 3 + 3 2π (2.13 6V (2.această valoare fiind dublă faţă de cea de la redresorul cu punct median.42) Curentul redresat se calculează cu relaţia : V 3 6V I d = davrP = (2. t 2 ] . Riplul tensiunii redresate este : π⎞ ⎛ ∆vdP = 6V ⎜1 − cos ⎟ = 0. 2. în v 23 −v12 v 31 −v 23 v12 −v 31 cazul redresorului în vd ∆v d punte. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresorul cu punct curenţilor prin diode. în care conduc D1 şi D4. Rezultă de aici că.43) R π R iar valorile medie. Se observă că.

49) 60 . Redresor trifazat în punte. dar numai pe intervalul de timp în care se găseşte în conducţie. Forma de undă a tensiunii redresate vd rămâne aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Considerând schema din Fig.44) π R π R 3 3 Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : V2 54 V 2 PdavrP = davrP = 2 (2. rezultă următoarele valori ale curenţilor prin diode : I Drms = I DRM = 1 vdrms V 3 3 = 1+ R 2π 3 R 6V R I Daver = 1 vdavr 6V = 3 R π R (2. se vor obţine formele de undă din Fig. I DRM = I d (2.46) Raportând aceşti coeficienţi la valoarea medie a tensiunii redresate obţinem amplitudinea normată a armonicii a n-a : Cnp 2VdnP 2 = = (2.47) VdavrP VdavrP 36n 2 − 1 2. Folosind formele de undă din Fig. iar coeficienţii săi se vor calcula cu relaţia : Cnp = 6 π π − 6 ∫ π 6 6V cos ωt cos 6nωtdωt = (− 1)n+1 6 6V 1 π 36n 2 − 1 (2.14.48) R R Forma de undă a curentului printr-o diodă repetă curentul redresat. 2. 2. Riplul curentului redresat va fi : ∆v 6V ∆id = d = 0. seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus. I Davr = rezultă că armonicile vor avea frecvenţa f n = 6nf = 300nHz.7. necomandat.Id I 6V 3 2V = .13. I Drms = d = .13 (2.14.12. Cu originea de timp aleasă în Fig. 2. 2.45) R π R Pentru analiza conţinutului în armonici al tensiunii redresate în cazul conexiunii în punte şi ţinând cont că pulsaţia tensiunii redresate este ωd = 6ω . Curentul redresat id repetă la altă scară forma de undă a tensiunii redresate.

Fig. Deoarece curentul de sarcină se închide în cazul conexiunii în punte. 2. împreună cu impulsurile de comandă. doar că diodele sunt inlocuite cu tiristoare. prin două tiristoare. Formele de undă ale tensiunii redresate. aşa cum se vede în R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 v 12 T2 i T2 T4 i T4 T6 i T6 I d = const.50) 6V 6V R 6V R v12 −v31 v23 −v12 v31 −v23 vd id i D1 i D4 i D6 i D3 i D2 i D5 i D4 6V R v1 D 2 i D2 D 4 i D4 D 6 i D6 ωt ωt ωt n 2v 2 n 2v 3 n 2 v 12 v 23 v 31 i D D1 1 i D3 D 3 i D5 D 5 R id vd Fig. Puntea redresoare trifazată având sarcină pur rezistivă.16. de câte ori se trimit impulsuri de comandă trebuie comandate ambele tiristoare care trebuie să conducă.13. 2. Redresor trifazat în punte complet comandată. 2. fiecare tiristor trebuie comandat cu două impulsuri decalate între ele cu π/3 rad.14. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este dată în Fig. 2. 2. sunt date în Fig. R n 2v 3 n 2 v 23 v 31 i T 1 T1 i T3 T3 i T5 T5 L f.15 şi este aceeaşi ca în cazul redresorului necomandat. curentului redresat şi curenţilor prin diode. 2.8. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină puternic inductivă. Formele de undă ale tensiunii redresate şi ale curenţilor prin tiristoare. vd 61 .Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜3 + 9 3 ⎟ PdavrP = drmsP = 2π ⎟ R R ⎜ ⎝ ⎠ (2.15. mare Fig.Din acest motiv.

medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : VdavrαP = 3 π π +α 6.v31. 2. Aprinderea lui T6 face ca T4 să fie polarizat invers de tensiunea de reţea v23 şi să se stingă. Formele de undă ale impulsurilor de comandă.16. valoarea tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. Fig.16. În i i i T1 T5 T3 ωt momentul t3.51) Ca şi la redresorul cu punct median. vd = v12 În momentul t2 se comandă T1 şi T6 .52) 62 . d. 2.16. el fiind deja în vd conducţie. ωt T4 în momentul t2. Alegând ωt ωt 1 ωt 2 ωt 3 originea de timp ca în Fig. la unghiuri ωt T3 mari de comandă α. şi la redresorul în punte. se trimit Id impulsuri de i T4 i T6 i T2 i T4 comandă către T2 şi ωt Id T6 ş. m. după aprinderea acestora. S-ar crede că. iar vd = . 2. se trimit impulsuri în circuitul poartă – catod al tiristoarelor T1 şi T4 şi. Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαP = 3 π π +α 6 π − +α 6 ∫ ( 6V cos ωt ) dωt = 3V 2 1 3 + cos 2α 3 2π (2. în momentul t2 n-ar mai v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 12 − v 31 trebui comandat şi T1. în cazul sarcinii puternic inductive. corespunzător unghiului de comandă α. 6V α În realitate. în continuare rămânând în conducţie T1 şi T6. domeniul de variaţie al unghiului de comandă este α = 0…π/2 rad. la pornire π − 0 + π ωt sau în cazul 6 6 T1 regimului de curent ωt T2 întrerupt. a. În momentul t1 . π − +α 6 ∫ 6V cos ωtdωt = 3 6V cos α = VdavrP cos α π (2.Fig. ωt T5 tiristorul T1 poate fi ωt T6 găsit blocat.

în forma de undă a tensiunii redresate vor aparea şi pulsuri de tensiune negativă.Din Fig. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-un tiristor sunt : 6V 3 2V I TavrαP = cos α I TrmsαP = cos α I TRMαP = I d (2. Curentul în circuitul de sarcină este : V 3 6V I d = davrαP = cos α (2.51 ) şi ( 2. 2 i T3 T3 Curentul redresat repetă la scara de 1/R T4 i T4 forma de undă a tensiunii redresate.17. Fig. Se observă că forma de undă a tensiunii redresate rămâne la fel ca în cazul v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 funcţionării pe sarcină puternic inductivă. iar i T5 T5 T6 i T6 formele de undă ale curenţilor prin id R tiristoare vor fi identice cu cele ale curentului redresat. se vor folosi următoarele relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor : V 6V I TavrαP = davrαP = cos α 3R π R 63 . doar pe intervalele de vd timp în care se găsesc în conducţie.9. v 12 v 23 deci valorile sale medie şi efectivă se vor v 31 i i T T1 T2 T1 calcula cu relaţiile (2. dar valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula cu aceleaşi relaţii. dacă α > π/3rad = αlimP .18. sunt date în Fig.53) π R R iar valorile medie.17. este dată schema punţii trifazate complet comandate având sarcină pur rezistivă. În acest caz.54) π R π R Pentru alegerea tiristoarelor. trebuie analizată funcţionarea şi deduse relaţiile de interes separat pentru α ≤ π/3 şi α ≥ π/3.16 se observă că. În primul caz. funcţionând pe sarcină pur rezistivă În Fig. 2. 2. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină pur rezistivă. 2. Redresor trifazat în punte complet comandată. mărimile de mai sus se calculează pentru cel mai mic unghi de comandă care apare în timpul funcţionării. 2.52 ). 2. tensiunii şi curentului redresat şi ale curenţilor prin tiristoare. formele de undă ale impulsurilor de comandă. Plecând de la aceste forme de undă.

curentului redresat şi T1 împreună cu T6 . vor trebui deduse alte relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale acesteia : VdavrαP 3 = π π − +α 6 π 2 ∫ π 2 6V cos ωtdωt = 3 6V π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 6 ⎟⎥ α > π/3 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2.55) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜ 3 + 9 3 cos 2α ⎟ PdavrαP = drmsαP = α < π/3 (2. se trece la regim de 6V vd lucru de curent întrerupt. Deoarece forma de undă a tensiunii redresate se modifică. rămânând stins n-ar avea pe unde să se închidă curentul redresat.58) 64 .18. 2. căruia id îi corespund formele de undă din Fig. 2. În i T3 i T1 i T5 ωt momentul t2. În continuare. id = 0 şi vd = 0. Astfel. Formele de undă ale impulsurilor de momentul t3 trebuie comandat comandă. ωt T6 T5 iT1 = iT4 = id = v21/R . deci iT1 = iT4 = 0 şi cele două i T4 i T6 i T4 ωt i T2 tiristoare se vor stinge natural.19. vd = v21 . v21 = 0. după aprinderea lor. tensiunii. se comandă să ωt T4 T3 T4 conducă tiristoarele T1 şi T4 şi. deoarece T1 curenţilor prin tiristoare pentru α < π/3.I TrmsαP = VdrmsαP 3R = V 3 3 1+ cos 2α α < π/3 R 2π (2. ωt Este acum foarte clar de ce în Fig.57) VdrmsαP = 3 π π − +α 6 ∫( 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 π⎞ 2 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 2π ⎝ 3⎠ α > π/3 (2.56) ⎜ ⎟ R R ⎝ 2π ⎠ Dacă unghiul de v 12 − v 31 v 23− v 12 v 31 − v 23 comandă al tiristoarelor devine α α > π/3 rad. în ωt T2 T1 momentul t1.

se vor modifica şi valorile medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor. D 2 i D2 i T2 T2 Schema redresorului trifazat în i i T3 T3 D 3 D3 punte semicomandată cu sarcină puternic I = const. iar formele de L f. S-a ajuns la v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 puntea semicomandată. 2. tensiunii. 2.În mod corespunzător.59) ωt 1 ωt 2 ωt 3 2.20.20. 2.mare undă corespunzătoare funcţionării cu vd unghiul de comandă α < π/3 rad se dau în Fig.10. care v 31 D 1 i D1 i T 1 T1 permite totuşi modificarea tensiunii redresate. Formele de undă ale impulsurilor Puterea medie disipată în de comandă.21. d 65 .60) PdavrαP = 6− sin ⎜ 2α − ⎟⎥ α > π/3 π R ⎢ 2 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ α > π/3 (2. curentul redresat circulă prin două dispozitive redresoare înseriate.19. curentului redresat şi circuitul de sarcină se va calcula curenţilor prin tiristoare pentru α > π/3. 2. R inductivă se dă în Fig. Formele de undă se înţeleg semicomandată cu sarcină puternic imediat dacă se ţine cont de faptul că un inductivă. funcţionând pe sarcină puternic inductivă În cazul conexiunii în punte. v 12 v 23 echipată cu trei tiristoare şi trei diode. care devin : I TavrαP = 6V⎡ π ⎞⎤ ⎛ 1 − sin ⎜ α − ⎟⎥ = ⎢ 6 ⎠⎦ π R⎣ ⎝ I TrmsαP = v 12 − v 31 vd α v 23 −v 12 v 31 − v 23 6V 0 π 2 id − T1 π 6 T2 T5 ωt ωt ωt π⎞ 3 V ⎛ = 2− sin ⎜ 2α − ⎟ R 2π ⎝ 3⎠ T4 T5 i T5 i T1 T3 T6 i T3 i T6 i T2 i T5 ωt ωt i T4 ωt Fig. mai economică. Puntea trifazată Fig. Redresor trifazat în punte semicomandată. acum cu relaţia : π ⎞⎤ V2 ⎡ 9 ⎛ (2. A apărut astfel ideea ca doar unul din cele două dispozitive să fie comandat.

61) şi indicele PS semnifică faptul că relaţia aparţine punţii trifazate semicomandate. la puntea semicomandată. intră în conducţie D1 şi se blochează D3 ş. d. În momentul t1. În momentul de comandă.21. conduc T2 şi D3 şi vd = v23. se comandă să conducă T1 şi. fiind polarizată I d invers. deci i T3 i T1 i T2 ωt vd = v12 . a.61 ) că. Se observă că perioada tensiunii redresate este acum Td = T/3 = 20/3 = 6. pe intervalul t ∈[t 3 . m.. t 4 ] . Fig. 2. gama de variaţie a unghiului de comandă este α = 0…π. tensiunii redresate şi curenţilor t3. după π π π − 0 + ωt 6 2 aprinderea acestuia se vor găsi 6 T1 T3 T2 T1 în conducţie T1 şi D2 . după prin tiristoare şi diode pentru α < π/3 rad aprinderea acestuia tiristorul T1 se va stinge fiind polarizat invers de tensiunea de reţea v12 . În momentul t2. Deci. Se mai observă din ( 2.21. dioda I d D3 începe să conducă. t ] conduc T1 şi D3. Valoarea efectivă a tensiunii redresate este : VdrmsαPS = π ⎤ ⎡ π +α 2 3 ⎢ 6 2 π⎞ ⎥ 2 2 2⎛ ∫ 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos ⎜ ωt − 3 ⎟dωt ⎥ = 2π ⎢ − π +α π ⎝ ⎠ ⎥ ⎢ 6 ⎦ ⎣ 6 =V 3+ 9 3 (1 + cos 2α ) 4π α < π/3 (2.66 ms. pe intervalul ωt 2 ωt 4 ωt t ∈ [t .62) 66 .tiristor intră în conducţie atunci v12 −v 31 v 23 −v12 v 31 −v 23 v 21 când este comandat. Formele de undă ale impulsurilor rezultând vd= . 2. rezultând formele de undă din Fig. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2 3 VdavrαPS π +α ⎡ π ⎤ 2 π⎞ 3 ⎢ 6 ⎛ = 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos⎜ ωt − ⎟dωt ⎥ ⎥= 2π ⎢ − π∫+ α 3⎠ π ⎝ ⎢ 6 ⎥ 6 ⎣ ⎦ = 3 6V 1 + cos α π 2 (2. iar dioda i D1 i D2 i D3 ωt 3 ωt 1 ωt D2 se blochează. se comandă T2 şi.v31. Deci. iar o diodă α atunci când devine polarizată vd 6V direct. În momentul t4. Cu originea de timp aleasă.

22 sunt date aceleaşi forme de undă ca în v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 Fig. t 4 ] conduc T2 şi D1 şi vd = . şi d i D2 ωt 1 i D3 ωt 3 i D1 i D2 intră în conducţie. stinge fiind polarizat invers de tensiunea v12. a. Astfel.63) I TRMαPS = I DRMαPS = I d = α ∈ [0. conduc T1 ωt 2 ωt 4 ωt şi D1 şi. vd = 0. astfel că pe ωt I d intervalul t ∈ [t 2 . tensiunii redresate şi curenţilor prin după aprinderea sa. 2. π π 0 + − ωt după aprinderea acestuia vor 2 2 T3 T1 T1 T2 conduce T1 şi D3 .Valorile medie. Valoarea medie a tensiunii redresate este: π 3 6V (1 + cos α ) 2π R VdavrαPS 3 2 3 6V 1 + cos α = ∫ 6V cos ωtdωt = π 2π − π + α 2 6 α > π/3 (2. 2. se comandă T2 şi. iar vd = -v31 .61). t3 ] . pe intervalul t ∈ [t 3 . i T1 i T2 i T3 În momentul t2. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. ca urmare. În momentul t3. dar pentru un unghi α vd 6V de comandă α > π/3.65) 67 .64) deci se obţine aceeaşi relaţie (2. se comandă T1 şi. în momentul t1. 2. Fig. În schimb valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαPS = 3 2π π − +α 2 ∫ 6V π 2 2 cos 2 ωtdωt = 3V π−α 1 + sin 2α α > π/3 2π 4π (2. devine ωt I polarizată direct dioda D1. π] În Fig.v12 ş. T1 se va tiristoare şi diode pentru α > π/3 rad. d.21.22. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin diode şi tiristoare se calculează cu relaţia : V 6V (1 + cos α ) I TavrαPS = I DavrαPS = davrαPS = 3R 2π R I TrmsαPS = I DrmsαPS = Id 3 = VdavrαPS 3R = 3 2V (1 + cos α ) 2π R (2. m.

Deoarece curentul redresat. Desigur. deci D 2 i D2 i T2 T2 forma de undă repetă.62). astfel : 6V (1 + cos α ) (2. valorile calculate cu cele două relaţii coincid ⎣3 ⎦ π pentru α = rad.65 ) pentru α > π/3. şi valorile medie. Puntea trifazată semicomandată cu sarcină pur redresate este aceeaşi ca în cazul sarcinii rezistivă. 2. atât pentru α < π/3. π⎥ . la altă scară.66) I TavrαPS = I DavrαPS = 2π R d 68 . Domeniile în i T3 T3 D 3 i D3 care conduc tiristoarele şi diodele rămân I = const. în cazul sarcinii pur v 31 i i T 1 T1 D 1 D1 rezistive. cât şi pentru α > π/3. Ca şi la v 12 v 23 redresoarele anerioare. 2. efectivă şi maximă repetitivă ale acestor curenţi. forma de undă a tensiunii redresate. iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru cazurile α < π/3 şi α > π/3 sunt date în v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Fig. vd Şi forma de undă a tensiunii Fig. Valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula tot cu relaţiile (2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Schema redresorului şi a circuitului de sarcină este dată în Fig.61) şi respectiv (2.63). Din acest motiv. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin tiristoare şi diode se vor calcula cu relaţii unice (2.65) ⎣ 3⎦ π ⎤ ⎡ prntru α ∈ ⎢ . curentul redresat id = vd/R.25. deci pentru calculul valorii efective a ⎡ π⎤ tensiunii redresate trebuie folosite relaţia (2. Puntea redresoare trifazată semicomandată.62) pentru α ∈ ⎢0. puternic inductive. 2. vor trebui utilizate alte relaţii pentru calculul valorilor medie.23. ⎥ şi (2.24 şi respectiv Fig.Se obţine o relaţie diferită de (2.11. 2. 2. R aceleaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. Modificări apar în formele de undă ale curentului redresat şi curenţilor prin tiristoare şi diode.62) pentru α < π/3 şi (2.23. va fi dat de o relaţie unică în 3 toată plaja de variaţie a unghiului de comandă α. Id .

69) 2 ⎪ 9V ⎛ π − α 1 ⎞ ⎡π ⎤ ⎪ R ⎜ 2π + 4π sin 2α ⎟.67) ⎧ 6V ⎡ π⎤ . 2. 3 ⎥ π R 4 ⎣ ⎦ ⎪ ⎥ ⎢ ⎦ ⎣ PdavrαPS = ⎨ (2. α ∈ ⎢ ⎣2 ⎦ ⎩ Se observă din formele de undă din Fig. α ∈ ⎡ ⎪ ⎢1 + ⎢0. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α < π/3. 2. α ≤ π 1+ 4π 3 ⎪R =⎨ π ⎪V 3 ⎛ α ⎞ 3 ⎪ R 2 ⎜1 − π ⎟ + 4π sin 2α . I TrmsαPS = I DrmsαPS ⎧V 3 3 ⎪ (1 + cos 2α ). ωt Fig. α ≥ 3 ⎝ ⎠ ⎩ (2. 2.68) I TRM = I DRM = ⎨ ⎡π ⎤ ⎪ 6V . α ∈ ⎢0. α ∈ ⎢ 3 . Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α > π/3. redresorul intră în regim de curent întrerupt. π⎥ ⎝ ⎠ ⎣ ⎦ ⎩ 69 .24. π⎥ ⎪ R sin α. că.25. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : ⎧ 3V 2 ⎡ 3 3 ⎤ π⎤ (1 + cos 2α )⎥. ⎥ ⎪ R ⎪ ⎣ 2⎦ (2.25. pentru α > π/3 rad.v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 α vd id T1 T2 T3 ωt T1 ωt ωt v 12− v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 vd T1 i T1=i D3 α i T1 i D3 i T2 i D1 i T3 i D2 id 6V ωt T2 T1 T3 i T2= i D1 i T3= i D2 ωt ωt Fig.

74) R 3 ⎝ ⎠ Introducând această valoare în relaţia ( 2. di vd = L d + Rid (2. Redresor trifazat cu punct median comandat.70) dt Alegând originea de timp ca în Fig. rezultă : id = ⎡ ⎛ 2V π π ⎞ ⎛ ⎞⎤ cos ϕ ⎢cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ − e −ωtctgϕ cos⎜α − − ϕ ⎟ ⎥ 3 3 R ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. notat în Fig.72) R 3 ⎝ ⎠ în care unghiul φ este definit prin : ωL (2. Redresor trifazat cu curentul redresat şi tensiunea redresată punct median comandat.27 sunt date formele de i T1 i T2 i T3 i d undă ale tensiunii şi curentului redresat. funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită Cele două situaţii limită analizate până acum au avut o sarcină cu inductanţă foarte mare sau o sarcină pur rezistivă. 2. În situaţia considerată.70 ) devine: di π⎞ ⎛ ωL d + Rid = 2V cos⎜ ωt + α − ⎟ (2.26.26.12. obţinându-se : 70 .26. ecuaţia ( 2. sarcina are o inductanţă v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R finită. 2. se va calcula cu relaţia : id (ωt = α c ) = 0 . se obţine pentru constanta de integrare : 2V π ⎛ ⎞ A=− cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ (2. T1 T2 T3 L 2. între Fig.73) tgϕ = R iar A este constanta de integrare.72 ). iar în Fig. 2. 2. Presupunând iniţial că id (0) = 0.2.27 cu αc . în marea majoritate a aplicaţiilor. Schema unui redresor cu punct v 12 v 23 vd median comandat ce are drept sarcină o v 31 inductanţă finită este prezentată în Fig. există relaţia : funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită.71) dωt 3⎠ ⎝ iar soluţia acestei ecuaţii diferenţiale este : 2V π ⎛ ⎞ id = cos ϕ cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ + Ae −ωtctgϕ (2.75) Unghiul de conducţie al unui tiristor. În realitate. care se determină din condiţia iniţială a curentului.

2. Nomograme pentru determinarea grafică a unghiului de conducţie αc. 2.27.28. iar tensiunea redresată va avea forma de undă reprezentată în Fig. 2. care permit determinarea v1 2V 2V v2 π 3 π α− 3 v3 vd ωt 0 330 ° 310 ° 290 ° 270 ° 250 ° α + α c α α 90 ° i T3 i ′d id T1 T2 i T2 αc T3 i T3 ωt ωt 230 ° 210 ° 190 ° 170 ° 75 ° 60 ° 45 ° 30 ° i T1 αc 150 ° ϕ = 0 α 30 ° 60 ° 90 ° 120 ° 150 ° 15 ° Fig.27.28 unghiul αc .π π ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ (2.75). Pentru un circuit de sarcină dat. apoi pentru un anume unghi de comandă α .27. sunt date în Fig. cu linie continuă îngroşată. Se pot întâlni două situaţii : 2π 1) α c < (2. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdavrα = 3 2π αc ∫ 0 π⎞ ⎛ 2V cos⎜ ωt + α − ⎟dωt = 3⎠ ⎝ ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ 3 2V = 2π αc ≤ 2π 3 (2.78) Valoarea medie a curentului redresat fiind : 71 . Curentul redresat se va calcula cu relaţia (2. 2. se stabileşte regimul de curent întrerupt. se determină iniţial unghiul φ. Fig. Forma de undă a tensiunii redresate şi a curentului redresat. 2. la care se cunosc R şi L.28.77) 3 Curentul redresat are forma de undă id reprezentat cu linie continuă în Fig. se determină din Fig. grafică a unghiului αc .76) cos⎜ α c + α − − ϕ ⎟ = e −αcctgϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ Curbele obţinute prin rezolvarea acestor ecuaţii. 2. Prin redresor.

analiza se face folosind calculatorul.80) 3 Valorile efectivă a curentului redresat.84) Introducând constanta A calculată cu (2.Vdavrα 3 2 V ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ 2π ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ α c ≤ R 2π R ⎢ 3 3 3 ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2.27 cu i′ d . Curentul redresat va avea aceeaşi expresie ca în ecuaţia (2. obţinem : 72 . în regim permanent.79) Curentul mediu printr-un tiristor se va putea determina cu : I davr = I davrα π⎞ π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ ⎢ 3 2π R ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ⎝ 2π αc ≤ (2. dar constanta de integrare A se va calcula din ecuaţia : 2π ⎛ 2π ⎞ id (0 ) = id ⎜ ⎟ α C > (2. curentul redresat va avea forma de undă notată în Fig. a curentului printr-un tiristor şi a puterii medii disipate în circuitul de sarcină se pot calcula cu relaţiile : I Tavr = 2 Pdavr = RI drms (2. 2.84) în (2. iar redresorul nu va lucra în regim de curent întrerupt. 2π 2) α C > (2.81) 3 expresiile care se obţin fiind extrem de complicate şi.72).82) 3 În această situaţie.83) 3 3 ⎝ ⎠ care rezultă din caracterul periodic al curentului redresat. de regulă.72). Deci : I drms = 3 c2 id dωt 2π ∫ 0 α I Trms = I drms A+ 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ = R 3 ⎠ ⎝ + 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜α + − ϕ ⎟ R 3 ⎠ ⎝ Ae − 2π ctgϕ 3 (2.

83). Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : 2π 3R 3 2 2 Pdavr = RI drms = (2. după unele calcule intermediare. iar valorile sale medie şi efectivă vor fi : id = 2π 3 6V 3 3 cos α Vdrms = V 1 + cos 2α α C > (2. 2. dacă va fi depăşit.85) 3 Forma de undă a tensiunii redresate va fi aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive (cea reprezentată în Fig.27 cu linie continuă completată cu cea cu linie întreruptă).87) id având expresia dată de relaţia (2. id ⎜ cos⎜ − + α i − ϕ ⎟ ⎟ = 0 ⇒ cos⎜ + α i − ϕ ⎟ = e 3 ⎠ ⎝ 3 ⎝ 3 ⎠ ⎠ ⎝3 (2. Pentru un anume raport L/R. se obţine : 2π 73 . În acest scop.⎡ ⎤ 2V π ⎞ −ωtctgϕ 3 sin (α − ϕ) ⎥ ⎛ cos ϕ⎢ cos t e − ω + α − − ϕ ⎟ ⎜ 2π ⎢ ⎝ ⎥ R 3 − ctgϕ ⎠ 3 ⎢ ⎥ 1 e − ⎣ ⎦ 2π αC > (2.75) punem condiţia : − ctgϕ ⎞ ⎛ π ⎛ 2π ⎞ ⎞ ⎛π α = αi .86) 4π 3 2π Pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curenţilor prin tiristoare.88) ∫ id dωt 2π 0 Se obţin relaţii chiar mai complexe decât în cazul funcţionării redresorului în regim de curent întrerupt. se pot folosi relaţiile : I V 6V cos α I Tavr = davr = davrα = 3 3R 2π R Vdavrα = 2π I Trms = I drms 3 = 1 3 2 2π id dωt α C ≥ ∫ 2π 0 3 (2.89) Din ultima ecuaţie. ecuaţia (2.75) permite determinarea unghiului de comandă αi care. va conduce la apariţia regimului de curent întrerupt. în ecuaţia (2. respectiv pentru un anumit unghi φ.

în astfel de situaţie. în Fig.c. sau când încarcă baterii de acumulatoare.5 apară regimul de curent întrerupt nici la cel mai mare unghi de comandă. s-a considerat Fig. astfel încât să nu 0.tgα i = ctgϕ + 3 − ctgϕ − 3 e ( ) 3ctgϕ − 1 + ( 3ctgϕ + 1)e − 2π ctgϕ 3 2π ctgϕ 3 − (2. Graficul permite dimensionarea inductanţei L. 2.90).30.29. La T1 T2 T3 L transformatorul de reţea. 2.30.29. Nomogramă pentru determinarea inductanţei care evită regimul de curent întrerupt. rezistenţele care apar sunt reduse. Relaţiile care apar în acest v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 e − + caz vor fi deduse tot pentru redresorul v 12 v 23 vd v 31 trifazat cu punct median a cărui schemă este dată în Fig. Astfel. 2.91) vd = L d + e dt Alegând originea de timp în momentul t3 . Totodată. Funcţionarea redresoarelor comandate pe sarcini care au tensiuni contraelectromotoare Atunci când redresoarele comandate alimentează motoare de c. se poate scrie relaţia : di (2. când se comandă T2.90) Pe baza relaţiei (2. ecuaţia (2. 2.13. În circuitul de sarcină. 2. în circuitul de sarcină apar surse de tensiune cu polaritate opusă tensiunii redresate . Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcini doar inductanţa L şi sursa e. s-a reprezentat dependenţa mărimii cosαi în funcţie cosα i de raportul L/R. 0 10 20 1 R L Fig. neglijarea rezistenţei simplifică considerabil calculele. s-a i T1 i T2 i T3 i d considerat numai secundarul.91) devine: 74 . întrucât. cu tensiuni contraelectromotoare.

αc αc Forma de undă a T3 T1 T2 tensiunii redresate rezultă i′ astfel: în momentul t1. cele două arii e 0 π haşurate din Fig.96) 1) α c ≤ 3 În această situaţie.92) (2. în condiţia iniţială id(0) = 0 . prin redresor se stabileşte regimul de curent întrerupt. tiristorul T1 se va stinge natural. este : π ⎞⎤ e 2V ⎡ ⎛ π⎞ ⎛ id = ωt sin ⎜ ωt + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ − ⎢ ωL ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ωL ⎝ (2. căruia îi corespund formele de undă reprezentate cu linie continuă în Fig.93 ) . 2. iar curentul redresat va fi dat de ecuaţia (2.d. şi după aprinderea sa. Condiţia iniţială este într-adevăr cea impusă.31 sunt α − ωt 2V 3 α egale.m. deci curentului redresat.a.31. 2.94) care conduce la : e π⎞ π⎞ ⎛ ⎛ (2. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresat se anulează. şi acum există două situaţii posibile : 2π (2. se comandă T2 .93) Unghiul de conducţie α c se determină din : id (α c ) = 0 (2.95) αC sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟ = 3⎠ 3⎠ 2V ⎝ ⎝ Ca şi în paragraful anterior. După unghiul αc . În momentul t3. Deoarece valoarea medie a tensiunii la bornele unui inductor ideal este nulă.97) vd α 2V şi. Valoarea medie a curentului redresat este : 75 . vd= v2 ş. în ωt 1 ωt 2ωt 3 ωt momentul t2.did 2V π⎞ e ⎛ = cos⎜ ωt + α − ⎟ − dωt ωL 3 ⎠ ωL ⎝ a cărei soluţie. curentul Fig. d după aprinderea acestuia vd = v1 . vd = e. valoarea medie a tensiunii redresate este : v1 v2 v3 Vdavrα = e (2.31. În continuare. tensiunea pe inductor fiind nulă. 2. se d i T2 i T3 ωt i T3 i i T1 comandă să conducă T1 şi. ca urmare.

26 3 6V (2.99) L= sin α max I davr 2π Cunoscând curentul mediu redresat şi unghiul de comandă maxim. astfel încât. fiind polarizat invers. la unghiul maxim de comandă αmax. particularizăm în relaţia (2. deci valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2π 3 6V cos α.31 cu linie întreruptă. după unele calcule. care respectă ecuaţia : 3 6V cos α = e (2. în momentul comenzii unui tiristor. Şi forma de undă a tensiunii redresate devine ca în cazul sarcinii cu inductanţă finită. astfel încât valoarea medie a curentului redresat să rămână la valoarea impusă. instalaţia trebuind să fie prevăzută cu regulatoare de curent. 2. 2π 2) α c ≥ (2. se poate obţine relaţia de dimensionare a inductanţei L.102).101) Vdavrα = 3 2 iar funcţionarea nu va fi posibilă decât la un singur unghi de comandă α.98) pe α c = 3 şi. curentul redresat nu mai este întrerupt. obţinem: 1. care modifică unghiul de comandă. Acest fenomen apare atunci când tensiunea instantanee de pe faza tiristorului comandat este mai mică decât e.102) 2π Funcţionarea este extrem de instabilă.I davr = = 3 c id dωt = 2π ∫ 0 ⎡ ⎛ π ⎞⎤ ⎫ π⎞ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ + sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎬ ⎠⎦ ⎭ ⎝ ⎠ ⎣ ⎝ αc ≤ α 3 2V ⎧ ⎛ π ⎞ αc π⎞ ⎛ ⎨cos⎜ α − ⎟ − cos⎜ α c + α − ⎟ − 2πωL ⎩ ⎝ 3⎠ 3⎠ 2 ⎝ 2π (2. există pericolul ca. să fim la limita întreruperii 2π curentului redresat. 76 . care este dată de relaţia (2. Pentru aceasta. el având forma de undă i′ d reprezentată în Fig.100) 3 În această nouă situaţie. αc ≥ (2.98) 3 Din această ecuaţie. În cazul unghiurilor de comandă mici. acesta să nu se poată aprinde. putem calcula inductanţa L.

Regimul de invertor neautonom al redresoarelor comandate Vom analiza acest regim de lucru tot pentru un redresor trifazat cu punct median comandat. 2. ceea ce ne va permite să considerăm curentul redresat constant. Presupunem iniţial că sursa e din Fig.32. 2. ceea ce este imposibil. acesta fiind un caz particular de lucru al redresorului care are în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuă. prin tiristoare.32 nu există şi că mărim π unghiul de comandă α peste rad.32.103) 3⎠ 2π ⎝ de unde se obţine : α min = 20.7° (2. 2. care conţine în circuitul de sarcină o inductanţă L de valoare foarte mare. 2. Datorită inductanţei L foarte mari. sub care să nu se poată coborî şi care se calculează cu relaţia : π ⎞ 3 6V ⎛ 2V cos⎜ α min − ⎟ = cos α min (2. circuitul de comandă al tiristorului trebuie să limiteze unghiul de comandă la valoarea αmin. o rezistenţă şi o inductanţă foarte mare. iar valoarea medie a tensiunii redresate va fi : 3 6V Vdavrα = cos α (2. aceasta însemnând ca.106) şi deci ar rezulta un curent redresat având sens invers celui redresat în Fig. Redresor trifazat cu punct median comandat având în circuitul de sarcină o sursă de tensiune. curentul redresat este constant.32.14. curenţii să circule de la catod la anod.Din acest motiv. 77 . Să considerăm redresorul din Fig. Vom avea : 2 Vdavrα = RI d < 0 (2. corespunzătoare pierderilor din circuit.105) 2π R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 v 12 v 23 v 31 T1 n2 e + − R i T1 T2 i T2 T3 L i T3 I d vd Fig.104) 2. o sursă de tensiune continuă e şi un rezistor R de rezistenţă foarte mică.

Formele de undă corespunzătoare funcţionării redresorului trifazat cu punct median comandat în regim de invertor neautonom. eIdT reprezintă energia furnizată de sursa e în perioada T. deci circuitul de sarcină livrează putere activă către reţeaua de curent alternativ R.108) Amplificând ambii termeni ai relaţiei cu IdT.a. Dar valoarea medie a tensiunii redresate este dată şi de relaţia : Vdavrα = RI d − e (2. tiristorul care se găseşte în conducţie rămâne aprins. iar | Pdavrα|T reprezintă energia transmisă în reţeaua de curent alternativ.107) 2π Rezultă că se obţine o putere negativă.110) Acest curent are o valoare foarte mare. Dacă. păstrându-se sensul normal al curentului redresat Id.Dacă însă în circuitul de sarcină există sursa e având polaritatea din Fig.32. tensiunea medie redresată va putea fi negativă. RI2dT este energia disipată pe rezistenţa R.c. 2.33.33. T. 2. 2.→c. dintr-o cauză oarecare. T.109) Ultima relaţie reprezintă un bilanţ al energiilor electrice. Este deci un regim de invertor care se numeşte neautonom deoarece conversia c. ) = e/R (2. S. iar curentul redresat menţinut de sursa e va atinge valoarea : Id(fără reţeaua de c. obţinem : 2 2 eI d T = RI d T − Vdavrα I d T = RI d T + Pdavrα T (2. 3 6VI d cos α < 0 (2. 2. Aşadar. nu se poate realiza decât în prezenţa reţelei R.a. neglijând rezistenţa înfăşurărilor secundare. Astfel.32 lucrează într-un regim în care energia electrică de curent continuu se transformă în energie electrică de curent alternativ. Valoarea medie a tensiunii redresate rezultă negativă. Formele de undă aferente acestui regim de lucru sunt date în Fig. se întrerupe reţeaua de curent alternativ. Pentru ca un 78 . puterea medie din circuitul de sarcină fiind : Pdavrα = Vdavrα I d = v1 2V v2 v3 2V T3 α> π 2 α vd T2 ωt T1 i T3 i T1 i T2 ωt Id ωt Fig. deoarece valoarea rezistenţei R este foarte mică şi trebuie prevăzută o protecţie pentru această situaţie. S. redresorul din Fig.

2. − să fie complet comandată. 2. numite uneori şi grup catodic.→c.c.34.113) VdBavrα = VdAavrα = 2π 2π de unde. − unghiul de comandă al tiristoarelor α > π/2 rad . dar instalaţia va funcţiona în regim de invertor neautonomun timp limitat. Acest rol ar putea fi jucat şi de un rezistor. iar cele ale grupului B.redresor să poată lucra în regim de invertor neautonom.110).32. avem : 79 . de fapt. ţinând cont de relaţia (2. cât să se realizeze descărcarea energiei înmagazinate în inductanţă . 2. Funcţionarea redresoarelor reversibile va fi prezentată folosind circuitul din Fig. e. se comandă cu unghiul αA . se impune utilizarea redresoarelor reversibile care permit ca. Redresoare reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie Intr-o serie de aplicaţii industriale.112) Dacă.c. având polaritatea din Fig. dintre care tipice sunt acţionările reversibile cu motoare de curent continuu care se frânează cu recuperare . Specific redresoarelor reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie este faptul că se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele ambelor grupuri.a ar fi redus. Tiristoarele grupului A. iar prin circuitul de sarcină curentul să poată avea ambele sensuri. se pleacă de la expresia : vdA + vdB = v L1 + v L 2 (2. Se constată că. Pentru a deduce relaţia care trebuie să existe între αA şi αB pentru o funcţionare normală. numit şi grup anodic. − să existe şi o inductanţă în circuitul de sarcină care să preia diferenţa dintre valoarea instantanee a tensiunii redresate vd şi tensiunii sursei de c. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : − să existe în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuu. Deci : VdAavrα + VdBavrα = V L1avrα + V L 2 avrα = 0 VdAavrα = −VdBavr (2.111) Aceeaşi relaţie se va păstra şi pentru valorile medii ale tensiunilor. Rolul acestei surse poate fi jucat şi de o inductanţă care să genereze tensiunea necesară. la bornele circuitului de sarcină. Punţile semicomandate nu pot lucra în acest regim . cu unghiul αB . nu intervine regimul de curent întrerupt : 3 6V 3 6V cos α A cos α B (2. iar randamentul conversiei c. redresoarele reversibile sunt compuse din două grupuri redresoare complet comandate.15. pentru a putea lucra şi în regim de invertor neautonom. utilizat destul de des la puteri mici şi medii. în funcţionare. dar pe acesta s-ar disipa inutil o anumită energie. tensiunea să poată avea ambele polarităţi.

iar Φ fluxul prin motor. Presupunând motorul cu magneţi permanenţi sau cu excitaţie separată. R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 α A = α min v dAv 1 T1A T2A T3A n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dB i′ d α min < α A < α B = π − α min π 2 (α A ) L 1 v L1 L2 T1B − (+ ) π T2B α min < α B < Motor e 2 T3B + (− ) π < α A < π − α min (α B ) I 2 d nM π < α B < π − α min 2 αA = αB = π 2 −n M α B = α min t v L2 α A = π − α min Fig. 2.cos α A = − cos α B αB = π − α A (2. Astfel. Grupul A lucrează în regim de redresor. Redresor reversibil care lucrează cu ajutorul curenţilor de circulaţie.de asemenea.35. tiristoarele grupului A trebuie comandate cu unghiul α A = α min . 2. nM . 2. iar cele ale grupului B cu α B = π − α min .114) Pentru a prezenta modul de funcţionare al unui redresor reversibil. în conexiunea cu punct median.36 cu linie continuă.35. care se va închide pe traseul reprezentat în Fig. fluxul Φ este constant.116) km fiind. Unghiul α min = 20. debitând curent de sarcină Id .motorului. Tensiunea contraelectromotoare ce apare la bornele indusului motorului are polaritatea din figură şi mărimea : e = k e nM Φ (2. 80 . presupunem că se doreşte ca viteza de rotaţie a motorului să varieze în timp ca în Fig. pentru ca viteza de rotaţie n să fie maximă pozitivă.34. Valorile unghiului de comandă în funcţie de viteza de rotaţie dorită a. o constantă.7° se datorează existenţei în circuitul de sarcină a unei tensiuni contraelectromotoare. 2. Cuplul dezvoltat de motor va fi : M = k m ΦI d (2. Fig.115) ke fiind o constantă.

El va lucra Id nesaturat şi va prezenta o Fig. Traseul de închidere a acestui curent este prezentat. tensiunea vdAavrα va 2 scădea. scăderea 2 π unghiului αB în domeniul < α B < π − α min . asigurându-se transferul energiei electrice de la generator către reţeaua de curent alternativ. deoarece e > VdBavrα. apare o tensiune de circulaţie : vcr = v dA + vdB (2. Presupunem acum că se doreşte micşorarea vitezei de rotaţie. în Id Fig. care va intra efectiv în regim de invertor neautonom. i cr T3B T3A + Inductorul L2 va fi i L L ( ) α ( ) α cr 1 2 A B parcurs numai de curentul de circulaţie. Traseele de închidere ale curentului de inductanţă L de valoare mare. tensiune de circulaţie. Cum. Ca urmare. ca şi vdBavrα . De fapt. În schimb. se va obţine în primul moment VdAavrα < e şi grupul A nu va mai putea furniza curent de sarcină. 2.36. 2. mult mai mic decât v cr curentul de sarcină. el − va lucra saturat şi va prezenta o T T2A 2B Motor e inductanţă foarte mică. Circuitul de comandă va determina π creşterea unghiului αA în domeniul α min < α A < şi. Deoarece inductorul L1 este parcurs. icr . maşina va deveni generator şi va debita curent către grupul B.118) L cr = vcr = vdA + vdB dt Dimensionarea inductanţei L se face impunând o anumită mărime valorii medii a curentului de circulaţie. numit curent de circulaţie.36 cu linie întreruptă.117) care determină apariţia unui curent care va circula numai între cele două grupuri redresoare. deci : di (2. şi de curentul de sarcină Id. n < n M . pentru a se evita i cr T1A T1B supradimensionarea acestuia. Traseele de închidere ale curentului de sarcină Id şi curentului de circulaţie icr în această situaţie sunt 81 . energia cinetică a rotorului se transformă în energie electrică de curent alternativ.Datorită diferenţei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate vdA şi vdB. sarcină şi curentului de circulaţie când viteza de care va prelua practic întreaga rotaţie a motorului este pozitivă. datorită inerţiei. implicit. maşina continuă să se rotească cu turaţia nM . în afară de curentul v dA v 1 n 2 v 2 n 2v 3 n 2 v dB de circulaţie icr .

deci. Un prim dezavantaj îl constituie necesitatea folosirii celor două inductoare de limitare a curenţilor de circulaţie. vom avea : e = k e nΦ < VdAavrα Id (2.36.37. traseele curenţilor fiind din nou cele din Fig. turaţia sa scăzând în i L L (α A ) 1 cr 2 (α B ) timp. 2. doar că se inversează rolurile grupurilor A şi B. i cr conform relaţiei (2.37. în sensul că. Un al doilea dezavantaj îl constituie valoarea ridicată a unghiului αmin care nu poate fi coborâtă sub π/6 rad. e rator i T cr T3A Maşina se va frâna deci cu 3B + recuperare. care devine motor. adică n = 0.prezentate în Fig. Se observă că sensul curentului v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dA v dB Id prin maşină s-a inversat. Maşina prezintă şi cuplu de poziţionare. tiristoarele ambelor grupuri se comandă cu αA = αB = π/2. Redresor reversibil care lucrează fără curenţi de circulaţie Redresoarele reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie prezintă avantajul că asigură o caracteristică liniară şi pentru curenţii de sarcină de valori reduse. rămânând imobil. În plus. inductorul L2 lucrează saturat şi L1 preia tensiunea de circulaţie. dacă asupra rotorului se va aplica un cuplu exterior.16. 2. Pentru rotirea motorului în sens invers. Traseele de închidereale curentului de Grupul A începe să sarcină şi curentului de circulaţie când maşina se debiteze un nou curent către frânează cu recuperare. În acest 82 . această restricţie asupra unghiului de comandă determină şi o creştere a puterii reactive absorbite de instalaţie în timpul funcţionării. se va T1A T1B inversa şi sensul cuplului care − T2B T2A Gene va deveni un cuplu de frânare. 2. Din aceste motive. ceea ce limitează maximul posibil al mărimii Vdavrα . Dacă se doreşte ca motorul să rămână imobil. Acum. 2. funcţionarea rămâne aceeaşi.116).117) Fig. având viteza de rotaţie pozitivă. maşină. doar valoarea medie a curentului este zero. Când se ajunge la turaţia v cr prescrisă. Explicaţia acestei comportări constă în faptul că rotorul este parcurs de curent. este indicat să se elimine curenţii de circulaţie în cazul instalaţiilor de mare putere. acesta se va opune antrenării.

în Fig.C. se comandă doar tiristoarele unui singur grup.scop. 2. în acest scop. iar curentul de sarcină va avea sensul Id . Tensiunea la bornele indusului va avea polaritatea reprezentată fără paranteze. iar curentul de sarcină va avea 83 .38. Pentru aceasta. dar nu e Motor este economic. conţine o singură inductanţă. Grupul B intră efectiv în regim de invertor neautonom. apoi se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele grupului B cu unghi de aprindere αB > π/2. în timpul funcţionării redresorului reversibil. reprezentată în Fig. tiristoarele grupului A se comandă cu unghiul αA = αmin . precum şi o durată mai mare v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 a regimului tranzitoriu la trecerea de la o viteză de T. 2. T1B T2B T3B Id Un redresor care lucrează fără curenţi de Fig. se mai aşteaptă un timp de siguranţă de aproximativ 1ms ( mult mai mare decât timpul de revenire tq al tiristoarelor). În momentul în care traductorul de curent T. αA ≈ 2 2 anularea curentului Id.38 sunt conectate antiparalel cu cele ale grupului B. Pentru aceasta. care are doar rolul de a netezi curentul de sarcină. Ca dezavantaje ale funcţionării fără curenţi de circulaţie. Presupunem acum că se doreşte reducerea vitezei de rotaţie.C. ea menţinându-se în sens pozitiv. iar tiristoarele grupului B nu sunt comandate. rotaţie la alta. unghiul αA se măreşte peste limita de funcţionare ca redresor π 5π ). sesizează ( αA > . 2. Pentru a înţelege în ce mod lucrează circuitele de comandă ale redresoarelor reversibile fără curenţi de circulaţie să presupunem că motorul se învârteşte cu o viteză de rotaţie maximă pozitivă nM . se blochează impulsurile de comandă către tiristoarele grupului A. 2. poate funcţiona şi fără − (+ ) v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 curenţi de circulaţie.34. Tiristoarele grupului A la redresorul din Fig. Redresor reversibil cu punct circulaţie se recunoaşte prin median fără curenţi de circulaţie cu aceea că circuitul de forţă tiristoare antiparalele. trebuie iniţial redus cât mai repede posibil curentul Id şi. 2. menţionăm comportarea discontinuă a S R T caracteristicilor în jurul curenţilor mici de sarcină.38. întrucât se + (− ) v d poate folosi o schemă mai T1A I ′d T3A T2A L simplă.38. Circuitul din Fig.

39. împreună cu conectarea perifericelor sunt prezentate în Fig. care lucrează fără curenţi de circulaţie. sunt ilustrate formele de undă la pinii circuitului integrat βAA145. la curenţi de sarcină Id de valori ridicate şi cu curenţi de circulaţie la curenţi de sarcină Id de valori reduse. un generator de rampă. un comparator. la cele două ieşiri pinul 10. Maşina se va frâna cu recuperare. d. câte două impulsuri de aprindere sincrone cu cele două semialternanţe. respectiv 14. Circuitul este compus dintr–un bloc de sincronizare. Când se atinge viteza de rotaţie prescrisă. un monastabil. 84 . un detector de nul. un bloc logic şi două etaje de ieşire. Mai apare o problemă când se doreşte menţinerea rotorului imobil. turaţia sa scăzând. aceasta impunând un circuit de comandă foarte performant. dar maşina nu va prezenta şi cuplu de poziţionare pe zero. 2. se introduce un timp de aşteptare de aproximativ 1ms. a. dar de valoare medie nulă. Pentru aceasta. apoi se comandă un tiristor al grupului B ş. se păstrează timpul de aşteptare de 1ms. apoi se comandă tiristoarele grupului A cu un unghi αA fixat de regulatorul de curent Id . Integrate specializate în comanda cu control de fază tiristoarelor a Datorită numărului mare de aplicaţii în care se folosesc tiristoarele.40. se pot anula impulsurile de comandă către ambele grupuri. Alimentarea circuitului se face de la o sursă stabilizată de tensiune +V cuprinsă intre 12V şi 18V şi trebuie să asigure un curent de sarcină de 100mA.17. α ≈ B B π 2 π ). În finalul acestui subcapitol. Unghiul αB va fi asigurat de regulatorul de curent pentru a avea o anume valoare maximă a curentului de sarcină. se aşteaptă anularea curentului. Schema bloc. care furnizează. Unul dintre aceste circuite specializate pentru comanda în fază a tiristoarelor este circuitul integrat βAA-145. Pentru a exista acest cuplu. Iniţial. se comandă anularea cât mai rapidă a curentului I'd prin scăderea unghiului αB sub limita de funcţionare ca invertor neautonom ( α < . după sesizarea anulării curentului se blochează 6 impulsurile de comandă către tiristoarele grupului B. Ideea este de a exista curent în circuitul de sarcină. se declanşează un proces invers. 2. iar pe de altă parte folosirea lor să permită obţinerea unor scheme pe ansamblu foarte simple. s-a impus crearea unor circuite de comandă specializate care să realizeze un control fiabil al acestora pe de o parte. m. se poate proceda astfel: se comandă un tiristor al grupului A. menţionăm că au fost elaborate şi redresoare reversibile.acum sensul I'd. 2. În Fig.

reducând astfel dinamica unghiului de conducţie. dar există situaţii când această tensiune diferă de tensiunea reţelei. Această viteză de variaţie trebuie să asigure la terminalul 16 un impuls de tensiune de 8V şi durată Dt. Tensiunea de sincronizare este furnizată. se încarcă şi condensatorul C3 conectat între pinul 2 şi +V. formă ce poate fi afectată. La trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare. condensatorul C3 nu mai poate să se încarce. după care acesta se descarcă aproximativ liniar prin R5 şi P1 către tensiunea . detectorul de nul furnizează impulsuri de sincronizare de 50100µs (ce se pot vizualiza la pinul 16 ) şi semnale de blocare – selectare pentru etajele de ieşire.dT/2. de exemplu. Generatorul de rampă încarcă rapid condensatorul C2 la +8V la fiecare impuls de nul. de exemplu. prin cele două intrări ale sale. din semiperioada T /2 corespunzătoare dinamicii maxime a unghiului de conducţie de 180°. Semireglabilul P1 a fost introdus pentru ajustarea timpului de descărcare t=C2(R5+kP1) a condensatorului C2. tensiunea –V fiind mai mare de 10 V. Blocul de sincronizare şi detectorul de nul au rolul de a sesiza trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare externe şi. impulsul de nul este scurt şi nu atinge valoarea de 8V. 50 Hz). este nevoie de o sursă de curent negativă -I de 15…25 mA aplicată intre pinii 3 şi 13. Comparatorul intern al circuitului integrat. Valoarea curentului –I este dată de valoarea sursei –V şi rezistenţa R3 . dacă viteza de variaţie este prea rapidă.7V (corespunzătoare tensiunilor VBE1 . R2. stare echivalentă cu activarea monostabilului ( aşteptarea momentului de declanşare a impulsului de aprindere ). Limitarea curentului absorbit de circuit prin pinul 9 de la semnalul de sincronizare este făcută de rezistenţa R1. în vederea obţinerii unei forme corecte a tensiunii triunghiulare de pe condensatorul C2. Concomitent cu încărcarea condensatorului C2. limitează semnalul la terminalul 9 la valoarea ± 0. de reţeaua de curent alternativ (220V. de regulă. VBE2 ale tranzistoarelor interne T1.8V în perioada dintre două impulsuri de sincronizare. în aplicaţii cu reţele de alimentare bifazate sau trifazate). Impulsurile de la pinul 16 se pot folosi pentru sincronizarea externă a mai multor circuite βAA – 145 (de exemplu. de instabilitatea termică a a diodelor din componenţa generatorului de rampă. Divizorul rezistiv format din R1 şi R2 are rolul de a fixa durata impulsului de nul dT şi de a controla viteza de variaţie a semnalului de sincronizare la trecerile prin zero. nu se poate folosi decăt durata (T/2) . împreună cu grupul format din rezistenţele R1. permite setarea sau inhibarea monostabilului. În caz contrar.De asemeni. pentru funcţionarea circuitului. iar dacă viteza de variaţie este prea lentă. respectiv T2 ). 85 .

Blocarea monostabilului coincide cu blocarea comparatorului. modificând starea monostabilului şi determinând descărcarea condensatorului C3. comparatorul basculează. controlând în 86 . 2. Declanşarea monostabilului este realizată de către impulsurile de nul. cum C3 este încărcat şi nu acceptă un salt brusc de tensiune. pinul 8. pinul 2 este pus la masă şi. El va compara cele două aplicate la intrările sale. tensiunea liniar variabilă de pe C2 de la intrarea neinversoare cu tensiunea de comandă şi reglaj al unghiului de conducţie de la intrarea inversoare. Inhibarea comparatorului se poate realiza prin aplicarea la pinul 6 a tensiunii +V. Schema bloc a circuitului integrat βAA 145.39. care are loc atunci când cele două tensiuni de pe intrările sale sunt egale. la fiecare trecere prin zero a tensiunii de sincronizare. Monostabilul şi componentele externe C3. În aceste condiţii.C3 R6 P2 +V 16 2 11 +V R7 Etaj iesire Bloc logic R1 9 Detector de nul Generator de rampa + V comp Monostabil 14 +V R8 220V R2 50Hz Etaj iesire 10 -V 13 C1 R3 -V 15 R5 R4 -V P1 7 8 6 K 1 3 C2 Vc +V +V Fig. are rolul de a varia tensiunea de la pinul 11. Funcţionarea monostabilului este controlată de generatorul de rampă şi comparator. Atât timp cât tensiunea v 7>V8 (rampa de tensiune este descrescătoare). P2 şi R6 au rolul de a stabili durata impulsurilor de aprindere. face ca la pinul 11 să avem un salt negativ de în circuitul de descărcare al tensiune. Prezenţa semireglabilului P2 condensatorului C3 . Când tensiunea v7=V8. comparatorul nu basculează şi monostabilul rămâne în starea de aşteptare (corespunzătoare unghiului de aprindere α).

Se obţin u16 astfel. Blocul logic şi etajele de ieşire formează u sinc impulsuri rectangulare de durată tp şi le furnizează la u9 cele două ieşiri ale t integratului. la pinul 14. iar la pinul 10 8V impulsuri de aprindere u8 -9V sincronizate cu alternanţa t u14 negativă. 8V impulsuri de aprindere sincronizate cu alternanţa t u7 pozitivă. pinul 14 T respectiv pinul 10. putem spune că acesta poate să comande direct circuitul poartă –catod al unui tiristor. Izolarea galvanică implică o separare a circuitului de comandă de poarta tiristorului.40. Formele de undă la pinii integratului. se impune să se realizeze o separare galvanică a acestuia de tiristor. 2. izolarea realizându-se de cele mai multe ori cu ajutorul transformatoarelor de impulsuri sau optocuploare. În ceea ce priveşte modul Fig. cât şi a circuitului de sincronizare. 2. dar. folosirea lor în aplicaţii rămâne la latitudinea fiecărui utilizator. dar bineînţeles. menţionăm că pentru comanda tiristoarelor (triacurilor ).acest fel timpul de descărcare al condensatorului. pentru o funcţionare eficentă. de cele mai multe ori. de utilizare al circuitului integrat. 15V tp Deoarece ieşirile sunt de reglabil tip “colector în gol” pentru apariţia impulsurilor este t α ϕ u10 necesară conectarea tp rezistenţelor R7 şi R8 ca în Fig. În final.39 la tensiunea de t α ϕ alimentare a integratului. care determină durata impulsului de aprindere de la ieşirea circuitului integrat. tp=(R6+P2)C3 . 87 . există o gamă destul de mare de circuite de comandă specializate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful