Capitolul 2

REDRESOARE TRIFAZATE 2.1. Introducere Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face printr-o reţea mono sau trifazată de curent alternativ (c.a.). În foarte multe aplicaţii sunt necesare surse de curent continuu (c.c.), conversia realizându-se prin intermediul redresoarelor. Utilizările tipice ale redresoarelor de mare putere sunt sintetizate în Fig. 2.1. O instalaţie de redresare se compune din : − transformatorul de reţea, care aduce tensiunea U [V] alternativă la parametrii necesari 10 5 utilizatorului sau realizează conexiuni speciale; 4 10 Radio dispozitivele redresoare ; emisie − filtrul de netezire; Tractiune 3 10 − dispozitivele de Laminare conectare şi deconectare, 2 precum şi dispozitivele de Telecomunicatii 10 Electrolize protecţie; Sudura − traductoare de curent Galvanotehnica 10 Incarcare şi tensiune şi circuite de acumulatoare măsurare, comandă şi control. La puteri mai mari de I [A] 4 2 3 10 10 5 0 10 10 10 2…3 KVA, se folosesc practic numai redresoare trifazate, Fig. 2.1. Domenii de utilizare ale redresoarelor de deoarece au următoarele mare putere avantaje : 47

asigură o încărcare simetrică a reţelei trifazate de c. a. ; riplul tensiunii redresate rezultă mai redus, fiind necesare filtre de netezire de dimensiuni mici ; − pentru aceeaşi putere transmisă circuitului de sarcină dimensiunile transformatorului de reţea sunt mai reduse ; − factorul de distorsiune al curentului absorbit de la reţeaua de c. a. este mai mic. Spaţiul limitat al lucrării nu ne permite să abordăm decât teoria ideală a redresoarelor trifazate, în care se pleacă de la următoarele ipoteze simplificatoare: − transformatorul de reţea este de putere infinită, furnizând un sistem trifazat simetric de tensiuni perfect sinusoidale; − dispozitivele redresoare sunt ideale, au rezistenţă nulă la conducţie şi infinită la blocare şi cu timpii de comutaţie nuli ; − nu există inductanţe care să se opună transferului instantaneu al curentului de pe un dispozitiv redresor pe următorul ; − circuitul de sarcină al redresorului conţine, fie o inductanţă foarte mare, care să menţină practic constant curentul continuu, fie doar o rezistenţă. În final, se va analiza şi cazul existenţei unei surse de tensiune.
− −

2.2. Redresorul trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului se dă în Fig. 2.2, iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode se dau în Fig. 2.3. La acest redresor, secundarul trebuie să fie conectat în stea, datorită modului de conectare al circuitului de sarcină, primarul transformatorului putându-se conecta fie în triunghi (ca în fig. 2.2), fie în stea. Existenţa inductanţei foarte mari din circuitul de sarcină, care ne permite să considerăm curentul continuu practic constant, defineşte aşa-numitul regim normal de funcţionare al redresorului.

R v p1 n 1 v p2

S

T n 1 v p3 n1

v1

n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 D3 L D2 D1 i D3 i D 1 i D2
I d = const

vd

Fig. 2.2. Redresor trifazat cu punct median funcţonând pe sarcină puternic inductivă.

48

Tensiunea şi curentul redresat se notează cu indicele „ d ” de la cuvântul englezesc „ direct ”. La un moment dat conduce o singură diodă, şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv, celelalte două fiind astfel polarizate invers. Dacă dioda v1 v d v 2 v3 ∆v d 2π care conduce este 3 D1 , atunci vd = v1 , 2V π π 0 dacă este D2 , + − ωt v D1 3 3 vd = v2 şi, dacă este −v 31 6V D3 , vd = v3. v12 Se obţine forma de i D1 Id undă a tensiunii redresate vd cea ωt i D2 Id reprezentată cu linie plină în Fig. ωt i D3 Id 2.3. ωt Ea conţine trei pulsuri într-o Fig.2. 3. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode. perioadă a tensiunii alternative a reţelei. Dacă notăm această perioadă cu T = 20 ms, atunci perioada şi pulsaţia tensiunii redresate var fi : 20 2π 2π Td = = 6,66ms (2.1) ωd = =3 = 3ω 3 Td T ω fiind pulsaţia tensiunii reţelei ω =2πf=314 s-1 Riplul tensiunii redresate este:
∆vd = 2V − 2V cos π = 3 2V 2

(2.2)

unde V este valoarea efectivă a tensiunii pe o infăşurare secundară a transformatorului. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia :
V davr = 1 Td
t1 + T d t1

v d dt =

1 ω Td

ω t1 + ω T d ω t1

∫ vd dω t

ωTd =

2π 3

(2.3)

Alegând originea de timp ca în fig. 2.3, tensiunea redresată va fi dată de relaţia :

v d = 2V cos ω t iar valoarea sa medie va fi dată de relaţia:

(2.4)

49

V davr

3 = 2π

+

π − 3

π 3

2V cos ω td ω t =

3 6V 2π

(2.5)

indicele avr provenind de la cuvântul englezesc „ average ” . Valoarea efectivă a tensiunii redresate este :
V drms = 1 Td
t1 + T d t1

∫ v d dt
2

=

1 ω Td

ω t1 + ω T d 2 vd dωt ω t1

V drms =

3 2π

+

π − 3

∫ 2V

π 3

2

cos 2 ω td ω t = V 1 +

3 3 4π

(2.6)

indicele rms provine de la denumirea din engleză „ root mean square ”. Considerând ( Fig. 2.2. ) avem: vd = v L + v R = v L + RI d (2.7) i D şi, ţinând cont că tensiunea medie pe o γ bobină ideală este nulă, rezultă : tg γ = r D Vdavr = VLavr + RI d VLavr = 0
Vdavr 3 6V (2.8) = R 2πR Conţinutul în armonici al tensiunii redresate vd se obţine făcând o analiză Fourier. Cu originea de timp din Fig. 2.3, tensiunea vd este o funcţie pară şi seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus ai căror coeficienţi sunt: Id = Cn =
2 Td
t1 +Td t1

0

VD

vD

Fig. 2.4. Aproximarea caracteristicii diodei.

∫ vd cos nω d dt =

2 ω Td

ω t1 + ω Td ω t1

∫ vd cos nω d dωt , n ∈N
3 6V 2 2π 9n 2 − 1 (2.9)

Cn =

3 π

+

π − 3

π 3

2V cos ω t cos 3n ω td ω t = (− 1)n +1

Raportând amplitudinea armonicii de ordin n ( 2Vdn ), care este

50

11) unde rD ete rezistenţa dinamică a diodei. iar VD şi rD sunt date de catalogul pentru diode. având aceeaşi perioadă ca şi curentul prin diodă iD .12). 2.12) Se observă că puterea instantanee este o funcţie periodică.17) Pdavr = RI d R Când se aleg din catalog diodele redresoare în afara curenţilor.3 s-a reprezentat cu linie întreruptă forma de undă a tensiunii la bornele diodei D1 .14) Introducând aceste valori în relaţia (2. vD1. adică T. 2. atunci vD1 ≈ 0.6V. iar VD = 0. Puterea instantanee disipată pe o diodă este: 2 p D = v D iD = VD iD + rD iD (2. obţinem : 2Vdn Cn 2 (2. trebuie cunoscută şi tensiunea inversă maximă ce se aplică unei diode. Curentul maxim repetitiv prin diode este : I DRM = I d (2. în Fig.3 se pot calcula valorile medii şi efective ale curentului printr-o diodă astfel : I Davr = 1 2π 2π 3 0 ∫ I d dω t = Id 2 1 I Drms = 2π 3 2π 3 0 ∫ I d dt = 2 2 Id 3 (2.egală cu valoarea absolută a coeficientului Cn . ⎛ 1 t1+T ⎞ ⎛ t1+T 2 ⎞ 1 t1+T ⎟ + rD ⎜ 1 ∫ id ⎟ PDavr = p D dt =VD ⎜ i dt ∫ ∫ d ⎜T t ⎟ ⎜ T t dt ⎟ T t1 (2.16) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : V2 2 = davr (2. la valoarea medie a tensiunii redresate. În acest scop.10) = = 2 Vdavr Vdavr 9n − 1 În vederea deducerii puterii medii disipate pe diodă la conducţie directă.8).4. vD = VD + rD iD (2.15) 3 în care Id se calculează cu relaţia (2. şi 51 .13) 1 1 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 PDavr = VD I Davr + rD I Drms Cu ajutorul formelor de undă din Fig. obţinem : I PDavr = d (VD + rD I d ) (2. se aproximează caracteristica statică a diodei prin două segmente de dreaptă ca în Fig. dacă conduce D1. Ea rezultă din observaţia că. 2.

18) 2. între tensiunea redresată şi curentul redresat există relaţia : vd = Rid (2. Deci mărimile Vdavr şi Vdrms se vor calcula cu relaţiile (2. Pe intervalul de timp în care conduce dioda D1. 2. în cazul de faţă.23) 52 .21) Curentul maxim repetitiv prin diodă este: 2V I DRM = R Puterea instantanee disipată în circuitul de sarcină este : v2 pd = d R iar puterea medie se calculează cu relaţia : (2. Dacă sarcina este pur rezistivă.5) şi (2. vom avea i = D1 v1 R când conduceD2: i = D2 v v2 .v31.dacă conduce D2. rezultă astfel relaţia : VDRRM = 6V (2. R R π 3 Valoarea medie a curentului.22) (2. care este identică cu cea din cazul sarcinii puternic inductive (Fig. iar dacă conduce D3. s-a reprezentat pentru simplificare doar secundarul transformatorului de reţea. 2. Redresor trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină pur rezistivă În schema redresorului din Fig. vD3 ≈ .20) iar valoarea efectivă a acestui curent : I Drms = 1 2π − V 1 2V 2 3 2 ∫ R 2 cos ωt = R 3 + 4π π 3 π 3 (2.6). printr-o diodă este : I Davr 1 = 2π π − 3 ∫ 2V 6V cos ω td ω t = R 2 πR (2.6. forma de undă a tensiunii redresate.5. la altă scară. şi când conduce D3 : i D3 = 3 . vD2 ≈ v12.3.).19) deci forma de undă a curentului redresat repetă.

curentului redresat şi curenţilor prin diode.4. Deducerea relaţiilor şi a formelor de undă se va face în aceleaşi ipoteze simplificatoare ca la redresorul necomandat.8 cu α. se trimite un impuls de comandă în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. Impulsurile de aprindere sunt aplicate tiristoarelor cu un unghi de comandă notat în Fig. Dacă α > αlim = π/6 rad. funcţionând pe sarcină pur rezistivă.6. care permit modificarea tensiunii redresate şi a curentului redresat. 2.7. Schema redresorului este dată în Fig. 2. se folosesc. Se defineşte unghiul de comandă ca fiind unghiul electric măsurat din momentul când tiristorul devine polarizat direct (deci din momentul în care ar intra în conducţie dacă ar fi diodă ) şi până în momentul când primeşte impuls de aprindere .24) = vd dt = ∫ ⎟ R ⎜ Td t R R ⎜ 4π ⎟ t1 ⎝ ⎠ 1 ⎝ ⎠ Spre deosebire de cazul sarcinii puternic inductive. în forma de undă a tensiunii redresate apar pulsuri de tensiune negative datorate faptului că tiristorul continuă să conducă şi după 53 . Formele de undă care intervin în funcţionare sunt prezentate în Fig. acum. t1 +Td 2 ⎞ ⎞ 1⎛ V2 ⎛ 2 ⎟ Vdrms ⎜ 1 ⎜1 + 3 3 ⎟ (2.8. Astfel. se foloseşte valoarea efectivă a tensiunii redresate. După comutarea directă a acestuia (pentru comutarea directă se foloseşte curent şi termenul de aprindere). iar iT1 = Id . pentru calculul puterii medii disipate în circuitul de sarcină. 2.v1 2V vd v2 id i D1 v3 2V R v1 n 2v 2 n 2v 3 D1 D2 n2 R i D1 vd 2V R ωt i D2 i D2 i D3 i d D3 ωt − Fig. acum. Redresor trifazat cu punct median necomandat. Pdavr = 1 Td t1 +Td ∫ pd dt = 2. în momentul t1. 2. 2. tiristoare. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului rămâne practic nemodificată cu deosebirea că. tensiunea redresată vd = v1 . drept dispozitive redresoare.5. Formele de undă ale tensiunii redresate. π 3 0 + π 3 i D3 ωt ωt Fig.

Alegând originea timpului ca în Fig.mare i T1 i T2 i T3 I d α = const v dα Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate. datorită inductanţei L. 2. iar după momentul t3 . care menţine circulaţia curentului. impulsurilor de aprindere ale tiristoarelor şi curenţii prin tiristoare pentru α > αlim conducţie vd = v2 şi iT2 = Id . După aprinderea acestuia. 2. deoarece este polarizat invers de tensiunea de linie v12 . valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : V davr α 3 = 2π π +α 3 − π +α 3 ∫ 2V cos ω td ω t = 3 6V cos α = V davr cos α 2π (2. redresoarele trebuie considerate ca fiind convertoare cu comutaţia de la reţea şi nu cu comutaţie naturală. 2. Aşadar. când se aprinde tiristorul T3 vd = v3 şi iT3 = Id.8. Cu T2 în v1 2V R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 T1 T2 T3 L f. care este negativă.anularea tensiunii fazei la care este conectat.7. tiristorul T1 va comuta invers ( se va stinge).25) 54 .8. se comandă tiristorul T2. corespunzător aceluiaşi unghi de aprindere α. Unghiul αlim se numeşte unghi de comandă limită. În momentul t2. cum le consideră unii autori [ 2 ]. Redresor trifazat cu punct median funcţionând pe sarcină puternic inductivă. v2 v3 α lim v dα − π 3 0 + π 3 α T1 ωt T2 i T1 i T2 T3 i T3 i T3 ωt Id ωt 1 ωt 2 ωt 3 ωt Fig.

Relaţia (2. efectivă şi repetitivă maximă ale curentului printr-un tiristor vor fi date de relaţiile : I Tavrα = I Id 3 2V 6V = cos α . se obţine din ecuaţia: Vdavr 3 6 V = cos α R 2π R Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : I dα = 2 (2.25) ne arată faptul că gama unghiului de comandă α este 3 6V la zero. pentru o rezistenţă de sarcină R constantă. pentru care Vdavrα variază de la 2π Raportul: Vdavrα (2. I Trmsα = d = cos α 2π R 3 2π R 3 3 6V cos α (2. unghiul de aprindere variază între 0 şi π/2 pentru alegerea tiristoarelor dintr-un catalog se vor calcula curenţii cu relaţiile I TRMα = I d = 55 . în timpul funcţionării.27) Mărimea curentului redresat. trebuie să rezulte relaţiile deduse la aceleaşi redresoare. Deci caracteristica de reglaj în putere poate fi definită prin raportul : Pdavrα (2.29) Pdavrα = davrα = ⎜ ⎟ ⎜ R R ⎝ 2π ⎠ Maximul acestei puteri.28) ⎞ V2 1 ⎛ 3 6V cos α ⎟ (2. din circuitul de sarcină. 0…π/2 rad.30) = cos 2 α Pdavr 0 Valorile medie.26) = cosα Vdavr se numeşte factor de transfer static al redresorului . Valoarea efectivă a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdrms = 3 2π π +α 3 π − +α 3 ∫ ( 2V cos ωt dωt = V 1 + ) 2 3 3 cos 2α 4π (2. dar necomandate.31) 2π R Dacă. se obţine la α = 0 .Indicele α semnifică faptul că relaţia aparţine unui redresor comandat. Particularizând relaţiile obţinute la redresoarele comandate pentru unghiuri de aprindere α = 0.

atunci curenţii se vor calcula cu relaţiile ( 2.33) 56 . Pdavr 0 = V ⎜1 + 3 3 ⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ 4π ⎟ R R ⎝ R ⎝ 4π ⎠ ⎠ (2. la altă scară. tensiunea redresată va avea aceeaşi formă de undă T1 T2 T3 ca în cazul sarcinii puternic inductive. aceeaşi formă de undă v1 vd cu vd .10. Valoarea maximă a tensiunii pe un tiristor şi în acest caz este 6V . Dacă însă unghiul de comandă variază între αmin şi π/2.9. 2. funcţionând pe sarcină pur Curentul redresat va avea. Puterea medie ωt disipată în circuitul de Fig.9 în care s-a reprezentat doar secundarul transformatorului de reţea.31).27).25) şi (2. i T1 i T2 i T3 i d deci valorile medii şi efective ale acesteia se vor calcula respectiv cu Fig. 2. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe o sarcină pur rezistivă Vom folosi schema din Fig. v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Dacă unghiul de comandă al v 12 v 23 R v dα v 31 tiristoarelor α < π /6 = αlim. relaţiile (2. 2. tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare.deduse la redresorul necomandat. deci curenţii v2 prin tiristoare vor fi şi ei pulsuri sinusoidale. 2.5.32) iar caracteristica de reglaj în putere este dată de raportul : Pdavrα 4π + 3 3 cos 2α = Pdavr 0 4π + 3 3 (2.31 ) pentru α = αmin. rezistivă. Formele de undă ale impulsurilor de comandă ale sarcină se va calcula tiristoarelor. i T3 i T1 2V i T2 valorile medie şi 0 ωt ωt 2 ωt 3 ωt efectivă ale acestor α 1 curenţi calculându-se cu aceleaşi relaţii T1 T2 T3 (2. acum cu relaţia : Pdavrα = 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ Vdrms V2 ⎛ α ⎜1 + 3 3 cos 2α ⎟ . Redresor trifazat cu punct median comandat.

id = iT2 = v2/R.35) Se observă că. α > π /6 rad. vd = 0. După aprinderea acestuia. Valoarea medie a tensiunii redresate este : Vdavrα = 3 2π π − +α 3 ∫ π 2 2V cos ωtdωt = 3 2V 2π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ α > π/6 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2.34) iar valoarea efectivă : Vdrmsα = 3 2π π − +α 3 ∫( π 2 2V cos ωt dωt = V ) 2 2π ⎞ 5π − 6α 3 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ 4π 4π ⎝ α > π/6 (2. în cazul sarcinii pur rezistive. deci vd = v2. corespunzător unghiului de comandă α. în momentul t1. se trimite un impuls în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. se va aprinde T2. deci şi iT1 = 0. apoi funcţionarea se repetă. În momentul t2. gama posibilă de variaţie este α = 0…5π/6 rad.Diferenţele semnificative apar atunci când unghiul de comandă al tiristoarelor devine.10. Există intervale de timp în care curentul redresat este nul. id =iT1 = v1/R . În momentul t3. Astfel.37) 57 . şi tiristorul T1 se va stinge natural. acest regim de lucru al redresorului numindu-se regim de curent întrerupt. tensiunea v1 = 0. 2. Valorile medie şi efective ale curentului printr-un tiristor se vor calcula acum cu relaţiile : π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ I Tavrα = 1 − sin⎜ α − ⎟⎥ 2π R ⎢ 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ I Trmsα = 2π ⎞ V 5π − 6α 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 3 ⎠ R 12π 4π ⎝ (2.36) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este: V2 V 2 ⎡ 5π − 6α 3 2π ⎞⎤ ⎛ − Pdavrα = drmsα = sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 π π R R ⎢ 4 4 3 ⎠⎥ ⎝ ⎣ ⎦ iar caracteristica de reglaj în putere este: (2.vd = v1. Formele de undă corespunzătoare acestei situaţii sunt date în Fig. iar id =0.

Valoarea medie a tensiunii redresate va fi dată de relaţia : VdavrP 3 = π Id = const.11. Tensiunea redresată conţine deci 6 pulsuri într-o perioadă a tensiunii alternative de reţea.33 ms. 2. Redresor trifazat în punte. cele mai mari în valoare absolută pe acel interval de timp.11. R L f. deci perioada tensiunii redresate este Td = T/6 =3.12. Într-adevăr. În cazul conexiunii în punte. α > π/6 = 4π + 3 3 (2. La un moment dat.38) 2. iar pulsaţia acesteia ωd = 6ω. cu sarcină puternic inductivă. iar formele de undă aferente funcţionării sunt date în Fig. necomandată. 2. conduc D1 şi D6 şi vd = -v31 ş. forma de undă a tensiunii redresate este înfăşurătoarea tensiunilor de linie.6.a. Se păstrează conexiunea în stea pentru a putea compara relaţiile corespunzătoare acestui redresor cu cele de la conexiunea cu punct median.Pdavrα Pdavro 2π ⎞ ⎛ 5π − 6α − 3 sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ ⎝ .m. t3 ] . fie în triunghi. rezultă imediat i D3 D D 4 i D4 3 vd = v12 . necomandat. 2. se găsesc în S R T conducţie 2 diode şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv şi cea cu potenţialul catodic cel mai negativ. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este prezentată în Fig.39) 58 . pentru v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 intervalul de timp t ∈ [t1 . Redresor trifazat în punte. considerând diodele în conducţie D i D1 D2 2 drept legături electrice.d. ∫ − π 6 π 6 6V cos ωtdωt = 3 6V π (2. mare vd Fig. i D5 D 5 D 6 i D6 Pentru intervalul t ∈ [t 2 . t 2 ] conduc D1 şi v 12 v 23 v 31 i D 1 D4 şi. De v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 aceea. secundarul transformatorului de reţea poate fi conectat fie în stea.

Rezultă de aici că. Se observă că. median.42) Curentul redresat se calculează cu relaţia : V 3 6V I d = davrP = (2.40) adică aceeaşi mărime 2V ωt 2 ωt 4 ωt 6 ca la redresorul cu ωt 3 ωt 1 ωt 5 ωt 1 ωt punct median. dar. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-o diodă vor fi: 59 . Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresorul cu punct curenţilor prin diode. este necesar un 6V număr dublu de diode. t 2 ] . în v 23 −v12 v 31 −v 23 v12 −v 31 cazul redresorului în vd ∆v d punte.43) R π R iar valorile medie. Indicele P semnifică conexiunea în punte. pentru π 0+ π ωt − aceeaşi valoare medie 6 6 i i D1 i D3 D5 a tensiunii redresate.această valoare fiind dublă faţă de cea de la redresorul cu punct median. 2. pe intervalul t ∈ [t1 . Id diodele trebuie alese ca să reziste la i D2 i D4 i D6 i D4 ωt tensiunea inversă I d egală cu jumătate din ωt valoarea necesară la Fig.41) 6⎠ ⎝ Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsP = 3 π ∫( − π 6 π 6 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 1 3 + 3 2π (2.12. Riplul tensiunii redresate este : π⎞ ⎛ ∆vdP = 6V ⎜1 − cos ⎟ = 0. a cărei valoare maximă (amplitudine) este : VDRRM = 6V v1 v2 v3 (2. în care conduc D1 şi D4. dioda D2 este polarizată invers de tensiunea de linie v12.13 6V (2.

funcţionând pe sarcină pur rezistivă Considerând schema din Fig.7. rezultă următoarele valori ale curenţilor prin diode : I Drms = I DRM = 1 vdrms V 3 3 = 1+ R 2π 3 R 6V R I Daver = 1 vdavr 6V = 3 R π R (2. Riplul curentului redresat va fi : ∆v 6V ∆id = d = 0.14.47) VdavrP VdavrP 36n 2 − 1 2.Id I 6V 3 2V = . seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus. iar coeficienţii săi se vor calcula cu relaţia : Cnp = 6 π π − 6 ∫ π 6 6V cos ωt cos 6nωtdωt = (− 1)n+1 6 6V 1 π 36n 2 − 1 (2. necomandat.45) R π R Pentru analiza conţinutului în armonici al tensiunii redresate în cazul conexiunii în punte şi ţinând cont că pulsaţia tensiunii redresate este ωd = 6ω . Forma de undă a tensiunii redresate vd rămâne aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. Redresor trifazat în punte.44) π R π R 3 3 Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : V2 54 V 2 PdavrP = davrP = 2 (2.12. dar numai pe intervalul de timp în care se găseşte în conducţie. I DRM = I d (2. Folosind formele de undă din Fig. 2. 2. 2.49) 60 .48) R R Forma de undă a curentului printr-o diodă repetă curentul redresat. I Davr = rezultă că armonicile vor avea frecvenţa f n = 6nf = 300nHz. 2.13. I Drms = d = .13 (2.46) Raportând aceşti coeficienţi la valoarea medie a tensiunii redresate obţinem amplitudinea normată a armonicii a n-a : Cnp 2VdnP 2 = = (2. Cu originea de timp aleasă în Fig. se vor obţine formele de undă din Fig. Curentul redresat id repetă la altă scară forma de undă a tensiunii redresate.14.

2.50) 6V 6V R 6V R v12 −v31 v23 −v12 v31 −v23 vd id i D1 i D4 i D6 i D3 i D2 i D5 i D4 6V R v1 D 2 i D2 D 4 i D4 D 6 i D6 ωt ωt ωt n 2v 2 n 2v 3 n 2 v 12 v 23 v 31 i D D1 1 i D3 D 3 i D5 D 5 R id vd Fig.Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜3 + 9 3 ⎟ PdavrP = drmsP = 2π ⎟ R R ⎜ ⎝ ⎠ (2. doar că diodele sunt inlocuite cu tiristoare. R n 2v 3 n 2 v 23 v 31 i T 1 T1 i T3 T3 i T5 T5 L f. 2. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este dată în Fig. Puntea redresoare trifazată având sarcină pur rezistivă. sunt date în Fig. de câte ori se trimit impulsuri de comandă trebuie comandate ambele tiristoare care trebuie să conducă.14. 2. Deoarece curentul de sarcină se închide în cazul conexiunii în punte. aşa cum se vede în R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 v 12 T2 i T2 T4 i T4 T6 i T6 I d = const. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină puternic inductivă.15.15 şi este aceeaşi ca în cazul redresorului necomandat. mare Fig. prin două tiristoare. Formele de undă ale tensiunii redresate.Din acest motiv. Fig. 2.13. 2. 2. fiecare tiristor trebuie comandat cu două impulsuri decalate între ele cu π/3 rad.16. Redresor trifazat în punte complet comandată. împreună cu impulsurile de comandă. Formele de undă ale tensiunii redresate şi ale curenţilor prin tiristoare. curentului redresat şi curenţilor prin diode. vd 61 .8.

În momentul t1 .51) Ca şi la redresorul cu punct median.v31. vd = v12 În momentul t2 se comandă T1 şi T6 . el fiind deja în vd conducţie. se trimit impulsuri în circuitul poartă – catod al tiristoarelor T1 şi T4 şi. se trimit Id impulsuri de i T4 i T6 i T2 i T4 comandă către T2 şi ωt Id T6 ş. a. în momentul t2 n-ar mai v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 12 − v 31 trebui comandat şi T1. ωt T5 tiristorul T1 poate fi ωt T6 găsit blocat. m. Alegând ωt ωt 1 ωt 2 ωt 3 originea de timp ca în Fig. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαP = 3 π π +α 6 π − +α 6 ∫ ( 6V cos ωt ) dωt = 3V 2 1 3 + cos 2α 3 2π (2. la unghiuri ωt T3 mari de comandă α. în cazul sarcinii puternic inductive. 2.16. iar vd = . în continuare rămânând în conducţie T1 şi T6. medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : VdavrαP = 3 π π +α 6. Aprinderea lui T6 face ca T4 să fie polarizat invers de tensiunea de reţea v23 şi să se stingă. S-ar crede că. În i i i T1 T5 T3 ωt momentul t3. 6V α În realitate. după aprinderea acestora. domeniul de variaţie al unghiului de comandă este α = 0…π/2 rad.16.52) 62 . la pornire π − 0 + π ωt sau în cazul 6 6 T1 regimului de curent ωt T2 întrerupt. ωt T4 în momentul t2. valoarea tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. Fig. corespunzător unghiului de comandă α. şi la redresorul în punte. 2.Fig. 2. π − +α 6 ∫ 6V cos ωtdωt = 3 6V cos α = VdavrP cos α π (2.16. d.

Plecând de la aceste forme de undă.9. formele de undă ale impulsurilor de comandă. 2. 2. Se observă că forma de undă a tensiunii redresate rămâne la fel ca în cazul v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 funcţionării pe sarcină puternic inductivă. sunt date în Fig. este dată schema punţii trifazate complet comandate având sarcină pur rezistivă.54) π R π R Pentru alegerea tiristoarelor.17. în forma de undă a tensiunii redresate vor aparea şi pulsuri de tensiune negativă.51 ) şi ( 2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă În Fig. Curentul în circuitul de sarcină este : V 3 6V I d = davrαP = cos α (2. tensiunii şi curentului redresat şi ale curenţilor prin tiristoare. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-un tiristor sunt : 6V 3 2V I TavrαP = cos α I TrmsαP = cos α I TRMαP = I d (2. 2 i T3 T3 Curentul redresat repetă la scara de 1/R T4 i T4 forma de undă a tensiunii redresate.52 ). dacă α > π/3rad = αlimP . dar valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula cu aceleaşi relaţii. În acest caz. doar pe intervalele de vd timp în care se găsesc în conducţie. 2. Fig. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină pur rezistivă. se vor folosi următoarele relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor : V 6V I TavrαP = davrαP = cos α 3R π R 63 . trebuie analizată funcţionarea şi deduse relaţiile de interes separat pentru α ≤ π/3 şi α ≥ π/3.18.Din Fig. mărimile de mai sus se calculează pentru cel mai mic unghi de comandă care apare în timpul funcţionării. 2. v 12 v 23 deci valorile sale medie şi efectivă se vor v 31 i i T T1 T2 T1 calcula cu relaţiile (2.16 se observă că.53) π R R iar valorile medie. iar i T5 T5 T6 i T6 formele de undă ale curenţilor prin id R tiristoare vor fi identice cu cele ale curentului redresat. Redresor trifazat în punte complet comandată.17. 2. În primul caz.

după aprinderea lor. id = 0 şi vd = 0. În i T3 i T1 i T5 ωt momentul t2. deoarece T1 curenţilor prin tiristoare pentru α < π/3. rămânând stins n-ar avea pe unde să se închidă curentul redresat. se trece la regim de 6V vd lucru de curent întrerupt. 2.I TrmsαP = VdrmsαP 3R = V 3 3 1+ cos 2α α < π/3 R 2π (2.58) 64 . în ωt T2 T1 momentul t1. 2. În continuare. vd = v21 . vor trebui deduse alte relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale acesteia : VdavrαP 3 = π π − +α 6 π 2 ∫ π 2 6V cos ωtdωt = 3 6V π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 6 ⎟⎥ α > π/3 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. Formele de undă ale impulsurilor de momentul t3 trebuie comandat comandă. ωt Este acum foarte clar de ce în Fig. tensiunii. v21 = 0. deci iT1 = iT4 = 0 şi cele două i T4 i T6 i T4 ωt i T2 tiristoare se vor stinge natural. Astfel. Deoarece forma de undă a tensiunii redresate se modifică.56) ⎜ ⎟ R R ⎝ 2π ⎠ Dacă unghiul de v 12 − v 31 v 23− v 12 v 31 − v 23 comandă al tiristoarelor devine α α > π/3 rad. curentului redresat şi T1 împreună cu T6 .19. căruia id îi corespund formele de undă din Fig. se comandă să ωt T4 T3 T4 conducă tiristoarele T1 şi T4 şi.55) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜ 3 + 9 3 cos 2α ⎟ PdavrαP = drmsαP = α < π/3 (2.18.57) VdrmsαP = 3 π π − +α 6 ∫( 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 π⎞ 2 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 2π ⎝ 3⎠ α > π/3 (2. ωt T6 T5 iT1 = iT4 = id = v21/R .

59) ωt 1 ωt 2 ωt 3 2. 2. care v 31 D 1 i D1 i T 1 T1 permite totuşi modificarea tensiunii redresate. Puntea trifazată Fig. tensiunii.21. curentul redresat circulă prin două dispozitive redresoare înseriate. mai economică.10.20. Formele de undă se înţeleg semicomandată cu sarcină puternic imediat dacă se ţine cont de faptul că un inductivă. iar formele de L f. 2. curentului redresat şi circuitul de sarcină se va calcula curenţilor prin tiristoare pentru α > π/3. A apărut astfel ideea ca doar unul din cele două dispozitive să fie comandat. se vor modifica şi valorile medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor.20. R inductivă se dă în Fig. Formele de undă ale impulsurilor Puterea medie disipată în de comandă.19.60) PdavrαP = 6− sin ⎜ 2α − ⎟⎥ α > π/3 π R ⎢ 2 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ α > π/3 (2. 2. acum cu relaţia : π ⎞⎤ V2 ⎡ 9 ⎛ (2. funcţionând pe sarcină puternic inductivă În cazul conexiunii în punte. d 65 .În mod corespunzător.mare undă corespunzătoare funcţionării cu vd unghiul de comandă α < π/3 rad se dau în Fig. 2. care devin : I TavrαP = 6V⎡ π ⎞⎤ ⎛ 1 − sin ⎜ α − ⎟⎥ = ⎢ 6 ⎠⎦ π R⎣ ⎝ I TrmsαP = v 12 − v 31 vd α v 23 −v 12 v 31 − v 23 6V 0 π 2 id − T1 π 6 T2 T5 ωt ωt ωt π⎞ 3 V ⎛ = 2− sin ⎜ 2α − ⎟ R 2π ⎝ 3⎠ T4 T5 i T5 i T1 T3 T6 i T3 i T6 i T2 i T5 ωt ωt i T4 ωt Fig. D 2 i D2 i T2 T2 Schema redresorului trifazat în i i T3 T3 D 3 D3 punte semicomandată cu sarcină puternic I = const. S-a ajuns la v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 puntea semicomandată. v 12 v 23 echipată cu trei tiristoare şi trei diode. Redresor trifazat în punte semicomandată.

a. pe intervalul t ∈[t 3 . Deci.tiristor intră în conducţie atunci v12 −v 31 v 23 −v12 v 31 −v 23 v 21 când este comandat. 2. Se mai observă din ( 2. iar o diodă α atunci când devine polarizată vd 6V direct. t ] conduc T1 şi D3. după π π π − 0 + ωt 6 2 aprinderea acestuia se vor găsi 6 T1 T3 T2 T1 în conducţie T1 şi D2 . Se observă că perioada tensiunii redresate este acum Td = T/3 = 20/3 = 6. Formele de undă ale impulsurilor rezultând vd= . Valoarea efectivă a tensiunii redresate este : VdrmsαPS = π ⎤ ⎡ π +α 2 3 ⎢ 6 2 π⎞ ⎥ 2 2 2⎛ ∫ 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos ⎜ ωt − 3 ⎟dωt ⎥ = 2π ⎢ − π +α π ⎝ ⎠ ⎥ ⎢ 6 ⎦ ⎣ 6 =V 3+ 9 3 (1 + cos 2α ) 4π α < π/3 (2.61 ) că. fiind polarizată I d invers. iar dioda i D1 i D2 i D3 ωt 3 ωt 1 ωt D2 se blochează. Fig.21. pe intervalul ωt 2 ωt 4 ωt t ∈ [t . tensiunii redresate şi curenţilor t3. t 4 ] . 2. după prin tiristoare şi diode pentru α < π/3 rad aprinderea acestuia tiristorul T1 se va stinge fiind polarizat invers de tensiunea de reţea v12 . dioda I d D3 începe să conducă.62) 66 . d. la puntea semicomandată. În momentul de comandă. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2 3 VdavrαPS π +α ⎡ π ⎤ 2 π⎞ 3 ⎢ 6 ⎛ = 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos⎜ ωt − ⎟dωt ⎥ ⎥= 2π ⎢ − π∫+ α 3⎠ π ⎝ ⎢ 6 ⎥ 6 ⎣ ⎦ = 3 6V 1 + cos α π 2 (2. În momentul t4. m.66 ms. se comandă să conducă T1 şi. rezultând formele de undă din Fig.21. gama de variaţie a unghiului de comandă este α = 0…π. În momentul t1. deci i T3 i T1 i T2 ωt vd = v12 . În momentul t2.v31.. conduc T2 şi D3 şi vd = v23. se comandă T2 şi. intră în conducţie D1 şi se blochează D3 ş.61) şi indicele PS semnifică faptul că relaţia aparţine punţii trifazate semicomandate. Deci. Cu originea de timp aleasă.

în momentul t1. se comandă T2 şi. i T1 i T2 i T3 În momentul t2. ca urmare. 2. dar pentru un unghi α vd 6V de comandă α > π/3. a.61). stinge fiind polarizat invers de tensiunea v12. T1 se va tiristoare şi diode pentru α > π/3 rad.21. 2. şi d i D2 ωt 1 i D3 ωt 3 i D1 i D2 intră în conducţie. d. tensiunii redresate şi curenţilor prin după aprinderea sa. Valoarea medie a tensiunii redresate este: π 3 6V (1 + cos α ) 2π R VdavrαPS 3 2 3 6V 1 + cos α = ∫ 6V cos ωtdωt = π 2π − π + α 2 6 α > π/3 (2.v12 ş. pe intervalul t ∈ [t 3 . astfel că pe ωt I d intervalul t ∈ [t 2 .Valorile medie.22. Astfel. π] În Fig. vd = 0. iar vd = -v31 . m.65) 67 . În momentul t3.63) I TRMαPS = I DRMαPS = I d = α ∈ [0. 2.22 sunt date aceleaşi forme de undă ca în v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 Fig. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin diode şi tiristoare se calculează cu relaţia : V 6V (1 + cos α ) I TavrαPS = I DavrαPS = davrαPS = 3R 2π R I TrmsαPS = I DrmsαPS = Id 3 = VdavrαPS 3R = 3 2V (1 + cos α ) 2π R (2. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. se comandă T1 şi.64) deci se obţine aceeaşi relaţie (2. devine ωt I polarizată direct dioda D1. Fig. conduc T1 ωt 2 ωt 4 ωt şi D1 şi. În schimb valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαPS = 3 2π π − +α 2 ∫ 6V π 2 2 cos 2 ωtdωt = 3V π−α 1 + sin 2α α > π/3 2π 4π (2. t 4 ] conduc T2 şi D1 şi vd = . π π 0 + − ωt după aprinderea acestuia vor 2 2 T3 T1 T1 T2 conduce T1 şi D3 . t3 ] .

cât şi pentru α > π/3. Ca şi la v 12 v 23 redresoarele anerioare. va fi dat de o relaţie unică în 3 toată plaja de variaţie a unghiului de comandă α. Deoarece curentul redresat.23. Valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula tot cu relaţiile (2. atât pentru α < π/3.65) ⎣ 3⎦ π ⎤ ⎡ prntru α ∈ ⎢ . π⎥ . vor trebui utilizate alte relaţii pentru calculul valorilor medie. astfel : 6V (1 + cos α ) (2. R aceleaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. la altă scară. deci D 2 i D2 i T2 T2 forma de undă repetă.62) pentru α < π/3 şi (2. 2.62) pentru α ∈ ⎢0. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin tiristoare şi diode se vor calcula cu relaţii unice (2. Desigur. efectivă şi maximă repetitivă ale acestor curenţi.Se obţine o relaţie diferită de (2. în cazul sarcinii pur v 31 i i T 1 T1 D 1 D1 rezistive.62). forma de undă a tensiunii redresate. ⎥ şi (2.65 ) pentru α > π/3.66) I TavrαPS = I DavrαPS = 2π R d 68 . valorile calculate cu cele două relaţii coincid ⎣3 ⎦ π pentru α = rad. 2. şi valorile medie.63). Id .24 şi respectiv Fig. Domeniile în i T3 T3 D 3 i D3 care conduc tiristoarele şi diodele rămân I = const. Modificări apar în formele de undă ale curentului redresat şi curenţilor prin tiristoare şi diode. 2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Schema redresorului şi a circuitului de sarcină este dată în Fig. iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru cazurile α < π/3 şi α > π/3 sunt date în v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Fig.25. puternic inductive. curentul redresat id = vd/R. Puntea trifazată semicomandată cu sarcină pur redresate este aceeaşi ca în cazul sarcinii rezistivă.23.11. Puntea redresoare trifazată semicomandată. deci pentru calculul valorii efective a ⎡ π⎤ tensiunii redresate trebuie folosite relaţia (2.61) şi respectiv (2. Din acest motiv. 2. 2. vd Şi forma de undă a tensiunii Fig.

68) I TRM = I DRM = ⎨ ⎡π ⎤ ⎪ 6V . ⎥ ⎪ R ⎪ ⎣ 2⎦ (2. 2. ωt Fig. α ∈ ⎢ 3 . π⎥ ⎪ R sin α.69) 2 ⎪ 9V ⎛ π − α 1 ⎞ ⎡π ⎤ ⎪ R ⎜ 2π + 4π sin 2α ⎟.25. α ∈ ⎡ ⎪ ⎢1 + ⎢0. α ≥ 3 ⎝ ⎠ ⎩ (2.67) ⎧ 6V ⎡ π⎤ . Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α > π/3. pentru α > π/3 rad. π⎥ ⎝ ⎠ ⎣ ⎦ ⎩ 69 .24. redresorul intră în regim de curent întrerupt. 3 ⎥ π R 4 ⎣ ⎦ ⎪ ⎥ ⎢ ⎦ ⎣ PdavrαPS = ⎨ (2. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α < π/3. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : ⎧ 3V 2 ⎡ 3 3 ⎤ π⎤ (1 + cos 2α )⎥. I TrmsαPS = I DrmsαPS ⎧V 3 3 ⎪ (1 + cos 2α ). 2. α ≤ π 1+ 4π 3 ⎪R =⎨ π ⎪V 3 ⎛ α ⎞ 3 ⎪ R 2 ⎜1 − π ⎟ + 4π sin 2α .v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 α vd id T1 T2 T3 ωt T1 ωt ωt v 12− v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 vd T1 i T1=i D3 α i T1 i D3 i T2 i D1 i T3 i D2 id 6V ωt T2 T1 T3 i T2= i D1 i T3= i D2 ωt ωt Fig. 2. α ∈ ⎢0.25. că. α ∈ ⎢ ⎣2 ⎦ ⎩ Se observă din formele de undă din Fig.

72) R 3 ⎝ ⎠ în care unghiul φ este definit prin : ωL (2. care se determină din condiţia iniţială a curentului.12. 2. se obţine pentru constanta de integrare : 2V π ⎛ ⎞ A=− cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ (2. 2. se va calcula cu relaţia : id (ωt = α c ) = 0 . Redresor trifazat cu punct median comandat. în marea majoritate a aplicaţiilor. obţinându-se : 70 .26.75) Unghiul de conducţie al unui tiristor.71) dωt 3⎠ ⎝ iar soluţia acestei ecuaţii diferenţiale este : 2V π ⎛ ⎞ id = cos ϕ cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ + Ae −ωtctgϕ (2.2.70 ) devine: di π⎞ ⎛ ωL d + Rid = 2V cos⎜ ωt + α − ⎟ (2.26. În realitate.27 sunt date formele de i T1 i T2 i T3 i d undă ale tensiunii şi curentului redresat. ecuaţia ( 2.70) dt Alegând originea de timp ca în Fig. Schema unui redresor cu punct v 12 v 23 vd median comandat ce are drept sarcină o v 31 inductanţă finită este prezentată în Fig.74) R 3 ⎝ ⎠ Introducând această valoare în relaţia ( 2. rezultă : id = ⎡ ⎛ 2V π π ⎞ ⎛ ⎞⎤ cos ϕ ⎢cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ − e −ωtctgϕ cos⎜α − − ϕ ⎟ ⎥ 3 3 R ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. di vd = L d + Rid (2.26. notat în Fig.72 ).27 cu αc . T1 T2 T3 L 2. iar în Fig. sarcina are o inductanţă v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R finită. Presupunând iniţial că id (0) = 0.73) tgϕ = R iar A este constanta de integrare. 2. În situaţia considerată. funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită Cele două situaţii limită analizate până acum au avut o sarcină cu inductanţă foarte mare sau o sarcină pur rezistivă. 2. între Fig. există relaţia : funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită. Redresor trifazat cu curentul redresat şi tensiunea redresată punct median comandat.

76) cos⎜ α c + α − − ϕ ⎟ = e −αcctgϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ Curbele obţinute prin rezolvarea acestor ecuaţii. care permit determinarea v1 2V 2V v2 π 3 π α− 3 v3 vd ωt 0 330 ° 310 ° 290 ° 270 ° 250 ° α + α c α α 90 ° i T3 i ′d id T1 T2 i T2 αc T3 i T3 ωt ωt 230 ° 210 ° 190 ° 170 ° 75 ° 60 ° 45 ° 30 ° i T1 αc 150 ° ϕ = 0 α 30 ° 60 ° 90 ° 120 ° 150 ° 15 ° Fig. Fig.78) Valoarea medie a curentului redresat fiind : 71 . 2. se determină din Fig. se stabileşte regimul de curent întrerupt. Prin redresor. cu linie continuă îngroşată.27. Pentru un circuit de sarcină dat. 2. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdavrα = 3 2π αc ∫ 0 π⎞ ⎛ 2V cos⎜ ωt + α − ⎟dωt = 3⎠ ⎝ ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ 3 2V = 2π αc ≤ 2π 3 (2. 2. 2. Se pot întâlni două situaţii : 2π 1) α c < (2.27. se determină iniţial unghiul φ.28.77) 3 Curentul redresat are forma de undă id reprezentat cu linie continuă în Fig. sunt date în Fig. grafică a unghiului αc . Nomograme pentru determinarea grafică a unghiului de conducţie αc.π π ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ (2. 2. iar tensiunea redresată va avea forma de undă reprezentată în Fig. la care se cunosc R şi L. Forma de undă a tensiunii redresate şi a curentului redresat.28 unghiul αc . 2.75). apoi pentru un anume unghi de comandă α .27. Curentul redresat se va calcula cu relaţia (2.28.

în regim permanent.Vdavrα 3 2 V ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ 2π ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ α c ≤ R 2π R ⎢ 3 3 3 ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. Deci : I drms = 3 c2 id dωt 2π ∫ 0 α I Trms = I drms A+ 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ = R 3 ⎠ ⎝ + 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜α + − ϕ ⎟ R 3 ⎠ ⎝ Ae − 2π ctgϕ 3 (2.72).83) 3 3 ⎝ ⎠ care rezultă din caracterul periodic al curentului redresat.27 cu i′ d .72). Curentul redresat va avea aceeaşi expresie ca în ecuaţia (2.84) în (2. obţinem : 72 . curentul redresat va avea forma de undă notată în Fig. 2.79) Curentul mediu printr-un tiristor se va putea determina cu : I davr = I davrα π⎞ π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ ⎢ 3 2π R ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ⎝ 2π αc ≤ (2. a curentului printr-un tiristor şi a puterii medii disipate în circuitul de sarcină se pot calcula cu relaţiile : I Tavr = 2 Pdavr = RI drms (2.84) Introducând constanta A calculată cu (2. 2π 2) α C > (2. de regulă.82) 3 În această situaţie.80) 3 Valorile efectivă a curentului redresat. dar constanta de integrare A se va calcula din ecuaţia : 2π ⎛ 2π ⎞ id (0 ) = id ⎜ ⎟ α C > (2.81) 3 expresiile care se obţin fiind extrem de complicate şi. analiza se face folosind calculatorul. iar redresorul nu va lucra în regim de curent întrerupt.

ecuaţia (2. dacă va fi depăşit.88) ∫ id dωt 2π 0 Se obţin relaţii chiar mai complexe decât în cazul funcţionării redresorului în regim de curent întrerupt. 2. se pot folosi relaţiile : I V 6V cos α I Tavr = davr = davrα = 3 3R 2π R Vdavrα = 2π I Trms = I drms 3 = 1 3 2 2π id dωt α C ≥ ∫ 2π 0 3 (2. În acest scop.86) 4π 3 2π Pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curenţilor prin tiristoare.⎡ ⎤ 2V π ⎞ −ωtctgϕ 3 sin (α − ϕ) ⎥ ⎛ cos ϕ⎢ cos t e − ω + α − − ϕ ⎟ ⎜ 2π ⎢ ⎝ ⎥ R 3 − ctgϕ ⎠ 3 ⎢ ⎥ 1 e − ⎣ ⎦ 2π αC > (2.75) permite determinarea unghiului de comandă αi care.85) 3 Forma de undă a tensiunii redresate va fi aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive (cea reprezentată în Fig.89) Din ultima ecuaţie. în ecuaţia (2.83). se obţine : 2π 73 . Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : 2π 3R 3 2 2 Pdavr = RI drms = (2.27 cu linie continuă completată cu cea cu linie întreruptă). respectiv pentru un anumit unghi φ. iar valorile sale medie şi efectivă vor fi : id = 2π 3 6V 3 3 cos α Vdrms = V 1 + cos 2α α C > (2. va conduce la apariţia regimului de curent întrerupt. Pentru un anume raport L/R. id ⎜ cos⎜ − + α i − ϕ ⎟ ⎟ = 0 ⇒ cos⎜ + α i − ϕ ⎟ = e 3 ⎠ ⎝ 3 ⎝ 3 ⎠ ⎠ ⎝3 (2.75) punem condiţia : − ctgϕ ⎞ ⎛ π ⎛ 2π ⎞ ⎞ ⎛π α = αi .87) id având expresia dată de relaţia (2. după unele calcule intermediare.

13. 2.91) devine: 74 .30. 2. s-a i T1 i T2 i T3 i d considerat numai secundarul.91) vd = L d + e dt Alegând originea de timp în momentul t3 . Graficul permite dimensionarea inductanţei L. când se comandă T2. în circuitul de sarcină apar surse de tensiune cu polaritate opusă tensiunii redresate . În circuitul de sarcină. ecuaţia (2.c. rezistenţele care apar sunt reduse.tgα i = ctgϕ + 3 − ctgϕ − 3 e ( ) 3ctgϕ − 1 + ( 3ctgϕ + 1)e − 2π ctgϕ 3 2π ctgϕ 3 − (2. Totodată.29. se poate scrie relaţia : di (2. în Fig. s-a reprezentat dependenţa mărimii cosαi în funcţie cosα i de raportul L/R. La T1 T2 T3 L transformatorul de reţea. 2. Astfel. neglijarea rezistenţei simplifică considerabil calculele. în astfel de situaţie. s-a considerat Fig. cu tensiuni contraelectromotoare. Funcţionarea redresoarelor comandate pe sarcini care au tensiuni contraelectromotoare Atunci când redresoarele comandate alimentează motoare de c. 2. 2. sau când încarcă baterii de acumulatoare. astfel încât să nu 0. Relaţiile care apar în acest v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 e − + caz vor fi deduse tot pentru redresorul v 12 v 23 vd v 31 trifazat cu punct median a cărui schemă este dată în Fig. întrucât.5 apară regimul de curent întrerupt nici la cel mai mare unghi de comandă.90) Pe baza relaţiei (2.30. 0 10 20 1 R L Fig.29. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcini doar inductanţa L şi sursa e.90). Nomogramă pentru determinarea inductanţei care evită regimul de curent întrerupt.

cele două arii e 0 π haşurate din Fig.94) care conduce la : e π⎞ π⎞ ⎛ ⎛ (2. deci curentului redresat. ca urmare. este : π ⎞⎤ e 2V ⎡ ⎛ π⎞ ⎛ id = ωt sin ⎜ ωt + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ − ⎢ ωL ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ωL ⎝ (2. În continuare. în ωt 1 ωt 2ωt 3 ωt momentul t2.31. se d i T2 i T3 ωt i T3 i i T1 comandă să conducă T1 şi. tiristorul T1 se va stinge natural.95) αC sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟ = 3⎠ 3⎠ 2V ⎝ ⎝ Ca şi în paragraful anterior. 2.97) vd α 2V şi.31.93 ) . d după aprinderea acestuia vd = v1 .31 sunt α − ωt 2V 3 α egale. După unghiul αc . prin redresor se stabileşte regimul de curent întrerupt. căruia îi corespund formele de undă reprezentate cu linie continuă în Fig. vd = e.a. se comandă T2 . 2.96) 1) α c ≤ 3 În această situaţie. În momentul t3.did 2V π⎞ e ⎛ = cos⎜ ωt + α − ⎟ − dωt ωL 3 ⎠ ωL ⎝ a cărei soluţie.92) (2.m. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresat se anulează.93) Unghiul de conducţie α c se determină din : id (α c ) = 0 (2. αc αc Forma de undă a T3 T1 T2 tensiunii redresate rezultă i′ astfel: în momentul t1.d. vd= v2 ş. 2. Valoarea medie a curentului redresat este : 75 . valoarea medie a tensiunii redresate este : v1 v2 v3 Vdavrα = e (2. Deoarece valoarea medie a tensiunii la bornele unui inductor ideal este nulă. în condiţia iniţială id(0) = 0 . Condiţia iniţială este într-adevăr cea impusă. tensiunea pe inductor fiind nulă. şi acum există două situaţii posibile : 2π (2. şi după aprinderea sa. curentul Fig. iar curentul redresat va fi dat de ecuaţia (2.

se poate obţine relaţia de dimensionare a inductanţei L.98) 3 Din această ecuaţie.100) 3 În această nouă situaţie.102) 2π Funcţionarea este extrem de instabilă. instalaţia trebuind să fie prevăzută cu regulatoare de curent. să fim la limita întreruperii 2π curentului redresat. astfel încât. particularizăm în relaţia (2. după unele calcule. care este dată de relaţia (2. există pericolul ca. deci valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2π 3 6V cos α. αc ≥ (2. fiind polarizat invers. obţinem: 1. Pentru aceasta.31 cu linie întreruptă.99) L= sin α max I davr 2π Cunoscând curentul mediu redresat şi unghiul de comandă maxim. În cazul unghiurilor de comandă mici. la unghiul maxim de comandă αmax. în momentul comenzii unui tiristor.102). Acest fenomen apare atunci când tensiunea instantanee de pe faza tiristorului comandat este mai mică decât e. care respectă ecuaţia : 3 6V cos α = e (2. el având forma de undă i′ d reprezentată în Fig. putem calcula inductanţa L. Şi forma de undă a tensiunii redresate devine ca în cazul sarcinii cu inductanţă finită. 2π 2) α c ≥ (2. care modifică unghiul de comandă.101) Vdavrα = 3 2 iar funcţionarea nu va fi posibilă decât la un singur unghi de comandă α. acesta să nu se poată aprinde. 2. astfel încât valoarea medie a curentului redresat să rămână la valoarea impusă.I davr = = 3 c id dωt = 2π ∫ 0 ⎡ ⎛ π ⎞⎤ ⎫ π⎞ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ + sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎬ ⎠⎦ ⎭ ⎝ ⎠ ⎣ ⎝ αc ≤ α 3 2V ⎧ ⎛ π ⎞ αc π⎞ ⎛ ⎨cos⎜ α − ⎟ − cos⎜ α c + α − ⎟ − 2πωL ⎩ ⎝ 3⎠ 3⎠ 2 ⎝ 2π (2.98) pe α c = 3 şi. 76 . curentul redresat nu mai este întrerupt.26 3 6V (2.

Redresor trifazat cu punct median comandat având în circuitul de sarcină o sursă de tensiune.104) 2. prin tiristoare. 2. 2. circuitul de comandă al tiristorului trebuie să limiteze unghiul de comandă la valoarea αmin. ceea ce este imposibil. sub care să nu se poată coborî şi care se calculează cu relaţia : π ⎞ 3 6V ⎛ 2V cos⎜ α min − ⎟ = cos α min (2. 2. iar valoarea medie a tensiunii redresate va fi : 3 6V Vdavrα = cos α (2. Vom avea : 2 Vdavrα = RI d < 0 (2. Datorită inductanţei L foarte mari.Din acest motiv. acesta fiind un caz particular de lucru al redresorului care are în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuă. 77 . 2. curenţii să circule de la catod la anod.32 nu există şi că mărim π unghiul de comandă α peste rad. Să considerăm redresorul din Fig. Presupunem iniţial că sursa e din Fig.32.7° (2. ceea ce ne va permite să considerăm curentul redresat constant.32. care conţine în circuitul de sarcină o inductanţă L de valoare foarte mare. Regimul de invertor neautonom al redresoarelor comandate Vom analiza acest regim de lucru tot pentru un redresor trifazat cu punct median comandat. corespunzătoare pierderilor din circuit. o sursă de tensiune continuă e şi un rezistor R de rezistenţă foarte mică.32.106) şi deci ar rezulta un curent redresat având sens invers celui redresat în Fig.103) 3⎠ 2π ⎝ de unde se obţine : α min = 20.105) 2π R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 v 12 v 23 v 31 T1 n2 e + − R i T1 T2 i T2 T3 L i T3 I d vd Fig. aceasta însemnând ca. curentul redresat este constant.14. o rezistenţă şi o inductanţă foarte mare.

2. Formele de undă aferente acestui regim de lucru sunt date în Fig. tiristorul care se găseşte în conducţie rămâne aprins. puterea medie din circuitul de sarcină fiind : Pdavrα = Vdavrα I d = v1 2V v2 v3 2V T3 α> π 2 α vd T2 ωt T1 i T3 i T1 i T2 ωt Id ωt Fig. 2. 2. T.a. Dar valoarea medie a tensiunii redresate este dată şi de relaţia : Vdavrα = RI d − e (2. deci circuitul de sarcină livrează putere activă către reţeaua de curent alternativ R. Valoarea medie a tensiunii redresate rezultă negativă. RI2dT este energia disipată pe rezistenţa R. nu se poate realiza decât în prezenţa reţelei R.→c. dintr-o cauză oarecare. 3 6VI d cos α < 0 (2. Formele de undă corespunzătoare funcţionării redresorului trifazat cu punct median comandat în regim de invertor neautonom.108) Amplificând ambii termeni ai relaţiei cu IdT.Dacă însă în circuitul de sarcină există sursa e având polaritatea din Fig.110) Acest curent are o valoare foarte mare.32 lucrează într-un regim în care energia electrică de curent continuu se transformă în energie electrică de curent alternativ. iar | Pdavrα|T reprezintă energia transmisă în reţeaua de curent alternativ.c. redresorul din Fig. neglijând rezistenţa înfăşurărilor secundare. obţinem : 2 2 eI d T = RI d T − Vdavrα I d T = RI d T + Pdavrα T (2. Este deci un regim de invertor care se numeşte neautonom deoarece conversia c. ) = e/R (2. iar curentul redresat menţinut de sursa e va atinge valoarea : Id(fără reţeaua de c. Dacă. se întrerupe reţeaua de curent alternativ.107) 2π Rezultă că se obţine o putere negativă. păstrându-se sensul normal al curentului redresat Id. Aşadar. T. Pentru ca un 78 .a. deoarece valoarea rezistenţei R este foarte mică şi trebuie prevăzută o protecţie pentru această situaţie. tensiunea medie redresată va putea fi negativă. Astfel.109) Ultima relaţie reprezintă un bilanţ al energiilor electrice.33. S. 2. eIdT reprezintă energia furnizată de sursa e în perioada T. S.33.32.

− unghiul de comandă al tiristoarelor α > π/2 rad . − să fie complet comandată.110). iar cele ale grupului B. Specific redresoarelor reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie este faptul că se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele ambelor grupuri.111) Aceeaşi relaţie se va păstra şi pentru valorile medii ale tensiunilor. avem : 79 . Redresoare reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie Intr-o serie de aplicaţii industriale.a ar fi redus. 2. se pleacă de la expresia : vdA + vdB = v L1 + v L 2 (2. Se constată că. numit şi grup anodic. 2. Tiristoarele grupului A.→c. dar instalaţia va funcţiona în regim de invertor neautonomun timp limitat. iar prin circuitul de sarcină curentul să poată avea ambele sensuri. Funcţionarea redresoarelor reversibile va fi prezentată folosind circuitul din Fig. de fapt. ţinând cont de relaţia (2. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : − să existe în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuu. tensiunea să poată avea ambele polarităţi. − să existe şi o inductanţă în circuitul de sarcină care să preia diferenţa dintre valoarea instantanee a tensiunii redresate vd şi tensiunii sursei de c. iar randamentul conversiei c. se comandă cu unghiul αA . Deci : VdAavrα + VdBavrα = V L1avrα + V L 2 avrα = 0 VdAavrα = −VdBavr (2.15. pentru a putea lucra şi în regim de invertor neautonom. în funcţionare. redresoarele reversibile sunt compuse din două grupuri redresoare complet comandate. Acest rol ar putea fi jucat şi de un rezistor. e.112) Dacă.32. având polaritatea din Fig. la bornele circuitului de sarcină. numite uneori şi grup catodic. cât să se realizeze descărcarea energiei înmagazinate în inductanţă . Rolul acestei surse poate fi jucat şi de o inductanţă care să genereze tensiunea necesară. dintre care tipice sunt acţionările reversibile cu motoare de curent continuu care se frânează cu recuperare .34. cu unghiul αB .c. se impune utilizarea redresoarelor reversibile care permit ca.redresor să poată lucra în regim de invertor neautonom. Punţile semicomandate nu pot lucra în acest regim .c. nu intervine regimul de curent întrerupt : 3 6V 3 6V cos α A cos α B (2. Pentru a deduce relaţia care trebuie să existe între αA şi αB pentru o funcţionare normală.113) VdBavrα = VdAavrα = 2π 2π de unde. dar pe acesta s-ar disipa inutil o anumită energie. 2. utilizat destul de des la puteri mici şi medii.

2. iar cele ale grupului B cu α B = π − α min . pentru ca viteza de rotaţie n să fie maximă pozitivă. Presupunând motorul cu magneţi permanenţi sau cu excitaţie separată.36 cu linie continuă. presupunem că se doreşte ca viteza de rotaţie a motorului să varieze în timp ca în Fig. nM . în conexiunea cu punct median. Fig. 80 . fluxul Φ este constant. R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 α A = α min v dAv 1 T1A T2A T3A n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dB i′ d α min < α A < α B = π − α min π 2 (α A ) L 1 v L1 L2 T1B − (+ ) π T2B α min < α B < Motor e 2 T3B + (− ) π < α A < π − α min (α B ) I 2 d nM π < α B < π − α min 2 αA = αB = π 2 −n M α B = α min t v L2 α A = π − α min Fig. care se va închide pe traseul reprezentat în Fig.114) Pentru a prezenta modul de funcţionare al unui redresor reversibil. 2. Cuplul dezvoltat de motor va fi : M = k m ΦI d (2.116) km fiind. iar Φ fluxul prin motor. Unghiul α min = 20. o constantă.35. Grupul A lucrează în regim de redresor. debitând curent de sarcină Id . 2. tiristoarele grupului A trebuie comandate cu unghiul α A = α min . Redresor reversibil care lucrează cu ajutorul curenţilor de circulaţie.cos α A = − cos α B αB = π − α A (2. Valorile unghiului de comandă în funcţie de viteza de rotaţie dorită a.de asemenea.7° se datorează existenţei în circuitul de sarcină a unei tensiuni contraelectromotoare.34.motorului. Tensiunea contraelectromotoare ce apare la bornele indusului motorului are polaritatea din figură şi mărimea : e = k e nM Φ (2. 2. Astfel.35.115) ke fiind o constantă.

În schimb. energia cinetică a rotorului se transformă în energie electrică de curent alternativ.Datorită diferenţei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate vdA şi vdB. Traseele de închidere ale curentului de inductanţă L de valoare mare. 2. mult mai mic decât v cr curentul de sarcină. apare o tensiune de circulaţie : vcr = v dA + vdB (2. icr .36. maşina continuă să se rotească cu turaţia nM . şi de curentul de sarcină Id.118) L cr = vcr = vdA + vdB dt Dimensionarea inductanţei L se face impunând o anumită mărime valorii medii a curentului de circulaţie. Circuitul de comandă va determina π creşterea unghiului αA în domeniul α min < α A < şi.117) care determină apariţia unui curent care va circula numai între cele două grupuri redresoare. tensiunea vdAavrα va 2 scădea. Presupunem acum că se doreşte micşorarea vitezei de rotaţie. scăderea 2 π unghiului αB în domeniul < α B < π − α min . tensiune de circulaţie. Cum. numit curent de circulaţie. ca şi vdBavrα . Traseul de închidere a acestui curent este prezentat. Ca urmare. deci : di (2. în afară de curentul v dA v 1 n 2 v 2 n 2v 3 n 2 v dB de circulaţie icr . De fapt. El va lucra Id nesaturat şi va prezenta o Fig. în Id Fig. asigurându-se transferul energiei electrice de la generator către reţeaua de curent alternativ. maşina va deveni generator şi va debita curent către grupul B. deoarece e > VdBavrα. se va obţine în primul moment VdAavrα < e şi grupul A nu va mai putea furniza curent de sarcină. datorită inerţiei.36 cu linie întreruptă. i cr T3B T3A + Inductorul L2 va fi i L L ( ) α ( ) α cr 1 2 A B parcurs numai de curentul de circulaţie. sarcină şi curentului de circulaţie când viteza de care va prelua practic întreaga rotaţie a motorului este pozitivă. pentru a se evita i cr T1A T1B supradimensionarea acestuia. implicit. Deoarece inductorul L1 este parcurs. care va intra efectiv în regim de invertor neautonom. Traseele de închidere ale curentului de sarcină Id şi curentului de circulaţie icr în această situaţie sunt 81 . 2. n < n M . el − va lucra saturat şi va prezenta o T T2A 2B Motor e inductanţă foarte mică.

rămânând imobil. Redresor reversibil care lucrează fără curenţi de circulaţie Redresoarele reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie prezintă avantajul că asigură o caracteristică liniară şi pentru curenţii de sarcină de valori reduse. maşină. e rator i T cr T3A Maşina se va frâna deci cu 3B + recuperare. Se observă că sensul curentului v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dA v dB Id prin maşină s-a inversat. ceea ce limitează maximul posibil al mărimii Vdavrα . inductorul L2 lucrează saturat şi L1 preia tensiunea de circulaţie. În plus. această restricţie asupra unghiului de comandă determină şi o creştere a puterii reactive absorbite de instalaţie în timpul funcţionării.37. dacă asupra rotorului se va aplica un cuplu exterior. 2.37. 2. acesta se va opune antrenării.prezentate în Fig. care devine motor. Traseele de închidereale curentului de Grupul A începe să sarcină şi curentului de circulaţie când maşina se debiteze un nou curent către frânează cu recuperare. În acest 82 . doar că se inversează rolurile grupurilor A şi B. tiristoarele ambelor grupuri se comandă cu αA = αB = π/2. Pentru rotirea motorului în sens invers. deci. Un al doilea dezavantaj îl constituie valoarea ridicată a unghiului αmin care nu poate fi coborâtă sub π/6 rad. Acum. Când se ajunge la turaţia v cr prescrisă. este indicat să se elimine curenţii de circulaţie în cazul instalaţiilor de mare putere. 2. funcţionarea rămâne aceeaşi. Maşina prezintă şi cuplu de poziţionare.116). în sensul că.36. se va T1A T1B inversa şi sensul cuplului care − T2B T2A Gene va deveni un cuplu de frânare. Dacă se doreşte ca motorul să rămână imobil. turaţia sa scăzând în i L L (α A ) 1 cr 2 (α B ) timp. Un prim dezavantaj îl constituie necesitatea folosirii celor două inductoare de limitare a curenţilor de circulaţie. având viteza de rotaţie pozitivă.117) Fig. vom avea : e = k e nΦ < VdAavrα Id (2. Explicaţia acestei comportări constă în faptul că rotorul este parcurs de curent. adică n = 0. traseele curenţilor fiind din nou cele din Fig. Din aceste motive.16. i cr conform relaţiei (2. doar valoarea medie a curentului este zero. 2.

38. Pentru aceasta. 2. se blochează impulsurile de comandă către tiristoarele grupului A. se comandă doar tiristoarele unui singur grup. dar nu e Motor este economic.C. menţionăm comportarea discontinuă a S R T caracteristicilor în jurul curenţilor mici de sarcină. tiristoarele grupului A se comandă cu unghiul αA = αmin . Pentru aceasta. care are doar rolul de a netezi curentul de sarcină. unghiul αA se măreşte peste limita de funcţionare ca redresor π 5π ). ea menţinându-se în sens pozitiv. rotaţie la alta. Grupul B intră efectiv în regim de invertor neautonom. în acest scop. iar curentul de sarcină va avea 83 . în timpul funcţionării redresorului reversibil. Ca dezavantaje ale funcţionării fără curenţi de circulaţie. iar curentul de sarcină va avea sensul Id . iar tiristoarele grupului B nu sunt comandate. αA ≈ 2 2 anularea curentului Id. T1B T2B T3B Id Un redresor care lucrează fără curenţi de Fig. 2. 2. trebuie iniţial redus cât mai repede posibil curentul Id şi. Redresor reversibil cu punct circulaţie se recunoaşte prin median fără curenţi de circulaţie cu aceea că circuitul de forţă tiristoare antiparalele. 2. reprezentată în Fig.34. Pentru a înţelege în ce mod lucrează circuitele de comandă ale redresoarelor reversibile fără curenţi de circulaţie să presupunem că motorul se învârteşte cu o viteză de rotaţie maximă pozitivă nM . Tensiunea la bornele indusului va avea polaritatea reprezentată fără paranteze. Tiristoarele grupului A la redresorul din Fig. 2. sesizează ( αA > . precum şi o durată mai mare v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 a regimului tranzitoriu la trecerea de la o viteză de T. în Fig. se mai aşteaptă un timp de siguranţă de aproximativ 1ms ( mult mai mare decât timpul de revenire tq al tiristoarelor). Presupunem acum că se doreşte reducerea vitezei de rotaţie.38 sunt conectate antiparalel cu cele ale grupului B. În momentul în care traductorul de curent T.38.scop. conţine o singură inductanţă. Circuitul din Fig.38. întrucât se + (− ) v d poate folosi o schemă mai T1A I ′d T3A T2A L simplă. apoi se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele grupului B cu unghi de aprindere αB > π/2. poate funcţiona şi fără − (+ ) v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 curenţi de circulaţie.C.

Maşina se va frâna cu recuperare. a. Circuitul este compus dintr–un bloc de sincronizare. se introduce un timp de aşteptare de aproximativ 1ms. apoi se comandă tiristoarele grupului A cu un unghi αA fixat de regulatorul de curent Id . s-a impus crearea unor circuite de comandă specializate care să realizeze un control fiabil al acestora pe de o parte. împreună cu conectarea perifericelor sunt prezentate în Fig. un detector de nul. Schema bloc. 84 . un bloc logic şi două etaje de ieşire. se declanşează un proces invers. turaţia sa scăzând.40. câte două impulsuri de aprindere sincrone cu cele două semialternanţe. se poate proceda astfel: se comandă un tiristor al grupului A. apoi se comandă un tiristor al grupului B ş. se pot anula impulsurile de comandă către ambele grupuri. Unul dintre aceste circuite specializate pentru comanda în fază a tiristoarelor este circuitul integrat βAA-145. se comandă anularea cât mai rapidă a curentului I'd prin scăderea unghiului αB sub limita de funcţionare ca invertor neautonom ( α < . un comparator. un generator de rampă.17. un monastabil. la curenţi de sarcină Id de valori ridicate şi cu curenţi de circulaţie la curenţi de sarcină Id de valori reduse. Mai apare o problemă când se doreşte menţinerea rotorului imobil. aceasta impunând un circuit de comandă foarte performant. dar de valoare medie nulă. Alimentarea circuitului se face de la o sursă stabilizată de tensiune +V cuprinsă intre 12V şi 18V şi trebuie să asigure un curent de sarcină de 100mA. Pentru aceasta. m. se păstrează timpul de aşteptare de 1ms. sunt ilustrate formele de undă la pinii circuitului integrat βAA145. dar maşina nu va prezenta şi cuplu de poziţionare pe zero. 2. În finalul acestui subcapitol. În Fig. Unghiul αB va fi asigurat de regulatorul de curent pentru a avea o anume valoare maximă a curentului de sarcină. respectiv 14. menţionăm că au fost elaborate şi redresoare reversibile. d. 2. după sesizarea anulării curentului se blochează 6 impulsurile de comandă către tiristoarele grupului B. Ideea este de a exista curent în circuitul de sarcină.39. Integrate specializate în comanda cu control de fază tiristoarelor a Datorită numărului mare de aplicaţii în care se folosesc tiristoarele. la cele două ieşiri pinul 10. α ≈ B B π 2 π ). se aşteaptă anularea curentului. Când se atinge viteza de rotaţie prescrisă. Pentru a exista acest cuplu. care lucrează fără curenţi de circulaţie. Iniţial. care furnizează. iar pe de altă parte folosirea lor să permită obţinerea unor scheme pe ansamblu foarte simple.acum sensul I'd. 2.

Valoarea curentului –I este dată de valoarea sursei –V şi rezistenţa R3 . Divizorul rezistiv format din R1 şi R2 are rolul de a fixa durata impulsului de nul dT şi de a controla viteza de variaţie a semnalului de sincronizare la trecerile prin zero. formă ce poate fi afectată. 50 Hz). respectiv T2 ). prin cele două intrări ale sale. pentru funcţionarea circuitului. Această viteză de variaţie trebuie să asigure la terminalul 16 un impuls de tensiune de 8V şi durată Dt.De asemeni. după care acesta se descarcă aproximativ liniar prin R5 şi P1 către tensiunea . de exemplu. Semireglabilul P1 a fost introdus pentru ajustarea timpului de descărcare t=C2(R5+kP1) a condensatorului C2. condensatorul C3 nu mai poate să se încarce. de exemplu. se încarcă şi condensatorul C3 conectat între pinul 2 şi +V. 85 . este nevoie de o sursă de curent negativă -I de 15…25 mA aplicată intre pinii 3 şi 13. de instabilitatea termică a a diodelor din componenţa generatorului de rampă. reducând astfel dinamica unghiului de conducţie. Tensiunea de sincronizare este furnizată.8V în perioada dintre două impulsuri de sincronizare. permite setarea sau inhibarea monostabilului. La trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare. iar dacă viteza de variaţie este prea lentă. împreună cu grupul format din rezistenţele R1. stare echivalentă cu activarea monostabilului ( aşteptarea momentului de declanşare a impulsului de aprindere ). Comparatorul intern al circuitului integrat. Impulsurile de la pinul 16 se pot folosi pentru sincronizarea externă a mai multor circuite βAA – 145 (de exemplu. Limitarea curentului absorbit de circuit prin pinul 9 de la semnalul de sincronizare este făcută de rezistenţa R1. impulsul de nul este scurt şi nu atinge valoarea de 8V. dar există situaţii când această tensiune diferă de tensiunea reţelei. detectorul de nul furnizează impulsuri de sincronizare de 50100µs (ce se pot vizualiza la pinul 16 ) şi semnale de blocare – selectare pentru etajele de ieşire. VBE2 ale tranzistoarelor interne T1. de regulă. Generatorul de rampă încarcă rapid condensatorul C2 la +8V la fiecare impuls de nul. din semiperioada T /2 corespunzătoare dinamicii maxime a unghiului de conducţie de 180°. tensiunea –V fiind mai mare de 10 V. dacă viteza de variaţie este prea rapidă. în aplicaţii cu reţele de alimentare bifazate sau trifazate). R2. În caz contrar. în vederea obţinerii unei forme corecte a tensiunii triunghiulare de pe condensatorul C2.7V (corespunzătoare tensiunilor VBE1 . de reţeaua de curent alternativ (220V.dT/2. limitează semnalul la terminalul 9 la valoarea ± 0. nu se poate folosi decăt durata (T/2) . Concomitent cu încărcarea condensatorului C2. Blocul de sincronizare şi detectorul de nul au rolul de a sesiza trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare externe şi.

39. Prezenţa semireglabilului P2 condensatorului C3 . modificând starea monostabilului şi determinând descărcarea condensatorului C3. Atât timp cât tensiunea v 7>V8 (rampa de tensiune este descrescătoare). Blocarea monostabilului coincide cu blocarea comparatorului. P2 şi R6 au rolul de a stabili durata impulsurilor de aprindere. pinul 8. cum C3 este încărcat şi nu acceptă un salt brusc de tensiune. Monostabilul şi componentele externe C3. Funcţionarea monostabilului este controlată de generatorul de rampă şi comparator. În aceste condiţii. pinul 2 este pus la masă şi. Declanşarea monostabilului este realizată de către impulsurile de nul. tensiunea liniar variabilă de pe C2 de la intrarea neinversoare cu tensiunea de comandă şi reglaj al unghiului de conducţie de la intrarea inversoare. Schema bloc a circuitului integrat βAA 145.C3 R6 P2 +V 16 2 11 +V R7 Etaj iesire Bloc logic R1 9 Detector de nul Generator de rampa + V comp Monostabil 14 +V R8 220V R2 50Hz Etaj iesire 10 -V 13 C1 R3 -V 15 R5 R4 -V P1 7 8 6 K 1 3 C2 Vc +V +V Fig. comparatorul nu basculează şi monostabilul rămâne în starea de aşteptare (corespunzătoare unghiului de aprindere α). face ca la pinul 11 să avem un salt negativ de în circuitul de descărcare al tensiune. controlând în 86 . comparatorul basculează. Când tensiunea v7=V8. Inhibarea comparatorului se poate realiza prin aplicarea la pinul 6 a tensiunii +V. El va compara cele două aplicate la intrările sale. 2. la fiecare trecere prin zero a tensiunii de sincronizare. are rolul de a varia tensiunea de la pinul 11. care are loc atunci când cele două tensiuni de pe intrările sale sunt egale.

40. menţionăm că pentru comanda tiristoarelor (triacurilor ). de utilizare al circuitului integrat. tp=(R6+P2)C3 . cât şi a circuitului de sincronizare. Se obţin u16 astfel. izolarea realizându-se de cele mai multe ori cu ajutorul transformatoarelor de impulsuri sau optocuploare. Izolarea galvanică implică o separare a circuitului de comandă de poarta tiristorului. de cele mai multe ori. care determină durata impulsului de aprindere de la ieşirea circuitului integrat. În ceea ce priveşte modul Fig. la pinul 14. 15V tp Deoarece ieşirile sunt de reglabil tip “colector în gol” pentru apariţia impulsurilor este t α ϕ u10 necesară conectarea tp rezistenţelor R7 şi R8 ca în Fig. 2. 87 . 8V impulsuri de aprindere sincronizate cu alternanţa t u7 pozitivă. Blocul logic şi etajele de ieşire formează u sinc impulsuri rectangulare de durată tp şi le furnizează la u9 cele două ieşiri ale t integratului. folosirea lor în aplicaţii rămâne la latitudinea fiecărui utilizator. Formele de undă la pinii integratului. putem spune că acesta poate să comande direct circuitul poartă –catod al unui tiristor. iar la pinul 10 8V impulsuri de aprindere u8 -9V sincronizate cu alternanţa t u14 negativă. pentru o funcţionare eficentă. dar bineînţeles. 2. se impune să se realizeze o separare galvanică a acestuia de tiristor. În final.39 la tensiunea de t α ϕ alimentare a integratului. pinul 14 T respectiv pinul 10.acest fel timpul de descărcare al condensatorului. dar. există o gamă destul de mare de circuite de comandă specializate.