Capitolul 2

REDRESOARE TRIFAZATE 2.1. Introducere Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face printr-o reţea mono sau trifazată de curent alternativ (c.a.). În foarte multe aplicaţii sunt necesare surse de curent continuu (c.c.), conversia realizându-se prin intermediul redresoarelor. Utilizările tipice ale redresoarelor de mare putere sunt sintetizate în Fig. 2.1. O instalaţie de redresare se compune din : − transformatorul de reţea, care aduce tensiunea U [V] alternativă la parametrii necesari 10 5 utilizatorului sau realizează conexiuni speciale; 4 10 Radio dispozitivele redresoare ; emisie − filtrul de netezire; Tractiune 3 10 − dispozitivele de Laminare conectare şi deconectare, 2 precum şi dispozitivele de Telecomunicatii 10 Electrolize protecţie; Sudura − traductoare de curent Galvanotehnica 10 Incarcare şi tensiune şi circuite de acumulatoare măsurare, comandă şi control. La puteri mai mari de I [A] 4 2 3 10 10 5 0 10 10 10 2…3 KVA, se folosesc practic numai redresoare trifazate, Fig. 2.1. Domenii de utilizare ale redresoarelor de deoarece au următoarele mare putere avantaje : 47

asigură o încărcare simetrică a reţelei trifazate de c. a. ; riplul tensiunii redresate rezultă mai redus, fiind necesare filtre de netezire de dimensiuni mici ; − pentru aceeaşi putere transmisă circuitului de sarcină dimensiunile transformatorului de reţea sunt mai reduse ; − factorul de distorsiune al curentului absorbit de la reţeaua de c. a. este mai mic. Spaţiul limitat al lucrării nu ne permite să abordăm decât teoria ideală a redresoarelor trifazate, în care se pleacă de la următoarele ipoteze simplificatoare: − transformatorul de reţea este de putere infinită, furnizând un sistem trifazat simetric de tensiuni perfect sinusoidale; − dispozitivele redresoare sunt ideale, au rezistenţă nulă la conducţie şi infinită la blocare şi cu timpii de comutaţie nuli ; − nu există inductanţe care să se opună transferului instantaneu al curentului de pe un dispozitiv redresor pe următorul ; − circuitul de sarcină al redresorului conţine, fie o inductanţă foarte mare, care să menţină practic constant curentul continuu, fie doar o rezistenţă. În final, se va analiza şi cazul existenţei unei surse de tensiune.
− −

2.2. Redresorul trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului se dă în Fig. 2.2, iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode se dau în Fig. 2.3. La acest redresor, secundarul trebuie să fie conectat în stea, datorită modului de conectare al circuitului de sarcină, primarul transformatorului putându-se conecta fie în triunghi (ca în fig. 2.2), fie în stea. Existenţa inductanţei foarte mari din circuitul de sarcină, care ne permite să considerăm curentul continuu practic constant, defineşte aşa-numitul regim normal de funcţionare al redresorului.

R v p1 n 1 v p2

S

T n 1 v p3 n1

v1

n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 D3 L D2 D1 i D3 i D 1 i D2
I d = const

vd

Fig. 2.2. Redresor trifazat cu punct median funcţonând pe sarcină puternic inductivă.

48

Tensiunea şi curentul redresat se notează cu indicele „ d ” de la cuvântul englezesc „ direct ”. La un moment dat conduce o singură diodă, şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv, celelalte două fiind astfel polarizate invers. Dacă dioda v1 v d v 2 v3 ∆v d 2π care conduce este 3 D1 , atunci vd = v1 , 2V π π 0 dacă este D2 , + − ωt v D1 3 3 vd = v2 şi, dacă este −v 31 6V D3 , vd = v3. v12 Se obţine forma de i D1 Id undă a tensiunii redresate vd cea ωt i D2 Id reprezentată cu linie plină în Fig. ωt i D3 Id 2.3. ωt Ea conţine trei pulsuri într-o Fig.2. 3. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode. perioadă a tensiunii alternative a reţelei. Dacă notăm această perioadă cu T = 20 ms, atunci perioada şi pulsaţia tensiunii redresate var fi : 20 2π 2π Td = = 6,66ms (2.1) ωd = =3 = 3ω 3 Td T ω fiind pulsaţia tensiunii reţelei ω =2πf=314 s-1 Riplul tensiunii redresate este:
∆vd = 2V − 2V cos π = 3 2V 2

(2.2)

unde V este valoarea efectivă a tensiunii pe o infăşurare secundară a transformatorului. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia :
V davr = 1 Td
t1 + T d t1

v d dt =

1 ω Td

ω t1 + ω T d ω t1

∫ vd dω t

ωTd =

2π 3

(2.3)

Alegând originea de timp ca în fig. 2.3, tensiunea redresată va fi dată de relaţia :

v d = 2V cos ω t iar valoarea sa medie va fi dată de relaţia:

(2.4)

49

V davr

3 = 2π

+

π − 3

π 3

2V cos ω td ω t =

3 6V 2π

(2.5)

indicele avr provenind de la cuvântul englezesc „ average ” . Valoarea efectivă a tensiunii redresate este :
V drms = 1 Td
t1 + T d t1

∫ v d dt
2

=

1 ω Td

ω t1 + ω T d 2 vd dωt ω t1

V drms =

3 2π

+

π − 3

∫ 2V

π 3

2

cos 2 ω td ω t = V 1 +

3 3 4π

(2.6)

indicele rms provine de la denumirea din engleză „ root mean square ”. Considerând ( Fig. 2.2. ) avem: vd = v L + v R = v L + RI d (2.7) i D şi, ţinând cont că tensiunea medie pe o γ bobină ideală este nulă, rezultă : tg γ = r D Vdavr = VLavr + RI d VLavr = 0
Vdavr 3 6V (2.8) = R 2πR Conţinutul în armonici al tensiunii redresate vd se obţine făcând o analiză Fourier. Cu originea de timp din Fig. 2.3, tensiunea vd este o funcţie pară şi seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus ai căror coeficienţi sunt: Id = Cn =
2 Td
t1 +Td t1

0

VD

vD

Fig. 2.4. Aproximarea caracteristicii diodei.

∫ vd cos nω d dt =

2 ω Td

ω t1 + ω Td ω t1

∫ vd cos nω d dωt , n ∈N
3 6V 2 2π 9n 2 − 1 (2.9)

Cn =

3 π

+

π − 3

π 3

2V cos ω t cos 3n ω td ω t = (− 1)n +1

Raportând amplitudinea armonicii de ordin n ( 2Vdn ), care este

50

obţinem : 2Vdn Cn 2 (2.4. Curentul maxim repetitiv prin diode este : I DRM = I d (2. având aceeaşi perioadă ca şi curentul prin diodă iD .10) = = 2 Vdavr Vdavr 9n − 1 În vederea deducerii puterii medii disipate pe diodă la conducţie directă.3 s-a reprezentat cu linie întreruptă forma de undă a tensiunii la bornele diodei D1 .6V. şi 51 . adică T.15) 3 în care Id se calculează cu relaţia (2.16) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : V2 2 = davr (2. la valoarea medie a tensiunii redresate. ⎛ 1 t1+T ⎞ ⎛ t1+T 2 ⎞ 1 t1+T ⎟ + rD ⎜ 1 ∫ id ⎟ PDavr = p D dt =VD ⎜ i dt ∫ ∫ d ⎜T t ⎟ ⎜ T t dt ⎟ T t1 (2. vD = VD + rD iD (2.13) 1 1 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 PDavr = VD I Davr + rD I Drms Cu ajutorul formelor de undă din Fig. dacă conduce D1. 2. trebuie cunoscută şi tensiunea inversă maximă ce se aplică unei diode.3 se pot calcula valorile medii şi efective ale curentului printr-o diodă astfel : I Davr = 1 2π 2π 3 0 ∫ I d dω t = Id 2 1 I Drms = 2π 3 2π 3 0 ∫ I d dt = 2 2 Id 3 (2. atunci vD1 ≈ 0.14) Introducând aceste valori în relaţia (2. iar VD = 0. 2. vD1. În acest scop. se aproximează caracteristica statică a diodei prin două segmente de dreaptă ca în Fig. 2. Ea rezultă din observaţia că.12) Se observă că puterea instantanee este o funcţie periodică.egală cu valoarea absolută a coeficientului Cn . în Fig.17) Pdavr = RI d R Când se aleg din catalog diodele redresoare în afara curenţilor. Puterea instantanee disipată pe o diodă este: 2 p D = v D iD = VD iD + rD iD (2. iar VD şi rD sunt date de catalogul pentru diode.12). obţinem : I PDavr = d (VD + rD I d ) (2.8).11) unde rD ete rezistenţa dinamică a diodei.

R R π 3 Valoarea medie a curentului. Pe intervalul de timp în care conduce dioda D1.6). s-a reprezentat pentru simplificare doar secundarul transformatorului de reţea.5. vom avea i = D1 v1 R când conduceD2: i = D2 v v2 .23) 52 . între tensiunea redresată şi curentul redresat există relaţia : vd = Rid (2.21) Curentul maxim repetitiv prin diodă este: 2V I DRM = R Puterea instantanee disipată în circuitul de sarcină este : v2 pd = d R iar puterea medie se calculează cu relaţia : (2. iar dacă conduce D3. rezultă astfel relaţia : VDRRM = 6V (2. care este identică cu cea din cazul sarcinii puternic inductive (Fig. Redresor trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină pur rezistivă În schema redresorului din Fig. în cazul de faţă.3.5) şi (2. forma de undă a tensiunii redresate. Dacă sarcina este pur rezistivă. la altă scară. 2.18) 2.22) (2.v31.20) iar valoarea efectivă a acestui curent : I Drms = 1 2π − V 1 2V 2 3 2 ∫ R 2 cos ωt = R 3 + 4π π 3 π 3 (2. vD3 ≈ . vD2 ≈ v12. printr-o diodă este : I Davr 1 = 2π π − 3 ∫ 2V 6V cos ω td ω t = R 2 πR (2.dacă conduce D2. 2.).19) deci forma de undă a curentului redresat repetă.6. şi când conduce D3 : i D3 = 3 . Deci mărimile Vdavr şi Vdrms se vor calcula cu relaţiile (2.

2. acum. 2. Schema redresorului este dată în Fig. iar iT1 = Id .4. pentru calculul puterii medii disipate în circuitul de sarcină. Deducerea relaţiilor şi a formelor de undă se va face în aceleaşi ipoteze simplificatoare ca la redresorul necomandat. 2. în momentul t1.8. se trimite un impuls de comandă în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. 2. Redresor trifazat cu punct median necomandat. t1 +Td 2 ⎞ ⎞ 1⎛ V2 ⎛ 2 ⎟ Vdrms ⎜ 1 ⎜1 + 3 3 ⎟ (2. Formele de undă care intervin în funcţionare sunt prezentate în Fig. π 3 0 + π 3 i D3 ωt ωt Fig. tiristoare. După comutarea directă a acestuia (pentru comutarea directă se foloseşte curent şi termenul de aprindere).6. se foloseşte valoarea efectivă a tensiunii redresate.5.v1 2V vd v2 id i D1 v3 2V R v1 n 2v 2 n 2v 3 D1 D2 n2 R i D1 vd 2V R ωt i D2 i D2 i D3 i d D3 ωt − Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate. tensiunea redresată vd = v1 . care permit modificarea tensiunii redresate şi a curentului redresat.8 cu α. Pdavr = 1 Td t1 +Td ∫ pd dt = 2. 2. se folosesc. drept dispozitive redresoare. în forma de undă a tensiunii redresate apar pulsuri de tensiune negative datorate faptului că tiristorul continuă să conducă şi după 53 . funcţionând pe sarcină pur rezistivă.7. Dacă α > αlim = π/6 rad. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului rămâne practic nemodificată cu deosebirea că. Impulsurile de aprindere sunt aplicate tiristoarelor cu un unghi de comandă notat în Fig.24) = vd dt = ∫ ⎟ R ⎜ Td t R R ⎜ 4π ⎟ t1 ⎝ ⎠ 1 ⎝ ⎠ Spre deosebire de cazul sarcinii puternic inductive. curentului redresat şi curenţilor prin diode. Astfel. Se defineşte unghiul de comandă ca fiind unghiul electric măsurat din momentul când tiristorul devine polarizat direct (deci din momentul în care ar intra în conducţie dacă ar fi diodă ) şi până în momentul când primeşte impuls de aprindere . acum.

Formele de undă ale tensiunii redresate. iar după momentul t3 . cum le consideră unii autori [ 2 ]. 2. deoarece este polarizat invers de tensiunea de linie v12 .8. 2. Aşadar.8. care este negativă. În momentul t2. tiristorul T1 va comuta invers ( se va stinge). corespunzător aceluiaşi unghi de aprindere α. redresoarele trebuie considerate ca fiind convertoare cu comutaţia de la reţea şi nu cu comutaţie naturală. datorită inductanţei L. 2. v2 v3 α lim v dα − π 3 0 + π 3 α T1 ωt T2 i T1 i T2 T3 i T3 i T3 ωt Id ωt 1 ωt 2 ωt 3 ωt Fig.anularea tensiunii fazei la care este conectat. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : V davr α 3 = 2π π +α 3 − π +α 3 ∫ 2V cos ω td ω t = 3 6V cos α = V davr cos α 2π (2. Alegând originea timpului ca în Fig. După aprinderea acestuia. se comandă tiristorul T2.mare i T1 i T2 i T3 I d α = const v dα Fig.25) 54 . Cu T2 în v1 2V R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 T1 T2 T3 L f. când se aprinde tiristorul T3 vd = v3 şi iT3 = Id.7. impulsurilor de aprindere ale tiristoarelor şi curenţii prin tiristoare pentru α > αlim conducţie vd = v2 şi iT2 = Id . Redresor trifazat cu punct median funcţionând pe sarcină puternic inductivă. Unghiul αlim se numeşte unghi de comandă limită. care menţine circulaţia curentului.

efectivă şi repetitivă maximă ale curentului printr-un tiristor vor fi date de relaţiile : I Tavrα = I Id 3 2V 6V = cos α .27) Mărimea curentului redresat.29) Pdavrα = davrα = ⎜ ⎟ ⎜ R R ⎝ 2π ⎠ Maximul acestei puteri. în timpul funcţionării. trebuie să rezulte relaţiile deduse la aceleaşi redresoare. Relaţia (2.30) = cos 2 α Pdavr 0 Valorile medie. dar necomandate.26) = cosα Vdavr se numeşte factor de transfer static al redresorului . Particularizând relaţiile obţinute la redresoarele comandate pentru unghiuri de aprindere α = 0. se obţine din ecuaţia: Vdavr 3 6 V = cos α R 2π R Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : I dα = 2 (2. Valoarea efectivă a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdrms = 3 2π π +α 3 π − +α 3 ∫ ( 2V cos ωt dωt = V 1 + ) 2 3 3 cos 2α 4π (2.25) ne arată faptul că gama unghiului de comandă α este 3 6V la zero. unghiul de aprindere variază între 0 şi π/2 pentru alegerea tiristoarelor dintr-un catalog se vor calcula curenţii cu relaţiile I TRMα = I d = 55 . pentru o rezistenţă de sarcină R constantă. Deci caracteristica de reglaj în putere poate fi definită prin raportul : Pdavrα (2. pentru care Vdavrα variază de la 2π Raportul: Vdavrα (2. 0…π/2 rad.Indicele α semnifică faptul că relaţia aparţine unui redresor comandat.28) ⎞ V2 1 ⎛ 3 6V cos α ⎟ (2. se obţine la α = 0 .31) 2π R Dacă. din circuitul de sarcină. I Trmsα = d = cos α 2π R 3 2π R 3 3 6V cos α (2.

32) iar caracteristica de reglaj în putere este dată de raportul : Pdavrα 4π + 3 3 cos 2α = Pdavr 0 4π + 3 3 (2.31). Dacă însă unghiul de comandă variază între αmin şi π/2. i T3 i T1 2V i T2 valorile medie şi 0 ωt ωt 2 ωt 3 ωt efectivă ale acestor α 1 curenţi calculându-se cu aceleaşi relaţii T1 T2 T3 (2. 2. tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare.27). funcţionând pe sarcină pur Curentul redresat va avea. 2. i T1 i T2 i T3 i d deci valorile medii şi efective ale acesteia se vor calcula respectiv cu Fig. Pdavr 0 = V ⎜1 + 3 3 ⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ 4π ⎟ R R ⎝ R ⎝ 4π ⎠ ⎠ (2.25) şi (2. rezistivă.deduse la redresorul necomandat. tensiunea redresată va avea aceeaşi formă de undă T1 T2 T3 ca în cazul sarcinii puternic inductive. v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Dacă unghiul de comandă al v 12 v 23 R v dα v 31 tiristoarelor α < π /6 = αlim.10.9 în care s-a reprezentat doar secundarul transformatorului de reţea. Formele de undă ale impulsurilor de comandă ale sarcină se va calcula tiristoarelor. 2. deci curenţii v2 prin tiristoare vor fi şi ei pulsuri sinusoidale.33) 56 . 2. relaţiile (2.9. acum cu relaţia : Pdavrα = 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ Vdrms V2 ⎛ α ⎜1 + 3 3 cos 2α ⎟ . aceeaşi formă de undă v1 vd cu vd . Valoarea maximă a tensiunii pe un tiristor şi în acest caz este 6V . Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe o sarcină pur rezistivă Vom folosi schema din Fig.31 ) pentru α = αmin. Redresor trifazat cu punct median comandat.5. la altă scară. Puterea medie ωt disipată în circuitul de Fig. atunci curenţii se vor calcula cu relaţiile ( 2.

34) iar valoarea efectivă : Vdrmsα = 3 2π π − +α 3 ∫( π 2 2V cos ωt dωt = V ) 2 2π ⎞ 5π − 6α 3 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ 4π 4π ⎝ α > π/6 (2. în momentul t1. În momentul t3. În momentul t2. iar id =0. Valoarea medie a tensiunii redresate este : Vdavrα = 3 2π π − +α 3 ∫ π 2 2V cos ωtdωt = 3 2V 2π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ α > π/6 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. se va aprinde T2. α > π /6 rad. deci şi iT1 = 0.Diferenţele semnificative apar atunci când unghiul de comandă al tiristoarelor devine. Astfel. După aprinderea acestuia. id =iT1 = v1/R . corespunzător unghiului de comandă α.35) Se observă că.10. acest regim de lucru al redresorului numindu-se regim de curent întrerupt. Există intervale de timp în care curentul redresat este nul. şi tiristorul T1 se va stinge natural. Valorile medie şi efective ale curentului printr-un tiristor se vor calcula acum cu relaţiile : π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ I Tavrα = 1 − sin⎜ α − ⎟⎥ 2π R ⎢ 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ I Trmsα = 2π ⎞ V 5π − 6α 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 3 ⎠ R 12π 4π ⎝ (2. 2. apoi funcţionarea se repetă. vd = 0. Formele de undă corespunzătoare acestei situaţii sunt date în Fig.36) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este: V2 V 2 ⎡ 5π − 6α 3 2π ⎞⎤ ⎛ − Pdavrα = drmsα = sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 π π R R ⎢ 4 4 3 ⎠⎥ ⎝ ⎣ ⎦ iar caracteristica de reglaj în putere este: (2. deci vd = v2.vd = v1. tensiunea v1 = 0. id = iT2 = v2/R. se trimite un impuls în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. gama posibilă de variaţie este α = 0…5π/6 rad. în cazul sarcinii pur rezistive.37) 57 .

2. Valoarea medie a tensiunii redresate va fi dată de relaţia : VdavrP 3 = π Id = const. cu sarcină puternic inductivă. t 2 ] conduc D1 şi v 12 v 23 v 31 i D 1 D4 şi. În cazul conexiunii în punte. secundarul transformatorului de reţea poate fi conectat fie în stea. ∫ − π 6 π 6 6V cos ωtdωt = 3 6V π (2. 2.38) 2. iar pulsaţia acesteia ωd = 6ω. rezultă imediat i D3 D D 4 i D4 3 vd = v12 . De v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 aceea.33 ms. t3 ] . α > π/6 = 4π + 3 3 (2.11. Redresor trifazat în punte. Se păstrează conexiunea în stea pentru a putea compara relaţiile corespunzătoare acestui redresor cu cele de la conexiunea cu punct median.a. conduc D1 şi D6 şi vd = -v31 ş. fie în triunghi. 2. Într-adevăr. iar formele de undă aferente funcţionării sunt date în Fig. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este prezentată în Fig. Tensiunea redresată conţine deci 6 pulsuri într-o perioadă a tensiunii alternative de reţea.m. necomandat. cele mai mari în valoare absolută pe acel interval de timp.12. i D5 D 5 D 6 i D6 Pentru intervalul t ∈ [t 2 .39) 58 .6. se găsesc în S R T conducţie 2 diode şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv şi cea cu potenţialul catodic cel mai negativ. mare vd Fig.11.d. La un moment dat.Pdavrα Pdavro 2π ⎞ ⎛ 5π − 6α − 3 sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ ⎝ . forma de undă a tensiunii redresate este înfăşurătoarea tensiunilor de linie. necomandată. deci perioada tensiunii redresate este Td = T/6 =3. pentru v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 intervalul de timp t ∈ [t1 . Redresor trifazat în punte. considerând diodele în conducţie D i D1 D2 2 drept legături electrice. R L f.

2.43) R π R iar valorile medie.12. este necesar un 6V număr dublu de diode. t 2 ] . Rezultă de aici că. Id diodele trebuie alese ca să reziste la i D2 i D4 i D6 i D4 ωt tensiunea inversă I d egală cu jumătate din ωt valoarea necesară la Fig. Se observă că.această valoare fiind dublă faţă de cea de la redresorul cu punct median.13 6V (2.40) adică aceeaşi mărime 2V ωt 2 ωt 4 ωt 6 ca la redresorul cu ωt 3 ωt 1 ωt 5 ωt 1 ωt punct median. în care conduc D1 şi D4.41) 6⎠ ⎝ Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsP = 3 π ∫( − π 6 π 6 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 1 3 + 3 2π (2. Indicele P semnifică conexiunea în punte. în v 23 −v12 v 31 −v 23 v12 −v 31 cazul redresorului în vd ∆v d punte. dar. dioda D2 este polarizată invers de tensiunea de linie v12. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresorul cu punct curenţilor prin diode.42) Curentul redresat se calculează cu relaţia : V 3 6V I d = davrP = (2. pentru π 0+ π ωt − aceeaşi valoare medie 6 6 i i D1 i D3 D5 a tensiunii redresate. median. pe intervalul t ∈ [t1 . a cărei valoare maximă (amplitudine) este : VDRRM = 6V v1 v2 v3 (2. Riplul tensiunii redresate este : π⎞ ⎛ ∆vdP = 6V ⎜1 − cos ⎟ = 0. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-o diodă vor fi: 59 .

Folosind formele de undă din Fig. 2.44) π R π R 3 3 Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : V2 54 V 2 PdavrP = davrP = 2 (2.45) R π R Pentru analiza conţinutului în armonici al tensiunii redresate în cazul conexiunii în punte şi ţinând cont că pulsaţia tensiunii redresate este ωd = 6ω . Forma de undă a tensiunii redresate vd rămâne aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive.14.7. Redresor trifazat în punte. I DRM = I d (2.12. iar coeficienţii săi se vor calcula cu relaţia : Cnp = 6 π π − 6 ∫ π 6 6V cos ωt cos 6nωtdωt = (− 1)n+1 6 6V 1 π 36n 2 − 1 (2.Id I 6V 3 2V = .47) VdavrP VdavrP 36n 2 − 1 2. se vor obţine formele de undă din Fig.13 (2.13. rezultă următoarele valori ale curenţilor prin diode : I Drms = I DRM = 1 vdrms V 3 3 = 1+ R 2π 3 R 6V R I Daver = 1 vdavr 6V = 3 R π R (2. necomandat. I Drms = d = . 2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Considerând schema din Fig. 2.14. seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus.46) Raportând aceşti coeficienţi la valoarea medie a tensiunii redresate obţinem amplitudinea normată a armonicii a n-a : Cnp 2VdnP 2 = = (2.48) R R Forma de undă a curentului printr-o diodă repetă curentul redresat. Cu originea de timp aleasă în Fig. 2. dar numai pe intervalul de timp în care se găseşte în conducţie.49) 60 . Curentul redresat id repetă la altă scară forma de undă a tensiunii redresate. I Davr = rezultă că armonicile vor avea frecvenţa f n = 6nf = 300nHz. Riplul curentului redresat va fi : ∆v 6V ∆id = d = 0.

Formele de undă ale tensiunii redresate. 2. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină puternic inductivă. 2. aşa cum se vede în R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 v 12 T2 i T2 T4 i T4 T6 i T6 I d = const. Formele de undă ale tensiunii redresate şi ale curenţilor prin tiristoare. R n 2v 3 n 2 v 23 v 31 i T 1 T1 i T3 T3 i T5 T5 L f. Puntea redresoare trifazată având sarcină pur rezistivă. fiecare tiristor trebuie comandat cu două impulsuri decalate între ele cu π/3 rad. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este dată în Fig.14. împreună cu impulsurile de comandă.8.15 şi este aceeaşi ca în cazul redresorului necomandat.Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜3 + 9 3 ⎟ PdavrP = drmsP = 2π ⎟ R R ⎜ ⎝ ⎠ (2. 2. Deoarece curentul de sarcină se închide în cazul conexiunii în punte.50) 6V 6V R 6V R v12 −v31 v23 −v12 v31 −v23 vd id i D1 i D4 i D6 i D3 i D2 i D5 i D4 6V R v1 D 2 i D2 D 4 i D4 D 6 i D6 ωt ωt ωt n 2v 2 n 2v 3 n 2 v 12 v 23 v 31 i D D1 1 i D3 D 3 i D5 D 5 R id vd Fig. prin două tiristoare.15.16. vd 61 . Redresor trifazat în punte complet comandată. mare Fig.Din acest motiv. doar că diodele sunt inlocuite cu tiristoare. curentului redresat şi curenţilor prin diode.13. 2. sunt date în Fig. Fig. de câte ori se trimit impulsuri de comandă trebuie comandate ambele tiristoare care trebuie să conducă. 2. 2.

2.51) Ca şi la redresorul cu punct median. Fig. ωt T4 în momentul t2. domeniul de variaţie al unghiului de comandă este α = 0…π/2 rad. vd = v12 În momentul t2 se comandă T1 şi T6 . la pornire π − 0 + π ωt sau în cazul 6 6 T1 regimului de curent ωt T2 întrerupt. valoarea tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. 6V α În realitate. în continuare rămânând în conducţie T1 şi T6.v31. medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : VdavrαP = 3 π π +α 6. la unghiuri ωt T3 mari de comandă α. a. se trimit Id impulsuri de i T4 i T6 i T2 i T4 comandă către T2 şi ωt Id T6 ş. el fiind deja în vd conducţie. m. după aprinderea acestora. 2. şi la redresorul în punte.16.16.Fig. se trimit impulsuri în circuitul poartă – catod al tiristoarelor T1 şi T4 şi.52) 62 . În momentul t1 . în cazul sarcinii puternic inductive. Aprinderea lui T6 face ca T4 să fie polarizat invers de tensiunea de reţea v23 şi să se stingă. iar vd = . d. ωt T5 tiristorul T1 poate fi ωt T6 găsit blocat. 2. În i i i T1 T5 T3 ωt momentul t3. π − +α 6 ∫ 6V cos ωtdωt = 3 6V cos α = VdavrP cos α π (2. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. corespunzător unghiului de comandă α. în momentul t2 n-ar mai v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 12 − v 31 trebui comandat şi T1. S-ar crede că. Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαP = 3 π π +α 6 π − +α 6 ∫ ( 6V cos ωt ) dωt = 3V 2 1 3 + cos 2α 3 2π (2.16. Alegând ωt ωt 1 ωt 2 ωt 3 originea de timp ca în Fig.

9. 2.Din Fig. v 12 v 23 deci valorile sale medie şi efectivă se vor v 31 i i T T1 T2 T1 calcula cu relaţiile (2. se vor folosi următoarele relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor : V 6V I TavrαP = davrαP = cos α 3R π R 63 . funcţionând pe sarcină pur rezistivă În Fig. În primul caz. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină pur rezistivă.52 ).51 ) şi ( 2. dacă α > π/3rad = αlimP . În acest caz. Redresor trifazat în punte complet comandată.18.54) π R π R Pentru alegerea tiristoarelor. sunt date în Fig. dar valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula cu aceleaşi relaţii. mărimile de mai sus se calculează pentru cel mai mic unghi de comandă care apare în timpul funcţionării. doar pe intervalele de vd timp în care se găsesc în conducţie. Curentul în circuitul de sarcină este : V 3 6V I d = davrαP = cos α (2. formele de undă ale impulsurilor de comandă. în forma de undă a tensiunii redresate vor aparea şi pulsuri de tensiune negativă.17. 2 i T3 T3 Curentul redresat repetă la scara de 1/R T4 i T4 forma de undă a tensiunii redresate.53) π R R iar valorile medie. 2.17. Plecând de la aceste forme de undă. tensiunii şi curentului redresat şi ale curenţilor prin tiristoare. este dată schema punţii trifazate complet comandate având sarcină pur rezistivă.16 se observă că. 2. trebuie analizată funcţionarea şi deduse relaţiile de interes separat pentru α ≤ π/3 şi α ≥ π/3. Se observă că forma de undă a tensiunii redresate rămâne la fel ca în cazul v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 funcţionării pe sarcină puternic inductivă. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-un tiristor sunt : 6V 3 2V I TavrαP = cos α I TrmsαP = cos α I TRMαP = I d (2. 2. Fig. iar i T5 T5 T6 i T6 formele de undă ale curenţilor prin id R tiristoare vor fi identice cu cele ale curentului redresat. 2.

55) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜ 3 + 9 3 cos 2α ⎟ PdavrαP = drmsαP = α < π/3 (2. se trece la regim de 6V vd lucru de curent întrerupt. deoarece T1 curenţilor prin tiristoare pentru α < π/3. în ωt T2 T1 momentul t1. 2.18. v21 = 0. vor trebui deduse alte relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale acesteia : VdavrαP 3 = π π − +α 6 π 2 ∫ π 2 6V cos ωtdωt = 3 6V π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 6 ⎟⎥ α > π/3 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. curentului redresat şi T1 împreună cu T6 . În continuare.57) VdrmsαP = 3 π π − +α 6 ∫( 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 π⎞ 2 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 2π ⎝ 3⎠ α > π/3 (2.I TrmsαP = VdrmsαP 3R = V 3 3 1+ cos 2α α < π/3 R 2π (2. rămânând stins n-ar avea pe unde să se închidă curentul redresat. În i T3 i T1 i T5 ωt momentul t2. vd = v21 .19.56) ⎜ ⎟ R R ⎝ 2π ⎠ Dacă unghiul de v 12 − v 31 v 23− v 12 v 31 − v 23 comandă al tiristoarelor devine α α > π/3 rad. se comandă să ωt T4 T3 T4 conducă tiristoarele T1 şi T4 şi. Formele de undă ale impulsurilor de momentul t3 trebuie comandat comandă. după aprinderea lor. căruia id îi corespund formele de undă din Fig. id = 0 şi vd = 0. 2. Deoarece forma de undă a tensiunii redresate se modifică. ωt T6 T5 iT1 = iT4 = id = v21/R . Astfel. tensiunii.58) 64 . deci iT1 = iT4 = 0 şi cele două i T4 i T6 i T4 ωt i T2 tiristoare se vor stinge natural. ωt Este acum foarte clar de ce în Fig.

10.19. acum cu relaţia : π ⎞⎤ V2 ⎡ 9 ⎛ (2. 2. Puntea trifazată Fig.mare undă corespunzătoare funcţionării cu vd unghiul de comandă α < π/3 rad se dau în Fig. 2. iar formele de L f. Redresor trifazat în punte semicomandată. Formele de undă ale impulsurilor Puterea medie disipată în de comandă. care v 31 D 1 i D1 i T 1 T1 permite totuşi modificarea tensiunii redresate.60) PdavrαP = 6− sin ⎜ 2α − ⎟⎥ α > π/3 π R ⎢ 2 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ α > π/3 (2. R inductivă se dă în Fig. 2. curentului redresat şi circuitul de sarcină se va calcula curenţilor prin tiristoare pentru α > π/3.20. S-a ajuns la v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 puntea semicomandată. care devin : I TavrαP = 6V⎡ π ⎞⎤ ⎛ 1 − sin ⎜ α − ⎟⎥ = ⎢ 6 ⎠⎦ π R⎣ ⎝ I TrmsαP = v 12 − v 31 vd α v 23 −v 12 v 31 − v 23 6V 0 π 2 id − T1 π 6 T2 T5 ωt ωt ωt π⎞ 3 V ⎛ = 2− sin ⎜ 2α − ⎟ R 2π ⎝ 3⎠ T4 T5 i T5 i T1 T3 T6 i T3 i T6 i T2 i T5 ωt ωt i T4 ωt Fig. mai economică. tensiunii. funcţionând pe sarcină puternic inductivă În cazul conexiunii în punte.59) ωt 1 ωt 2 ωt 3 2.În mod corespunzător.21.20. curentul redresat circulă prin două dispozitive redresoare înseriate. se vor modifica şi valorile medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor. 2. Formele de undă se înţeleg semicomandată cu sarcină puternic imediat dacă se ţine cont de faptul că un inductivă. d 65 . D 2 i D2 i T2 T2 Schema redresorului trifazat în i i T3 T3 D 3 D3 punte semicomandată cu sarcină puternic I = const. A apărut astfel ideea ca doar unul din cele două dispozitive să fie comandat. v 12 v 23 echipată cu trei tiristoare şi trei diode.

valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2 3 VdavrαPS π +α ⎡ π ⎤ 2 π⎞ 3 ⎢ 6 ⎛ = 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos⎜ ωt − ⎟dωt ⎥ ⎥= 2π ⎢ − π∫+ α 3⎠ π ⎝ ⎢ 6 ⎥ 6 ⎣ ⎦ = 3 6V 1 + cos α π 2 (2.61 ) că. dioda I d D3 începe să conducă. Cu originea de timp aleasă. fiind polarizată I d invers. gama de variaţie a unghiului de comandă este α = 0…π. 2. se comandă să conducă T1 şi. Deci.62) 66 . la puntea semicomandată. Deci. În momentul de comandă. iar o diodă α atunci când devine polarizată vd 6V direct. după prin tiristoare şi diode pentru α < π/3 rad aprinderea acestuia tiristorul T1 se va stinge fiind polarizat invers de tensiunea de reţea v12 . 2. m. Se observă că perioada tensiunii redresate este acum Td = T/3 = 20/3 = 6. tensiunii redresate şi curenţilor t3.21. d.v31. Formele de undă ale impulsurilor rezultând vd= . intră în conducţie D1 şi se blochează D3 ş.61) şi indicele PS semnifică faptul că relaţia aparţine punţii trifazate semicomandate. t 4 ] . a. conduc T2 şi D3 şi vd = v23. pe intervalul ωt 2 ωt 4 ωt t ∈ [t . În momentul t1.66 ms. Se mai observă din ( 2. rezultând formele de undă din Fig.tiristor intră în conducţie atunci v12 −v 31 v 23 −v12 v 31 −v 23 v 21 când este comandat. după π π π − 0 + ωt 6 2 aprinderea acestuia se vor găsi 6 T1 T3 T2 T1 în conducţie T1 şi D2 . iar dioda i D1 i D2 i D3 ωt 3 ωt 1 ωt D2 se blochează. t ] conduc T1 şi D3.21.. În momentul t4. pe intervalul t ∈[t 3 . Fig. În momentul t2. Valoarea efectivă a tensiunii redresate este : VdrmsαPS = π ⎤ ⎡ π +α 2 3 ⎢ 6 2 π⎞ ⎥ 2 2 2⎛ ∫ 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos ⎜ ωt − 3 ⎟dωt ⎥ = 2π ⎢ − π +α π ⎝ ⎠ ⎥ ⎢ 6 ⎦ ⎣ 6 =V 3+ 9 3 (1 + cos 2α ) 4π α < π/3 (2. se comandă T2 şi. deci i T3 i T1 i T2 ωt vd = v12 .

i T1 i T2 i T3 În momentul t2. în momentul t1. dar pentru un unghi α vd 6V de comandă α > π/3. d.21. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. m.v12 ş. π] În Fig. conduc T1 ωt 2 ωt 4 ωt şi D1 şi. pe intervalul t ∈ [t 3 . Fig. t3 ] . devine ωt I polarizată direct dioda D1.63) I TRMαPS = I DRMαPS = I d = α ∈ [0. se comandă T1 şi. În momentul t3. vd = 0.65) 67 . ca urmare. t 4 ] conduc T2 şi D1 şi vd = . 2.22.Valorile medie. astfel că pe ωt I d intervalul t ∈ [t 2 . 2. Valoarea medie a tensiunii redresate este: π 3 6V (1 + cos α ) 2π R VdavrαPS 3 2 3 6V 1 + cos α = ∫ 6V cos ωtdωt = π 2π − π + α 2 6 α > π/3 (2. şi d i D2 ωt 1 i D3 ωt 3 i D1 i D2 intră în conducţie.22 sunt date aceleaşi forme de undă ca în v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 Fig. Astfel. stinge fiind polarizat invers de tensiunea v12. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin diode şi tiristoare se calculează cu relaţia : V 6V (1 + cos α ) I TavrαPS = I DavrαPS = davrαPS = 3R 2π R I TrmsαPS = I DrmsαPS = Id 3 = VdavrαPS 3R = 3 2V (1 + cos α ) 2π R (2. tensiunii redresate şi curenţilor prin după aprinderea sa.64) deci se obţine aceeaşi relaţie (2. 2. a. π π 0 + − ωt după aprinderea acestuia vor 2 2 T3 T1 T1 T2 conduce T1 şi D3 . T1 se va tiristoare şi diode pentru α > π/3 rad.61). se comandă T2 şi. iar vd = -v31 . În schimb valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαPS = 3 2π π − +α 2 ∫ 6V π 2 2 cos 2 ωtdωt = 3V π−α 1 + sin 2α α > π/3 2π 4π (2.

valorile calculate cu cele două relaţii coincid ⎣3 ⎦ π pentru α = rad. 2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Schema redresorului şi a circuitului de sarcină este dată în Fig. vd Şi forma de undă a tensiunii Fig.Se obţine o relaţie diferită de (2.66) I TavrαPS = I DavrαPS = 2π R d 68 . 2. şi valorile medie. iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru cazurile α < π/3 şi α > π/3 sunt date în v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Fig. deci pentru calculul valorii efective a ⎡ π⎤ tensiunii redresate trebuie folosite relaţia (2. π⎥ . atât pentru α < π/3.61) şi respectiv (2.65 ) pentru α > π/3.23.24 şi respectiv Fig. puternic inductive. ⎥ şi (2. vor trebui utilizate alte relaţii pentru calculul valorilor medie. forma de undă a tensiunii redresate. Domeniile în i T3 T3 D 3 i D3 care conduc tiristoarele şi diodele rămân I = const.62) pentru α < π/3 şi (2. Modificări apar în formele de undă ale curentului redresat şi curenţilor prin tiristoare şi diode.62) pentru α ∈ ⎢0. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin tiristoare şi diode se vor calcula cu relaţii unice (2. curentul redresat id = vd/R.63). R aceleaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. Id . în cazul sarcinii pur v 31 i i T 1 T1 D 1 D1 rezistive. Puntea redresoare trifazată semicomandată. va fi dat de o relaţie unică în 3 toată plaja de variaţie a unghiului de comandă α. 2. Desigur.25. 2.65) ⎣ 3⎦ π ⎤ ⎡ prntru α ∈ ⎢ . astfel : 6V (1 + cos α ) (2. la altă scară. Deoarece curentul redresat. Valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula tot cu relaţiile (2. deci D 2 i D2 i T2 T2 forma de undă repetă.62). Puntea trifazată semicomandată cu sarcină pur redresate este aceeaşi ca în cazul sarcinii rezistivă.11. 2. Ca şi la v 12 v 23 redresoarele anerioare. Din acest motiv. efectivă şi maximă repetitivă ale acestor curenţi. cât şi pentru α > π/3.23.

α ∈ ⎢ 3 . α ≥ 3 ⎝ ⎠ ⎩ (2.24. 3 ⎥ π R 4 ⎣ ⎦ ⎪ ⎥ ⎢ ⎦ ⎣ PdavrαPS = ⎨ (2.69) 2 ⎪ 9V ⎛ π − α 1 ⎞ ⎡π ⎤ ⎪ R ⎜ 2π + 4π sin 2α ⎟.67) ⎧ 6V ⎡ π⎤ . ωt Fig. ⎥ ⎪ R ⎪ ⎣ 2⎦ (2. π⎥ ⎝ ⎠ ⎣ ⎦ ⎩ 69 . redresorul intră în regim de curent întrerupt.25.25. pentru α > π/3 rad. că. I TrmsαPS = I DrmsαPS ⎧V 3 3 ⎪ (1 + cos 2α ). π⎥ ⎪ R sin α. 2.v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 α vd id T1 T2 T3 ωt T1 ωt ωt v 12− v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 vd T1 i T1=i D3 α i T1 i D3 i T2 i D1 i T3 i D2 id 6V ωt T2 T1 T3 i T2= i D1 i T3= i D2 ωt ωt Fig. α ∈ ⎢0. α ≤ π 1+ 4π 3 ⎪R =⎨ π ⎪V 3 ⎛ α ⎞ 3 ⎪ R 2 ⎜1 − π ⎟ + 4π sin 2α . Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : ⎧ 3V 2 ⎡ 3 3 ⎤ π⎤ (1 + cos 2α )⎥.68) I TRM = I DRM = ⎨ ⎡π ⎤ ⎪ 6V . α ∈ ⎢ ⎣2 ⎦ ⎩ Se observă din formele de undă din Fig. 2. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α > π/3. 2. α ∈ ⎡ ⎪ ⎢1 + ⎢0. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α < π/3.

se obţine pentru constanta de integrare : 2V π ⎛ ⎞ A=− cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ (2. notat în Fig.2.26. există relaţia : funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită. funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită Cele două situaţii limită analizate până acum au avut o sarcină cu inductanţă foarte mare sau o sarcină pur rezistivă.70) dt Alegând originea de timp ca în Fig. ecuaţia ( 2. între Fig. Redresor trifazat cu punct median comandat. 2.27 sunt date formele de i T1 i T2 i T3 i d undă ale tensiunii şi curentului redresat.26. În situaţia considerată.73) tgϕ = R iar A este constanta de integrare. 2. Schema unui redresor cu punct v 12 v 23 vd median comandat ce are drept sarcină o v 31 inductanţă finită este prezentată în Fig.72 ).70 ) devine: di π⎞ ⎛ ωL d + Rid = 2V cos⎜ ωt + α − ⎟ (2.74) R 3 ⎝ ⎠ Introducând această valoare în relaţia ( 2. în marea majoritate a aplicaţiilor. care se determină din condiţia iniţială a curentului. iar în Fig. Redresor trifazat cu curentul redresat şi tensiunea redresată punct median comandat.71) dωt 3⎠ ⎝ iar soluţia acestei ecuaţii diferenţiale este : 2V π ⎛ ⎞ id = cos ϕ cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ + Ae −ωtctgϕ (2. 2. 2. Presupunând iniţial că id (0) = 0.72) R 3 ⎝ ⎠ în care unghiul φ este definit prin : ωL (2. În realitate.27 cu αc .26. T1 T2 T3 L 2.75) Unghiul de conducţie al unui tiristor. di vd = L d + Rid (2. rezultă : id = ⎡ ⎛ 2V π π ⎞ ⎛ ⎞⎤ cos ϕ ⎢cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ − e −ωtctgϕ cos⎜α − − ϕ ⎟ ⎥ 3 3 R ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. sarcina are o inductanţă v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R finită. se va calcula cu relaţia : id (ωt = α c ) = 0 .12. obţinându-se : 70 .

76) cos⎜ α c + α − − ϕ ⎟ = e −αcctgϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ Curbele obţinute prin rezolvarea acestor ecuaţii.28. grafică a unghiului αc .75). Curentul redresat se va calcula cu relaţia (2.π π ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ (2. Pentru un circuit de sarcină dat. 2. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdavrα = 3 2π αc ∫ 0 π⎞ ⎛ 2V cos⎜ ωt + α − ⎟dωt = 3⎠ ⎝ ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ 3 2V = 2π αc ≤ 2π 3 (2. iar tensiunea redresată va avea forma de undă reprezentată în Fig.27.27.78) Valoarea medie a curentului redresat fiind : 71 . Nomograme pentru determinarea grafică a unghiului de conducţie αc. Forma de undă a tensiunii redresate şi a curentului redresat.27. 2. 2. apoi pentru un anume unghi de comandă α . 2. care permit determinarea v1 2V 2V v2 π 3 π α− 3 v3 vd ωt 0 330 ° 310 ° 290 ° 270 ° 250 ° α + α c α α 90 ° i T3 i ′d id T1 T2 i T2 αc T3 i T3 ωt ωt 230 ° 210 ° 190 ° 170 ° 75 ° 60 ° 45 ° 30 ° i T1 αc 150 ° ϕ = 0 α 30 ° 60 ° 90 ° 120 ° 150 ° 15 ° Fig. se stabileşte regimul de curent întrerupt. Fig. la care se cunosc R şi L. se determină iniţial unghiul φ.77) 3 Curentul redresat are forma de undă id reprezentat cu linie continuă în Fig. cu linie continuă îngroşată. Prin redresor.28 unghiul αc . se determină din Fig. 2. sunt date în Fig. Se pot întâlni două situaţii : 2π 1) α c < (2. 2.28.

83) 3 3 ⎝ ⎠ care rezultă din caracterul periodic al curentului redresat. de regulă. dar constanta de integrare A se va calcula din ecuaţia : 2π ⎛ 2π ⎞ id (0 ) = id ⎜ ⎟ α C > (2.27 cu i′ d .79) Curentul mediu printr-un tiristor se va putea determina cu : I davr = I davrα π⎞ π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ ⎢ 3 2π R ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ⎝ 2π αc ≤ (2.84) Introducând constanta A calculată cu (2.Vdavrα 3 2 V ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ 2π ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ α c ≤ R 2π R ⎢ 3 3 3 ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. în regim permanent.72).72). analiza se face folosind calculatorul.81) 3 expresiile care se obţin fiind extrem de complicate şi. a curentului printr-un tiristor şi a puterii medii disipate în circuitul de sarcină se pot calcula cu relaţiile : I Tavr = 2 Pdavr = RI drms (2. 2. obţinem : 72 . 2π 2) α C > (2.80) 3 Valorile efectivă a curentului redresat. Curentul redresat va avea aceeaşi expresie ca în ecuaţia (2. Deci : I drms = 3 c2 id dωt 2π ∫ 0 α I Trms = I drms A+ 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ = R 3 ⎠ ⎝ + 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜α + − ϕ ⎟ R 3 ⎠ ⎝ Ae − 2π ctgϕ 3 (2. curentul redresat va avea forma de undă notată în Fig.84) în (2.82) 3 În această situaţie. iar redresorul nu va lucra în regim de curent întrerupt.

În acest scop. în ecuaţia (2.88) ∫ id dωt 2π 0 Se obţin relaţii chiar mai complexe decât în cazul funcţionării redresorului în regim de curent întrerupt.27 cu linie continuă completată cu cea cu linie întreruptă). id ⎜ cos⎜ − + α i − ϕ ⎟ ⎟ = 0 ⇒ cos⎜ + α i − ϕ ⎟ = e 3 ⎠ ⎝ 3 ⎝ 3 ⎠ ⎠ ⎝3 (2. 2. Pentru un anume raport L/R. se obţine : 2π 73 .89) Din ultima ecuaţie. după unele calcule intermediare.86) 4π 3 2π Pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curenţilor prin tiristoare. respectiv pentru un anumit unghi φ.75) permite determinarea unghiului de comandă αi care.75) punem condiţia : − ctgϕ ⎞ ⎛ π ⎛ 2π ⎞ ⎞ ⎛π α = αi . dacă va fi depăşit. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : 2π 3R 3 2 2 Pdavr = RI drms = (2. iar valorile sale medie şi efectivă vor fi : id = 2π 3 6V 3 3 cos α Vdrms = V 1 + cos 2α α C > (2.87) id având expresia dată de relaţia (2.⎡ ⎤ 2V π ⎞ −ωtctgϕ 3 sin (α − ϕ) ⎥ ⎛ cos ϕ⎢ cos t e − ω + α − − ϕ ⎟ ⎜ 2π ⎢ ⎝ ⎥ R 3 − ctgϕ ⎠ 3 ⎢ ⎥ 1 e − ⎣ ⎦ 2π αC > (2. va conduce la apariţia regimului de curent întrerupt.83).85) 3 Forma de undă a tensiunii redresate va fi aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive (cea reprezentată în Fig. ecuaţia (2. se pot folosi relaţiile : I V 6V cos α I Tavr = davr = davrα = 3 3R 2π R Vdavrα = 2π I Trms = I drms 3 = 1 3 2 2π id dωt α C ≥ ∫ 2π 0 3 (2.

13. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcini doar inductanţa L şi sursa e. rezistenţele care apar sunt reduse.91) devine: 74 . s-a considerat Fig. în astfel de situaţie. 2. neglijarea rezistenţei simplifică considerabil calculele. astfel încât să nu 0. ecuaţia (2.29.30. 0 10 20 1 R L Fig. în Fig. 2. În circuitul de sarcină.90).30.90) Pe baza relaţiei (2. în circuitul de sarcină apar surse de tensiune cu polaritate opusă tensiunii redresate .5 apară regimul de curent întrerupt nici la cel mai mare unghi de comandă. Astfel. cu tensiuni contraelectromotoare.29. 2. Nomogramă pentru determinarea inductanţei care evită regimul de curent întrerupt. 2. Totodată. întrucât. Relaţiile care apar în acest v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 e − + caz vor fi deduse tot pentru redresorul v 12 v 23 vd v 31 trifazat cu punct median a cărui schemă este dată în Fig.tgα i = ctgϕ + 3 − ctgϕ − 3 e ( ) 3ctgϕ − 1 + ( 3ctgϕ + 1)e − 2π ctgϕ 3 2π ctgϕ 3 − (2. sau când încarcă baterii de acumulatoare.91) vd = L d + e dt Alegând originea de timp în momentul t3 . când se comandă T2. Funcţionarea redresoarelor comandate pe sarcini care au tensiuni contraelectromotoare Atunci când redresoarele comandate alimentează motoare de c. s-a reprezentat dependenţa mărimii cosαi în funcţie cosα i de raportul L/R.c. se poate scrie relaţia : di (2. Graficul permite dimensionarea inductanţei L. 2. s-a i T1 i T2 i T3 i d considerat numai secundarul. La T1 T2 T3 L transformatorul de reţea.

αc αc Forma de undă a T3 T1 T2 tensiunii redresate rezultă i′ astfel: în momentul t1.94) care conduce la : e π⎞ π⎞ ⎛ ⎛ (2. 2. În momentul t3. Deoarece valoarea medie a tensiunii la bornele unui inductor ideal este nulă. în ωt 1 ωt 2ωt 3 ωt momentul t2.96) 1) α c ≤ 3 În această situaţie. căruia îi corespund formele de undă reprezentate cu linie continuă în Fig. d după aprinderea acestuia vd = v1 .97) vd α 2V şi.a. După unghiul αc . se d i T2 i T3 ωt i T3 i i T1 comandă să conducă T1 şi. valoarea medie a tensiunii redresate este : v1 v2 v3 Vdavrα = e (2. Valoarea medie a curentului redresat este : 75 . şi acum există două situaţii posibile : 2π (2. şi după aprinderea sa.31.95) αC sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟ = 3⎠ 3⎠ 2V ⎝ ⎝ Ca şi în paragraful anterior. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresat se anulează. curentul Fig.m.did 2V π⎞ e ⎛ = cos⎜ ωt + α − ⎟ − dωt ωL 3 ⎠ ωL ⎝ a cărei soluţie. vd = e.93 ) . în condiţia iniţială id(0) = 0 . iar curentul redresat va fi dat de ecuaţia (2. vd= v2 ş. deci curentului redresat. În continuare. 2. cele două arii e 0 π haşurate din Fig.93) Unghiul de conducţie α c se determină din : id (α c ) = 0 (2. prin redresor se stabileşte regimul de curent întrerupt. 2.d. ca urmare.92) (2. este : π ⎞⎤ e 2V ⎡ ⎛ π⎞ ⎛ id = ωt sin ⎜ ωt + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ − ⎢ ωL ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ωL ⎝ (2. se comandă T2 . Condiţia iniţială este într-adevăr cea impusă.31 sunt α − ωt 2V 3 α egale.31. tiristorul T1 se va stinge natural. tensiunea pe inductor fiind nulă.

există pericolul ca.26 3 6V (2. Pentru aceasta. să fim la limita întreruperii 2π curentului redresat. care modifică unghiul de comandă. Acest fenomen apare atunci când tensiunea instantanee de pe faza tiristorului comandat este mai mică decât e. instalaţia trebuind să fie prevăzută cu regulatoare de curent.I davr = = 3 c id dωt = 2π ∫ 0 ⎡ ⎛ π ⎞⎤ ⎫ π⎞ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ + sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎬ ⎠⎦ ⎭ ⎝ ⎠ ⎣ ⎝ αc ≤ α 3 2V ⎧ ⎛ π ⎞ αc π⎞ ⎛ ⎨cos⎜ α − ⎟ − cos⎜ α c + α − ⎟ − 2πωL ⎩ ⎝ 3⎠ 3⎠ 2 ⎝ 2π (2. În cazul unghiurilor de comandă mici. putem calcula inductanţa L.100) 3 În această nouă situaţie. Şi forma de undă a tensiunii redresate devine ca în cazul sarcinii cu inductanţă finită. la unghiul maxim de comandă αmax.102) 2π Funcţionarea este extrem de instabilă. acesta să nu se poată aprinde. 76 . el având forma de undă i′ d reprezentată în Fig. deci valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2π 3 6V cos α.31 cu linie întreruptă. care este dată de relaţia (2. fiind polarizat invers. 2.101) Vdavrα = 3 2 iar funcţionarea nu va fi posibilă decât la un singur unghi de comandă α.98) 3 Din această ecuaţie. care respectă ecuaţia : 3 6V cos α = e (2. astfel încât valoarea medie a curentului redresat să rămână la valoarea impusă. obţinem: 1. 2π 2) α c ≥ (2. după unele calcule. în momentul comenzii unui tiristor.102). curentul redresat nu mai este întrerupt. particularizăm în relaţia (2. se poate obţine relaţia de dimensionare a inductanţei L.98) pe α c = 3 şi. astfel încât. αc ≥ (2.99) L= sin α max I davr 2π Cunoscând curentul mediu redresat şi unghiul de comandă maxim.

Vom avea : 2 Vdavrα = RI d < 0 (2. 2. circuitul de comandă al tiristorului trebuie să limiteze unghiul de comandă la valoarea αmin. curentul redresat este constant.106) şi deci ar rezulta un curent redresat având sens invers celui redresat în Fig. ceea ce ne va permite să considerăm curentul redresat constant.Din acest motiv. 2. Redresor trifazat cu punct median comandat având în circuitul de sarcină o sursă de tensiune. Datorită inductanţei L foarte mari. Să considerăm redresorul din Fig.7° (2.105) 2π R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 v 12 v 23 v 31 T1 n2 e + − R i T1 T2 i T2 T3 L i T3 I d vd Fig. sub care să nu se poată coborî şi care se calculează cu relaţia : π ⎞ 3 6V ⎛ 2V cos⎜ α min − ⎟ = cos α min (2. curenţii să circule de la catod la anod. o sursă de tensiune continuă e şi un rezistor R de rezistenţă foarte mică. ceea ce este imposibil. 77 .103) 3⎠ 2π ⎝ de unde se obţine : α min = 20. care conţine în circuitul de sarcină o inductanţă L de valoare foarte mare. prin tiristoare. acesta fiind un caz particular de lucru al redresorului care are în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuă. Regimul de invertor neautonom al redresoarelor comandate Vom analiza acest regim de lucru tot pentru un redresor trifazat cu punct median comandat. corespunzătoare pierderilor din circuit.104) 2. 2.32.14. Presupunem iniţial că sursa e din Fig.32 nu există şi că mărim π unghiul de comandă α peste rad. iar valoarea medie a tensiunii redresate va fi : 3 6V Vdavrα = cos α (2.32. 2. aceasta însemnând ca. o rezistenţă şi o inductanţă foarte mare.32.

T. 3 6VI d cos α < 0 (2. iar curentul redresat menţinut de sursa e va atinge valoarea : Id(fără reţeaua de c. deci circuitul de sarcină livrează putere activă către reţeaua de curent alternativ R.32. deoarece valoarea rezistenţei R este foarte mică şi trebuie prevăzută o protecţie pentru această situaţie. Formele de undă corespunzătoare funcţionării redresorului trifazat cu punct median comandat în regim de invertor neautonom.→c. ) = e/R (2. redresorul din Fig. nu se poate realiza decât în prezenţa reţelei R.108) Amplificând ambii termeni ai relaţiei cu IdT. păstrându-se sensul normal al curentului redresat Id. neglijând rezistenţa înfăşurărilor secundare. 2. Valoarea medie a tensiunii redresate rezultă negativă. T. Aşadar. 2. RI2dT este energia disipată pe rezistenţa R. Dacă. iar | Pdavrα|T reprezintă energia transmisă în reţeaua de curent alternativ.c.109) Ultima relaţie reprezintă un bilanţ al energiilor electrice. puterea medie din circuitul de sarcină fiind : Pdavrα = Vdavrα I d = v1 2V v2 v3 2V T3 α> π 2 α vd T2 ωt T1 i T3 i T1 i T2 ωt Id ωt Fig. Dar valoarea medie a tensiunii redresate este dată şi de relaţia : Vdavrα = RI d − e (2. S. se întrerupe reţeaua de curent alternativ. tensiunea medie redresată va putea fi negativă.32 lucrează într-un regim în care energia electrică de curent continuu se transformă în energie electrică de curent alternativ. Este deci un regim de invertor care se numeşte neautonom deoarece conversia c. Formele de undă aferente acestui regim de lucru sunt date în Fig.33. dintr-o cauză oarecare. S.a. Astfel. eIdT reprezintă energia furnizată de sursa e în perioada T.110) Acest curent are o valoare foarte mare.Dacă însă în circuitul de sarcină există sursa e având polaritatea din Fig.107) 2π Rezultă că se obţine o putere negativă. obţinem : 2 2 eI d T = RI d T − Vdavrα I d T = RI d T + Pdavrα T (2. 2. 2. tiristorul care se găseşte în conducţie rămâne aprins.a.33. Pentru ca un 78 .

Punţile semicomandate nu pot lucra în acest regim . de fapt. se impune utilizarea redresoarelor reversibile care permit ca. se comandă cu unghiul αA . se pleacă de la expresia : vdA + vdB = v L1 + v L 2 (2. utilizat destul de des la puteri mici şi medii. 2. cu unghiul αB . 2.15. e. în funcţionare. Acest rol ar putea fi jucat şi de un rezistor. − să fie complet comandată. iar cele ale grupului B. tensiunea să poată avea ambele polarităţi. dar pe acesta s-ar disipa inutil o anumită energie.113) VdBavrα = VdAavrα = 2π 2π de unde. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : − să existe în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuu.→c. Pentru a deduce relaţia care trebuie să existe între αA şi αB pentru o funcţionare normală.a ar fi redus.32. având polaritatea din Fig. redresoarele reversibile sunt compuse din două grupuri redresoare complet comandate. Deci : VdAavrα + VdBavrα = V L1avrα + V L 2 avrα = 0 VdAavrα = −VdBavr (2. Specific redresoarelor reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie este faptul că se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele ambelor grupuri.redresor să poată lucra în regim de invertor neautonom. dar instalaţia va funcţiona în regim de invertor neautonomun timp limitat. nu intervine regimul de curent întrerupt : 3 6V 3 6V cos α A cos α B (2.111) Aceeaşi relaţie se va păstra şi pentru valorile medii ale tensiunilor. numit şi grup anodic. Se constată că.c.c. Tiristoarele grupului A. pentru a putea lucra şi în regim de invertor neautonom. Redresoare reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie Intr-o serie de aplicaţii industriale. − să existe şi o inductanţă în circuitul de sarcină care să preia diferenţa dintre valoarea instantanee a tensiunii redresate vd şi tensiunii sursei de c.34. la bornele circuitului de sarcină.110). cât să se realizeze descărcarea energiei înmagazinate în inductanţă . ţinând cont de relaţia (2. avem : 79 . 2. numite uneori şi grup catodic. iar prin circuitul de sarcină curentul să poată avea ambele sensuri. dintre care tipice sunt acţionările reversibile cu motoare de curent continuu care se frânează cu recuperare . Rolul acestei surse poate fi jucat şi de o inductanţă care să genereze tensiunea necesară. Funcţionarea redresoarelor reversibile va fi prezentată folosind circuitul din Fig. iar randamentul conversiei c. − unghiul de comandă al tiristoarelor α > π/2 rad .112) Dacă.

80 . 2. Tensiunea contraelectromotoare ce apare la bornele indusului motorului are polaritatea din figură şi mărimea : e = k e nM Φ (2.116) km fiind. Astfel.36 cu linie continuă. Redresor reversibil care lucrează cu ajutorul curenţilor de circulaţie. iar Φ fluxul prin motor. R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 α A = α min v dAv 1 T1A T2A T3A n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dB i′ d α min < α A < α B = π − α min π 2 (α A ) L 1 v L1 L2 T1B − (+ ) π T2B α min < α B < Motor e 2 T3B + (− ) π < α A < π − α min (α B ) I 2 d nM π < α B < π − α min 2 αA = αB = π 2 −n M α B = α min t v L2 α A = π − α min Fig.114) Pentru a prezenta modul de funcţionare al unui redresor reversibil. tiristoarele grupului A trebuie comandate cu unghiul α A = α min . debitând curent de sarcină Id . care se va închide pe traseul reprezentat în Fig.de asemenea. presupunem că se doreşte ca viteza de rotaţie a motorului să varieze în timp ca în Fig.35. pentru ca viteza de rotaţie n să fie maximă pozitivă. Cuplul dezvoltat de motor va fi : M = k m ΦI d (2.motorului. fluxul Φ este constant. Unghiul α min = 20. 2. o constantă. nM .115) ke fiind o constantă. Presupunând motorul cu magneţi permanenţi sau cu excitaţie separată.34.7° se datorează existenţei în circuitul de sarcină a unei tensiuni contraelectromotoare. iar cele ale grupului B cu α B = π − α min . în conexiunea cu punct median.35. 2. Fig. Valorile unghiului de comandă în funcţie de viteza de rotaţie dorită a. Grupul A lucrează în regim de redresor. 2.cos α A = − cos α B αB = π − α A (2.

maşina continuă să se rotească cu turaţia nM .Datorită diferenţei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate vdA şi vdB. Traseele de închidere ale curentului de sarcină Id şi curentului de circulaţie icr în această situaţie sunt 81 . el − va lucra saturat şi va prezenta o T T2A 2B Motor e inductanţă foarte mică. maşina va deveni generator şi va debita curent către grupul B. i cr T3B T3A + Inductorul L2 va fi i L L ( ) α ( ) α cr 1 2 A B parcurs numai de curentul de circulaţie. numit curent de circulaţie. în afară de curentul v dA v 1 n 2 v 2 n 2v 3 n 2 v dB de circulaţie icr . Traseele de închidere ale curentului de inductanţă L de valoare mare. tensiune de circulaţie.36 cu linie întreruptă. implicit. Ca urmare. icr . pentru a se evita i cr T1A T1B supradimensionarea acestuia. De fapt. şi de curentul de sarcină Id. Circuitul de comandă va determina π creşterea unghiului αA în domeniul α min < α A < şi. tensiunea vdAavrα va 2 scădea. scăderea 2 π unghiului αB în domeniul < α B < π − α min . apare o tensiune de circulaţie : vcr = v dA + vdB (2.36. datorită inerţiei. se va obţine în primul moment VdAavrα < e şi grupul A nu va mai putea furniza curent de sarcină. în Id Fig. n < n M . Presupunem acum că se doreşte micşorarea vitezei de rotaţie. Deoarece inductorul L1 este parcurs. ca şi vdBavrα . sarcină şi curentului de circulaţie când viteza de care va prelua practic întreaga rotaţie a motorului este pozitivă. 2. asigurându-se transferul energiei electrice de la generator către reţeaua de curent alternativ. El va lucra Id nesaturat şi va prezenta o Fig. deci : di (2. care va intra efectiv în regim de invertor neautonom. În schimb. Traseul de închidere a acestui curent este prezentat. energia cinetică a rotorului se transformă în energie electrică de curent alternativ. mult mai mic decât v cr curentul de sarcină.118) L cr = vcr = vdA + vdB dt Dimensionarea inductanţei L se face impunând o anumită mărime valorii medii a curentului de circulaţie. 2. Cum.117) care determină apariţia unui curent care va circula numai între cele două grupuri redresoare. deoarece e > VdBavrα.

Redresor reversibil care lucrează fără curenţi de circulaţie Redresoarele reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie prezintă avantajul că asigură o caracteristică liniară şi pentru curenţii de sarcină de valori reduse. În acest 82 .prezentate în Fig. tiristoarele ambelor grupuri se comandă cu αA = αB = π/2. Explicaţia acestei comportări constă în faptul că rotorul este parcurs de curent. Un prim dezavantaj îl constituie necesitatea folosirii celor două inductoare de limitare a curenţilor de circulaţie. deci. acesta se va opune antrenării. funcţionarea rămâne aceeaşi. adică n = 0. Se observă că sensul curentului v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dA v dB Id prin maşină s-a inversat. Dacă se doreşte ca motorul să rămână imobil.36. Un al doilea dezavantaj îl constituie valoarea ridicată a unghiului αmin care nu poate fi coborâtă sub π/6 rad. traseele curenţilor fiind din nou cele din Fig. Maşina prezintă şi cuplu de poziţionare.116). în sensul că.16. turaţia sa scăzând în i L L (α A ) 1 cr 2 (α B ) timp. având viteza de rotaţie pozitivă. Din aceste motive. 2. 2. este indicat să se elimine curenţii de circulaţie în cazul instalaţiilor de mare putere. e rator i T cr T3A Maşina se va frâna deci cu 3B + recuperare. care devine motor. Pentru rotirea motorului în sens invers. dacă asupra rotorului se va aplica un cuplu exterior.37. 2. Acum. această restricţie asupra unghiului de comandă determină şi o creştere a puterii reactive absorbite de instalaţie în timpul funcţionării. se va T1A T1B inversa şi sensul cuplului care − T2B T2A Gene va deveni un cuplu de frânare. inductorul L2 lucrează saturat şi L1 preia tensiunea de circulaţie.117) Fig. i cr conform relaţiei (2. rămânând imobil. Când se ajunge la turaţia v cr prescrisă. vom avea : e = k e nΦ < VdAavrα Id (2. doar că se inversează rolurile grupurilor A şi B. 2. maşină. Traseele de închidereale curentului de Grupul A începe să sarcină şi curentului de circulaţie când maşina se debiteze un nou curent către frânează cu recuperare. doar valoarea medie a curentului este zero. ceea ce limitează maximul posibil al mărimii Vdavrα .37. În plus.

dar nu e Motor este economic. sesizează ( αA > .38 sunt conectate antiparalel cu cele ale grupului B. menţionăm comportarea discontinuă a S R T caracteristicilor în jurul curenţilor mici de sarcină. iar curentul de sarcină va avea 83 . Tiristoarele grupului A la redresorul din Fig. ea menţinându-se în sens pozitiv. în Fig. Pentru aceasta. trebuie iniţial redus cât mai repede posibil curentul Id şi. 2. care are doar rolul de a netezi curentul de sarcină.38. 2. αA ≈ 2 2 anularea curentului Id. Tensiunea la bornele indusului va avea polaritatea reprezentată fără paranteze. tiristoarele grupului A se comandă cu unghiul αA = αmin . iar curentul de sarcină va avea sensul Id . Redresor reversibil cu punct circulaţie se recunoaşte prin median fără curenţi de circulaţie cu aceea că circuitul de forţă tiristoare antiparalele. 2. iar tiristoarele grupului B nu sunt comandate. în timpul funcţionării redresorului reversibil. apoi se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele grupului B cu unghi de aprindere αB > π/2. T1B T2B T3B Id Un redresor care lucrează fără curenţi de Fig.38.34. 2. Pentru aceasta. poate funcţiona şi fără − (+ ) v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 curenţi de circulaţie. în acest scop.scop. se comandă doar tiristoarele unui singur grup. Pentru a înţelege în ce mod lucrează circuitele de comandă ale redresoarelor reversibile fără curenţi de circulaţie să presupunem că motorul se învârteşte cu o viteză de rotaţie maximă pozitivă nM . Circuitul din Fig. reprezentată în Fig. se blochează impulsurile de comandă către tiristoarele grupului A.C. Grupul B intră efectiv în regim de invertor neautonom. rotaţie la alta.C. unghiul αA se măreşte peste limita de funcţionare ca redresor π 5π ). întrucât se + (− ) v d poate folosi o schemă mai T1A I ′d T3A T2A L simplă.38. precum şi o durată mai mare v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 a regimului tranzitoriu la trecerea de la o viteză de T. În momentul în care traductorul de curent T. Presupunem acum că se doreşte reducerea vitezei de rotaţie. se mai aşteaptă un timp de siguranţă de aproximativ 1ms ( mult mai mare decât timpul de revenire tq al tiristoarelor). conţine o singură inductanţă. Ca dezavantaje ale funcţionării fără curenţi de circulaţie. 2.

dar de valoare medie nulă. Integrate specializate în comanda cu control de fază tiristoarelor a Datorită numărului mare de aplicaţii în care se folosesc tiristoarele. după sesizarea anulării curentului se blochează 6 impulsurile de comandă către tiristoarele grupului B. În Fig. care furnizează. menţionăm că au fost elaborate şi redresoare reversibile. aceasta impunând un circuit de comandă foarte performant. se comandă anularea cât mai rapidă a curentului I'd prin scăderea unghiului αB sub limita de funcţionare ca invertor neautonom ( α < . apoi se comandă tiristoarele grupului A cu un unghi αA fixat de regulatorul de curent Id . Iniţial. În finalul acestui subcapitol. se poate proceda astfel: se comandă un tiristor al grupului A. un generator de rampă. apoi se comandă un tiristor al grupului B ş. se păstrează timpul de aşteptare de 1ms. Maşina se va frâna cu recuperare. împreună cu conectarea perifericelor sunt prezentate în Fig.40. Schema bloc.17. 2. care lucrează fără curenţi de circulaţie. iar pe de altă parte folosirea lor să permită obţinerea unor scheme pe ansamblu foarte simple. 2. Alimentarea circuitului se face de la o sursă stabilizată de tensiune +V cuprinsă intre 12V şi 18V şi trebuie să asigure un curent de sarcină de 100mA. respectiv 14. Când se atinge viteza de rotaţie prescrisă. Pentru aceasta. dar maşina nu va prezenta şi cuplu de poziţionare pe zero. se pot anula impulsurile de comandă către ambele grupuri. sunt ilustrate formele de undă la pinii circuitului integrat βAA145. se introduce un timp de aşteptare de aproximativ 1ms. la cele două ieşiri pinul 10. m. un detector de nul.acum sensul I'd. la curenţi de sarcină Id de valori ridicate şi cu curenţi de circulaţie la curenţi de sarcină Id de valori reduse. Unul dintre aceste circuite specializate pentru comanda în fază a tiristoarelor este circuitul integrat βAA-145. d. turaţia sa scăzând. un monastabil. se declanşează un proces invers. Circuitul este compus dintr–un bloc de sincronizare. s-a impus crearea unor circuite de comandă specializate care să realizeze un control fiabil al acestora pe de o parte. Ideea este de a exista curent în circuitul de sarcină. câte două impulsuri de aprindere sincrone cu cele două semialternanţe. se aşteaptă anularea curentului. un bloc logic şi două etaje de ieşire. a. α ≈ B B π 2 π ). 2. Unghiul αB va fi asigurat de regulatorul de curent pentru a avea o anume valoare maximă a curentului de sarcină. 84 .39. un comparator. Mai apare o problemă când se doreşte menţinerea rotorului imobil. Pentru a exista acest cuplu.

În caz contrar. prin cele două intrări ale sale. de exemplu. după care acesta se descarcă aproximativ liniar prin R5 şi P1 către tensiunea . Valoarea curentului –I este dată de valoarea sursei –V şi rezistenţa R3 .7V (corespunzătoare tensiunilor VBE1 . Generatorul de rampă încarcă rapid condensatorul C2 la +8V la fiecare impuls de nul. dacă viteza de variaţie este prea rapidă. de instabilitatea termică a a diodelor din componenţa generatorului de rampă. se încarcă şi condensatorul C3 conectat între pinul 2 şi +V. permite setarea sau inhibarea monostabilului. iar dacă viteza de variaţie este prea lentă.8V în perioada dintre două impulsuri de sincronizare. Blocul de sincronizare şi detectorul de nul au rolul de a sesiza trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare externe şi. în vederea obţinerii unei forme corecte a tensiunii triunghiulare de pe condensatorul C2.dT/2. tensiunea –V fiind mai mare de 10 V. condensatorul C3 nu mai poate să se încarce. din semiperioada T /2 corespunzătoare dinamicii maxime a unghiului de conducţie de 180°. în aplicaţii cu reţele de alimentare bifazate sau trifazate). Tensiunea de sincronizare este furnizată. de exemplu. Concomitent cu încărcarea condensatorului C2. respectiv T2 ). detectorul de nul furnizează impulsuri de sincronizare de 50100µs (ce se pot vizualiza la pinul 16 ) şi semnale de blocare – selectare pentru etajele de ieşire. impulsul de nul este scurt şi nu atinge valoarea de 8V. Impulsurile de la pinul 16 se pot folosi pentru sincronizarea externă a mai multor circuite βAA – 145 (de exemplu. Limitarea curentului absorbit de circuit prin pinul 9 de la semnalul de sincronizare este făcută de rezistenţa R1. VBE2 ale tranzistoarelor interne T1.De asemeni. 85 . La trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare. limitează semnalul la terminalul 9 la valoarea ± 0. 50 Hz). dar există situaţii când această tensiune diferă de tensiunea reţelei. reducând astfel dinamica unghiului de conducţie. R2. pentru funcţionarea circuitului. Divizorul rezistiv format din R1 şi R2 are rolul de a fixa durata impulsului de nul dT şi de a controla viteza de variaţie a semnalului de sincronizare la trecerile prin zero. formă ce poate fi afectată. Această viteză de variaţie trebuie să asigure la terminalul 16 un impuls de tensiune de 8V şi durată Dt. Comparatorul intern al circuitului integrat. stare echivalentă cu activarea monostabilului ( aşteptarea momentului de declanşare a impulsului de aprindere ). împreună cu grupul format din rezistenţele R1. Semireglabilul P1 a fost introdus pentru ajustarea timpului de descărcare t=C2(R5+kP1) a condensatorului C2. nu se poate folosi decăt durata (T/2) . de reţeaua de curent alternativ (220V. este nevoie de o sursă de curent negativă -I de 15…25 mA aplicată intre pinii 3 şi 13. de regulă.

tensiunea liniar variabilă de pe C2 de la intrarea neinversoare cu tensiunea de comandă şi reglaj al unghiului de conducţie de la intrarea inversoare.39. cum C3 este încărcat şi nu acceptă un salt brusc de tensiune. El va compara cele două aplicate la intrările sale. comparatorul basculează. 2. pinul 8. Declanşarea monostabilului este realizată de către impulsurile de nul. Blocarea monostabilului coincide cu blocarea comparatorului. Inhibarea comparatorului se poate realiza prin aplicarea la pinul 6 a tensiunii +V. Schema bloc a circuitului integrat βAA 145. pinul 2 este pus la masă şi. face ca la pinul 11 să avem un salt negativ de în circuitul de descărcare al tensiune. Funcţionarea monostabilului este controlată de generatorul de rampă şi comparator.C3 R6 P2 +V 16 2 11 +V R7 Etaj iesire Bloc logic R1 9 Detector de nul Generator de rampa + V comp Monostabil 14 +V R8 220V R2 50Hz Etaj iesire 10 -V 13 C1 R3 -V 15 R5 R4 -V P1 7 8 6 K 1 3 C2 Vc +V +V Fig. controlând în 86 . P2 şi R6 au rolul de a stabili durata impulsurilor de aprindere. care are loc atunci când cele două tensiuni de pe intrările sale sunt egale. Când tensiunea v7=V8. Prezenţa semireglabilului P2 condensatorului C3 . are rolul de a varia tensiunea de la pinul 11. Monostabilul şi componentele externe C3. În aceste condiţii. modificând starea monostabilului şi determinând descărcarea condensatorului C3. Atât timp cât tensiunea v 7>V8 (rampa de tensiune este descrescătoare). la fiecare trecere prin zero a tensiunii de sincronizare. comparatorul nu basculează şi monostabilul rămâne în starea de aşteptare (corespunzătoare unghiului de aprindere α).

pentru o funcţionare eficentă. menţionăm că pentru comanda tiristoarelor (triacurilor ). Blocul logic şi etajele de ieşire formează u sinc impulsuri rectangulare de durată tp şi le furnizează la u9 cele două ieşiri ale t integratului. Izolarea galvanică implică o separare a circuitului de comandă de poarta tiristorului. izolarea realizându-se de cele mai multe ori cu ajutorul transformatoarelor de impulsuri sau optocuploare. 15V tp Deoarece ieşirile sunt de reglabil tip “colector în gol” pentru apariţia impulsurilor este t α ϕ u10 necesară conectarea tp rezistenţelor R7 şi R8 ca în Fig. Se obţin u16 astfel. dar bineînţeles. dar. cât şi a circuitului de sincronizare. tp=(R6+P2)C3 .40. În ceea ce priveşte modul Fig. 2. iar la pinul 10 8V impulsuri de aprindere u8 -9V sincronizate cu alternanţa t u14 negativă. de cele mai multe ori. de utilizare al circuitului integrat. În final. folosirea lor în aplicaţii rămâne la latitudinea fiecărui utilizator. 2. putem spune că acesta poate să comande direct circuitul poartă –catod al unui tiristor. pinul 14 T respectiv pinul 10.acest fel timpul de descărcare al condensatorului. care determină durata impulsului de aprindere de la ieşirea circuitului integrat. 8V impulsuri de aprindere sincronizate cu alternanţa t u7 pozitivă. Formele de undă la pinii integratului. se impune să se realizeze o separare galvanică a acestuia de tiristor. la pinul 14.39 la tensiunea de t α ϕ alimentare a integratului. există o gamă destul de mare de circuite de comandă specializate. 87 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful