P. 1
redresoare

redresoare

|Views: 20|Likes:
Published by Donia Andrei
Redresoare
Redresoare

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Donia Andrei on Jul 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/17/2014

pdf

text

original

Capitolul 2

REDRESOARE TRIFAZATE 2.1. Introducere Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face printr-o reţea mono sau trifazată de curent alternativ (c.a.). În foarte multe aplicaţii sunt necesare surse de curent continuu (c.c.), conversia realizându-se prin intermediul redresoarelor. Utilizările tipice ale redresoarelor de mare putere sunt sintetizate în Fig. 2.1. O instalaţie de redresare se compune din : − transformatorul de reţea, care aduce tensiunea U [V] alternativă la parametrii necesari 10 5 utilizatorului sau realizează conexiuni speciale; 4 10 Radio dispozitivele redresoare ; emisie − filtrul de netezire; Tractiune 3 10 − dispozitivele de Laminare conectare şi deconectare, 2 precum şi dispozitivele de Telecomunicatii 10 Electrolize protecţie; Sudura − traductoare de curent Galvanotehnica 10 Incarcare şi tensiune şi circuite de acumulatoare măsurare, comandă şi control. La puteri mai mari de I [A] 4 2 3 10 10 5 0 10 10 10 2…3 KVA, se folosesc practic numai redresoare trifazate, Fig. 2.1. Domenii de utilizare ale redresoarelor de deoarece au următoarele mare putere avantaje : 47

asigură o încărcare simetrică a reţelei trifazate de c. a. ; riplul tensiunii redresate rezultă mai redus, fiind necesare filtre de netezire de dimensiuni mici ; − pentru aceeaşi putere transmisă circuitului de sarcină dimensiunile transformatorului de reţea sunt mai reduse ; − factorul de distorsiune al curentului absorbit de la reţeaua de c. a. este mai mic. Spaţiul limitat al lucrării nu ne permite să abordăm decât teoria ideală a redresoarelor trifazate, în care se pleacă de la următoarele ipoteze simplificatoare: − transformatorul de reţea este de putere infinită, furnizând un sistem trifazat simetric de tensiuni perfect sinusoidale; − dispozitivele redresoare sunt ideale, au rezistenţă nulă la conducţie şi infinită la blocare şi cu timpii de comutaţie nuli ; − nu există inductanţe care să se opună transferului instantaneu al curentului de pe un dispozitiv redresor pe următorul ; − circuitul de sarcină al redresorului conţine, fie o inductanţă foarte mare, care să menţină practic constant curentul continuu, fie doar o rezistenţă. În final, se va analiza şi cazul existenţei unei surse de tensiune.
− −

2.2. Redresorul trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului se dă în Fig. 2.2, iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode se dau în Fig. 2.3. La acest redresor, secundarul trebuie să fie conectat în stea, datorită modului de conectare al circuitului de sarcină, primarul transformatorului putându-se conecta fie în triunghi (ca în fig. 2.2), fie în stea. Existenţa inductanţei foarte mari din circuitul de sarcină, care ne permite să considerăm curentul continuu practic constant, defineşte aşa-numitul regim normal de funcţionare al redresorului.

R v p1 n 1 v p2

S

T n 1 v p3 n1

v1

n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 D3 L D2 D1 i D3 i D 1 i D2
I d = const

vd

Fig. 2.2. Redresor trifazat cu punct median funcţonând pe sarcină puternic inductivă.

48

Tensiunea şi curentul redresat se notează cu indicele „ d ” de la cuvântul englezesc „ direct ”. La un moment dat conduce o singură diodă, şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv, celelalte două fiind astfel polarizate invers. Dacă dioda v1 v d v 2 v3 ∆v d 2π care conduce este 3 D1 , atunci vd = v1 , 2V π π 0 dacă este D2 , + − ωt v D1 3 3 vd = v2 şi, dacă este −v 31 6V D3 , vd = v3. v12 Se obţine forma de i D1 Id undă a tensiunii redresate vd cea ωt i D2 Id reprezentată cu linie plină în Fig. ωt i D3 Id 2.3. ωt Ea conţine trei pulsuri într-o Fig.2. 3. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode. perioadă a tensiunii alternative a reţelei. Dacă notăm această perioadă cu T = 20 ms, atunci perioada şi pulsaţia tensiunii redresate var fi : 20 2π 2π Td = = 6,66ms (2.1) ωd = =3 = 3ω 3 Td T ω fiind pulsaţia tensiunii reţelei ω =2πf=314 s-1 Riplul tensiunii redresate este:
∆vd = 2V − 2V cos π = 3 2V 2

(2.2)

unde V este valoarea efectivă a tensiunii pe o infăşurare secundară a transformatorului. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia :
V davr = 1 Td
t1 + T d t1

v d dt =

1 ω Td

ω t1 + ω T d ω t1

∫ vd dω t

ωTd =

2π 3

(2.3)

Alegând originea de timp ca în fig. 2.3, tensiunea redresată va fi dată de relaţia :

v d = 2V cos ω t iar valoarea sa medie va fi dată de relaţia:

(2.4)

49

V davr

3 = 2π

+

π − 3

π 3

2V cos ω td ω t =

3 6V 2π

(2.5)

indicele avr provenind de la cuvântul englezesc „ average ” . Valoarea efectivă a tensiunii redresate este :
V drms = 1 Td
t1 + T d t1

∫ v d dt
2

=

1 ω Td

ω t1 + ω T d 2 vd dωt ω t1

V drms =

3 2π

+

π − 3

∫ 2V

π 3

2

cos 2 ω td ω t = V 1 +

3 3 4π

(2.6)

indicele rms provine de la denumirea din engleză „ root mean square ”. Considerând ( Fig. 2.2. ) avem: vd = v L + v R = v L + RI d (2.7) i D şi, ţinând cont că tensiunea medie pe o γ bobină ideală este nulă, rezultă : tg γ = r D Vdavr = VLavr + RI d VLavr = 0
Vdavr 3 6V (2.8) = R 2πR Conţinutul în armonici al tensiunii redresate vd se obţine făcând o analiză Fourier. Cu originea de timp din Fig. 2.3, tensiunea vd este o funcţie pară şi seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus ai căror coeficienţi sunt: Id = Cn =
2 Td
t1 +Td t1

0

VD

vD

Fig. 2.4. Aproximarea caracteristicii diodei.

∫ vd cos nω d dt =

2 ω Td

ω t1 + ω Td ω t1

∫ vd cos nω d dωt , n ∈N
3 6V 2 2π 9n 2 − 1 (2.9)

Cn =

3 π

+

π − 3

π 3

2V cos ω t cos 3n ω td ω t = (− 1)n +1

Raportând amplitudinea armonicii de ordin n ( 2Vdn ), care este

50

6V.10) = = 2 Vdavr Vdavr 9n − 1 În vederea deducerii puterii medii disipate pe diodă la conducţie directă.15) 3 în care Id se calculează cu relaţia (2.3 s-a reprezentat cu linie întreruptă forma de undă a tensiunii la bornele diodei D1 .3 se pot calcula valorile medii şi efective ale curentului printr-o diodă astfel : I Davr = 1 2π 2π 3 0 ∫ I d dω t = Id 2 1 I Drms = 2π 3 2π 3 0 ∫ I d dt = 2 2 Id 3 (2. ⎛ 1 t1+T ⎞ ⎛ t1+T 2 ⎞ 1 t1+T ⎟ + rD ⎜ 1 ∫ id ⎟ PDavr = p D dt =VD ⎜ i dt ∫ ∫ d ⎜T t ⎟ ⎜ T t dt ⎟ T t1 (2.16) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : V2 2 = davr (2. Ea rezultă din observaţia că.8). la valoarea medie a tensiunii redresate. vD1. vD = VD + rD iD (2. trebuie cunoscută şi tensiunea inversă maximă ce se aplică unei diode. 2.12) Se observă că puterea instantanee este o funcţie periodică.14) Introducând aceste valori în relaţia (2.4. obţinem : 2Vdn Cn 2 (2. 2. iar VD şi rD sunt date de catalogul pentru diode.13) 1 1 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 PDavr = VD I Davr + rD I Drms Cu ajutorul formelor de undă din Fig. având aceeaşi perioadă ca şi curentul prin diodă iD . În acest scop. adică T. 2. dacă conduce D1. în Fig. atunci vD1 ≈ 0. iar VD = 0.11) unde rD ete rezistenţa dinamică a diodei. şi 51 . se aproximează caracteristica statică a diodei prin două segmente de dreaptă ca în Fig. Puterea instantanee disipată pe o diodă este: 2 p D = v D iD = VD iD + rD iD (2. Curentul maxim repetitiv prin diode este : I DRM = I d (2.12).17) Pdavr = RI d R Când se aleg din catalog diodele redresoare în afara curenţilor.egală cu valoarea absolută a coeficientului Cn . obţinem : I PDavr = d (VD + rD I d ) (2.

iar dacă conduce D3. rezultă astfel relaţia : VDRRM = 6V (2.21) Curentul maxim repetitiv prin diodă este: 2V I DRM = R Puterea instantanee disipată în circuitul de sarcină este : v2 pd = d R iar puterea medie se calculează cu relaţia : (2. vom avea i = D1 v1 R când conduceD2: i = D2 v v2 . care este identică cu cea din cazul sarcinii puternic inductive (Fig.23) 52 . Redresor trifazat cu punct median necomandat funcţionând pe sarcină pur rezistivă În schema redresorului din Fig.). şi când conduce D3 : i D3 = 3 . 2.19) deci forma de undă a curentului redresat repetă.v31.18) 2. 2. printr-o diodă este : I Davr 1 = 2π π − 3 ∫ 2V 6V cos ω td ω t = R 2 πR (2.3.20) iar valoarea efectivă a acestui curent : I Drms = 1 2π − V 1 2V 2 3 2 ∫ R 2 cos ωt = R 3 + 4π π 3 π 3 (2. la altă scară. vD3 ≈ . R R π 3 Valoarea medie a curentului. vD2 ≈ v12. în cazul de faţă.5) şi (2.6. forma de undă a tensiunii redresate. între tensiunea redresată şi curentul redresat există relaţia : vd = Rid (2.6).5. Deci mărimile Vdavr şi Vdrms se vor calcula cu relaţiile (2. Pe intervalul de timp în care conduce dioda D1.22) (2.dacă conduce D2. Dacă sarcina este pur rezistivă. s-a reprezentat pentru simplificare doar secundarul transformatorului de reţea.

Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului rămâne practic nemodificată cu deosebirea că. 2. tensiunea redresată vd = v1 . Schema redresorului este dată în Fig.7. acum. 2. După comutarea directă a acestuia (pentru comutarea directă se foloseşte curent şi termenul de aprindere). 2. iar iT1 = Id . acum. drept dispozitive redresoare. Se defineşte unghiul de comandă ca fiind unghiul electric măsurat din momentul când tiristorul devine polarizat direct (deci din momentul în care ar intra în conducţie dacă ar fi diodă ) şi până în momentul când primeşte impuls de aprindere . Formele de undă ale tensiunii redresate. se folosesc.v1 2V vd v2 id i D1 v3 2V R v1 n 2v 2 n 2v 3 D1 D2 n2 R i D1 vd 2V R ωt i D2 i D2 i D3 i d D3 ωt − Fig. 2. pentru calculul puterii medii disipate în circuitul de sarcină. se foloseşte valoarea efectivă a tensiunii redresate. Impulsurile de aprindere sunt aplicate tiristoarelor cu un unghi de comandă notat în Fig. t1 +Td 2 ⎞ ⎞ 1⎛ V2 ⎛ 2 ⎟ Vdrms ⎜ 1 ⎜1 + 3 3 ⎟ (2. Redresor trifazat cu punct median necomandat. funcţionând pe sarcină pur rezistivă. tiristoare.4. în momentul t1.24) = vd dt = ∫ ⎟ R ⎜ Td t R R ⎜ 4π ⎟ t1 ⎝ ⎠ 1 ⎝ ⎠ Spre deosebire de cazul sarcinii puternic inductive. π 3 0 + π 3 i D3 ωt ωt Fig. 2. în forma de undă a tensiunii redresate apar pulsuri de tensiune negative datorate faptului că tiristorul continuă să conducă şi după 53 . Dacă α > αlim = π/6 rad. curentului redresat şi curenţilor prin diode.8. Formele de undă care intervin în funcţionare sunt prezentate în Fig.5. Deducerea relaţiilor şi a formelor de undă se va face în aceleaşi ipoteze simplificatoare ca la redresorul necomandat.8 cu α.6. se trimite un impuls de comandă în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. Pdavr = 1 Td t1 +Td ∫ pd dt = 2. Astfel. care permit modificarea tensiunii redresate şi a curentului redresat.

Aşadar. Unghiul αlim se numeşte unghi de comandă limită. redresoarele trebuie considerate ca fiind convertoare cu comutaţia de la reţea şi nu cu comutaţie naturală. care este negativă.mare i T1 i T2 i T3 I d α = const v dα Fig. tiristorul T1 va comuta invers ( se va stinge). se comandă tiristorul T2.25) 54 .8. care menţine circulaţia curentului. 2. În momentul t2. După aprinderea acestuia. impulsurilor de aprindere ale tiristoarelor şi curenţii prin tiristoare pentru α > αlim conducţie vd = v2 şi iT2 = Id . v2 v3 α lim v dα − π 3 0 + π 3 α T1 ωt T2 i T1 i T2 T3 i T3 i T3 ωt Id ωt 1 ωt 2 ωt 3 ωt Fig. 2.anularea tensiunii fazei la care este conectat. Alegând originea timpului ca în Fig. iar după momentul t3 . valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : V davr α 3 = 2π π +α 3 − π +α 3 ∫ 2V cos ω td ω t = 3 6V cos α = V davr cos α 2π (2. 2. când se aprinde tiristorul T3 vd = v3 şi iT3 = Id.7. corespunzător aceluiaşi unghi de aprindere α. Cu T2 în v1 2V R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R v 12 v 23 v 31 T1 T2 T3 L f. deoarece este polarizat invers de tensiunea de linie v12 .8. Redresor trifazat cu punct median funcţionând pe sarcină puternic inductivă. cum le consideră unii autori [ 2 ]. Formele de undă ale tensiunii redresate. datorită inductanţei L.

Indicele α semnifică faptul că relaţia aparţine unui redresor comandat. efectivă şi repetitivă maximă ale curentului printr-un tiristor vor fi date de relaţiile : I Tavrα = I Id 3 2V 6V = cos α .26) = cosα Vdavr se numeşte factor de transfer static al redresorului .31) 2π R Dacă.25) ne arată faptul că gama unghiului de comandă α este 3 6V la zero.27) Mărimea curentului redresat. dar necomandate. se obţine din ecuaţia: Vdavr 3 6 V = cos α R 2π R Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : I dα = 2 (2.28) ⎞ V2 1 ⎛ 3 6V cos α ⎟ (2. Relaţia (2. unghiul de aprindere variază între 0 şi π/2 pentru alegerea tiristoarelor dintr-un catalog se vor calcula curenţii cu relaţiile I TRMα = I d = 55 .30) = cos 2 α Pdavr 0 Valorile medie. I Trmsα = d = cos α 2π R 3 2π R 3 3 6V cos α (2. se obţine la α = 0 .29) Pdavrα = davrα = ⎜ ⎟ ⎜ R R ⎝ 2π ⎠ Maximul acestei puteri. pentru care Vdavrα variază de la 2π Raportul: Vdavrα (2. trebuie să rezulte relaţiile deduse la aceleaşi redresoare. 0…π/2 rad. în timpul funcţionării. Valoarea efectivă a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdrms = 3 2π π +α 3 π − +α 3 ∫ ( 2V cos ωt dωt = V 1 + ) 2 3 3 cos 2α 4π (2. pentru o rezistenţă de sarcină R constantă. Deci caracteristica de reglaj în putere poate fi definită prin raportul : Pdavrα (2. Particularizând relaţiile obţinute la redresoarele comandate pentru unghiuri de aprindere α = 0. din circuitul de sarcină.

2.5. funcţionând pe sarcină pur Curentul redresat va avea. aceeaşi formă de undă v1 vd cu vd . Pdavr 0 = V ⎜1 + 3 3 ⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ 4π ⎟ R R ⎝ R ⎝ 4π ⎠ ⎠ (2.10. Valoarea maximă a tensiunii pe un tiristor şi în acest caz este 6V . 2. 2.31). v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Dacă unghiul de comandă al v 12 v 23 R v dα v 31 tiristoarelor α < π /6 = αlim. deci curenţii v2 prin tiristoare vor fi şi ei pulsuri sinusoidale.32) iar caracteristica de reglaj în putere este dată de raportul : Pdavrα 4π + 3 3 cos 2α = Pdavr 0 4π + 3 3 (2.9.deduse la redresorul necomandat. acum cu relaţia : Pdavrα = 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ Vdrms V2 ⎛ α ⎜1 + 3 3 cos 2α ⎟ .33) 56 . Redresor trifazat cu punct median comandat. 2. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe o sarcină pur rezistivă Vom folosi schema din Fig. Dacă însă unghiul de comandă variază între αmin şi π/2.25) şi (2. la altă scară. i T3 i T1 2V i T2 valorile medie şi 0 ωt ωt 2 ωt 3 ωt efectivă ale acestor α 1 curenţi calculându-se cu aceleaşi relaţii T1 T2 T3 (2. tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare.31 ) pentru α = αmin. rezistivă. Puterea medie ωt disipată în circuitul de Fig.9 în care s-a reprezentat doar secundarul transformatorului de reţea. Formele de undă ale impulsurilor de comandă ale sarcină se va calcula tiristoarelor. tensiunea redresată va avea aceeaşi formă de undă T1 T2 T3 ca în cazul sarcinii puternic inductive.27). relaţiile (2. i T1 i T2 i T3 i d deci valorile medii şi efective ale acesteia se vor calcula respectiv cu Fig. atunci curenţii se vor calcula cu relaţiile ( 2.

34) iar valoarea efectivă : Vdrmsα = 3 2π π − +α 3 ∫( π 2 2V cos ωt dωt = V ) 2 2π ⎞ 5π − 6α 3 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ 4π 4π ⎝ α > π/6 (2. α > π /6 rad.Diferenţele semnificative apar atunci când unghiul de comandă al tiristoarelor devine. deci vd = v2. şi tiristorul T1 se va stinge natural. tensiunea v1 = 0. Există intervale de timp în care curentul redresat este nul.36) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este: V2 V 2 ⎡ 5π − 6α 3 2π ⎞⎤ ⎛ − Pdavrα = drmsα = sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 π π R R ⎢ 4 4 3 ⎠⎥ ⎝ ⎣ ⎦ iar caracteristica de reglaj în putere este: (2. 2. După aprinderea acestuia. id = iT2 = v2/R. în cazul sarcinii pur rezistive. apoi funcţionarea se repetă. Astfel. Valorile medie şi efective ale curentului printr-un tiristor se vor calcula acum cu relaţiile : π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ I Tavrα = 1 − sin⎜ α − ⎟⎥ 2π R ⎢ 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ I Trmsα = 2π ⎞ V 5π − 6α 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ α > π/6 3 ⎠ R 12π 4π ⎝ (2. Formele de undă corespunzătoare acestei situaţii sunt date în Fig. vd = 0.vd = v1. se va aprinde T2. iar id =0. în momentul t1. În momentul t3.35) Se observă că. În momentul t2. corespunzător unghiului de comandă α. Valoarea medie a tensiunii redresate este : Vdavrα = 3 2π π − +α 3 ∫ π 2 2V cos ωtdωt = 3 2V 2π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ α > π/6 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. se trimite un impuls în circuitul poartă – catod al tiristorului T1. acest regim de lucru al redresorului numindu-se regim de curent întrerupt. id =iT1 = v1/R . gama posibilă de variaţie este α = 0…5π/6 rad.37) 57 . deci şi iT1 = 0.10.

De v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 aceea. cele mai mari în valoare absolută pe acel interval de timp.11. Redresor trifazat în punte. Într-adevăr. forma de undă a tensiunii redresate este înfăşurătoarea tensiunilor de linie.a. i D5 D 5 D 6 i D6 Pentru intervalul t ∈ [t 2 .12. 2.6. 2. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este prezentată în Fig. conduc D1 şi D6 şi vd = -v31 ş. considerând diodele în conducţie D i D1 D2 2 drept legături electrice. Se păstrează conexiunea în stea pentru a putea compara relaţiile corespunzătoare acestui redresor cu cele de la conexiunea cu punct median. deci perioada tensiunii redresate este Td = T/6 =3. Tensiunea redresată conţine deci 6 pulsuri într-o perioadă a tensiunii alternative de reţea.33 ms. mare vd Fig. Redresor trifazat în punte. α > π/6 = 4π + 3 3 (2. necomandat. cu sarcină puternic inductivă. La un moment dat. rezultă imediat i D3 D D 4 i D4 3 vd = v12 . necomandată.d. R L f. În cazul conexiunii în punte. Valoarea medie a tensiunii redresate va fi dată de relaţia : VdavrP 3 = π Id = const. ∫ − π 6 π 6 6V cos ωtdωt = 3 6V π (2. iar pulsaţia acesteia ωd = 6ω. t3 ] . se găsesc în S R T conducţie 2 diode şi anume cea cu potenţialul anodic cel mai pozitiv şi cea cu potenţialul catodic cel mai negativ. t 2 ] conduc D1 şi v 12 v 23 v 31 i D 1 D4 şi. pentru v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 intervalul de timp t ∈ [t1 .Pdavrα Pdavro 2π ⎞ ⎛ 5π − 6α − 3 sin ⎜ 2α − ⎟ 3 ⎠ ⎝ .11.39) 58 .m. fie în triunghi.38) 2. secundarul transformatorului de reţea poate fi conectat fie în stea. 2. iar formele de undă aferente funcţionării sunt date în Fig.

Rezultă de aici că.13 6V (2.41) 6⎠ ⎝ Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsP = 3 π ∫( − π 6 π 6 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 1 3 + 3 2π (2. în v 23 −v12 v 31 −v 23 v12 −v 31 cazul redresorului în vd ∆v d punte. Se observă că. Riplul tensiunii redresate este : π⎞ ⎛ ∆vdP = 6V ⎜1 − cos ⎟ = 0. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresorul cu punct curenţilor prin diode. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-o diodă vor fi: 59 .această valoare fiind dublă faţă de cea de la redresorul cu punct median. Indicele P semnifică conexiunea în punte. dar. în care conduc D1 şi D4. pentru π 0+ π ωt − aceeaşi valoare medie 6 6 i i D1 i D3 D5 a tensiunii redresate. dioda D2 este polarizată invers de tensiunea de linie v12. pe intervalul t ∈ [t1 . Id diodele trebuie alese ca să reziste la i D2 i D4 i D6 i D4 ωt tensiunea inversă I d egală cu jumătate din ωt valoarea necesară la Fig. a cărei valoare maximă (amplitudine) este : VDRRM = 6V v1 v2 v3 (2.43) R π R iar valorile medie. este necesar un 6V număr dublu de diode. t 2 ] .40) adică aceeaşi mărime 2V ωt 2 ωt 4 ωt 6 ca la redresorul cu ωt 3 ωt 1 ωt 5 ωt 1 ωt punct median. 2.12.42) Curentul redresat se calculează cu relaţia : V 3 6V I d = davrP = (2. median.

dar numai pe intervalul de timp în care se găseşte în conducţie. necomandat. Folosind formele de undă din Fig. 2. seria Fourier va conţine numai termeni în cosinus.48) R R Forma de undă a curentului printr-o diodă repetă curentul redresat.7.14.Id I 6V 3 2V = .44) π R π R 3 3 Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : V2 54 V 2 PdavrP = davrP = 2 (2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Considerând schema din Fig. Cu originea de timp aleasă în Fig. rezultă următoarele valori ale curenţilor prin diode : I Drms = I DRM = 1 vdrms V 3 3 = 1+ R 2π 3 R 6V R I Daver = 1 vdavr 6V = 3 R π R (2.14. I DRM = I d (2.13 (2. 2. se vor obţine formele de undă din Fig. Riplul curentului redresat va fi : ∆v 6V ∆id = d = 0.12. Forma de undă a tensiunii redresate vd rămâne aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. Redresor trifazat în punte.13.47) VdavrP VdavrP 36n 2 − 1 2.49) 60 .46) Raportând aceşti coeficienţi la valoarea medie a tensiunii redresate obţinem amplitudinea normată a armonicii a n-a : Cnp 2VdnP 2 = = (2.45) R π R Pentru analiza conţinutului în armonici al tensiunii redresate în cazul conexiunii în punte şi ţinând cont că pulsaţia tensiunii redresate este ωd = 6ω . 2. I Davr = rezultă că armonicile vor avea frecvenţa f n = 6nf = 300nHz. 2. Curentul redresat id repetă la altă scară forma de undă a tensiunii redresate. iar coeficienţii săi se vor calcula cu relaţia : Cnp = 6 π π − 6 ∫ π 6 6V cos ωt cos 6nωtdωt = (− 1)n+1 6 6V 1 π 36n 2 − 1 (2. I Drms = d = .

2. 2. împreună cu impulsurile de comandă. doar că diodele sunt inlocuite cu tiristoare. aşa cum se vede în R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 v 12 T2 i T2 T4 i T4 T6 i T6 I d = const. vd 61 . 2. Formele de undă ale tensiunii redresate.50) 6V 6V R 6V R v12 −v31 v23 −v12 v31 −v23 vd id i D1 i D4 i D6 i D3 i D2 i D5 i D4 6V R v1 D 2 i D2 D 4 i D4 D 6 i D6 ωt ωt ωt n 2v 2 n 2v 3 n 2 v 12 v 23 v 31 i D D1 1 i D3 D 3 i D5 D 5 R id vd Fig.Din acest motiv. R n 2v 3 n 2 v 23 v 31 i T 1 T1 i T3 T3 i T5 T5 L f. Deoarece curentul de sarcină se închide în cazul conexiunii în punte. Redresor trifazat în punte complet comandată.8.13. mare Fig. fiecare tiristor trebuie comandat cu două impulsuri decalate între ele cu π/3 rad. sunt date în Fig. prin două tiristoare. Puntea redresoare trifazată având sarcină pur rezistivă. 2.Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜3 + 9 3 ⎟ PdavrP = drmsP = 2π ⎟ R R ⎜ ⎝ ⎠ (2.14. de câte ori se trimit impulsuri de comandă trebuie comandate ambele tiristoare care trebuie să conducă. funcţionând pe sarcină puternic inductivă Schema redresorului este dată în Fig.15 şi este aceeaşi ca în cazul redresorului necomandat. Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate şi ale curenţilor prin tiristoare. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină puternic inductivă. 2. curentului redresat şi curenţilor prin diode. 2.15.16.

în cazul sarcinii puternic inductive. se trimit Id impulsuri de i T4 i T6 i T2 i T4 comandă către T2 şi ωt Id T6 ş. 2. medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : VdavrαP = 3 π π +α 6.52) 62 . Valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαP = 3 π π +α 6 π − +α 6 ∫ ( 6V cos ωt ) dωt = 3V 2 1 3 + cos 2α 3 2π (2. În i i i T1 T5 T3 ωt momentul t3.16. 2. el fiind deja în vd conducţie. ωt T4 în momentul t2. la unghiuri ωt T3 mari de comandă α.v31. Alegând ωt ωt 1 ωt 2 ωt 3 originea de timp ca în Fig. Fig. la pornire π − 0 + π ωt sau în cazul 6 6 T1 regimului de curent ωt T2 întrerupt.16. iar vd = . În momentul t1 . valoarea tensiunii redresate şi curenţilor prin tiristoare. ωt T5 tiristorul T1 poate fi ωt T6 găsit blocat. a. după aprinderea acestora. d. m. domeniul de variaţie al unghiului de comandă este α = 0…π/2 rad. se trimit impulsuri în circuitul poartă – catod al tiristoarelor T1 şi T4 şi. şi la redresorul în punte. corespunzător unghiului de comandă α. 2. Aprinderea lui T6 face ca T4 să fie polarizat invers de tensiunea de reţea v23 şi să se stingă. vd = v12 În momentul t2 se comandă T1 şi T6 .16. în continuare rămânând în conducţie T1 şi T6. S-ar crede că. π − +α 6 ∫ 6V cos ωtdωt = 3 6V cos α = VdavrP cos α π (2. în momentul t2 n-ar mai v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 12 − v 31 trebui comandat şi T1.Fig. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. 6V α În realitate.51) Ca şi la redresorul cu punct median.

dacă α > π/3rad = αlimP .52 ). Se observă că forma de undă a tensiunii redresate rămâne la fel ca în cazul v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 funcţionării pe sarcină puternic inductivă. 2. Curentul în circuitul de sarcină este : V 3 6V I d = davrαP = cos α (2.17. În acest caz.9. tensiunii şi curentului redresat şi ale curenţilor prin tiristoare. Redresor trifazat în punte complet comandată. 2 i T3 T3 Curentul redresat repetă la scara de 1/R T4 i T4 forma de undă a tensiunii redresate. trebuie analizată funcţionarea şi deduse relaţiile de interes separat pentru α ≤ π/3 şi α ≥ π/3. formele de undă ale impulsurilor de comandă. v 12 v 23 deci valorile sale medie şi efectivă se vor v 31 i i T T1 T2 T1 calcula cu relaţiile (2.53) π R R iar valorile medie. 2. 2. Fig. dar valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula cu aceleaşi relaţii. iar i T5 T5 T6 i T6 formele de undă ale curenţilor prin id R tiristoare vor fi identice cu cele ale curentului redresat. mărimile de mai sus se calculează pentru cel mai mic unghi de comandă care apare în timpul funcţionării.16 se observă că. 2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă În Fig.51 ) şi ( 2. doar pe intervalele de vd timp în care se găsesc în conducţie. În primul caz. Plecând de la aceste forme de undă. este dată schema punţii trifazate complet comandate având sarcină pur rezistivă. sunt date în Fig. 2. Puntea trifazată complet comandată cu sarcină pur rezistivă.17. în forma de undă a tensiunii redresate vor aparea şi pulsuri de tensiune negativă.18.54) π R π R Pentru alegerea tiristoarelor. efectivă şi maximă repetitivă ale curentului printr-un tiristor sunt : 6V 3 2V I TavrαP = cos α I TrmsαP = cos α I TRMαP = I d (2. se vor folosi următoarele relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor : V 6V I TavrαP = davrαP = cos α 3R π R 63 .Din Fig.

18. Astfel. v21 = 0. În continuare. ωt Este acum foarte clar de ce în Fig.57) VdrmsαP = 3 π π − +α 6 ∫( 6V cos ωt dωt = 3V ) 2 π⎞ 2 1 ⎛ − sin ⎜ 2α − ⎟ 3 2π ⎝ 3⎠ α > π/3 (2. curentului redresat şi T1 împreună cu T6 .19. Deoarece forma de undă a tensiunii redresate se modifică. căruia id îi corespund formele de undă din Fig. se comandă să ωt T4 T3 T4 conducă tiristoarele T1 şi T4 şi. vor trebui deduse alte relaţii pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale acesteia : VdavrαP 3 = π π − +α 6 π 2 ∫ π 2 6V cos ωtdωt = 3 6V π ⎡ π ⎞⎤ ⎛ ⎢1 − sin ⎜ α − 6 ⎟⎥ α > π/3 ⎝ ⎠⎦ ⎣ (2. vd = v21 . rămânând stins n-ar avea pe unde să se închidă curentul redresat. deoarece T1 curenţilor prin tiristoare pentru α < π/3. În i T3 i T1 i T5 ωt momentul t2. tensiunii.58) 64 . id = 0 şi vd = 0.I TrmsαP = VdrmsαP 3R = V 3 3 1+ cos 2α α < π/3 R 2π (2. Formele de undă ale impulsurilor de momentul t3 trebuie comandat comandă. în ωt T2 T1 momentul t1. 2. după aprinderea lor. deci iT1 = iT4 = 0 şi cele două i T4 i T6 i T4 ωt i T2 tiristoare se vor stinge natural. se trece la regim de 6V vd lucru de curent întrerupt. ωt T6 T5 iT1 = iT4 = id = v21/R .55) Puterea medie disipată în circuitul de sarcină este : ⎞ V2 V2 ⎛ ⎜ 3 + 9 3 cos 2α ⎟ PdavrαP = drmsαP = α < π/3 (2.56) ⎜ ⎟ R R ⎝ 2π ⎠ Dacă unghiul de v 12 − v 31 v 23− v 12 v 31 − v 23 comandă al tiristoarelor devine α α > π/3 rad. 2.

Puntea trifazată Fig. acum cu relaţia : π ⎞⎤ V2 ⎡ 9 ⎛ (2.10.60) PdavrαP = 6− sin ⎜ 2α − ⎟⎥ α > π/3 π R ⎢ 2 3 ⎠⎦ ⎝ ⎣ α > π/3 (2.21.59) ωt 1 ωt 2 ωt 3 2. Formele de undă ale impulsurilor Puterea medie disipată în de comandă. iar formele de L f. curentului redresat şi circuitul de sarcină se va calcula curenţilor prin tiristoare pentru α > π/3. funcţionând pe sarcină puternic inductivă În cazul conexiunii în punte. R inductivă se dă în Fig. d 65 .20.În mod corespunzător.20. 2. Redresor trifazat în punte semicomandată. Formele de undă se înţeleg semicomandată cu sarcină puternic imediat dacă se ţine cont de faptul că un inductivă. A apărut astfel ideea ca doar unul din cele două dispozitive să fie comandat. 2. mai economică. se vor modifica şi valorile medie şi efectivă ale curentului printr-un tiristor.mare undă corespunzătoare funcţionării cu vd unghiul de comandă α < π/3 rad se dau în Fig. care devin : I TavrαP = 6V⎡ π ⎞⎤ ⎛ 1 − sin ⎜ α − ⎟⎥ = ⎢ 6 ⎠⎦ π R⎣ ⎝ I TrmsαP = v 12 − v 31 vd α v 23 −v 12 v 31 − v 23 6V 0 π 2 id − T1 π 6 T2 T5 ωt ωt ωt π⎞ 3 V ⎛ = 2− sin ⎜ 2α − ⎟ R 2π ⎝ 3⎠ T4 T5 i T5 i T1 T3 T6 i T3 i T6 i T2 i T5 ωt ωt i T4 ωt Fig. tensiunii.19. 2. v 12 v 23 echipată cu trei tiristoare şi trei diode. 2. D 2 i D2 i T2 T2 Schema redresorului trifazat în i i T3 T3 D 3 D3 punte semicomandată cu sarcină puternic I = const. curentul redresat circulă prin două dispozitive redresoare înseriate. S-a ajuns la v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 puntea semicomandată. care v 31 D 1 i D1 i T 1 T1 permite totuşi modificarea tensiunii redresate.

deci i T3 i T1 i T2 ωt vd = v12 . 2. t ] conduc T1 şi D3. pe intervalul t ∈[t 3 . Deci. după π π π − 0 + ωt 6 2 aprinderea acestuia se vor găsi 6 T1 T3 T2 T1 în conducţie T1 şi D2 . iar o diodă α atunci când devine polarizată vd 6V direct. dioda I d D3 începe să conducă. Se mai observă din ( 2. după prin tiristoare şi diode pentru α < π/3 rad aprinderea acestuia tiristorul T1 se va stinge fiind polarizat invers de tensiunea de reţea v12 . fiind polarizată I d invers. Valoarea efectivă a tensiunii redresate este : VdrmsαPS = π ⎤ ⎡ π +α 2 3 ⎢ 6 2 π⎞ ⎥ 2 2 2⎛ ∫ 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos ⎜ ωt − 3 ⎟dωt ⎥ = 2π ⎢ − π +α π ⎝ ⎠ ⎥ ⎢ 6 ⎦ ⎣ 6 =V 3+ 9 3 (1 + cos 2α ) 4π α < π/3 (2. la puntea semicomandată. a. În momentul de comandă. iar dioda i D1 i D2 i D3 ωt 3 ωt 1 ωt D2 se blochează. În momentul t1.21. pe intervalul ωt 2 ωt 4 ωt t ∈ [t . Se observă că perioada tensiunii redresate este acum Td = T/3 = 20/3 = 6. Formele de undă ale impulsurilor rezultând vd= .v31. conduc T2 şi D3 şi vd = v23. d. gama de variaţie a unghiului de comandă este α = 0…π. intră în conducţie D1 şi se blochează D3 ş. Cu originea de timp aleasă. Fig. se comandă să conducă T1 şi. În momentul t4.66 ms. 2.21. rezultând formele de undă din Fig. În momentul t2. tensiunii redresate şi curenţilor t3. m. valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2 3 VdavrαPS π +α ⎡ π ⎤ 2 π⎞ 3 ⎢ 6 ⎛ = 6V cos ωtdωt + ∫ 6V cos⎜ ωt − ⎟dωt ⎥ ⎥= 2π ⎢ − π∫+ α 3⎠ π ⎝ ⎢ 6 ⎥ 6 ⎣ ⎦ = 3 6V 1 + cos α π 2 (2.tiristor intră în conducţie atunci v12 −v 31 v 23 −v12 v 31 −v 23 v 21 când este comandat. t 4 ] . Deci.61) şi indicele PS semnifică faptul că relaţia aparţine punţii trifazate semicomandate..62) 66 .61 ) că. se comandă T2 şi.

a. π] În Fig.65) 67 . în momentul t1. vd = 0. tensiunii redresate şi curenţilor prin după aprinderea sa. În schimb valoarea efectivă a tensiunii redresate va fi : VdrmsαPS = 3 2π π − +α 2 ∫ 6V π 2 2 cos 2 ωtdωt = 3V π−α 1 + sin 2α α > π/3 2π 4π (2. dar pentru un unghi α vd 6V de comandă α > π/3. şi d i D2 ωt 1 i D3 ωt 3 i D1 i D2 intră în conducţie. d. 2.63) I TRMαPS = I DRMαPS = I d = α ∈ [0. Formele de undă ale impulsurilor de comandă. se comandă T1 şi. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin diode şi tiristoare se calculează cu relaţia : V 6V (1 + cos α ) I TavrαPS = I DavrαPS = davrαPS = 3R 2π R I TrmsαPS = I DrmsαPS = Id 3 = VdavrαPS 3R = 3 2V (1 + cos α ) 2π R (2. se comandă T2 şi. Astfel. astfel că pe ωt I d intervalul t ∈ [t 2 .21. T1 se va tiristoare şi diode pentru α > π/3 rad. ca urmare. iar vd = -v31 . 2. pe intervalul t ∈ [t 3 . t3 ] . Fig. π π 0 + − ωt după aprinderea acestuia vor 2 2 T3 T1 T1 T2 conduce T1 şi D3 .64) deci se obţine aceeaşi relaţie (2. devine ωt I polarizată direct dioda D1. m. i T1 i T2 i T3 În momentul t2. Valoarea medie a tensiunii redresate este: π 3 6V (1 + cos α ) 2π R VdavrαPS 3 2 3 6V 1 + cos α = ∫ 6V cos ωtdωt = π 2π − π + α 2 6 α > π/3 (2. t 4 ] conduc T2 şi D1 şi vd = . 2.Valorile medie.v12 ş. conduc T1 ωt 2 ωt 4 ωt şi D1 şi.61). stinge fiind polarizat invers de tensiunea v12.22 sunt date aceleaşi forme de undă ca în v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 Fig. În momentul t3.22.

iar formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru cazurile α < π/3 şi α > π/3 sunt date în v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 Fig. în cazul sarcinii pur v 31 i i T 1 T1 D 1 D1 rezistive. şi valorile medie. ⎥ şi (2.23. Puntea redresoare trifazată semicomandată. va fi dat de o relaţie unică în 3 toată plaja de variaţie a unghiului de comandă α. Deoarece curentul redresat.23.66) I TavrαPS = I DavrαPS = 2π R d 68 . Desigur.65 ) pentru α > π/3. Valorile medie şi efectivă ale tensiunii redresate se vor calcula tot cu relaţiile (2. R aceleaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive. Din acest motiv.62) pentru α < π/3 şi (2.Se obţine o relaţie diferită de (2.65) ⎣ 3⎦ π ⎤ ⎡ prntru α ∈ ⎢ . astfel : 6V (1 + cos α ) (2. 2.11.25. 2. forma de undă a tensiunii redresate. deci D 2 i D2 i T2 T2 forma de undă repetă. atât pentru α < π/3. efectivă şi maximă repetitivă ale curenţilor prin tiristoare şi diode se vor calcula cu relaţii unice (2. funcţionând pe sarcină pur rezistivă Schema redresorului şi a circuitului de sarcină este dată în Fig. valorile calculate cu cele două relaţii coincid ⎣3 ⎦ π pentru α = rad. Domeniile în i T3 T3 D 3 i D3 care conduc tiristoarele şi diodele rămân I = const. 2.24 şi respectiv Fig. cât şi pentru α > π/3. deci pentru calculul valorii efective a ⎡ π⎤ tensiunii redresate trebuie folosite relaţia (2. 2. Ca şi la v 12 v 23 redresoarele anerioare.61) şi respectiv (2. puternic inductive. Id . π⎥ . Puntea trifazată semicomandată cu sarcină pur redresate este aceeaşi ca în cazul sarcinii rezistivă. la altă scară. Modificări apar în formele de undă ale curentului redresat şi curenţilor prin tiristoare şi diode.62) pentru α ∈ ⎢0. vor trebui utilizate alte relaţii pentru calculul valorilor medie. vd Şi forma de undă a tensiunii Fig.63).62). 2. efectivă şi maximă repetitivă ale acestor curenţi. curentul redresat id = vd/R.

67) ⎧ 6V ⎡ π⎤ . α ∈ ⎢ 3 . pentru α > π/3 rad.v 12 − v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 α vd id T1 T2 T3 ωt T1 ωt ωt v 12− v 31 v 23 − v 12 v 31 − v 23 v 21 vd T1 i T1=i D3 α i T1 i D3 i T2 i D1 i T3 i D2 id 6V ωt T2 T1 T3 i T2= i D1 i T3= i D2 ωt ωt Fig. ωt Fig.68) I TRM = I DRM = ⎨ ⎡π ⎤ ⎪ 6V . π⎥ ⎝ ⎠ ⎣ ⎦ ⎩ 69 . 2.69) 2 ⎪ 9V ⎛ π − α 1 ⎞ ⎡π ⎤ ⎪ R ⎜ 2π + 4π sin 2α ⎟. α ≥ 3 ⎝ ⎠ ⎩ (2. α ∈ ⎢ ⎣2 ⎦ ⎩ Se observă din formele de undă din Fig. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α < π/3. redresorul intră în regim de curent întrerupt. I TrmsαPS = I DrmsαPS ⎧V 3 3 ⎪ (1 + cos 2α ).24. că. Formele de undă ale tensiunii redresate şi curenţilor prin diode şi tiristoare pentru α > π/3.25. ⎥ ⎪ R ⎪ ⎣ 2⎦ (2. α ≤ π 1+ 4π 3 ⎪R =⎨ π ⎪V 3 ⎛ α ⎞ 3 ⎪ R 2 ⎜1 − π ⎟ + 4π sin 2α . 2. α ∈ ⎢0. π⎥ ⎪ R sin α. α ∈ ⎡ ⎪ ⎢1 + ⎢0. 2.25. 3 ⎥ π R 4 ⎣ ⎦ ⎪ ⎥ ⎢ ⎦ ⎣ PdavrαPS = ⎨ (2. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină se va calcula cu relaţia : ⎧ 3V 2 ⎡ 3 3 ⎤ π⎤ (1 + cos 2α )⎥.

74) R 3 ⎝ ⎠ Introducând această valoare în relaţia ( 2.27 cu αc .75) Unghiul de conducţie al unui tiristor. T1 T2 T3 L 2.26.72 ). 2. di vd = L d + Rid (2. Redresor trifazat cu curentul redresat şi tensiunea redresată punct median comandat. obţinându-se : 70 . există relaţia : funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită. În realitate.12. În situaţia considerată. notat în Fig.27 sunt date formele de i T1 i T2 i T3 i d undă ale tensiunii şi curentului redresat. rezultă : id = ⎡ ⎛ 2V π π ⎞ ⎛ ⎞⎤ cos ϕ ⎢cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ − e −ωtctgϕ cos⎜α − − ϕ ⎟ ⎥ 3 3 R ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. 2.73) tgϕ = R iar A este constanta de integrare. în marea majoritate a aplicaţiilor. se va calcula cu relaţia : id (ωt = α c ) = 0 .70 ) devine: di π⎞ ⎛ ωL d + Rid = 2V cos⎜ ωt + α − ⎟ (2. sarcina are o inductanţă v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 R finită. Schema unui redresor cu punct v 12 v 23 vd median comandat ce are drept sarcină o v 31 inductanţă finită este prezentată în Fig. se obţine pentru constanta de integrare : 2V π ⎛ ⎞ A=− cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ (2.72) R 3 ⎝ ⎠ în care unghiul φ este definit prin : ωL (2.70) dt Alegând originea de timp ca în Fig.2.71) dωt 3⎠ ⎝ iar soluţia acestei ecuaţii diferenţiale este : 2V π ⎛ ⎞ id = cos ϕ cos⎜ ωt + α − − ϕ ⎟ + Ae −ωtctgϕ (2.26. Presupunând iniţial că id (0) = 0. care se determină din condiţia iniţială a curentului. iar în Fig. funcţionând pe sarcină cu inductanţă finită Cele două situaţii limită analizate până acum au avut o sarcină cu inductanţă foarte mare sau o sarcină pur rezistivă. Redresor trifazat cu punct median comandat. 2. ecuaţia ( 2. între Fig.26. 2.

76) cos⎜ α c + α − − ϕ ⎟ = e −αcctgϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ 3 3 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ Curbele obţinute prin rezolvarea acestor ecuaţii.77) 3 Curentul redresat are forma de undă id reprezentat cu linie continuă în Fig. Se pot întâlni două situaţii : 2π 1) α c < (2. sunt date în Fig. la care se cunosc R şi L. Pentru un circuit de sarcină dat. 2. 2. Forma de undă a tensiunii redresate şi a curentului redresat. 2. grafică a unghiului αc . Fig.27. se determină din Fig.27. se stabileşte regimul de curent întrerupt. Valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : Vdavrα = 3 2π αc ∫ 0 π⎞ ⎛ 2V cos⎜ ωt + α − ⎟dωt = 3⎠ ⎝ ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ − sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ 3 2V = 2π αc ≤ 2π 3 (2.78) Valoarea medie a curentului redresat fiind : 71 . 2. iar tensiunea redresată va avea forma de undă reprezentată în Fig. apoi pentru un anume unghi de comandă α .π π ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ (2.75). cu linie continuă îngroşată.28 unghiul αc .28. Curentul redresat se va calcula cu relaţia (2. se determină iniţial unghiul φ. 2.28. Prin redresor. Nomograme pentru determinarea grafică a unghiului de conducţie αc. care permit determinarea v1 2V 2V v2 π 3 π α− 3 v3 vd ωt 0 330 ° 310 ° 290 ° 270 ° 250 ° α + α c α α 90 ° i T3 i ′d id T1 T2 i T2 αc T3 i T3 ωt ωt 230 ° 210 ° 190 ° 170 ° 75 ° 60 ° 45 ° 30 ° i T1 αc 150 ° ϕ = 0 α 30 ° 60 ° 90 ° 120 ° 150 ° 15 ° Fig. 2.27.

79) Curentul mediu printr-un tiristor se va putea determina cu : I davr = I davrα π⎞ π ⎞⎤ 2V⎡ ⎛ ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ ⎢ 3 2π R ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ⎝ 2π αc ≤ (2. curentul redresat va avea forma de undă notată în Fig.84) în (2. iar redresorul nu va lucra în regim de curent întrerupt.80) 3 Valorile efectivă a curentului redresat.83) 3 3 ⎝ ⎠ care rezultă din caracterul periodic al curentului redresat. de regulă. 2π 2) α C > (2. Curentul redresat va avea aceeaşi expresie ca în ecuaţia (2. 2. în regim permanent. analiza se face folosind calculatorul.81) 3 expresiile care se obţin fiind extrem de complicate şi.Vdavrα 3 2 V ⎡ ⎛ π⎞ π ⎞⎤ 2π ⎛ = sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ α c ≤ R 2π R ⎢ 3 3 3 ⎠ ⎝ ⎠⎦ ⎣ ⎝ (2. Deci : I drms = 3 c2 id dωt 2π ∫ 0 α I Trms = I drms A+ 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜ α − − ϕ ⎟ = R 3 ⎠ ⎝ + 2V π ⎞ ⎛ cos ϕ cos⎜α + − ϕ ⎟ R 3 ⎠ ⎝ Ae − 2π ctgϕ 3 (2.84) Introducând constanta A calculată cu (2.72). dar constanta de integrare A se va calcula din ecuaţia : 2π ⎛ 2π ⎞ id (0 ) = id ⎜ ⎟ α C > (2. a curentului printr-un tiristor şi a puterii medii disipate în circuitul de sarcină se pot calcula cu relaţiile : I Tavr = 2 Pdavr = RI drms (2. obţinem : 72 .72).27 cu i′ d .82) 3 În această situaţie.

89) Din ultima ecuaţie. În acest scop. 2. în ecuaţia (2. dacă va fi depăşit. Pentru un anume raport L/R. va conduce la apariţia regimului de curent întrerupt.88) ∫ id dωt 2π 0 Se obţin relaţii chiar mai complexe decât în cazul funcţionării redresorului în regim de curent întrerupt. se pot folosi relaţiile : I V 6V cos α I Tavr = davr = davrα = 3 3R 2π R Vdavrα = 2π I Trms = I drms 3 = 1 3 2 2π id dωt α C ≥ ∫ 2π 0 3 (2.86) 4π 3 2π Pentru calculul valorilor medie şi efectivă ale curenţilor prin tiristoare. id ⎜ cos⎜ − + α i − ϕ ⎟ ⎟ = 0 ⇒ cos⎜ + α i − ϕ ⎟ = e 3 ⎠ ⎝ 3 ⎝ 3 ⎠ ⎠ ⎝3 (2. Puterea medie disipată în circuitul de sarcină : 2π 3R 3 2 2 Pdavr = RI drms = (2.75) punem condiţia : − ctgϕ ⎞ ⎛ π ⎛ 2π ⎞ ⎞ ⎛π α = αi .85) 3 Forma de undă a tensiunii redresate va fi aceeaşi ca în cazul sarcinii puternic inductive (cea reprezentată în Fig. după unele calcule intermediare.87) id având expresia dată de relaţia (2. ecuaţia (2. iar valorile sale medie şi efectivă vor fi : id = 2π 3 6V 3 3 cos α Vdrms = V 1 + cos 2α α C > (2.27 cu linie continuă completată cu cea cu linie întreruptă).⎡ ⎤ 2V π ⎞ −ωtctgϕ 3 sin (α − ϕ) ⎥ ⎛ cos ϕ⎢ cos t e − ω + α − − ϕ ⎟ ⎜ 2π ⎢ ⎝ ⎥ R 3 − ctgϕ ⎠ 3 ⎢ ⎥ 1 e − ⎣ ⎦ 2π αC > (2.75) permite determinarea unghiului de comandă αi care.83). se obţine : 2π 73 . respectiv pentru un anumit unghi φ.

29. 2.tgα i = ctgϕ + 3 − ctgϕ − 3 e ( ) 3ctgϕ − 1 + ( 3ctgϕ + 1)e − 2π ctgϕ 3 2π ctgϕ 3 − (2. Funcţionarea redresoarelor comandate pe sarcini care au tensiuni contraelectromotoare Atunci când redresoarele comandate alimentează motoare de c.90) Pe baza relaţiei (2. 2. Relaţiile care apar în acest v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 e − + caz vor fi deduse tot pentru redresorul v 12 v 23 vd v 31 trifazat cu punct median a cărui schemă este dată în Fig. 2. în astfel de situaţie. Totodată. neglijarea rezistenţei simplifică considerabil calculele. 0 10 20 1 R L Fig. La T1 T2 T3 L transformatorul de reţea. când se comandă T2. astfel încât să nu 0. 2.29. s-a reprezentat dependenţa mărimii cosαi în funcţie cosα i de raportul L/R.90).30. sau când încarcă baterii de acumulatoare. în circuitul de sarcină apar surse de tensiune cu polaritate opusă tensiunii redresate .30.91) vd = L d + e dt Alegând originea de timp în momentul t3 . s-a considerat Fig. În circuitul de sarcină.5 apară regimul de curent întrerupt nici la cel mai mare unghi de comandă.91) devine: 74 . Astfel. Graficul permite dimensionarea inductanţei L. cu tensiuni contraelectromotoare. întrucât. ecuaţia (2.c.13. Nomogramă pentru determinarea inductanţei care evită regimul de curent întrerupt. Redresor trifazat cu punct median comandat funcţionând pe sarcini doar inductanţa L şi sursa e. 2. s-a i T1 i T2 i T3 i d considerat numai secundarul. se poate scrie relaţia : di (2. rezistenţele care apar sunt reduse. în Fig.

În momentul t3.d. 2. este : π ⎞⎤ e 2V ⎡ ⎛ π⎞ ⎛ id = ωt sin ⎜ ωt + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟⎥ − ⎢ ωL ⎣ ⎝ 3⎠ 3 ⎠⎦ ωL ⎝ (2. se comandă T2 . αc αc Forma de undă a T3 T1 T2 tensiunii redresate rezultă i′ astfel: în momentul t1.a. prin redresor se stabileşte regimul de curent întrerupt. în ωt 1 ωt 2ωt 3 ωt momentul t2. ca urmare. 2. tiristorul T1 se va stinge natural. tensiunea pe inductor fiind nulă.94) care conduce la : e π⎞ π⎞ ⎛ ⎛ (2.m. curentul Fig. d după aprinderea acestuia vd = v1 . Condiţia iniţială este într-adevăr cea impusă. cele două arii e 0 π haşurate din Fig. şi acum există două situaţii posibile : 2π (2. iar curentul redresat va fi dat de ecuaţia (2. 2.93 ) . Valoarea medie a curentului redresat este : 75 .31. valoarea medie a tensiunii redresate este : v1 v2 v3 Vdavrα = e (2. După unghiul αc . în condiţia iniţială id(0) = 0 .did 2V π⎞ e ⎛ = cos⎜ ωt + α − ⎟ − dωt ωL 3 ⎠ ωL ⎝ a cărei soluţie.95) αC sin ⎜ α c + α − ⎟ − sin ⎜ α − ⎟ = 3⎠ 3⎠ 2V ⎝ ⎝ Ca şi în paragraful anterior. În continuare.97) vd α 2V şi.31 sunt α − ωt 2V 3 α egale. deci curentului redresat. Formele de undă ale tensiunii redresate şi redresat se anulează.96) 1) α c ≤ 3 În această situaţie. şi după aprinderea sa.93) Unghiul de conducţie α c se determină din : id (α c ) = 0 (2. căruia îi corespund formele de undă reprezentate cu linie continuă în Fig.31. Deoarece valoarea medie a tensiunii la bornele unui inductor ideal este nulă. vd = e. vd= v2 ş. se d i T2 i T3 ωt i T3 i i T1 comandă să conducă T1 şi.92) (2.

100) 3 În această nouă situaţie. Acest fenomen apare atunci când tensiunea instantanee de pe faza tiristorului comandat este mai mică decât e.102). în momentul comenzii unui tiristor. deci valoarea medie a tensiunii redresate se va calcula cu relaţia : 2π 3 6V cos α.98) 3 Din această ecuaţie. particularizăm în relaţia (2. care este dată de relaţia (2. instalaţia trebuind să fie prevăzută cu regulatoare de curent.99) L= sin α max I davr 2π Cunoscând curentul mediu redresat şi unghiul de comandă maxim. putem calcula inductanţa L. care respectă ecuaţia : 3 6V cos α = e (2. există pericolul ca. la unghiul maxim de comandă αmax. astfel încât valoarea medie a curentului redresat să rămână la valoarea impusă.I davr = = 3 c id dωt = 2π ∫ 0 ⎡ ⎛ π ⎞⎤ ⎫ π⎞ ⎛ ⎢sin ⎜ α c + α − 3 ⎟ + sin ⎜ α − 3 ⎟⎥ ⎬ ⎠⎦ ⎭ ⎝ ⎠ ⎣ ⎝ αc ≤ α 3 2V ⎧ ⎛ π ⎞ αc π⎞ ⎛ ⎨cos⎜ α − ⎟ − cos⎜ α c + α − ⎟ − 2πωL ⎩ ⎝ 3⎠ 3⎠ 2 ⎝ 2π (2. 2π 2) α c ≥ (2. αc ≥ (2. să fim la limita întreruperii 2π curentului redresat. curentul redresat nu mai este întrerupt. Şi forma de undă a tensiunii redresate devine ca în cazul sarcinii cu inductanţă finită. obţinem: 1. 76 . după unele calcule. 2. care modifică unghiul de comandă.101) Vdavrα = 3 2 iar funcţionarea nu va fi posibilă decât la un singur unghi de comandă α. el având forma de undă i′ d reprezentată în Fig.98) pe α c = 3 şi. În cazul unghiurilor de comandă mici.31 cu linie întreruptă. se poate obţine relaţia de dimensionare a inductanţei L. acesta să nu se poată aprinde.102) 2π Funcţionarea este extrem de instabilă. astfel încât. fiind polarizat invers. Pentru aceasta.26 3 6V (2.

2.105) 2π R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 v1 n 2v 2 n 2v 3 v 12 v 23 v 31 T1 n2 e + − R i T1 T2 i T2 T3 L i T3 I d vd Fig. Vom avea : 2 Vdavrα = RI d < 0 (2. ceea ce este imposibil. o sursă de tensiune continuă e şi un rezistor R de rezistenţă foarte mică. ceea ce ne va permite să considerăm curentul redresat constant. sub care să nu se poată coborî şi care se calculează cu relaţia : π ⎞ 3 6V ⎛ 2V cos⎜ α min − ⎟ = cos α min (2.104) 2. 2. o rezistenţă şi o inductanţă foarte mare. Presupunem iniţial că sursa e din Fig. acesta fiind un caz particular de lucru al redresorului care are în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuă.103) 3⎠ 2π ⎝ de unde se obţine : α min = 20. care conţine în circuitul de sarcină o inductanţă L de valoare foarte mare. Să considerăm redresorul din Fig.32. 2. aceasta însemnând ca. corespunzătoare pierderilor din circuit.14.7° (2. Datorită inductanţei L foarte mari. Regimul de invertor neautonom al redresoarelor comandate Vom analiza acest regim de lucru tot pentru un redresor trifazat cu punct median comandat. curentul redresat este constant.106) şi deci ar rezulta un curent redresat având sens invers celui redresat în Fig. Redresor trifazat cu punct median comandat având în circuitul de sarcină o sursă de tensiune. circuitul de comandă al tiristorului trebuie să limiteze unghiul de comandă la valoarea αmin.32 nu există şi că mărim π unghiul de comandă α peste rad. iar valoarea medie a tensiunii redresate va fi : 3 6V Vdavrα = cos α (2. 2. curenţii să circule de la catod la anod.32. prin tiristoare.Din acest motiv.32. 77 .

deci circuitul de sarcină livrează putere activă către reţeaua de curent alternativ R. S. Aşadar.Dacă însă în circuitul de sarcină există sursa e având polaritatea din Fig. se întrerupe reţeaua de curent alternativ. redresorul din Fig.109) Ultima relaţie reprezintă un bilanţ al energiilor electrice. neglijând rezistenţa înfăşurărilor secundare. puterea medie din circuitul de sarcină fiind : Pdavrα = Vdavrα I d = v1 2V v2 v3 2V T3 α> π 2 α vd T2 ωt T1 i T3 i T1 i T2 ωt Id ωt Fig. Pentru ca un 78 . ) = e/R (2. tiristorul care se găseşte în conducţie rămâne aprins. iar | Pdavrα|T reprezintă energia transmisă în reţeaua de curent alternativ. Astfel. păstrându-se sensul normal al curentului redresat Id.a. T. T.c. eIdT reprezintă energia furnizată de sursa e în perioada T. obţinem : 2 2 eI d T = RI d T − Vdavrα I d T = RI d T + Pdavrα T (2. Este deci un regim de invertor care se numeşte neautonom deoarece conversia c. 2. Valoarea medie a tensiunii redresate rezultă negativă. 2.32.32 lucrează într-un regim în care energia electrică de curent continuu se transformă în energie electrică de curent alternativ. 2. S. Formele de undă aferente acestui regim de lucru sunt date în Fig. Dar valoarea medie a tensiunii redresate este dată şi de relaţia : Vdavrα = RI d − e (2.33. deoarece valoarea rezistenţei R este foarte mică şi trebuie prevăzută o protecţie pentru această situaţie.107) 2π Rezultă că se obţine o putere negativă. dintr-o cauză oarecare. RI2dT este energia disipată pe rezistenţa R. iar curentul redresat menţinut de sursa e va atinge valoarea : Id(fără reţeaua de c.110) Acest curent are o valoare foarte mare. 2. tensiunea medie redresată va putea fi negativă.108) Amplificând ambii termeni ai relaţiei cu IdT. Dacă.33.→c. nu se poate realiza decât în prezenţa reţelei R. 3 6VI d cos α < 0 (2. Formele de undă corespunzătoare funcţionării redresorului trifazat cu punct median comandat în regim de invertor neautonom.a.

având polaritatea din Fig. Rolul acestei surse poate fi jucat şi de o inductanţă care să genereze tensiunea necesară. 2. dar instalaţia va funcţiona în regim de invertor neautonomun timp limitat.c. − să existe şi o inductanţă în circuitul de sarcină care să preia diferenţa dintre valoarea instantanee a tensiunii redresate vd şi tensiunii sursei de c. utilizat destul de des la puteri mici şi medii. Acest rol ar putea fi jucat şi de un rezistor. Punţile semicomandate nu pot lucra în acest regim . Pentru a deduce relaţia care trebuie să existe între αA şi αB pentru o funcţionare normală. tensiunea să poată avea ambele polarităţi.a ar fi redus. numit şi grup anodic. de fapt. Deci : VdAavrα + VdBavrα = V L1avrα + V L 2 avrα = 0 VdAavrα = −VdBavr (2.c. avem : 79 . cu unghiul αB .redresor să poată lucra în regim de invertor neautonom. numite uneori şi grup catodic. 2. redresoarele reversibile sunt compuse din două grupuri redresoare complet comandate. − unghiul de comandă al tiristoarelor α > π/2 rad . se pleacă de la expresia : vdA + vdB = v L1 + v L 2 (2. Funcţionarea redresoarelor reversibile va fi prezentată folosind circuitul din Fig. iar cele ale grupului B. Tiristoarele grupului A.15. iar prin circuitul de sarcină curentul să poată avea ambele sensuri. pentru a putea lucra şi în regim de invertor neautonom. dar pe acesta s-ar disipa inutil o anumită energie. la bornele circuitului de sarcină. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : − să existe în circuitul de sarcină o sursă de tensiune continuu. cât să se realizeze descărcarea energiei înmagazinate în inductanţă .→c. 2. e. se comandă cu unghiul αA .113) VdBavrα = VdAavrα = 2π 2π de unde. se impune utilizarea redresoarelor reversibile care permit ca. nu intervine regimul de curent întrerupt : 3 6V 3 6V cos α A cos α B (2. ţinând cont de relaţia (2. în funcţionare.110).32. − să fie complet comandată.34. Se constată că. Specific redresoarelor reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie este faptul că se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele ambelor grupuri. dintre care tipice sunt acţionările reversibile cu motoare de curent continuu care se frânează cu recuperare . iar randamentul conversiei c. Redresoare reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie Intr-o serie de aplicaţii industriale.112) Dacă.111) Aceeaşi relaţie se va păstra şi pentru valorile medii ale tensiunilor.

motorului. Grupul A lucrează în regim de redresor. Redresor reversibil care lucrează cu ajutorul curenţilor de circulaţie.7° se datorează existenţei în circuitul de sarcină a unei tensiuni contraelectromotoare. Unghiul α min = 20.de asemenea. Valorile unghiului de comandă în funcţie de viteza de rotaţie dorită a. presupunem că se doreşte ca viteza de rotaţie a motorului să varieze în timp ca în Fig. R S T v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n1 α A = α min v dAv 1 T1A T2A T3A n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dB i′ d α min < α A < α B = π − α min π 2 (α A ) L 1 v L1 L2 T1B − (+ ) π T2B α min < α B < Motor e 2 T3B + (− ) π < α A < π − α min (α B ) I 2 d nM π < α B < π − α min 2 αA = αB = π 2 −n M α B = α min t v L2 α A = π − α min Fig. în conexiunea cu punct median. Cuplul dezvoltat de motor va fi : M = k m ΦI d (2. iar Φ fluxul prin motor. o constantă. tiristoarele grupului A trebuie comandate cu unghiul α A = α min . 2. Fig.cos α A = − cos α B αB = π − α A (2. Astfel. Presupunând motorul cu magneţi permanenţi sau cu excitaţie separată.34. pentru ca viteza de rotaţie n să fie maximă pozitivă. nM . 80 . 2. 2.115) ke fiind o constantă.114) Pentru a prezenta modul de funcţionare al unui redresor reversibil. iar cele ale grupului B cu α B = π − α min .36 cu linie continuă.35. debitând curent de sarcină Id .116) km fiind. fluxul Φ este constant. care se va închide pe traseul reprezentat în Fig.35. Tensiunea contraelectromotoare ce apare la bornele indusului motorului are polaritatea din figură şi mărimea : e = k e nM Φ (2. 2.

deoarece e > VdBavrα. tensiune de circulaţie.118) L cr = vcr = vdA + vdB dt Dimensionarea inductanţei L se face impunând o anumită mărime valorii medii a curentului de circulaţie. el − va lucra saturat şi va prezenta o T T2A 2B Motor e inductanţă foarte mică. Cum. pentru a se evita i cr T1A T1B supradimensionarea acestuia. De fapt. i cr T3B T3A + Inductorul L2 va fi i L L ( ) α ( ) α cr 1 2 A B parcurs numai de curentul de circulaţie. tensiunea vdAavrα va 2 scădea. El va lucra Id nesaturat şi va prezenta o Fig. sarcină şi curentului de circulaţie când viteza de care va prelua practic întreaga rotaţie a motorului este pozitivă. Traseele de închidere ale curentului de sarcină Id şi curentului de circulaţie icr în această situaţie sunt 81 . apare o tensiune de circulaţie : vcr = v dA + vdB (2. numit curent de circulaţie. Traseul de închidere a acestui curent este prezentat. în Id Fig. în afară de curentul v dA v 1 n 2 v 2 n 2v 3 n 2 v dB de circulaţie icr .36 cu linie întreruptă. Circuitul de comandă va determina π creşterea unghiului αA în domeniul α min < α A < şi. implicit. 2.36. asigurându-se transferul energiei electrice de la generator către reţeaua de curent alternativ. maşina va deveni generator şi va debita curent către grupul B. scăderea 2 π unghiului αB în domeniul < α B < π − α min .117) care determină apariţia unui curent care va circula numai între cele două grupuri redresoare. energia cinetică a rotorului se transformă în energie electrică de curent alternativ. deci : di (2. care va intra efectiv în regim de invertor neautonom. Presupunem acum că se doreşte micşorarea vitezei de rotaţie. Ca urmare. mult mai mic decât v cr curentul de sarcină. maşina continuă să se rotească cu turaţia nM .Datorită diferenţei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate vdA şi vdB. icr . datorită inerţiei. n < n M . 2. şi de curentul de sarcină Id. Deoarece inductorul L1 este parcurs. Traseele de închidere ale curentului de inductanţă L de valoare mare. În schimb. ca şi vdBavrα . se va obţine în primul moment VdAavrα < e şi grupul A nu va mai putea furniza curent de sarcină.

16.37. în sensul că.116). vom avea : e = k e nΦ < VdAavrα Id (2. doar că se inversează rolurile grupurilor A şi B. 2. funcţionarea rămâne aceeaşi.36. 2. Maşina prezintă şi cuplu de poziţionare. e rator i T cr T3A Maşina se va frâna deci cu 3B + recuperare. ceea ce limitează maximul posibil al mărimii Vdavrα . Explicaţia acestei comportări constă în faptul că rotorul este parcurs de curent. Un al doilea dezavantaj îl constituie valoarea ridicată a unghiului αmin care nu poate fi coborâtă sub π/6 rad. doar valoarea medie a curentului este zero. Acum. Dacă se doreşte ca motorul să rămână imobil. Traseele de închidereale curentului de Grupul A începe să sarcină şi curentului de circulaţie când maşina se debiteze un nou curent către frânează cu recuperare. Din aceste motive. traseele curenţilor fiind din nou cele din Fig. acesta se va opune antrenării. maşină. dacă asupra rotorului se va aplica un cuplu exterior. această restricţie asupra unghiului de comandă determină şi o creştere a puterii reactive absorbite de instalaţie în timpul funcţionării. având viteza de rotaţie pozitivă. 2. Redresor reversibil care lucrează fără curenţi de circulaţie Redresoarele reversibile care lucrează cu curenţi de circulaţie prezintă avantajul că asigură o caracteristică liniară şi pentru curenţii de sarcină de valori reduse. i cr conform relaţiei (2.prezentate în Fig. Când se ajunge la turaţia v cr prescrisă. care devine motor. turaţia sa scăzând în i L L (α A ) 1 cr 2 (α B ) timp. Un prim dezavantaj îl constituie necesitatea folosirii celor două inductoare de limitare a curenţilor de circulaţie. 2.117) Fig.37. Pentru rotirea motorului în sens invers. tiristoarele ambelor grupuri se comandă cu αA = αB = π/2. În plus. este indicat să se elimine curenţii de circulaţie în cazul instalaţiilor de mare putere. inductorul L2 lucrează saturat şi L1 preia tensiunea de circulaţie. adică n = 0. se va T1A T1B inversa şi sensul cuplului care − T2B T2A Gene va deveni un cuplu de frânare. Se observă că sensul curentului v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 v dA v dB Id prin maşină s-a inversat. deci. În acest 82 . rămânând imobil.

Circuitul din Fig. tiristoarele grupului A se comandă cu unghiul αA = αmin .C. În momentul în care traductorul de curent T. αA ≈ 2 2 anularea curentului Id. Ca dezavantaje ale funcţionării fără curenţi de circulaţie.38. precum şi o durată mai mare v p1 n 1 v p2 n 1 v p3 n 1 a regimului tranzitoriu la trecerea de la o viteză de T.38. 2. iar curentul de sarcină va avea 83 . reprezentată în Fig. unghiul αA se măreşte peste limita de funcţionare ca redresor π 5π ). T1B T2B T3B Id Un redresor care lucrează fără curenţi de Fig. Pentru aceasta. Grupul B intră efectiv în regim de invertor neautonom. 2. rotaţie la alta. poate funcţiona şi fără − (+ ) v 1 n 2v 2 n 2v 3 n 2 curenţi de circulaţie. se mai aşteaptă un timp de siguranţă de aproximativ 1ms ( mult mai mare decât timpul de revenire tq al tiristoarelor). Redresor reversibil cu punct circulaţie se recunoaşte prin median fără curenţi de circulaţie cu aceea că circuitul de forţă tiristoare antiparalele. întrucât se + (− ) v d poate folosi o schemă mai T1A I ′d T3A T2A L simplă. sesizează ( αA > . trebuie iniţial redus cât mai repede posibil curentul Id şi. menţionăm comportarea discontinuă a S R T caracteristicilor în jurul curenţilor mici de sarcină. Tiristoarele grupului A la redresorul din Fig. ea menţinându-se în sens pozitiv. care are doar rolul de a netezi curentul de sarcină. 2.C. Pentru aceasta.38. iar curentul de sarcină va avea sensul Id . iar tiristoarele grupului B nu sunt comandate. dar nu e Motor este economic. 2. în acest scop. în timpul funcţionării redresorului reversibil. Presupunem acum că se doreşte reducerea vitezei de rotaţie. 2.38 sunt conectate antiparalel cu cele ale grupului B. se blochează impulsurile de comandă către tiristoarele grupului A. în Fig. se comandă doar tiristoarele unui singur grup.scop. Tensiunea la bornele indusului va avea polaritatea reprezentată fără paranteze. conţine o singură inductanţă. Pentru a înţelege în ce mod lucrează circuitele de comandă ale redresoarelor reversibile fără curenţi de circulaţie să presupunem că motorul se învârteşte cu o viteză de rotaţie maximă pozitivă nM . apoi se trimit impulsuri de comandă către tiristoarele grupului B cu unghi de aprindere αB > π/2.34.

2. m. un bloc logic şi două etaje de ieşire. s-a impus crearea unor circuite de comandă specializate care să realizeze un control fiabil al acestora pe de o parte. respectiv 14. În Fig. α ≈ B B π 2 π ). care furnizează. Ideea este de a exista curent în circuitul de sarcină. Când se atinge viteza de rotaţie prescrisă. 2. apoi se comandă tiristoarele grupului A cu un unghi αA fixat de regulatorul de curent Id . menţionăm că au fost elaborate şi redresoare reversibile. Alimentarea circuitului se face de la o sursă stabilizată de tensiune +V cuprinsă intre 12V şi 18V şi trebuie să asigure un curent de sarcină de 100mA. un monastabil.40. Iniţial. Pentru a exista acest cuplu. sunt ilustrate formele de undă la pinii circuitului integrat βAA145. Unul dintre aceste circuite specializate pentru comanda în fază a tiristoarelor este circuitul integrat βAA-145. se pot anula impulsurile de comandă către ambele grupuri. se declanşează un proces invers. se comandă anularea cât mai rapidă a curentului I'd prin scăderea unghiului αB sub limita de funcţionare ca invertor neautonom ( α < . se păstrează timpul de aşteptare de 1ms.acum sensul I'd. la curenţi de sarcină Id de valori ridicate şi cu curenţi de circulaţie la curenţi de sarcină Id de valori reduse. a. un generator de rampă. d. iar pe de altă parte folosirea lor să permită obţinerea unor scheme pe ansamblu foarte simple. Mai apare o problemă când se doreşte menţinerea rotorului imobil. 2. dar de valoare medie nulă. 84 . împreună cu conectarea perifericelor sunt prezentate în Fig. un comparator. În finalul acestui subcapitol. un detector de nul. Unghiul αB va fi asigurat de regulatorul de curent pentru a avea o anume valoare maximă a curentului de sarcină. Circuitul este compus dintr–un bloc de sincronizare. apoi se comandă un tiristor al grupului B ş. Schema bloc. aceasta impunând un circuit de comandă foarte performant. se introduce un timp de aşteptare de aproximativ 1ms. la cele două ieşiri pinul 10.39. Maşina se va frâna cu recuperare. Pentru aceasta. se aşteaptă anularea curentului. turaţia sa scăzând. dar maşina nu va prezenta şi cuplu de poziţionare pe zero. după sesizarea anulării curentului se blochează 6 impulsurile de comandă către tiristoarele grupului B. care lucrează fără curenţi de circulaţie. se poate proceda astfel: se comandă un tiristor al grupului A. Integrate specializate în comanda cu control de fază tiristoarelor a Datorită numărului mare de aplicaţii în care se folosesc tiristoarele. câte două impulsuri de aprindere sincrone cu cele două semialternanţe.17.

în vederea obţinerii unei forme corecte a tensiunii triunghiulare de pe condensatorul C2. Impulsurile de la pinul 16 se pot folosi pentru sincronizarea externă a mai multor circuite βAA – 145 (de exemplu. Tensiunea de sincronizare este furnizată. Concomitent cu încărcarea condensatorului C2. în aplicaţii cu reţele de alimentare bifazate sau trifazate). tensiunea –V fiind mai mare de 10 V. de regulă. nu se poate folosi decăt durata (T/2) . respectiv T2 ). Blocul de sincronizare şi detectorul de nul au rolul de a sesiza trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare externe şi.De asemeni. iar dacă viteza de variaţie este prea lentă. Limitarea curentului absorbit de circuit prin pinul 9 de la semnalul de sincronizare este făcută de rezistenţa R1. Valoarea curentului –I este dată de valoarea sursei –V şi rezistenţa R3 . 85 . stare echivalentă cu activarea monostabilului ( aşteptarea momentului de declanşare a impulsului de aprindere ). Divizorul rezistiv format din R1 şi R2 are rolul de a fixa durata impulsului de nul dT şi de a controla viteza de variaţie a semnalului de sincronizare la trecerile prin zero. dacă viteza de variaţie este prea rapidă. Semireglabilul P1 a fost introdus pentru ajustarea timpului de descărcare t=C2(R5+kP1) a condensatorului C2. de instabilitatea termică a a diodelor din componenţa generatorului de rampă. de exemplu. după care acesta se descarcă aproximativ liniar prin R5 şi P1 către tensiunea . împreună cu grupul format din rezistenţele R1. impulsul de nul este scurt şi nu atinge valoarea de 8V. permite setarea sau inhibarea monostabilului. se încarcă şi condensatorul C3 conectat între pinul 2 şi +V. Această viteză de variaţie trebuie să asigure la terminalul 16 un impuls de tensiune de 8V şi durată Dt. prin cele două intrări ale sale.8V în perioada dintre două impulsuri de sincronizare. pentru funcţionarea circuitului. R2. este nevoie de o sursă de curent negativă -I de 15…25 mA aplicată intre pinii 3 şi 13. La trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare. formă ce poate fi afectată. Comparatorul intern al circuitului integrat.dT/2. condensatorul C3 nu mai poate să se încarce. VBE2 ale tranzistoarelor interne T1. detectorul de nul furnizează impulsuri de sincronizare de 50100µs (ce se pot vizualiza la pinul 16 ) şi semnale de blocare – selectare pentru etajele de ieşire. de exemplu. dar există situaţii când această tensiune diferă de tensiunea reţelei. Generatorul de rampă încarcă rapid condensatorul C2 la +8V la fiecare impuls de nul. 50 Hz). de reţeaua de curent alternativ (220V. limitează semnalul la terminalul 9 la valoarea ± 0. În caz contrar. din semiperioada T /2 corespunzătoare dinamicii maxime a unghiului de conducţie de 180°. reducând astfel dinamica unghiului de conducţie.7V (corespunzătoare tensiunilor VBE1 .

pinul 8. Blocarea monostabilului coincide cu blocarea comparatorului. Atât timp cât tensiunea v 7>V8 (rampa de tensiune este descrescătoare). Prezenţa semireglabilului P2 condensatorului C3 . comparatorul nu basculează şi monostabilul rămâne în starea de aşteptare (corespunzătoare unghiului de aprindere α). Când tensiunea v7=V8. Monostabilul şi componentele externe C3. Inhibarea comparatorului se poate realiza prin aplicarea la pinul 6 a tensiunii +V. comparatorul basculează. care are loc atunci când cele două tensiuni de pe intrările sale sunt egale. P2 şi R6 au rolul de a stabili durata impulsurilor de aprindere.C3 R6 P2 +V 16 2 11 +V R7 Etaj iesire Bloc logic R1 9 Detector de nul Generator de rampa + V comp Monostabil 14 +V R8 220V R2 50Hz Etaj iesire 10 -V 13 C1 R3 -V 15 R5 R4 -V P1 7 8 6 K 1 3 C2 Vc +V +V Fig. El va compara cele două aplicate la intrările sale. Funcţionarea monostabilului este controlată de generatorul de rampă şi comparator. face ca la pinul 11 să avem un salt negativ de în circuitul de descărcare al tensiune. În aceste condiţii. 2. modificând starea monostabilului şi determinând descărcarea condensatorului C3. Schema bloc a circuitului integrat βAA 145. tensiunea liniar variabilă de pe C2 de la intrarea neinversoare cu tensiunea de comandă şi reglaj al unghiului de conducţie de la intrarea inversoare. pinul 2 este pus la masă şi. controlând în 86 . Declanşarea monostabilului este realizată de către impulsurile de nul. are rolul de a varia tensiunea de la pinul 11. cum C3 este încărcat şi nu acceptă un salt brusc de tensiune. la fiecare trecere prin zero a tensiunii de sincronizare.39.

menţionăm că pentru comanda tiristoarelor (triacurilor ). folosirea lor în aplicaţii rămâne la latitudinea fiecărui utilizator. la pinul 14. cât şi a circuitului de sincronizare. dar. dar bineînţeles. În final. 8V impulsuri de aprindere sincronizate cu alternanţa t u7 pozitivă. tp=(R6+P2)C3 . de cele mai multe ori. se impune să se realizeze o separare galvanică a acestuia de tiristor. putem spune că acesta poate să comande direct circuitul poartă –catod al unui tiristor.39 la tensiunea de t α ϕ alimentare a integratului. există o gamă destul de mare de circuite de comandă specializate. 2. Izolarea galvanică implică o separare a circuitului de comandă de poarta tiristorului. care determină durata impulsului de aprindere de la ieşirea circuitului integrat. 2. Formele de undă la pinii integratului. pinul 14 T respectiv pinul 10. Blocul logic şi etajele de ieşire formează u sinc impulsuri rectangulare de durată tp şi le furnizează la u9 cele două ieşiri ale t integratului. de utilizare al circuitului integrat. iar la pinul 10 8V impulsuri de aprindere u8 -9V sincronizate cu alternanţa t u14 negativă. 15V tp Deoarece ieşirile sunt de reglabil tip “colector în gol” pentru apariţia impulsurilor este t α ϕ u10 necesară conectarea tp rezistenţelor R7 şi R8 ca în Fig. pentru o funcţionare eficentă. În ceea ce priveşte modul Fig.40.acest fel timpul de descărcare al condensatorului. izolarea realizându-se de cele mai multe ori cu ajutorul transformatoarelor de impulsuri sau optocuploare. Se obţin u16 astfel. 87 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->