Sunteți pe pagina 1din 8

1

Figura 5.1
( ) ( ) ( ) ( ) x vasc x elast x pres x mas
x
F F F F
x
v
+ + +

(5.1)
0
z
v
y
v
x
v
z
y
x

(5.2)
( ) T p, ? ? sau ( ) T ?, p p (5.3)
y x
p
x

;
y z
p
z


(5.4)
dn
dv
[N/m
2
] (5.5)

,
_

y
v
y x
p
x
? ; 0
y
p

,
_

y
v
y z
p
z
(5.6)
iar pentru = ct. pe directia y
2
x
2
y
v
x
p

; 0
y
p

;
2
z
2
y
v
z
p

(5.7)
0
z
v
x
v
z x

(5.8)
n cazul interstitiului convergent din figura 5.1 se admit si urmatoarele conditii limita:
- cinematice: la y = 0: v
x
= 0; v
y
= v
z
= 0 si la y = h: v
x
= v; v
y
= v
z
= 0;
- de presiune: la x = 0: p = 0 si la z = tB/2: p = 0;
- termice: la x = 0: T = T
0
si la y = h: T = T
h
.
(5.9)
( ) ( )
( ) y h y
x
p
2
1
v
0 v
y h
h
v
y h y
x
p
2
1
v
z
y
x




(5.10)
Daca


h
0
x x 1
1 dy v q si


h
0
z z 1
1 dy v q , atunci
z
p
12
h
q ;
2
h v
x
p
12
h
q
3
z 1
3
x 1


(5.11)
0
z
q
x
q
z 1 x 1

(5.12)
x
h
2
V
z
p
12
h
z x
p
12
h
x
3 3

,
_

,
_


(5.13)
x
h
V 6
z
p
h
z x
p
h
x
3 3


,
_

+
,
_

(5.14)

,
_


+


2
h v
q
h
12
dx
dp
x
x 1
3
(5.15)
Daca, n punctul n care presiunea fluidului are o valoare maxima (p
max
), se noteaza cu
*
m
h grosimea peliculei (figura 5.1)
si dp/dx = 0, va rezulta
x 1
*
m
q
v
2
h si din (5.10)
,
_


h
y
1 v v
x
, deci o variatie liniara a vitezei n raport cu y. Astfel,
se poate obtine o varianta si mai simpla a ecuatiei diferentiale a presiunilor

,
_



3
*
m
h
h h
v 6
dx
dp

(5.16)
LAGARE
F
Distributia de
viteze n film
Intrare
V
2
=V
Presiunea
n film
V
1
= 0
x
y
z
Iesire
0
dx
dp
> 0
dx
dp
0
dx
dp
<
V
V
V
P
max
h
m
h
M
h
m

2

V
V
2

=0
V 1

=0
P
h
0

h(t)


F
Distributia de viteze
O
x
y
Pentru interstitiul sub forma de pana din figura 5.1. rezulta expresia



x
0
3
*
m
x
dx
h
h h
v 6 p (5.17)











Figura 5.3 Figura 5.4



















Figura 5.5

y
3
v 12
dx
dp
h
dx
d

,
_

(5.18)
+ cos e
2
J
h unde
m
h e
2
J
+ . (5.19)
1 + (5.20)
+ cos 1 h (5.21)
( ) ( )
( )

+

1
1
]
1


,
_

+
1
1
]
1

cos 1
12
z
p
cos 1
z
D
B p
cos 1
x
3
2
3
unde x ;
B
z 2
z ;
n
p
p
2


. (5.22)
r
2
ip
2
ie p
F F F F + (5.23)
o
2
p
S D B F


(5.24)
ie
ip
F
F
arctg (5.25)
o
2
m
p
S
1
p
n
c



(5.26)
( ) D / B , c f
n B D
Q
c
p 2
2
q


(5.27)
( ) D / B , c f
n B D
c
p 3
2
z
Q
qz


(5.28)
( ) D / B , c f
n D F
P
c
p 4
r
f f
f

(5.29)
( )
cuzinet max us f max m ad m
R R K h +
(5.30)
a) b) c)
d) e)

D

d

x
Zona
neportanta
y
Distributia circumferentiala
a presiunii n planul median
Suprafata cuzinet
Zona
neportanta
B/2
F
-z
+Z

y
Distributia axiala a
presiunii pentru fusul
de lungime finita
Filmul de
lubrifiant
portant
2
Q
z

m
F Q Q
z
h
M Q
i
Q

n

O
1
O
2
?
e
?
m
?

h
e
h
m
a
e
f
P
max
p
2
Q
z
B/2
Suprafata fus
Distributia axiala a presiunii pentru
fusul de lungime infinita

3
2
D
h
m
(5.31)
l a c f
P P P P + + (5.32)
( ) ( )
i e l l s 0 e f
t t c Q t t A K P + + (5.33)































Figura 5.8



















Figura 5.9
Dupa Drescher [1], pna la maximum 510
4
rot/min, se poate utiliza expresia
p
m
[10
-1
MPa] 10
-4
[rot/min] (5.34)
Deoarece p
m
= F/(BD), se recomanda B/D = 1,52 si =0,51.5
o
/
oo
.
Presiunea medie astfel obtinuta se limiteaza la valori de maximum 11,510
-1
MPa.
4
D B p
F


(5.35)
a b c
d
e
f
a)

R
b)
Ulei Ulei
Ulei
d)
R
R
O
1
O
2
O
3
O
4
Ulei
c)
Ulei
r
O
1
e)
f)
4
2 3
al
2
0
s
d 1 h p
T R r ? n 6
H
+


(5.36)
( ) ( )
e al
2
2
e al
p p B L
k h
3
2
1
1
k ;
p p B L
F
F

+
+



(5.37)















Figura 5.10



















Figura 5.11
B D
F
B L i
F
p
m
a a
m


(5.38)

,
_



3
m
h
h
v 6
dx
dp
(5.39)
- coeficientul de portanta:

,
_

L
B
,
h
h
f
h p
L v
c
m
M
1
2
m
px
;
- coeficientul de debit de iesire circumferential:

,
_



L
B
,
h
h
f
h B v
Q
c
m
M
2
m
xs
qxs
;
- coeficientul de debit de intrare lateral:

,
_



L
B
,
h
h
f
h B v
Q
c
m
M
3
m
zs
qzs
;
- coeficientul puterii consumate:

,
_

L
B
,
h
h
f
h F v
L F
c
m
M
4
m as
f
fx
.
Pentru sectoarele inelare mai sunt necesare nca doua elemente:
- pozitia relativa a punctului de pivotare:

,
_

L
B
,
h
h
f
L
x
m
M
5
p
;
v
d)
b)
h
M

v
L
h
m

x
P

c)
x
p
v
h
M


L
h
P

h
0

h
m

P
O
1
O
2
O
2
O
1


P

P

b) a)
F
[N]
n
[rot/min]
1 (GD)
2 (HD)
210
4
10
5
610
4
Limitare pentru HD
c)
Sector
dreptunghiular
echivalent
Degajare

L
x
z
B
D
m

D
i
D
e

L = (D
m
/i) - 1
B = (D
e
- D
i
) / 2
a)
5
- grosimea relativa a filmului n dreptul punctului de pivotare:

,
_

L
B
,
h
h
f
h
h
m
M
6
m
p
.
( ) ( ) ( )
i e e e z x 0 c f
t t c Q Q t t A K P + + (5.40)























Figura 5.12














Figura 5.13.a Figura 5.13.b Figura 5.13.c
0
t
p
h
z z
p
h
x
3 3

,
_

+
,
_


(5.41)
f t b b r
a A p A p F (5.42)
1
1
1
1
1
]
1

,
_


D
D
ln
D
D
1
2
1
a
b
2
b
f
(5.43)

,
_


3
t
q
h
A
F
a Q (5.44)
1
1
1
1
]
1

,
_

D
D
1
1
1
3
a
b
q
(5.45)

,
_


3
2
t
p b p
h
A
F
a Q p P iar
f
q
p
a
a
a (5.46)
h
F
h
1
F+F
a
c
b
Q
F
P
R
p
r
B
Pv
S
Q
p
Q
s
Q
1
Rz
p
b
p
b
+p
b
h
F
n
n
Q
a
6
( ) ( )
2
b
2
b
2
m
2
f
D D D D
h 64
P +

(5.48)
f p t
P P P +
(5.49)
( )
i e e e f
t t c Q P P (5.50)






















Figura 5.14.a Figura 5.14.b

ai
3
ai
3
r max i
d 1 , 0 d
32 2
B
F M

(5.51)
D
B
2 , 0
F
d
III ai



(5.52)
( ) D
B
1 2 , 0
F
d
III ai
2



(5.53)
a
r
c m
1
c
k
c


(5.54)
3
at
t
2 , 0
M
d

(5.55)
3
ai
t
1 , 0
M
d

(5.56)


2
2
m m r
D B p d cos
2
D
B p F (5.57)
si deci
D B
F
p
r
m

fiind necesar ca
a m
p p (5.57)
m
r
max
p 27 , 1
D B
F 4
p

(5.58)
( )
adm m m
v p v p
(5.59)
v p
D B
v F
P
m ak
r ak
f sp


(5.60)
( )
0 m f
t t A K P (5.61)
( )
adm m 0
f
m
t t
A K
P
t +

(5.62)

M
1
2
3
4
6
5
8
7
10
9
11 12
13
14
7
v
a

F
a

p
m

p
min

p
max

a)
F
a

initial
dupa uzare
d
c)
F
a

D
i

d
D
m

D
e

h

initial dupa uzare
v
a

F
a
p
m

p
min

p
max

F
a

d
d
i

b)












Figura 5.15 Figura 5.16
( )
a
2
i
2
e
a
m
p
D D
F 4
p


(5.63)
( )
ad i
2
m a
i
h d
d D F 3



unde ( ) 2 / D D D
i e m
+ este diametrul mediu.
(5.64)
5.11 Materiale pentru lagare
Datorita modului specific de functionare, o atentie deosebita trebuie acordata la alegerea cuplului de materiale pentru fus-
cuzinet. Celelalte piese componente ale lagarului se executa din materiale obisnuite n practica industriala: fonte, oteluri.
5.11.1 Materiale pentru fusuri
Fusul se executa de regula din acelasi material identic cu al arborelui sau al osiei. Materialul trebuie sa satisfaca att
conditiile generale de rezistenta mecanica, ct si cele specifice: rezistenta ridicata la uzura, rugozitate mica. Se prefera ca, n cazul
ungerii defectuoase, sa se uzeze cuzinetul care este mai ieftin si mai usor de nlocuit. De aceea, pentru fusuri, se foloseste otel carbon
de cementare sau mbunatatire (cu duritate de 3 ... 5 ori mai mare dect a cuzinetului). Fusul se rectifica (1 ... 2 m) astfel ca
rugozitatea sa fie mult mai mica dect grosimea minima a filmului de lubrifiant. La sarcini mari, fusurile se trateaza termic (durificare
superficiala), dupa care se rectifica.
5.11.2 Materiale antifrictiune pentru cuzineti
Materialul trebuie sa satisfaca conditiile de buna functionare chiar si atunci cnd apar conditii nefavorabile de exploatare care
pot duce la contactul direct fus-cuzinet:
- ungerea saraca de la pornirea sau oprirea masinilor;
- suprasarcini accidentale si/sau functionare cu socuri;
- prezenta impuritatilor n lubrifiant;
- folosirea unui lubrifiant necorespunzator.
La alegerea cuplului de materiale antifrictiune trebuie sa se tina cont si de solutia constructiva adoptata pentru lagar: cuzinet
dintr-o bucata cu piesa de care apartine, cuzinet realizat cu strat de material de antifrictiune (turnat, placat sau asamblat), fus cu
material de antifrictiune (placat sau turnat).
Materialele pentru cuzineti trebuie sa aiba calitati mecano-tribologice, termice, tehnologice si economice.
Principalele calitati mecano-tribologice ale materialelor cuzinetilor sunt:
- buna compatibilitate cu materialul fusului, pentru evitarea gripajului;
- materialul sa permita aderenta uleiului;
- conformitate buna cu materialul fusului (necesara n special la rodaj);
- coeficient redus de frecare cu fusul (chiar fara ungere!);
- sa adere bine la corpul (suport) cuzinetului;
- rezistenta superioara la uzare;
- sa reziste la strivire si la socuri.
Calitatile termice sunt:
- conductivitate termica ridicata, pentru evacuarea eficienta a caldurii;
- coeficient de dilatare termica redus sau apropiat cu cel al fusului;
- rezistenta termica ridicata.
Calitatile tehnologice impun cuzinetilor sa poata fi fabricati usor, prin prelucrari uzuale: turnare, forjare, aschiere, rectificare.
Principala conditie economica este ca piesa finala sa fie ieftina.
Pricipalele materiale folosite la constructia cuzinetilor sunt:
Fonta cenusie Fc15, Fc20. Fonta este ieftina, dar nu suporta socuri. Se foloseste la cuzineti masivi, nu se preteaza la
turatii mari, necesita ungere bogata; utilizari minore (actionari manuale);
Fonta cenusie antifrictiune Fc A - 1, - 2, - 3. Prezinta un coeficient de frecare redus cu otelul, dar cere ca fusul sa fie
durificat.
Fonta cu grafit nodular antifrictiune Fgn A 1, - 2. Poate nlocui bronzul; are un coeficient de frecare redus si o buna
rezistenta la uzare.
Fonta maleabila antifrictiune Fm A - 1, - 2. n unele cazuri nlocuieste bronzul.
Bronzuri Bz 14 T, Bz 6 Zn T, Bz Pb 25, Bz Sn Pb 5, Bz-Sn Pb 22, Bz Al 10 T. Elementul de baza al aliajului este
cuprul. Staniul, element traditional, este scump (deficitar).
Pentru cuzinetii masinilor-unelte aliajul de baza este Cu-Sn.
a)
b)
B
F
r

B
B/2
d


D

d
a



p
m

1
2
P
F
r

8
Bonzurile pentru lagare se utilizeaza n constructia cuzinetilor masivi pentru sarcini si turatii ridicate. Acestea suporta bine
socurile. Aliajele respective se utilizeaza pentru lagare de turbine, motoare lente etc.
Bronzul cu aluminiu se apropie de Cu-Sn dar nu i atinge performantele.
Compozitia de lagar pe baza de Sn metal alb, compozitie, babit Y-Sn 83, Y-Sn 80. Este cel mai bun dar si foarte
scump. Se foloseste la sarcini si viteze mari. Se ajusteaza usor pe fus. Nu rezista la socuri mari. Rezista foarte bine la coroziune.Se
foloseste la cuzinetii multistrat (cu grosimea de 0,08 ... 0,15 mm pentru stratul depus).
Compozitia de lagar pe baza de Pb Y-Pb Sn 10, Y-Pb Sn 6 Sb 6. Se foloseste frecvent la motoarele clasice nlocuind
compozitiea de Sn care este scumpa. Rezista la socuri. Se utilizeaza pentru cuzinetii vapoarelor.
Compozitie de lagare pe baza de Cadmiu multistrat are durabilitate ridicata.
Aliaje pe baza de Al Y-Al Sb 5, Y-Al Sn 6 Cu Ni. Sunt rezistente la uzura si se folosesc la cuzinetii motoarelor. Se
placheaza la rece (au grosimi de ordinul zecimilor de mm). Au o buna rezistenta la oboseala si la temperaturi sub 150C.
Materialele sinterizate au bune proprietati autolubrifiante si sunt folosite la masini textile si alimentare.
Poliamida are prelucrabilitate buna; se poate utiliza n medii cu praf; are conductibilitate termica scazuta.
Teflonul are un coeficient de frecare redus chiar fara ungere. Se poate folosi, eventual, la ungerea cu apa. Este rezistent
la soc; se aplica n straturi subtiri.
Textolitul este rezistent la coroziune (ungere cu apa); amortizeaza socurile; se pot realiza cuzineti masivi.
Lignofin sau lignoston este lemn impregnat. Se foloseste la viteze mici, presiuni medii, ungere cu ulei sau apa. Este
folosit n industria usoara (alimentara, textila) si metalurgica (laminoare).
Cauciucul folosit la lagare pentru apa (pompe, elice de vapoare).
Sticla, pietrele pretioase se folosesc n mecanica fina.
Metalele dure se utilizeaza ca vrfuri de rezemare pentru viteze si presiuni mari la temperaturi ridicate.
Grafitul se foloseste la cuzineti sinterizati. Se poate lubrifia cu apa. Este recomandat la temperaturi ridicate (180 ...
550C).