Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi din Iai Facultatea de Constructii si Instalatii, Sectia Inginerie Civila

Proiect Ingineria Mediului

Student: Ichim Andrei-Lucian Grupa: 3201 Email: nos3ns@gmail.com

Anul: 2011

Cuprins

Tema proiectului Determinarea caracteristicilor geometrice ale cldirii (Anvelopa) Determinarea rezistenei termice specifice unidirecionale (R) Identificarea punilor termice parter si etaj Plan parter si etaj scara 1:50 Determinarea rezistenei termice specifice corectate (R) Determinarea coeficientului global de izolare termic (G) Calculul necesarului anual de cldur (Q) Calculul necesarului anual de combustibil si emisia anuala de CO2

Tema Proiectului
Se cere determinarea impactului asupra mediului inconjurator a unei locuine familiale cu destinaie pentru o familie avand regimul de inlime P+E. Cldirea este amplasat n mediul urban. Cldirea poate fi racordat la energie electric si la conductele de ap potabil si canalizare ,iar nclzirea locuinei se realizeaz cu ajutorul unei centrale termice proprii. Structura de rezisten a cldirii se compune din: - perei portani din zidrie de crmida plin de 25 de cm; - planeele din beton armat executat monolit; - fundaiile rigide sub form de talpi continue din perei; - scrile din beton armat; - acoperiul are panta mare, structur de rezisten tip arpant si acoperit cu tigl; - pereii desparitori realizai din B.C.A; - pardoseala cald s-a realizat din parchet de stejar si mochet; - pardoseala rece s-a realizat din mozaic si placaje ceramice.

Determinarea caracteristicilor geometrice ale cldirii (Anvelopa)

Anvelopa unei cldirii este alctuit din totalitatea suprafeelor elementelor de construcie perimetrale, care delimitez volumul interior (nclzit sau rcit), de mediul exterior sau de spaiile necondiionate din exteriorul cldirii. Anvelopa cldirii separ volumul interior al cldirii de : - aerul exterior; - sol (la plci n contact direct cu solul, amplasate fie peste cota terenului - sistematizat, fie sub aceast cot, precum i la pereii n contact cu solul); ncperi anex ale cldirii propriu-zise, nenclzite sau mult mai puin nclzite, separate de volumul cldirii prin perei sau planee, termoizolate n mod corespunztor (exemplu: garaje, magazii, pivnie, poduri, camere de pubele, verande, balcoane etc); - spaii care fac parte din volumul constructiv al cldirii, dar care au alte funciuni sau destinaii (exemplu: spaii comerciale la parterul cldirilor de locuit, birouri, .a.);

- alte cldiri, avnd pereii adiaceni separai de cldirea considerat, prin rosturi.

Anvelopa reprezint nveliul care protejeaz interiorul casei mpotriva vntului, ploii i ninsorii; n plus, ea confer suportul structural pentru perei i acoperi, protejeaz structura mpotriva deteriorrii, permite utilizarea luminii naturale, precum i accesul n i nafara cldirii.

Anvelopa cldirii const n: Faade (perete exterior, ui, ferestre) planeu inferior; planeu superior.

hetaj

hetaj ncalzit hparter

hparter

hparter

ncalzit

nlimea nclzit (Hincalzit) este masurat ntre faa superioar a pardoselii de la parter i faa inferioar a planeului de sub pod. nlimea parter (Hparter) este cea dintre faa superioar a pardoselii i faa superioar a tavanului.

Tabel Calculul caracteristicilor geometrice ale cldirii

Denumirea elementului de anvelopa

Suprafa elemente de anvelop orientat cardinal Nord Sud Est Vest parter Perei exteriori A4 36,85 31,63 30,52 31,18 etaj 36,85 35,17 30,94 31,18 Ferestre A5 parter 4,32 4,32 1,44 etaj 2,88 2,88 1,44 Ui acces exterior A6 parter 3,78 2,1 etaj 1,68 1,68 Planeul inferior A1 125,72 Planeul peste parter A2 134,96 Planeul superior A3 125,72 ARIA ANVELOPEI 125,72*2+264,32+17,28+9,24 A1+A3+A3+A5+A6 Planeul inferior A1 125,72 Planeul peste 134,96 parter A2 nlime parter h1 2,90 nlime etaj h2 2,90
V=

Suprafata [ ] 264,32 17,28 9,24 125,72 134,96 125,72 542,28 TOTAL VOLUM INCALZIT V 741,74

Determinarea rezistenei termice specifice unidirecionale (R)

R=R+ R i= 0,125 R i= 0,167 Re = 0,042

[m2*K/W] Perei exterior, Planeu superior Planeu inferior Toate elementele

Ri -Rezistena termica la suprafaa interioar Re-Rezistena termica la suprafaa exterioar d grosimea fiecrui strat al elementelor de anvelopa [m] coeficient al conductivitii termice [W/m*K]

Perei Exteriori Nr. strat 1 2 3 4 Denumirea stratului de material Tencuial interioar M50T Zidarie caramid plin Termoizolaie polistiren expandat Tencuial exterioar acrilic Grosimea stratului d(m) 0,01 0,25 0,10 0,005 Conductivit atea termic 0,87 0,8 0,044 0,93 Rezistena termic specific 0,011 0,312 2,6 2,272 0,005 Rezistena total a elementului

Planseu Inferior Nr. strat 1 2 3 4 5 6 7 Denumirea stratului de Grosime material a stratului d(m) Parchet de stejar 0,01 perpendicular pe fibre ap autonivelant 0,03 mortar de ciment Planeu din beton 0,10 armat C16-20 Barier de vapori 0,001 Termoizolaie poliestiren extrudat Pern de ballast Pamnt in stare umed 0,10 0,30 4,00 Conductivi Rezistena tatea termic specific termic 0,23 0,93 1,74 0,044 0,70 1,16 0,043 0,032 0,057 2,272 0,283 3,44 6,127 Rezistena total a elementului

Planeu Inferior Nr. strat Denumirea stratului de material Grosimea stratului d(m) 0,01 0,03 0,10 0,001 0,10 0,30 4,00 Conductivit atea termica 2,03 0,93 1,74 0,044 0,70 1,16 Rezistenta termica specifica 0,004 0,032 0,057 2,272 0,283 3,44 6,088 Rezistenta totala a elementului

1 2 3 4 5 6 7

Gresie ap autonivelant mortar de ciment Planeu din beton armat C16-20 Barier de vapori Termoizolaie poliestiren extrudat Pern de ballast Pamnt in stare umed

Planeu Inferior Nr strat 1 2 3 4 5 6 7 Denumirea stratului de material Mozaic ap autonivelant mortar de ciment Planeu din beton armat C16-20 Barier de vapori Termoizolaie poliestiren extrudat Pern de ballast Pamnt in stare umed Grosimea stratului d(m) 0,01 0,03 0,10 0,001 0,10 0,30 4,00 Conductivit atea termica 1,62 0,93 1,74 0,044 0,70 1,16 Rezistenta termica specifica 0,006 0,032 0,057 2,272 0,283 3,44 6,09 Rezistenta totala a elementului

Planeu Inferior Nr strat 1 2 3 4 5 6 7 Denumirea stratului de material Mocheta ap autonivelant mortar de ciment Planeu din beton armat C16-20 Barier de vapori Termoizolaie poliestiren extrudat Pern de ballast Pamnt in stare umed Grosimea stratului d(m) 0,01 0,03 0,10 0,001 0,10 0,30 4,00 Conductivit atea termica 0,23 0,93 1,74 0,044 0,70 1,16 Rezistenta termica specifica 0,043 0,032 0,057 2,272 0,283 3,44 6,127 Rezistenta totala a elementului

Planeu Superior Nr strat 1 2 3 4 5 6 Denumirea stratului de material Tencuiala interioara M50T Planseu din beton armat C16-20 Bariera de vapori Termoizolatie poliestiren extrudat Sapa autonivelanta mortar de ciment Parchet de stejar perpendicular pe fibre Grosimea stratului d(m) 0,01 0,10 0,001 0,20 0,03 0,01 Conductivit atea termic 0,87 1,74 0,044 0,93 0,23 Rezistena termic specific 0,011 0,057 4,545 0,032 0,043 4,688 Rezistena totala a elementului

Planeu Superior Nr strat 1 2 3 4 5 6 Denumirea stratului de material Tencuial interioar M50T Planeu din beton armat C16-20 Barier de vapori Termoizolaie poliestiren extrudat ap autonivelant mortar de ciment Mozaic Grosimea stratului d(m) 0,01 0,10 0,001 0,20 0,03 0,01 Conductivit atea termica 0,87 1,74 0,044 0,93 1,62 Rezistena termic specific 0,011 0,057 4,545 0,032 0,006 4,651 Rezistena total a elementului

Identificarea punilor termice

Punile termice sunt acele zone din component elementelor de construcii care datorit alcatuirii structurale prezint o permeabilitate termic mai mare faa de restul elementelor determinnd intensificarea transferului de caldur. Cele mai frecvente zone de puni termice sunt soclurile, parapeii, stlpii de beton armat, colurile cldirii, golurile pentru ferestre. Cnd izolaia faadei prezint discontinuitai, exist posibilitatea de formare a punilor termice, mai ales in zone caracterizate printr-o notabil conductivitate termic in raport cu celelalte zone ale zidului. Punile termice sunt o problem aflat n strans legatur cu construciile moderne, deoarece materialele folosite n vechile cldiri au monostrat au un comportament termic mult mai uniform. Prezena unei perne de aer (sau chiar a unui strat izolant) n interiorul zidului, poate genera un comportament diferit n punctele n care intervalul este ntrerupt de exemplu, n raport cu planeele, stlpii. Chiar si in cazul unui perete cu strat izolator exterior exist pericolul formrii punilor termice: - Plcile din spum dur care se contract implic apariia unor rosturi care pot implica formarea de puni termice. - Diblurile de susinere (utile n momentul n care greutatea/suprafaa a acoperirilor depaete 10 kg/m2) provoaca apariia aceluiai fenomen.

- Trecerea aerului rece prin spaiul gol dintre placa izolatoare si peretele propriuzis, respectiv absena etaneitaii provoac apariia punilor termice.

Determinarea rezistenelor termice specifice corectate (R`)

Dupa determinarea rezistenelor termice specific unidirecionale urmeaz determinarea rezistenelor termice corectate pentru toate elementele analizate anterior. R= [m2K/W] U=

R rezistena termic specific unidirecional n cmp curent, n zona fr puni, unde elementul este alctuit din unul sau mai multe straturi din materiale considerate omogene, fr puni termice, inclusiv straturi de aer neventilat, toate dispuse perpendicular pe direcia fluxului termic U coeficient de transfer termic total - coeficient specific liniar de transfer termic - coeficient specific punctual l lungimea punilor termice A aria elementului de anvelopa

Element de construci e Perei exteriori

Puntea termica

Coefi cientu l 0,05 0,01 0,02

Lungimea punii 8*5,8 4*5,8 2*5,8 A=271,42 2,32 0,23 0,23 =2,78

R.V col ieind R.V col intrnd R.V curent T Total perei exteriori

2,6

0,38

2,63

Planeu inferior

R.O soclu R.O perei

0,3 0,225 0,2

49,9 49,9 28,7

14,97 11,22 5,74

Planeu superior

interior Total planeu peste subsol R.O streaina Total planeu superior

A=125,72 0,24 49,9 0,14 49,9 A=125,72 11,97 6,98

=31,93

6,10 1 4,66

0,16

6,25

0,21

4,76

=18,95

Determinarea coeficientului global de izolare termic (G)

Este un parametru termo-energetic al anvelopei cldirii pe ansamblul acesteia si are semnificaia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldur directe) prin suprafaa anvelopei cldirii pentru o diferena de temperatur de 1 Grad raportat la volumul cldirii la care se adaug cele aferente remprosptrii aerului interior.

G=

1 A ' + 0.34 n ; V R

A A pereti _ ext A planseu _ sup A planseu _ inf ATamplarie + ' + ' + ' = ' R' R pereti R planseu _ sup R planseu _ inf RTamplarie _ ext

V Volumul interior incalzit al cladirii V = A1 * hi

n = Viteza de ventilare naturala a cladirii, numarul de schimburi de aer pe ora n= 1 - Factor de corectie a temperaturilor exterioare =1

A R'

Apereti _ ext Aplanseu _ sup Aplanseu _ inf ATamplarie + ' + ' + ' = ' = R pereti _ ext R planseu _ sup R planseu _ inf RTamplarie

= 218,8

G=

Calculul necesarului anual de cldur (Q)

Q=

-(Qi+Qs)

Pentru Iasi: o

C=0.87
=3510
i

Qan = Q*Vinc

= =201

-(20-)*D12
o
12

C coeficient de corecie

- numrul anual de grade-zile de calcul pentru i=+200C si pentru eo=+120C [K.zile] i temperatura interioara medie a cldirii [0C]
12

durata convenionala a perioadei de nclzire, corespunzatoare

temperaturii exterioare care marcheaz nceperea si oprirea nclzirii eo=+120C [zile]

=3510-(20-12)*201=1902 [K*zile]

Aporturi gratuite de cldur Qi + Qs Qi = aportul util de caldur rezultat din locuirea cldirii. Qs = aportul util de caldur provenit din radiatia solar. Qi = 7 pentru cldirile de locuit.

Aportul util de caldur provenit din radiaia solar Qs

AFij N S E V 6,48 3,48 2,88

Itj 19.4 44 44

IGj 93.58 396.05 212.25 212.25

12,66 82.1

IGj= Qs=

*D12* Itj

[kWh/m3an] Q= *0,87*1902*0,63-(7+2,84)=15,17 [kWh/m3an]

Qan=15,17*741,74=11252,19 kWh/an

Calculul necesarului anual de combustibil si emisia anual de CO2

1 kWh 0,19 Kg CO2 11252,19 kWh X Kg CO2

X= 11252,19 *0,19 = 2137,91 Kg CO2 emisie de CO2 pe an.

1m3 gaz natural 0,10 kWh X m3 gaz natural 11252,19 kWh

X=112521,9 m3 gaz natural