Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C 1 practic neinflamabile;
C 2 dificil inflamabile;
C 3 mediu inflamabile;
C 4 usor inflamabile.
Una din conditiile esentiale de protectie la foc, este limitarea utilizarii materialelor
combustibile care se aprind usor, propaga focul si aduc un aport mare la dezvoltarea
incendiilor. Prin normele specifice fiecarei activitati se impune utilizarea materialelor
combustibile numai din clasa C 1 si C 2 de combustibilitate. Deoarece materialele de
constructii din lemn, plastice si textile fac parte din clasa C 4 de combustibilitate, este
necesar a li se imbunatati comportarea la foc. Acest lucru se obtine prin tratarea la
suprafata sau in masa materialelor, cu substanta inhibitoare de flacara care pot intarzia
aprinderea materialului si pot reduce viteza de propagare a incendiului.
Limita de rezistenta la foc este durata de timp pana la care elementul isi pierde
capacitatea de rezistenta la foc intr-un incendiu standard.
Una din conditiile esentiale de protectie la foc, este limitarea utilizarii materialelor
combustibile care se aprind usor, propaga focul si aduc un aport mare la dezvoltarea
incendiilor. Prin normele specifice fiecarei activitati se impune utilizarea materialelor
combustibile numai din clasa C 1 si C 2 de combustibilitate.
Deoarece materialele de constructii din lemn, plastice si textile fac parte din clasa C4 de
combustibilitate, este necesar a li se imbunatati comportarea la foc.
Acest lucru se obtine prin tratarea la suprafata sau in masa materialelor, cu substanta
inhibitoare de flacara care pot intarzia aprinderea materialului si pot reduce viteza de
propagare a incendiului.
Substantele inhibitoare de flacara actioneaza prin:
NU SE IGNIFUGHEAZA:
Beneficiarul lucrarii are datoria de a urmari pe tot parcursul executarii lucrarii calitatea
acesteia, receptia la terminarea lucrarii si face urmarirea in timp pe toata durata de
garantie a lucrarii.
IGNIFUGAREA MATERIALELOR TEXTILE
Din punct de vedere al modului de a se aprinde materialele textile, sunt:
usor aprinzibile:
o fibra naturala (bumbac, in, canepa, iuta);
o materiale plastice;
o lana in tesatura usoara.
greu aprinzibile:
o fibra de sticla;
o lana in tesatura grea.
umiditatea lemnului:
o maxim 10% pentru elementele de finisaj;
o maxim 18% pentru celelalte.
temperatura aerului minim 10 C.
TRATAMENTUL DE SUPRAFATA
La preluarea frontului de lucru se va verifica cu atentie suprafata suport ce trebuie
ignifugata. Lemnul nu trebuie sa fie putred. Toate se consemneaza in procesul-verbal de
prelucrare a frontului de lucru.
PREGATIREA SUPRAFETELOR
La aplicarea produselor ignifuge de suprafata se va avea in vedere:
curatarea suprafetelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impuritati, inclusiv protectii
ignifuge anterioare), prin periere, razuire etc.;
chituirea tuturor crapaturilor, fisurilor, nodurilor, imbinarilor si golurilor existente
pe suprafetele ce se protejeaza cu chit, realizat din praf de creta si produs ignifug
in raport de (1:1) cantitate de chit reprezinta 0,1 kg/mp;
tratarea cu substanta a rosturilor (de chertare) si apoi intocmirea unui procesverbal de lucrari ascunse, impreuna cu beneficiarul in care se vor specifica
operatiile executate (tratari de rosturi, crapaturi, fisuri etc. prin chituire).
comanda ferma;
proces-verbal de receptie provizorie;
copie dupa avizul de expeditie de la producator;
certificat de calitate;
certificat de atestare firma copie.
influenta monomerilor;
structura materialelor plastice;
greutatea moleculara;
urme de solventi (mai ales la materialele spongioase);
plastifianti;
forma materialelor plastice.
Propagarea incendiului depinde foarte mult de forma pieselor din material plastic.
Exemplu: la un material plastic spongios propagarea este rapida si chiar foarte rapida.
Arderea depinde de viteza de descompunere a materialelor plastice si de faptul ca se
topesc cu usurinta, ceea ce duce la favorizarea raspandirii flacarilor prin crearea de focare
noi.
Viteza de ardere este mare, cu degajari mari de caldura. Temperaturile din ardere se ridica
la aproximativ 1200 o C.
Metodele de reducere a combustibilitatii materialelor plastice sunt urmatoarele:
Metoda de verificare este conform STAS 7248 metoda propagarii flacarii pe orizontala
(panou radiant).
NOTIUNI DESPRE INCENDIU
Incendiul este un proces complex, cu evolutie nedeterminata, incluzand termeni diversi
de natura fizica si chimica (reactii de ardere, transfer de caldura, formarea flacarilor,
schimb de gaze cu mediul inconjurator, transformari structurale in materialele si
elementele de constructii).
Incendiul este un proces de ardere care produce pagube (omenesti si materiale) si care
necesita interventie de stingere in scopul intreruperii si lichidarii lui.
Incendiul este definit de urmatoarele elemente:
Se poate, totusi, considera ca in evolutia unui incendiu in interiorul unei incaperi, intervin
5 faze:
I. Aparitia focarului initial prima faza din dezvoltarea incendiului care consta in
aprinderea materialului combustibil de la o sursa ce are energia de aprindere necesara.
II. Faza de ardere lenta caracterizata prin urmatoarele:
are o durata extrem de variata (ea poate lipsi sau varia de la cateva minute la
cateva ore, zile);
aria de combustie este limitata la zona focarului;
temperatura creste relativ lent, fara a atinge valori importante, dimensiunile
flacarii sunt mici in comparatie cu dimensiunile incaperii;
durata ei depinde in primul rand de natura, cantitatea si modul de distributie a
materialelor combustibile in incapere.
III. Faza de ardere activa cea mai importanta faza, care decide, in mare masura,
dezvoltarea ulterioara a incendiilor. Arderea este puternica, cu temperaturi care variaza
mult in timp si spatiu. Daca incaperea este inchisa, cantitatea de aer necesara arderii
devine insuficienta, rezultand o regresie in dezvoltarea incendiului, care poate sa se stinga
spontan, fiind eliminata faza de ardere generalizata. In cazul patrunderii aerului proaspat
(exemplu: prin spargerea geamurilor, deschiderea trapelor, deschiderea usilor),
dezvoltarea incendiului este mult accelerata.
IV. Faza de ardere generalizata faza in care ard toate materialele combustibile aflate
in incapere, incendiul atingand dezvoltarea maxima. Regimul de ardere este conditionat
de suprafata materialelor combustibile si de dimensiunile deschiderilor (incendiile pot fi
ventilate sunt intense dar de scurta durata, sau neventilate de intensitate mai redusa si
de durata mai lunga).
V. Faza de regresie ultima faza, cand temperatura incepe sa scada prin epuizarea
combustibilului, flacarile dispar fiind inlocuite de jar si cenusa. Temperatura scade dar
ramane ridicata mult timp, ceea ce afecteaza structura de rezistenta a cladirilor.
Dezvoltarea unui incendiu poate parcurge cele cinci faze sau, din dezvoltarea lui pot lipsi
unele faze. De asemenea timpul necesar dezvoltarii unei faze este diferit de la un
incendiu la altul, aceasta datorita numerosilor factori, enumerati mai sus, care intervin in
caracterizarea unui incendiu.
Pe plan international se utilizeaza incendiul standard , obtinut prin incercarea in
cuptoare a elementelor de constructii pentru stabilirea limitei de rezistenta la foc.
Desfasurarea acestui incendiu se face dupa o curba standard internationala ce reprezinta
infasuratoarea tuturor incendiilor cunoscute la data adaptarii acestuia, al carui regim
termic se desfasoara dupa grafic (ISO 834 STAS 7771/81).
Pentru stabilirea unor performante la cladiri, sau a cauzelor unor incendii, se mai
utilizeaza si incendii conventionale care reprezinta o ardere initiata in conditii
reproductibile (natura si cantitatea combustibilului, conditii spatiale si de mediu) care
simuleaza un anumit tip de incendiu.
inapoi
Inspectoratele judetene;
Brigazi si grupuri de pompieri;
Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila, alte unitati.
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta coordoneaza intreaga activitate si, printre
atributii se numara si urmatoarele:
Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila, in baza H.G. 259/2005,
organizeaza cursurile de atestare a persoanelor fizice si atestarea persoanelor juridice ce
desfasoara activitati in domeniul apararii impotriva incendiilor (termoprotectie,
ignifugare, verificare, intretinere instalatii de semnalizare si de stins incendii, verificare si
incarcare stingatoare, verificare si intretinere autospeciale si alte mijloace tehnice).
De asemenea Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila este
laborator acreditat de catre RENAR pentru efectuarea incercarilor la foc.
III. H.G. NR. 259/2005 privind functionarea Centrului National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila prevede la pct. i ca acesta atesta persoanele fizice si
juridice pentru prestarea lucrarilor de termoprotectie si ignifugare, precum si a celor de
verificare, intretinere si reparare a autospecialelor, utilajelor, instalatiilor si a altor
mijloace tehnice destinate prevenirii si stingerii incendiilor.
IV. NORMELE GENERALE DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR
APROBATE PRIN O.M.I. 775 DIN 1998
Este obligatorie utilizarea numai a mijloacelor tehnice PSI omologate, avizate si
agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii.
Criterii de performanta privind siguranta la foc si principalii factori de determinare a
acestora:
Riscul de incendiu;
Rezistenta la foc;
Preintampinarea propagarii incendiilor in functie de:
degajarile de fum, gaze fierbinti si produse nocive;
etanseitate la fum si la flacari;
V. LEGEA NR. 10/1995 privind calitatea in constructii instituie atat sistemul calitatii,
cat si cerintele obligatorii pentru realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a
constructiilor.
Cerintele esentiale la care trebuie sa raspunda o constructie, sunt:
Rezistenta si stabilitate;
Siguranta in exploatare;
Siguranta la foc;
OBLIGATIILE EXECUTANTULUI
OBLIGATIILE PROIECTANTULUI
OBLIGATIILE UTILIZATORULUI