CELE 100 DE REGULI ALE EDUCARII COPILULUI Cuprins Prefata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .XIII REGULI PENTRU A RAMNE CU MINTEA |NTREAGA . . . . . . . . . . . .

1 Relaxeaza-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Nimeni nu e perfect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 Constientizeaza lucrurile la care esti bun . .8 Orice regula poate fi incalcata cnd si cnd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Nu incerca sa faci totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Nu trebuie sa urmezi fiecare sfat pe care il primesti (inclusiv acesta) . . .. . .14 E normal sa vrei sa evadezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Ai voie sa te ascunzi de copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Parintii sunt si ei oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Nu ignora relatia cu partenerul tau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 REGULI PRIVIND ATITUDINEA . . . . . . . . . . . . . .25 Iubirea nu e suficienta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Pentru fiecare reteta ai nevoie de alte ingrediente . . . . . . . . . . . 30 Bucura-te ca-i vezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Trateaza-ti copiii cu respect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Simte-te bine in compania lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Sa fii ordonat nu e att de important pe ct crezi . . . . . . . . . . . .38 VII Sa fii un bun parinte inseamna sa-ti asumi riscuri . . . . . . .40 P`streaz`-]i grijile pentru tine . . . . . . . . . . . . .42 Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere . . . A fi p`rinte nu e o competi]ie . . . . . . . . . . . . . .46 calculate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

REGULI DE ZI CU ZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49 Las`-i s` se descurce singuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52 |nva]`-i s` gndeasc` pentru ei \n[i[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.54 Folose[te laudele \n]elept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56 Respect` valoarea limitelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58 Mita nu este neap`rat un lucru r`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60 Toanele sunt molipsitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62 Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a . . . . . . . . . . 64 Comunic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67 Fixeaz` scopuri clare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69 Nu fi cic`litor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71 REGULI PRIVIND DISCIPLINA . . . . . . . . . . . . . . .73 Forma]i front comun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76 Vorba dulce mult aduce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78 Fii consecvent! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81 Folose[te umorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .83 Concentreaz`-te asupra problemei, nu asupra persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .85 Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88 Dac`-]i pierzi cump`tul, tu e[ti cel care pierde . . . . . . . . . . . . . 90 Cere-]i scuze dac` ai gre[it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93 Prime[te-i \napoi cu c`ldur` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .95 Dreptul la exprimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .97 VIII REGULI PRIVIND PERSONALITATEA . . . . . . . . 99 Descoper` stimulentele care func]ioneaz` pentru copiii t`i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .102 Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu \n care s` [tie c` exceleaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .105 |nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care \]i amintesc de altcineva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .107 Caut` similitudinile dintre voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .109 G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 11 Las`-i s` fie mai buni dect tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113

Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile . . . . . . . . . . 115 P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine . . . . . . . . . . . . 117 Ai grij` la programare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120 Nu \ncerca s` ai un copil perfect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .122 REGULI PENTRU FRA}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125 D`ruie[te-i unul altuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .128 Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) . . . . . . . . . . . . . . . . . .130 |nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132 Lucra]i ca o echip` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .135 Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .137 Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt . . . . . . . . . . . . 139 Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .141 Nu trebuie s` ai un favorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .144 F` combina]ii [i permut`ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .146 G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 48 REGULI PENTRU {COAL~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .151 {coala nu e acela[i lucru cu educa]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 54 {coala vine la pachet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .156 IX Fii de partea copilului t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .158 B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase . . . . . . . . . . . . . . . 160 |nva]`-i s` se apere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .162 Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac . . . . . . . . . . . . . . . . .16 5 Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor . . . . . . . . . . . . . . . . . .167 Nu-i cocolo[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .170 Mic[oreaz` presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .173 Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze . . . . . . . 175 REGULI PENTRU ADOLESCEN}I . . . . . . . . . . . .177 Nu intra \n panic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .180 Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . .182 D`-i drept de vot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . .184 Nu te uita sub saltea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .186 Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile . . . . . . . . . . . 188 Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19 0 Urlatul nu e o solu]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .192 Orice lucru vine la pachet cu condi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 Arat` un pic de respect pentru lucrurile care-i intereseaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .196 Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex . . . . . . . . . . . . . . . . .198 REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~ . . . . . . . . 201 Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 4 Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .207 A fi mai tn`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile . . . . . . . . . . . 209 {ocul poate dura pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 12 Spune-le ce se \ntmpl` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .214 |nva]`-i s` e[ueze cu succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .217 E mai bine s` fii de acord dect s` ai dreptate . . . . . . . . . . . . . .219 Faptele tale vorbesc mai tare dect orice cuvinte . . . . . . . . . . . 221 X Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1 . . . . . . . . . . . . .223 Nu po]i repara totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .225 REGULI PENTRU ADUL}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . .227 Retrage-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .230 A[teapt` pn` cnd \]i cer sfatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .232 Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .234 Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 6 |ncurajeaz`-i orice-ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .239 Renun]` la condi]iile suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241 Nu-i face s` se simt` vinova]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .243 Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine . . . . . . . . . . . . . . . .245 Nu este vina ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .247 Odat` p`rinte, pentru totdeauna p`rinte . . . . . . . . . . . . . . . . . .250

XI Prefa]` Nimic nu te poate preg`ti pentru a fi p`rinte. Cnd devii p`rinte \]i sunt testate rezisten]a, nervii, emo]iile [i uneori chiar s`n`tatea mintal`. |ncepi s` te fr`mn]i \n leg`tur` cu schimbarea scutecului sau cu modul \n care s`-i faci baie bebelu[ului f`r` a-l \neca [i, nu dup` mult timp, descoperi c` acestea sunt cele mai mici provoc`ri c`rora trebuie s` le faci fa]`. {i tocmai cnd te gnde[ti c` ai reu[it s` treci cu bine peste o perioad` a copil`riei, copiii cresc pu]in [i scenariul e cu totul altul. Primii pa[i, [coala, prietenul sau prietena, [coala de [oferi nu se termin` niciodat`. Din fericire, recompensele sunt uria[e distrac]ia, \mbr`]i[`rile [i apropierea. Chiar mul]umirile, dac` e[ti foarte norocos. {i bine\n]eles, pl`cerea de a-i vedea devenind genul de persoan` de care po]i fi mndru. De-a lungul drumului, cu siguran]` vor fi din bel[ug frustr`ri, angoas`, confuzie [i introspec]ie pentru a g`si lucrurile potrivite pe care s` le spui sau s` le faci [i care s`-l conduc` pe copilul t`u pe calea devenirii unui adult fericit [i echilibrat. Despre asta este vorba \n aceast` carte. Poteca pe care p`[e[ti acum este bine b`t`torit` milioane de oameni au fost p`rin]i \naintea ta [i, prin \ncerc`ri [i gre[eli, unii dintre ei au realizat lucruri care ar putea sa-]i fie utile ]ie acum. Am fost p`rinte de dou` ori. Am avut dou` familii \ntinse pe o perioad` de aproape 30 de ani. Asta \nseamn` c` am avut ocazia s` fac majoritatea gre[elilor clasice de cteva ori. Dar asta \nseamn` [i c`, prin prietenii mei [i prin copiii prietenilor mei, am avut [ansa s` privesc [i s` observ alte familii, s` v`d cum se comport` al]i p`rin]i. Este un studiu fascinant. XIII Unii p`rin]i par s` [tie instinctiv cum s` abordeze orice situa]ie. Al]ii dau gre[ uneori, dar alteori se descurc` folosind metode geniale. Dac` studiezi al]i p`rin]i suficient de mult, a[a cum am f`cut eu, \ncepi s` identifici tiparele tactici, tehnici [i principii de comportament care reu[esc s` scoat` ce-i mai bun din fiecare copil [i care pot fi adaptate la personalitatea copilului. Tocmai aceste atitudini [i principii sunt cele pe care le-am distilat transformndu-le \n Regulile Educ`rii Copilului, pentru a te ghida \n momentele dificile, pentru a te ajuta s`-]i cre[ti copiii ct de bine se poate [i pentru a \mbun`t`]i rela]ia dintre tine [i copiii t`i. Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului nu inten]ioneaz` s` produc` o revela]ie sunt doar o trecere \n revist`. Multe sunt de bun sim], dar e u[or s` le pierzi din vedere atunci cnd ai de-a face cu un ]nc de doi ani \n plin` criz` de nervi sau cu un adolescent convins c` \ntreaga lume, cu tot ce e-n ea, exist` pentru unicul scop de a-i face lui pe plac. A[a c` pn` [i regulile care par evidente merit` s`-]i fie reamintite. La urma urmei, treaba pe care o ai de dus la bun sfr[it, [i anume educarea copilului t`u, este prea important`.

100 de Reguli par a fi cam multe la o prim` privire. Dar gnde[ te-te c` [i 18 ani este un timp destul de \ndelungat. Mai mult de 18, dac` ai mai mul]i copii.* Trebuie s` treci cu copiii t`i prin scncete, scutece, primii pa[i, primele cuvinte, citit-scris-socotit, [coal`, prieteni, sex [i droguri [i rock- n-roll. De fapt, 100 de Reguli nu sunt deloc multe. Mie \mi e ct se poate de clar cum po]i identifica un bun p`rinte un P`rinte (cu P mare, a[a cum \l voi numi de-acum \ncolo). * Da, [tiu, nu [i dac` sunt gemeni. Mul]umesc. XIV Trebuie doar s` te ui]i la copiii lui. Unii copii trec prin perioade dificile din tot felul de motive, multe dintre ele f`r` leg`tur` cu p`rin]ii. Dar am descoperit c` dup` ce copiii pleac` de acas`, \]i dai imediat seama ce fel de treab` au f`cut p`rin]ii lor. {i m` gndesc c` p`rin]ii ai c`ror copii sunt \n stare s` aib` grij` de ei \n[i[i, s` se bucure de via]` [i s`-i fac` pe cei din jurul lor ferici]i, s` fie aten]i [i amabili [i s`-[i sus]in` opiniile acei p`rin]i sunt cei care [i-au f`cut treaba bine. De-a lungul anilor am v`zut ce fel de p`rin]i produc acest gen de adul]i. Numai gndul la uria[a responsabilitate pe care o ai ca p`rinte te poate face s` \nghe]i [i s` ]i se taie respira]ia. Da, ceea ce spui [i faci de-a lungul anilor va avea o imens` influen]` asupra procesului prin care copilul t`u devine un adult ratat sau unul perfect echilibrat. Vestea bun` e c`, gndindu-te la toate astea acum, pe m`sur` ce cite[ti aceast` carte, vei \ncepe automat s` corectezi multe dintre proastele tale obiceiuri [i \n acela[i timp \]i vei forma obiceiuri noi, mult mai utile (utile pentru tine [i pentru urma[ii t`i). {i mai am \nc` o veste bun`. Exist` o mul]ime de metode nepotrivite de a-]i cre[te copiii, dar exist` [i o mul]ime de metode potrivite. |n aceast` carte vei g`si principii pe care le po]i adapta pentru a se potrivi ]ie [i copiilor t`i. Cartea nu este o list` cu instruc]iuni pe care trebuie s` le urmezi cu sfin]enie dac` nu vrei ca pu[tiul t`u s` sfr[easc` prin a fi un ratat. Am v`zut p`rin]i care au g`sit tot felul de moduri originale, creative [i neobi[nuite de a interpreta cu succes aceste Reguli. Ideea e s` urmezi spiritul, [i nu litera Regulilor. De exemplu, am cunoscut p`rin]i excelen]i care [i-au educat copiii acas`, p`rin]i minuna]i ai c`ror copii au urmat institu] ii de \nv`]`mnt de stat [i p`rin]i la fel de buni ai c`ror copii au fost educa]i \n institu]ii particulare. Dac` ai atitudinea potrivit`, restul vine de la sine. XV Eu personal garantez c` e imposibil s` urmezi cele 100 de Reguli zi de zi, timp de 18 ani. {i tot eu [tiu cu certitudine c` pn` [i cei mai buni p`rin]i pe care i-am v`zut au mai [i gre[it din cnd \n cnd. E adev`rat, n-au f`cut gre[eli mari [i nici foarte dese [i \ntotdeauna [i-au dat seama cnd au gre[it. E foarte important s` recuno[ti cnd ai gre[it [i s` te str`duie[ti mai mult data viitoare. Asta e tot ce poate cere cineva unui p`rinte. {i, dac` ar fi s` m` iau dup` copiii pe care i-am urm`rit crescnd, este suficient. Pot, de asemenea, s`-]i spun ([i parc` v`d ct e[ti de u[urat cnd

cite[ti asta) c` niciuna dintre Reguli nu-]i cere s` piepteni copilul cu religiozitate sau s` te asiguri c` are [osete imaculate \n fiecare zi. Sunt sigur c` toate astea sunt foarte dr`gu]e, dar am v`zut p`rin]i care au crescut copii excep]ionali cu p`rul \nclcit [i f`r` [osete. Aceste Reguli sunt despre lucrurile importante. Lucruri care au de-a face cu atitudinea [i cu valorile [i cu respectul de sine al copilului t`u, nu cu [osetele lui. Sunt Reguli care te vor ajuta pe tine [i pe copilul t`u s` v` sim]i]i bine \mpreun`, s` v` bucura]i de via]` [i s`-i trata]i pe cei din jur cu respect. Sunt principii generale care se aplic` att familiilor tradi]ionale, ct [i familiilor monoparentale sau celor cu p`rin]i vitregi. Nu sus]in c` trebuie s` urmezi exact 100 de Reguli [i c` nu vor mai fi niciodat` altele. Departe de mine. Acestea sunt Regulile care mi s-au p`rut cele mai importante, dar sunt interesat s` aflu [i s` colectez mai multe Reguli pentru educarea copilului. A[a c`, dac` ai vreun as \n mnec`, te rog s` mi-l trimi]i [i mie prin e-mail la Richard.Templar@RichardTemplar.co.uk. Richard Templar XVI REGULI PENTRU A R~MNE CU MINTEA |NTREAG~

Cartea este \mp`r]it` \n zece sec]iuni [i am hot`rt s` \ncep cu Regulile pentru a r`mne cu mintea \ntreag`. Pn` la urm`, dac` asta nu-]i reu[e[te, celelalte 90 de Reguli nu prea-[i mai au rostul. Dac` e[ti un foarte proasp`t p`rinte sau e[ti pe cale s` devii p`rinte pentru prima dat` nu vreau s` te alarmez dndu-]i impresia c` ]inerea la distan]` a nebuniei este principala \ndeletnicire a p`rin]ilor [i c` o s`-]i petreci urm`torii 18 ani \ntr-un echilibru precar, gata-gata s` o iei razna. Nici vorb`. Vor fi doar momente \n care vei sim]i c` cedezi nervos, momente pe care trebuie s` fii preg`tit s` le gestionezi cu succes. Uneori aceste momente vor fi din fericire rare [i suficient de distan]ate unul de altul. Dar crede-m` pe cuvnt cnd spun c` to]i trecem prin astfel de clipe. Sincer, sunt momente care-i pun la \ncercare [i pe cei mai buni dintre cei mai buni p`rin]i. Ideea e c` totul va fi mult mai distractiv dac` vei fi s`n`tos psihic. S`n`tatea ta mintal` nu e important` numai pentru c` tu e[ti important, ci [i deoarece copiii t`i au nevoie de p`rin]i s`n`to[i. Sunt doar cteva Reguli care, odat` ce le vei prinde sensul, te vor ajuta s` r`mi cu capul pe umeri atunci cnd to]i ceilal]i [i-l pierd pe-al lor. 3 REGULA 1

Relaxeaz`-te A[adar, care sunt cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti? Cei care par a avea o abilitate instinctiv` de a spune [i de a face lucrurile care vor duce la copii ferici]i, \ncrez`tori \n for]ele proprii, echilibra]i? Te-ai \ntrebat vreodat` ce-i face pe ace[ti p`rin]i a[a de buni? Acum gnde[te-te la cei pe care \n sinea ta nu-i consideri ni[te p`rin]i nemaipomeni]i. De ce oare? To]i p`rin]ii excelen]i pe care-i [tiu au un lucru-cheie \n comun. Sunt relaxa]i. {i to]i cei care pic` la acest examen sunt stresa]i. Poate c` nu-i preocup` \ntrebarea Sunt oare un bun p`rinte? (poate ar fi bine s`-i preocupe), dar \i streseaz` ceva [i asta le afecteaz` abilitatea de a fi cu adev`rat p`rin]i buni. Cunosc un cuplu de p`rin]i care sunt excesiv de preocupa]i de cur`]enie [i de ordine. Copiii lor trebuie s`-[i scoat` pantofii la u[` sau \ntreaga lume se pr`bu[e[te. Chiar dac` pantofiorii sunt cura]i. Se \nfurie \ngrozitor dac` bie]ii copii las` ceva nelalocul lui sau fac vreun pic de dezordine. Copiilor le e imposibil s` se relaxeze [i s` se simt` bine dac` cumva se p`teaz` de iarb` pe pantaloni sau dau din gre[eal` peste sticla de ketchup. Am un alt prieten care este att de obsedat de competi]ie \nct copiii lui suport` presiuni uria[e pentru a c[tiga orice joc prietenesc \n care sunt angrena]i. {i un altul care se fr`mnt` exagerat de mult ori de cte ori copilul lui \[i jule[te genunchii la joac`. Pun pariu c` [i tu ai o mul]ime de astfel de exemple printre oamenii pe care-i cuno[ti. P`rin]ii cu adev`rat buni pe care i-am \ntlnit, pe de alt` parte, 4 se a[teapt` ca pu[tii lor s` fie g`l`gio[i, dezordona]i, neastmp`ra]i, plng`cio[i [i plini de noroi. Ei se descurc` f`r` probleme. {tiu c` au la dispozi]ie 18 ani pentru a transforma aceste mici creaturi \n adul]i respectabili [i merg mai departe \n ritmul lor. Nicio grab` \n a-i determina s` se poarte ca ni[te oameni mari o s` ajung` [i acolo, la momentul potrivit. |ntre noi fie vorba, aceast` Regul` devine din ce \n ce mai u[oar` cu timpul, de[i unii nu reu[esc niciodat` s-o st`pneasc` a[a cum fac adev`ra]ii P`rin]i. E mult mai dificil s` te relaxezi pe de-a \ntregul cu primul bebelu[ dect cu ultimul adolescent care pleac` din casa p`rinteasc`. Cu bebelu[ii, concentreaz`-te asupra lucrurilor esen]iale s` ai un bebelu[ s`n`tos care nu este \nfometat [i nici nu-l deranjeaz` ceva \n mod deosebit [i nu te stresa prea tare pentru restul. Nu conteaz` dac` nasturii sunt strmb \ncheia]i sau dac` n-ai avut timp s`-i faci baie azi, sau ai plecat \n weekend f`r` pij`m`lu]` pentru copil (da, am o prieten` care a f`cut asta [i nu, nu s-a stresat, fiind un P`rinte). Cu att mai bine dac` reu[i]i ca la sfr[itul zilei s` v` pune]i picioarele pe mas` [i cu un pahar de vin sau de gin tonic \n mn`* s` v` spune]i veseli unul altuia: Ce naiba... sunt to]i \n via]`, a[a c` se pare c` ceva tot am f`cut bine.

P~RIN}II CU ADEV~RAT BUNI SE A{TEAPT~ CA PU{TII LOR S~ FIE G~L~GIO{I, DEZORDONA}I, NEASTMP~RA}I, PLNG~CIO{I {I PLINI DE NOROI. * Nu, nu-i \ncurajez pe p`rin]i s` foloseasc` alcool pentru a o scoate la cap`t. Numai s` se relaxeze! 5 REGULA 2 Nimeni nu e perfect Te-ai gndit vreodat` cum ar fi fost dac` ai fi avut p`rin]i perfec]i? Ei bine, gnde[te-te acum. Imagineaz`-]i c` p`rin]ii t`i n-ar fi f`cut nicio gre[eal` (pun pariu c` au f`cut)*. S` presupunem c` ar fi fost p`rin]i de manual c` mama ta ar fi avut \ntotdeauna dreptate. Sun` distractiv? Bine\n]eles c` nu. Copiii au nevoie de cineva cu care s` se confrunte atunci cnd cresc. Au nevoie de cineva pe care s` dea vina [i mi-e team` c` tu vei fi acela. A[a c` ai putea foarte bine s` le dai motive s` te \nvinov`] easc`. COPIII T~I VOR DA VINA PE TINE DIN CND |N CND. A{A E DE CND LUMEA. {i cam ce motive ai putea s` le dai? Nimic crud sau abuziv, bine\n]eles trebuie s` alegi ceva care nu e nerezonabil [i care sugereaz` un pic de fragilitate uman`. * Te rog, nu-mi scrie acuzndu-m` c` ]i-am insultat mama. Vreau doar s`-mi ilust rez punctul de vedere. 6 Poate ai un pic mai pu]in` r`bdare dect ar trebui? Sau poate ai tendin]a de a pune un pic prea mult` presiune asupra lor? S` fie oare faptul c` le ceri prea mult` ordine [i cur`]enie? Sau hai s`-]i spun eu cum s` faci: cel mai bine, de ce s` te obose[ti s` cau]i? Mergi pe imperfec]iunile tale naturale [i nu mai trebuie s` faci niciun efort. Sunt toate [ansele s` ai unul sau dou` cusururi care s` se potriveasc` m`nu[` aici. Bine\n]eles, nu \nseamn` c` ai sc`pat [i c` nu mai trebuie s` \ncerci s`-]i \mbun`t`]e[ti abilit`]ile de p`rinte. Oricum, asta ar face tot restul c`r]ii inutil. |nseamn` doar c` nu trebuie s` te \nvinov`] e[ti prea tare dac` la[i un pic mai jos standardele pe care ]i le-ai fixat. Pn` la urm`, ce fel de exemplu ai fi pentru copiii t`i dac` nu ai da gre[ niciodat`, nici m`car un pic? Mie nu mi-ar fi pl`cut s` fiu nevoit s` fac fa]` unor astfel de p`rin]i [i cred c` nici copiilor t`i nu

le-ar pl`cea. Pu[tii t`i vor da vina pe tine din cnd \n cnd. A[a e de cnd lumea. Dac` ai fi perfect, ei ar avea toate motivele s` te \nvinov`] easc` pentru asta. Nu po]i c[tiga. Po]i doar s` speri c` odat`, mai ales dac` devin ei \n[i[i p`rin]i, o s` ajung` la concluzia c`, de fapt, ar trebui s`-]i fie recunosc`tori pentru c` nu ai fost perfect. 7 REGULA 3 Con[tientizeaz` lucrurile la care e[ti bun Cnd copiii mei cei mari erau mici, eram \ntotdeauna gelos pe ceilal]i ta]i care petreceau ore \ntregi jucnd fotbal cu copiii lor. M` sim]eam vinovat c` eu nu puteam face asta dect pentru cteva minute [i nici acelea din toat` inima. Pur [i simplu nu era genul meu. Apoi mai era prietenul care construise o c`su]` superb` pentru copiii lui \n copacul din spatele casei ( Tati, de ce nu putem [i noi avea o c`su]` ca a lor? ). {i mama care organiza vn`tori de comori complexe [i interesante la fiecare petrecere. {i cea care \[i ducea fiica la aceea[i or` de balet ca [i mine \n fiecare s`pt`mn`, dar care reu[ea s` arate ca [i cum acest lucru chiar i-ar fi pl`cut; [i... a[ putea continua. Probabil c` ai prins ideea. M` concentram asupra lucrurilor pe care ei le puteau face, [i eu nu puteam, cnd de fapt erau [i o mul]ime de lucruri pe care eu le puteam face, [i ei nu lucruri pe care le consideram de la sine \n]elese, dar care erau la fel de valoroase. De exemplu, mie \mi place enorm s` le citesc copiilor. {i fiind un individ destul de extrovertit (OK, la limita exhibi]ionismului), adoram s` petrec ore \ntregi citind pove[ti lungi pe diferite voci, cu accente diferite [i imita]ii, [i efecte sonore, [i [oapte dramatice, [i tot 8 tacmul. Dar asta mi se p`rea ceva att de natural, \nct au trecut ani pn` s` realizez c` cititul meu era la fel de valoros ca fotbalul sau construc]ia de c`su]e \n copaci. |n din ce \n ce mai rarele ocazii cnd b`team mingea cu copiii, era ct se poate de clar c` f`ceam asta numai pentru c` sim]eam c` a[a trebuie, nu pentru c` asta mi-a[ fi dorit s` fac. Nu zic c` acesta n-ar fi un motiv bun, dar nu voi fi niciodat` ca prietenul meu al c`rui entuziasm pentru joc era aproape palpabil [i care-i inspira pe copiii s`i. Dar probabil c` nici el nu poate citi o poveste a[a cum o fac eu. Sau s` g`teasc` a[a o minun`]ie de spaghetti bolognese. Ideea e c` noi, P`rin]ii, [tim la ce ne pricepem cel mai bine. Nu renun]`m la toate celelalte, dar punem accent pe calit`]ile noastre. Dac` suntem varz` la fotbal, citim mai multe pove[ti; facem mai multe pr`jituri delicioase de cas`; avem o nesfr[it` r`bdare cu copiii cnd \nva]` s` cnte la pian; le ar`t`m cum s` repare ma[ini; le

\mp`rt`[im entuziasmul pentru Star Wars sau motociclete, sau My Little Pony (da, [tiu, va trebui s` munce[ti din greu la punctul `sta). E important s` [tii la ce e[ti bun [i s` ai \ncredere \n propriile tale puncte forte. Astfel, \i po]i urm`ri pe ceilal]i p`rin]i f`cnd lucruri pe care tu n-ai putea niciodat` s` le faci f`r` s` te sim]i vinovat. La urma urmelor, amndoi [tim c` nici ceilal]i p`rin]i nu pot face de toate. A[a c`, atunci cnd sim]i un ghimpe de gelozie \n]epndu-te, opre[te-te [i reaminte[te-]i la ce e[ti bun. P~RIN}II BUNI NU RENUN}~ LA TOATE CELELALTE, DAR PUN ACCENT PE CALIT~}ILE LOR. 9 REGULA 4 Orice regul` poate fi \nc`lcat` cnd [i cnd Cu to]ii [tim c` exist` reguli, sisteme, proceduri [i politici care trebuie urmate dac` e[ti p`rinte. {tii la ce m` refer: nu-i hr`ni la fastfood, nu-i l`sa s` se culce prea trziu, nu le da voie prea mult la televizor, nu le permite s` \njure pn` cnd n-au vrsta potrivit` (\nainte de a \ntreba, cite[te Regula 76). Noi, P`rin]ii, \n]elegem c` sunt foarte pu]ine regulile pe care nu le po]i \nc`lca pentru un motiv suficient de bun. OK, ar trebui s` le dai numai mncare s`n`toas` [i recomandatele 5 mese pe zi , dar cnd ajungi acas` obosit dup` o zi lung`, nu-i sfr[itul lumii dac` le dai o dat` semipreparate. Gnde[te-te: ce se poate \ntmpla dac` \ncalci o dat` o anumit` regul`? Sigur, dac` \ncalci regula privind prinderea centurii de siguran]` \n ma[in`, consecin]ele pot fi cumplite, a[a c` pe asta ar fi bine s-o respec]i \ntotdeauna. Dar dac` sari peste baia de sear` pentru c` sunte]i amndoi extenua]i ei bine, ct de r`u poate s` fie? Aminte[te-]i, sec]iunea asta este despre Regulile pentru a r`mne \ntreg la minte. {i ideea acestei Reguli este s`-]i dai seama c` e mai 10 important pentru copiii t`i s` aib` p`rin]i s`n`to[i [i relaxa]i dect s` nu m`nnce niciodat` semipreparate. Unii p`rin]i \[i complic` mult prea mult via]a gndindu-se c` e esen]ial s` respecte fiecare regul` \ntotdeauna. Consum` o mul]ime de energie pentru lucruri m`runte. Odat` am plecat cu doi dintre copiii no[tri \ntr-o excursie de o zi care \ncepea cu o c`l`torie cu un tren cu aburi. Cel mic avea doar cteva s`pt`mni, iar cel mare avea 2 ani. Abia cnd am cobort din ma[in`, la gar`, ne-am dat seama c` cel mare nu avea pantofi. Acum, bine\n]eles, exist` o regul` nescris` care spune s` nu-]i iei copilul \n excursii de o zi cu trenul cu aburi f`r` pantofi. Aveam dou`

op]iuni: s` abandon`m c`l`toria cu trenul sau s` continu`m cu copilul descul]. Copil care, bine\n]eles, prefera varianta a doua [i care pornise deja hot`rt spre tren. Ceea ce ne-a l`sat \n continuare cu dou` op]iuni: s` ne \mpotrivim sau s` ced`m. Dup` cum [i tu, [i eu [tim, singura op]iune rezonabil` este s` te la[i dus de val. Ori ne bucur`m de o zi distractiv` \n picioarele goale, ori ne stres`m pentru ceva ce nu putem schimba [i ne stric`m ziua, [i pe a noastr`, [i pe a copilului. A fost unul dintre momentele cnd o regul` a trebuit \nc`lcat` (dar, bine\n]eles, nu cea mai potrivit` zi pentru a \nc`lca [i regula privind baia dinainte de culcare). Morala pove[tii este c`, dac` insi[ti s` respec]i \ntotdeauna fiecare Regul`, atunci \ncalci Regula 4. Ha! DUP~ CUM AMNDOI {TIM, SINGURA OP}IUNE REZONABIL~ ESTE S~ TE LA{I DUS DE VAL. 11 REGULA 5 Nu \ncerca s` faci totul Ce-ai vrea s` se fac` pu[tii t`i cnd vor fi mari? Jocheu campion? Balerin`? Om de [tiin]`? Fotbalist profesionist? Violonist de concert? Actor? Greu de spus cnd sunt mici, a[a c` poate ar trebui s` le p`strezi toate op]iunile deschise, asigurndu-te c` beneficiaz` de cursuri suplimentare \n toate domeniile pentru care arat` vreun pic de interes. |n felul `sta nu se vor putea plnge mai trziu c` n-au reu[it din vina ta, pentru c` nu i-ai \ncurajat cnd erau suficient de mici. |ntr-adev`r, se ajunge la un program cam \nc`rcat. Fotbal luni, actorie mar]i, clarinet miercuri [i dup` aceea \not. Joi ai balet, [i vineri gimnastic`. {i c`l`rie \n weekend. {i asta pentru un singur copil. Adev`rata distrac]ie \ncepe cnd ai doi sau trei. Hopa! Opre[te-te! Ceva lipse[te. Unde este joaca fericit` [i f`r` griji \n gr`din`? Cum \nva]` copiii `[tia s` se distreze singuri? Unde, \n rigurosul program s`pt`mnal, reu[esc ei s` r`sfoiasc` o revist` de benzi desenate sau doar s` umble creanga, uitndu-se la nori, f`r` s` se gndeasc` la ceva anume? Acestea sunt [i ele elemente vitale ale dezvolt`rii copilului. Cuno[ti copii a c`ror via]` este un [ir ne\ntrerupt de lec]ii [i exerci] ii [i medita]ii? Ai v`zut ce se \ntmpl` cnd le ceri s` se descurce singuri timp de cteva zile? S` presupunem c` merg \n vacan]` \ntr-un loc frumos [i lini[tit la munte, la mare sau la ]ar`. Sunt deruta]i. N-au nici cea mai vag` idee cum s` fac` s` se simt` bine 12 n-au avut timp s` \nve]e. Acest lucru va face via]a cu adev`rat dificil`

pentru ei. Nu se vor putea relaxa niciodat`, pentru c` nimeni nu i-a \nv`]at cum. Nu te panica, nu sugerez s` le interzici copiilor toate activit`]ile extra[colare. Asta ar fi o prostie. Dar sugerez s` le limitezi la, s` zicem, dou` pe s`pt`mn`. {i s`-i la[i pe ei s` le aleag` pe acestea dou`. Nu-i obliga s` \nve]e vioara doar pentru c` tu ai \nv`]at cnd erai copil [i ]i-a pl`cut la nebunie. Sau pentru c` n-ai \nv`]at niciodat`, de[i ]i-ar fi pl`cut. Dac` ei vor s` se apuce de altceva, vor trebui s` renun]e la una dintre activit`]ile curente pentru a face loc celei noi. (Da, d`-i voie s` renun]e la balet dac` nu-i place, chiar dac` profesoara a decretat c` e un adev`rat talent.) DA, D~-I VOIE S~ RENUN}E LA BALET DAC~ NU-I PLACE, CHIAR DAC~ PROFESOARA A DECRETAT C~ E UN ADEV~RAT TALENT. |]i aduci aminte de p`rin]ii aceia relaxa]i [i bine dispu[i de la Regula 1? C]i dintre cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti \[i duc copiii la diferite cursuri \n fiecare zi a s`pt`mnii? Nici m`car unul. |i las` la vreo dou` activit`]i de care sunt cu adev`rat interesa]i, iar \n restul timpului copiii lor se amuz` costumndu-se, f`cnd puzzle-uri, murd`rindu-se, jucndu-se cu cutii [i pungi goale de cereale, c`utnd gndaci \n gr`din`, a[eznd \ntr-o anumit` ordine to]i dinozaurii, citind c`r]i pentru care sunt prea mici, f`cnd toate celelalte lucruri pe care copiii ar trebui s` le fac` pentru c` e bine pentru ei [i ca s` nu stea tot timpul pe capul t`u. 13 REGULA 6 Nu trebuie s` urmezi fiecare sfat pe care \l prime[ti (inclusiv acesta) Ce-]i spunea mama ta? Trebuie s` \ntorci copilul la fiecare zece minute \n timpul al`pt`rii. Oh, [i soacra ta zicea c` e musai s` cumperi numai h`inu]e descheiate \n fa]`. {i, bine\n]eles, prietena ta cea mai bun` te-a sf`tuit s` nu cumperi un co[ule] de ma[in`. De[i cumnatul ]i-a spus c` al lor pur [i simplu le-a salvat via]a... Aaaaah! {i acesta e doar \nceputul. Cantitatea de sfaturi care te love[te cnd ai un nou copil este \nsp`imnt`toare. Iar peste 18 ani \nc` nu se va fi oprit: Oh, doar nu vrei s` dea la facultate. Pierdere de vreme spune-i s`-[i ia o slujb`. Sau: Ai face bine s`-l sco]i din cas` pn` s` \mplineasc` 18 ani; dac` nu, va fi \nc` acolo [i cnd va avea 30. Sau: Nu-i cump`ra ma[in`. Mai bine s` economiseasc` pentru a-[i cump`ra singur. Noi a[a am f`cut. Ascult` o singur` persoan`: pe tine \nsu]i. Dac` ai un partener, probabil c` e \n]elept s` ]ii cont [i de p`rerea lui. Dar limiteaz`-te la asta, altfel o iei razna. {i tocmai asta trebuie s` nu se \ntmple, dac`-]i aduci aminte.

14 Nu zic s` nu ascul]i ce au de spus cei din jurul t`u, dac` asta vrei. Ai putea chiar s` selectezi unul sau dou` ponturi utile. Dar chiar dac` au dreptate, tot nu trebuie s` faci ceea ce spun ei. Doar pentru c` o anumit` abordare, stratagem`, aparat, sistem, tehnic` sau orice altceva a func]ionat pentru altcineva nu \nseamn` c` va func]iona [i pentru tine. To]i copiii sunt diferi]i [i to]i p`rin]ii sunt diferi]i, a[a c` e greu de presupus c` sfatul lor va func]iona pentru tine. DOAR PENTRU C~ O ANUMIT~ ABORDARE A FUNC}IONAT PENTRU ALTCINEVA NU |NSEAMN~ C~ VA FUNC}IONA {I PENTRU TINE. Vecina mea mi-a cerut p`rerea \ntr-o zi, \ntrebndu-m` dac` ar trebui s` \ncerce s`-i fac` bebelu[ului ei un program de hr`nit/dormit. De fapt, \ntrebarea ei n-avea niciun rost eram firi total diferite. Ea era foarte ordonat`, riguroas` [i organizat` [i se stresa imediat dac` ceva nu era exact la fel. Eu, pe de alt` parte, sunt mult mai relaxat [i sunt fericit l`sndu-mi copiii s` doarm` cnd le e somn [i s` m`nnce cnd le e foame. Adev`ra]ii P`rin]i au suficient` \ncredere \n ei ct s` resping` sfaturile care nu li se par potrivite. A[a c` ascult`, apoi trece totul prin filtrul t`u personal. Iar dac` sfatul `sta nu ]i se pare potrivit, atunci probabil c` nu este. Zmbe[te politicos [i spune: Mul]umesc, am s` ]in minte. 15 REGULA 7 E normal s` vrei s` evadezi Hai s` vorbim despre tabuuri. Moarte, droguri, sex... sau ce zici de cel mai tare dintre toate: s` admi]i c` sunt momente \n care ai vrea ca pu[tii t`i s` dispar` pur [i simplu? Bine\n]eles, este strict interzis s` admi]i vreodat` c` dr`g`la[ii t`i \ngera[i se pot dovedi a fi mici terori[ti. Po]i glumi cu autoironie pe tema asta, dar nu po]i declara serios c` sunt momente cnd tot ce-]i dore[ti este s` scapi de ei. Cum ai putea? Treaba ta e s`-i iube[ti [i, dac`-i iube[ti, rezult` c` iube[ti tot ce ]ine de ei. Ar trebui s` zmbe[ti cu indulgen]` cnd \]i cer s` le cite[ti aceea[i poveste plictisitoare care nu se mai termin`, sear` de sear`, timp de trei luni, s`-i prive[ti cu adora]ie cum url` ct \i ]in pl`mnii \n timp ce alearg` bezmetici [i s` rzi cu ei cnd repet` pentru a 25-a oar` aceea[i glum` nes`rat`. Partea amuzant` e c` este perfect acceptabil s` te irite copiii altora (nu c` ar trebui s` le [i spui p`rin]ilor respectivi \n fa]` lucrul `sta). {tim cu to]ii ct de enervan]i pot fi copiii. Iat` de ce mi se pare firesc ca [i copiii no[tri s` ne calce pe nervi din cnd \n cnd. Este OK.

De fapt, copiii no[tri chiar exceleaz` \n a ne c`lca pe nervi. |ncep cam imediat ce se nasc. }ip`tul nou-n`scutului e f`cut pentru a-]i penetra creierul pn` cnd decizi s` ac]ionezi \ntr-un fel. {i mam```, ce mai func]ioneaz`! Din momentul acela te calc` pe nervi sis 16 tematic. Uneori nici nu e vina lor. De fapt, `sta e cazul \n care te sim]i cel mai vinovat cnd [tii c` nu e vina lor. Dar cnd `la micu nu te-a l`sat s` dormi trei nop]i la rnd pentru c`-i iese un dinte, e greu s` mai fii \n]eleg`tor. {tii c` a[a ar trebui, dar de fapt nu vrei dect s` tac` [i s` te lase s` dormi. La urma urmelor, e doar un dinte! Ei bine, am ve[ti pentru tine. To]i p`rin]ii simt la fel din cnd \n cnd. De fapt, vor fi etape \n care se va \ntmpla doar o dat` sau de dou` ori pe s`pt`mn`. Nu trebuie dect s` accep]i c` e ceva natural, iar orice p`rinte care nu admite asta minte. Nu po]i s`-]i \mpiedici copilul s` te calce pe nervi, dar asta nu trebuie s` vin` la pachet cu sentimentul de vin`. {i mai e ceva: gnde[te-te \ntotdeauna [i la reversul medaliei. |]i aduci aminte cnd erai [i tu copil? Indiferent ct de mult te \nnebunesc copiii, sunt [anse foarte mari ca [i tu s`-i calci pe ei pe nervi cel pu]in la fel de mult. A[a c` sunte]i chit. ESTE PERFECT ACCEPTABIL S~ TE IRITE COPIII ALTORA. {TIM CU TO}II CT DE ENERVAN}I POT FI COPIII. 17 REGULA 8 Ai voie s` te ascunzi de copii Dac` Regula 7 spune c` pu[tii au voie s` te aduc` la disperare, trebuie s` ai [i tu voie s` faci ceva \n sensul `sta. Personal, sunt pentru a fugi [i a te ascunde. Nu, serios, mi s-a \ntmplat s` m` strecor \n cel mai apropiat dulap [i s`-mi ]in respira]ia pn` cnd au ie[it din camer`. Cuno[ti sentimentul. |i auzi apropiindu-se, spunnd: Te spun! Ba nu, eu te spun pe tine! Nu [tii dect c` tu e[ti acela c`ruia inten] ioneaz` s`-i spun` [i n-ai nici cea mai vag` idee cine ce a f`cut sau dac` avea dreptate. Ce-ar trebui s` fac` un P`rinte? Ei bine, mie r`spunsul mi se pare evident: S` se ascund`. {i [tii ceva? Cnd nu te g`sesc, aproape \ntotdeauna se descurc` singuri. MI S~ |N {I S-A |NTMPLAT M~ STRECOR CEL MAI APROPIAT DULAP S~-MI }IN RESPIRA}IA

PN~ CND AU IE{IT DIN CAMER~. 18 O mul]ime de c`r]i pentru p`rin]i \]i vor vorbi despre folosirea pauzei cnd copiii se poart` urt. {tii, \i trimi]i \n camera lor sau pe treapta neascult`torilor * (O, nu \ncepe cu asta!) pn` se calmeaz`. Poate s` func]ioneze foarte bine, dar de ce s` se aleag` copiii cu toat` distrac]ia? Ar trebui s` ai [i tu voie s` zici pauz` . Cnd sim]i c` trebuie s` te calmezi, po]i s`-]i oferi singur un premiu. Asta \nseamn` s` evadezi de lng` copii oriunde po]i inclusiv s` te ascunzi. Am o prieten` care mi-a spus cu mul]i ani \n urm`, cu pu]in \nainte de na[terea primului meu copil c` sunt momente cnd, stnd cu bebelu[ul, e att de extenuat` [i de frustrat` \nct \i vine s` ia pe cineva la b`taie. Perspectiva asta m-a cam \ngrijorat, a[a c` am \ntrebat-o ce face \n astfel de momente. Mi-a m`rturisit c` ea a g`sit o singur` solu]ie. Pune bebelu[ul pe jos \n mijlocul camerei, unde nu poate s` p`]easc` nimic r`u, apoi se duce undeva de unde nu aude plnsetele [i st` acolo pn`-[i vine \n fire. De ce oare sim]im c` n-ar trebui s` facem a[a ceva, chiar [i atunci cnd [tim c` suntem la cap`tul puterilor? Ni se pare c` e[u`m \ntr-un fel ca p`rin]i, cnd de fapt alegem cea mai logic` solu]ie existent`. Ei bine, P`rin]ii \n]eleg c` suntem cu to]ii oameni [i c` avem cu to]ii nevoie s` fugim [i s` ne ascundem uneori. |n felul `sta putem face o treab` mult mai bun` cnd ne \ntoarcem cu for]e proaspete. * |ntotdeauna pare nedrept s` particularizezi o singur` treapt`. Cum poate fi caracterizat` o treapt` drept a neascult`torilor , iar celelalte nu? 19 REGULA 9 P`rin]ii sunt [i ei oameni Cnd ai luat ultima dat` masa \n ora[ f`r` copii? Cnd ai petrecut o sear` cu prietenii [i n-ai men]ionat copiii nici m`car o dat`? Cnd te-ai \mb`tat ultima oar`? Sau ai me[terit la un motor, sau ai gr`din`rit, sau orice obi[nuiai s` faci pentru a te destinde [i a te sim]i bine \nainte de a ap`rea copiii? Sper c` n-a trecut prea mult timp. Dac` a trecut, atunci rolul de p`rinte \]i poate acapara via]a. Noi, P`rin]ii, trebuie s` [tim cnd s` ne deconect`m. Bine\n]eles c`, de fapt, r`mnem \n standby, nu ne deconect`m total, prin scoatere din priz`, dar po]i s` te distrezi de minune [i \n standby. Fii atent, Regula asta este cu adev`rat important` pentru c`, \n cazul \n care copiii sunt totul pentru tine, ei sunt supu[i unei presiuni uria[e. |ntr-un fel sau altul realizeaz` c` succesul t`u personal se bazeaz` \n \ntregime pe rezultatele lor [i pe ct de bine reu[esc ei. {i asta e o povar` prea mare pentru umerii unui copil.

Regula 9 e mai greu de respectat \n primele luni de via]` ale bebelu[ului de fapt \]i dau dispens` \n primele trei luni , dar trebuie s` \ncepi ct de devreme po]i. Copiii t`i au nevoie ca tu s` ai via]a ta separat` de a lor, altfel le va fi extrem de greu s` aib` propriile lor vie]i cnd vor cre[te mari. {i oricum, dac` te baricadezi [i \]i construie[ti \ntreaga via]` \n jurul orelor de mas` [i de somn ale 20 copiilor, peste c]iva ani o s` deschizi u[a [i o s` descoperi c` nu mai ai niciun prieten. {i cu ce o s` te ajute asta? Am observat de-a lungul timpului c` P`rin]ii pe care-i admir cel mai mult au \ntotdeauna interese care nu au nimic de-a face cu copiii. Fie au cariere de succes, fie au o dat` pe an o vacan]` doar a lor, fie nu lipsesc niciodat` de la tenis joia, sau se plimb` cu barca \n fiecare smb`t`, sau nu rateaz` finala Cupei, sau merg \n fiecare an \n aprilie la Paris, sau orice \i men]ine s`n`to[i psihic. Hei, [tiu c` e dificil [i c` ai att de pu]in timp. Bine\n]eles c` vei ie[i mai rar \n cluburi [i vei lua mai pu]ine droguri* dect \nainte s` apar` copiii. Dar trebuie s` te asiguri c` mai faci m`car acele lucruri care \]i plac cel mai mult. Altfel, cnd copiii vor p`r`si casa p`rinteasc` la 18 ani, nu vei [ti ce s` faci cu tine \nsu]i. P~RIN}II PE CARE-I ADMIR CEL MAI MULT AU |NTOTDEAUNA INTERESE CARE NU AU NIMIC DE-A FACE CU COPIII. * Glumesc 21 REGULA 10 Nu ignora rela]ia cu partenerul t`u Regula asta este destul de evident`. Mai greu e s-o respec]i. O mul]ime de p`rin]i se declar` de acord cu ea, dar mult, mult mai pu]ini o respect` \ntr-adev`r. Dar tu [i cu mine [tim c` este o Regul` vital`, asta dac` nu vrei s` sfr[e[ti punnd singur \n practic` celelalte 99 de Reguli. Ai iubit persoana asta suficient de mult \nct s` ai copii cu ea. Asta \nseamn` ceva. Ar trebui s` fie \n continuare cea mai important` persoan` din via]a ta. Probabil c` \]i ocup` mai pu]in timp [i \]i solicit` mai pu]in` aten]ie dect copiii, dar trebuie s` constituie \n continuare obiectul dragostei tale. Copiii au schimbat rela]ia voastr` mai mult dect ai crezut c` e posibil, dar peste 20 de ani ve]i fi din nou, tu [i partenerul t`u, exact cum era]i la \nceput. {i dac` nu este cea mai important` persoan` nu m` denun]a!

din via]a ta, vei fi devastat cnd copiii vor pleca. {i la fel vor fi [i copiii e suficient de greu c` pleci de acas`, nu trebuie s` mai sim]i [i c` lumea p`rin]ilor t`i se pr`bu[e[te. Copiii au nevoie s` [tie c` voi v` iubi]i unul pe altul mai mult dect pe oricine altcineva. Asta le va da libertatea de a-[i vedea de vie]ile lor [i, eventual, de a g`si un partener pe care s`-l iubeasc` mai mult chiar dect pe voi. O parte a solu]iei este de natur` pur organizatoric`. Propune-]i s` ie[i]i \mpreun` o dat` pe s`pt`mn`. Dac` nu v` pute]i permite o bon`, g`si]i al]i p`rin]i dornici s` ave]i grij` de copii cu schimbul. 22 Apoi, pur [i simplu, ie[i]i la o plimbare sau mnca]i chipsuri \n parc. Ceva. Orice. Numai s` v` asigura]i c` perpetua]i acel doar noi doi pe care-l \mp`rt`[ea]i \nainte. AI IUBIT PERSOANA ASTA SUFICIENT DE MULT |NCT S~ AI COPII CU EA. ASTA |NSEAMN~ CEVA. Dac` nu reu[i]i [i pace (dac` ai mai mul]i copii, [tii la ce m` refer... oooofff, unde oare au disp`rut toate ofertele alea de babysitting?), atunci ie[i]i la plimbare \n parc \mpreun` cu cei mici, dar vorbi]i despre voi doi \n loc s` tr`nc`ni]i la nesfr[it despre ce a mai f`cut bebelu[ul ieri. {i apoi, mai este sexul. Da, sigur c` da, [tim cu to]ii c` e greu s`-]i faci timp cnd e[ti extenuat, ocupat cu sugarul, fug`rit, cnd te sim]i oricum numai sexy nu [i cnd bebelu[ul prive[te din p`tu]ul de lng` patul vostru. {tiu c` a-]i cere s` v` da]i hu]a pe candelabru ar fi un pic cam mult. Dar po]i s` planifici o sear` pentru o mas` special` sau un film romantic, urmat de un masaj sexy. {tiu c` ai mai auzit toate astea \nainte, dar, crede-m`, chiar au efect. Dac` face]i un efort [i v` oferi]i unul altuia dragoste [i aten]ie, nu ve]i regreta. Concentra]i-v` pe calitate \n locul cantit`]ii pentru o vreme, dac` asta ajut`. {i dup` ce copiii se fac un pic mai mari, poate candelabrul va reveni \n meniu. 23 REGULI PRIVIND ATITUDINEA

A fi P`rinte \nseamn` \n mare parte a avea atitudinea potrivit`. Odat` ce ai \nv`]at s` gnde[ti a[a cum trebuie despre copiii t`i [i despre ceea ce faci tu, totul cap`t` contur. A[adar, aceast` sec]iune este despre cum s` ob]ii atitudinea potrivit` pentru a fi un bun p`rinte. Atitudinea fa]` de copiii t`i [i atitudinea fa]` de slujba ta, aceea de a fi p`rinte. Trebuie s`-]i vezi copiii \n cea mai bun` lumin` pentru a te bucura de ei la maximum

[i pentru a le da tot ce le trebuie. Dac`-i vezi ca pe ni[te demoni sau ca pe ni[te \ngeri, sau ca pe orice altceva negativ, sau nerealist, urm`torii ani ]i se vor p`rea extrem de duri. Totul se reduce la a construi rela]ia potrivit` din start, pentru ca pu[tii s` creasc` [i s` devin` din ce \n ce mai independen]i [i pentru ca att tu, ct [i ei s` profita]i la maximum de tot ce fiecare ave]i de oferit. 27 REGULA 11 Iubirea nu e suficient` De cte ori ai auzit cli[eul cel mai important lucru pe care-l po]i oferi copiilor t`i este iubirea ? Da, sigur, evident c` iubirea este esen]ial`. Cred c` suntem cu to]ii de acord \n privin]a asta. Dar dac` asta e tot ce le oferi, atunci se dezvolt` cu lipsuri mari. P`rin]ii stil hippy ([tiu bine despre ce vorbesc am fost unul dintre ei o vreme) sunt deseori de p`rere c` pu[tii ar trebui s` aib` voie s` alerge liberi [i f`r` restric]ii, cu vntul \n plete [i cu ]`rna sub picioare, ferici]i fiindc` [tiu c`-i iube[ti. Fereasc` Sfntul s` \ncerci s` le impui restric]ii (c`ci astfel i-ai controla) sau s` le limitezi comportamentul (i-ai \nconjura cu gratii metaforice)! Scuz`-m` o clip`. Ah, a[a e mai bine. M-am dus s` mestec ni[te l`mie. Acum am revenit. Am locuit \n Glastonbury*, a[a c` am avut ocazia s` v`d mul]i copii hippy crescnd astfel. Odat` deveni]i adul]i se luptau pentru a-[i g`si locul \n lumea real` [i se luptau pentru a avea rela]ii normale cu prietenii [i cu colegii. * Or`[el \n Somerset, Anglia, loc de desf`[urare a unui mare festival de muzic` [i teatru organizat \n aer liber. Glastonbury a fost puternic influen]at de stilul hippy \n anii 70. 28 Unii dintre ei se luptau s` \nghit` o mas` normal` dup` ce fuseser` hr`ni]i numai cu n`ut \ncol]it timp de 18 ani. {tiu c]iva care s-au mutat \n str`in`tate doar pentru a sc`pa de p`rin]i. Da, da, da trebuie s` le oferi dragoste copiilor t`i. Dar mai sunt [i alte cteva lucruri pe care trebuie s` le oferi: disciplin`, autodisciplin`, valori, capacitatea de a dezvolta [i a p`stra bune rela]ii, un mod de via]` s`n`tos, o educa]ie decent`, o minte deschis`, abilitatea de a gndi pentru ei \n[i[i, \n]elegerea valorii banilor, capacitatea de a se impune, abilitatea de a \nv`]a [i din cnd \n cnd o tunsoare.

Hei, nimeni n-a zis c` va fi u[or. }i-ai asumat o sarcin` dificil` cnd ai decis s` ai copii [i va trebui s` munce[ti din greu tot restul vie]ii tale. A[a c` nu te gndi c` tot ce ai de f`cut este s`-i iube[ti [i po]i bifa c`su]a cu Sunt un p`rinte excelent . Dac`-i la[i s` fac` ce vor cnd vor, nu e bine pentru ei; trebuie s` te implici [i asta \nseamn` snge, lacrimi [i sudoare. Dar hei, uit`-te \n jurul t`u; o mul]ime de p`rin]i se descurc`, a[a c` nu poate s` fie chiar att de greu dar trebuie s` recuno[ti c` ai de dus la bun sfr[it o \ndatorire dificil`. Noroc c` ai la dispozi]ie 18 ani pentru a o scoate la cap`t. }I-AI ASUMAT O SARCIN~ DIFICIL~ CND AI DECIS S~ AI COPII {I VA TREBUI S~ MUNCE{TI DIN GREU TOT RESTUL VIE}II TALE. 29 REGULA 12 Pentru fiecare re]et` ai nevoie de alte ingrediente Regula 11 spune c` trebuie s` faci mult iube[ti. Deci, ce ai de f`cut? Ei bine, singur r`spuns, [i acela simplu. Exist` func]ie de personalitatea copilului t`u asta vorbe[te aceast` Regul`. mai mult dect s`-i la aceast` \ntrebare nu exist` un mai multe r`spunsuri, \n [i de circumstan]e. Despre

Nu po]i s` urmezi un set de instruc]iuni [i s` le aplici oric`rui copil f`r` s` te gnde[ti deloc. Cu copiii nu merge a[a. Am ni[te prieteni care au crescut 3 copii folosind aceea[i abordare [i totul a mers ca uns. Apoi a ap`rut copilul num`rul 4 [i abordarea lor s-a dus pe apa smbetei. Mezinul era cu totul diferit. Vedea lumea altfel. Nu putea accepta autoritatea [i nu reu[ea s`-i \n]eleag` pe oameni. Era minunat, dar ciudat r`u. De exemplu, persevera \n a se culca \mbr`cat \n fiecare sear` pe motiv c` n-avea rost s`-[i scoat` hainele de vreme ce urma s` [i le pun` la loc imediat ce se trezea. Prietenii mei erau \n permanent conflict cu fiul lor pentru c` nu se califica la nivelul de copil binecrescut a[a cum o f`cuser` ceilal]i trei copii. Dar au avut atta minte \nct s` se a[eze odat` amndoi [i s` discute ce a mers [i ce n-a mers cu el, de ce, [i s` se gndeasc` dac` e corect sau productiv s`-i fixeze acelea[i standarde pe care 30 le fixaser` pentru ceilal]i. {i-au adaptat unele reguli [i au renun]at la altele. Nu conteaz` care ideea e c` au stat [i s-au gndit ce urmeaz` s` fac` [i de ce. {i [tii ce-au mai f`cut? Au \nceput s`-[i pun` \ntreb`ri [i s` se gndeasc` [i la modul \n care \i trataser` pe ceilal]i trei copii [i au reu[it s` aib` rela]ii chiar mai bune dect \nainte cu ei. Au fost mai

aten]i la conflictele ap`rute, iar dac` unul dintre copii era sup`rat sau \ngrijorat, \ntrebau de ce [i dac` pot fi de ajutor. Ideea e c` dac` nu te gnde[ti la ceea ce ai de f`cut, e greu de presupus c` vei face totul cum trebuie. Dac` nu te gnde[ti la ceea ce ai de cump`rat \nainte de a pleca la cump`r`turi, probabil c` te vei \ntoarce de la supermarket cu o adun`tur` de lucruri inutile. Dac` nu te gnde[ti la ce-]i dore[ti de la o vacan]` \nainte de a pleca, pu]ine [anse s` te sim]i bine. La fel, dac` nu te gnde[ti la modul \n care vrei s`-]i cre[ti copiii, degeaba te vei str`dui, c`ci nu vei face tot ce st` \n puterile tale s` faci pentru ei. DAC~ NU TE GNDE{TI LA CEEA CE AI DE CUMP~RAT |NAINTE DE A PLECA LA CUMP~R~TURI, PROBABIL C~ TE VEI |NTOARCE DE LA SUPERMARKET CU O ADUN~TUR~ DE LUCRURI INUTILE. 31 REGULA 13 Bucur`-te c`-i vezi Uite, asta e o chestie care chiar m` scoate din s`rite. Am v`zut nenum`ra]i p`rin]i f`cnd-o. Vin copiii de la [coal` sau de la joac` [i nici nu intr` bine pe u[` c` sunt \ntmpina]i cu: Scoate-]i imediat pantofii `ia plini de noroi sau: La teme, acum! Nu te apuci de nimic altceva. Am o prieten` care s-a \ntors acas` de la [coal` \n mijlocul zilei cu un cucui uria[ \n frunte dup` ce c`zuse la ora de sport. Asta era pe vremea cnd aveai voie s` te duci acas` de unul singur dup` un astfel de eveniment. Mama ei era ocupat` s` spele podeaua buc`t`riei cnd prietena mea apare \n cadrul u[ii. Mama se uit` la ea, ridic` o sprncean` [i zice: Nu intra \nc`l]at`. Tocmai am sp`lat pe jos. Cum s`-[i dea seama ace[ti copii c` sunt iubi]i? La urma urmelor, p`rin]ii lor \i salut` mai c`lduros pe c`]el, pe bunici, pe prietenii copiilor, chiar [i pe po[ta[*. Al]i p`rin]i obi[nuiesc s`-[i ignore copiii atunci cnd intr`, de parc` ar face parte din mobil`. Asta e la fel de grav, de vreme ce a nu le acorda copiilor niciun pic de aten]ie este cam acela[i lucru cu a le acorda aten]ie negativ` (`sta e un eufemism pentru a ]ipa la ei ). * Nu inten]ionez s`-l jignesc pe po[ta[. De fapt, avem doi po[ta[i pe care chiar m` pot baza, \n sensul c`-mi \ncep ziua cu un salut prietenesc din partea lor. Sunt cunoscu]i sub numele de Viermele (totdeauna \[i face apari]ia devreme) [i Larva , de[i acest lucru nu are leg`tur` cu aspectul lor. 32

|n zilele lucr`toare, toat` lumea este gr`bit` la ora micului dejun. Dar ct timp \]i trebuie ca s` fii prietenos? {i sincer, orice \i poate face pe cei mici mai pu]in \mbufna]i \n timp ce tu \ncerci s` le desclce[ti p`rul sau s` le \nde[i pe gt \nc` o \mbuc`tur` merit` orice efort, nu-i a[a? Ct de greu poate s` fie s` le oferi un zmbet, poate [i o \mbr`]i[are (dac` n-au ajuns \nc` la vrsta la care nu te mai las` s`-i \mbr`]i[ezi)? E un lucru att de mic, dar \nseamn` att de mult pentru pu[tii t`i. Lor le e de ajuns s` [tie c` te bucuri c`-i vezi. CT DE GREU POATE S~ FIE S~ LE OFERI UN ZMBET, POATE {I O |MBR~}I{ARE? {i dac` pantofiorii lor sunt din cale-afar` de murdari [i tu tocmai ai sp`lat pe jos (am putea s` ne \ntreb`m de ce te-ai mai obosit, din moment ce a[teptai din clip`-n clip` s` intre copiii cu pantofiorii murdari), po]i s` folose[ti umorul pentru a-i opri la intrare [i apoi \i po]i recompensa pentru cooperare cu \mbr`]i[`ri [i cu pupici. 33 REGULA 14 Trateaz`-]i copiii cu respect Cunosc o mam` care comunic` cu copiii ei numai prin instruc] iuni: M`nnc` , Treci \n ma[in` , Spal`-te pe din]i . Acum cteva zile am auzit-o plngndu-se apropo de ct de greu \i este s`-i determine pe copiii ei s` spun` te rog [i mul]umesc . P`i da, tu [i cu mine [tim care e problema ei, dar uite c` ea nu [tie. |ns` ai grij`! E de speriat ct de u[or po]i gre[i. Copiii trebuie s` fac` ce le ceri, pe cnd adul]ii nu. A[a c` pe adul]i \i rogi frumos, dar copiilor le spui ce au de f`cut. Problema e c` pu[tii nu percep lucrurile a[a. Ei nu observ` cum vorbe[ti cu cei din jur (doar [tii c` nu sunt niciodat` aten]i). Ei \]i vorbesc a[a cum le vorbe[ti tu lor. Simplu. |ntotdeauna copiii vor fi mai aten]i la ceea ce faci dect la ceea ce spui. A[a c` nu-i po]i \nvinov`]i pentru c` sar peste amabilit`]i dac` a[a faci [i tu. De fapt, ar trebui s`-i felici]i pentru c`-]i urmeaz` exemplul. Bine\n]eles, copiii t`i merit` respect pur [i simplu pentru c` sunt oameni. Dar mai mult dect att, dac` tu nu-i respec]i, la rndul lor nu te vor respecta. Stai lini[tit, faptul c` le vorbe[ti frumos nu-]i va submina autoritatea. Copiii vor \n]elege repede c` Te rog spal`-te pe din]i sau E[ti dr`gu] s` pui masa? sun` ca o rug`minte, dar de fapt n-au de ales. Nu faci dect s`-i \nve]i s` se poarte frumos \n cel mai eficient mod posibil prin demonstra]ie. 34

BINE|N}ELES, COPIII T~I MERIT~ RESPECT PUR {I SIMPLU PENTRU C~ SUNT OAMENI. {i nu numai bunele maniere trebuie s` le \nve]e prin puterea exemplului. Nu-]i \nc`lca niciodat` promisiunile, nu-i min]i niciodat` (Mo[ Cr`ciun nu se pune) [i nu \njura niciodat` \n fa]a lor dac` nu vrei s` te copieze. Altfel, practic le spui copiilor t`i clar [i r`spicat c` ei sunt mai pu]in importan]i pentru tine dect al]i oameni [i c` ei nu conteaz` pentru tine. Acum, noi [tim c` asta nu e adev`rat. Dar e important ca [i copiii t`i s` [tie. Dac`-]i iube[ti copiii mai mult dect pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u), atunci ei au dreptul la respectul t`u mai mult dect oricine altcineva, nu mai pu]in. Astfel, vor \nv`]a s`-i trateze [i pe ceilal]i cu respect. {i uite-a[a se va rezolva [i problema cu copiii din ziua de azi . 35 REGULA 15 Simte-te bine \n compania lor Dac` te-ai \nverzit pu]in cnd ai citit Regula asta, te \n]eleg. Eu voi fi primul care s` admit` c` treaba asta poate fi dur`. Dar nu-i a[a c` sunt [i momente cnd n-ai chef de relaxare filmul t`u favorit sau pu]in` muzic` sau ni[te ciocolat`*? Nu intra-n panic`. Regula asta nu presupune s` fii dispus s`-]i petreci tot timpul cu copiii. Vreau doar s` spun c` atunci cnd e[ti cu ei \n weekend-uri, \n vacan]e, cnd le cite[ti seara \nainte de culcare e important s` te sim]i bine \n compania lor. {i de ce nu te-ai sim]i bine? Poate pentru c` te gnde[ti mereu la ce altceva ai putea face sau la lista nesfr[it` de treburi casnice care te a[teapt` \n timp ce tu ascul]i intriga episodului de ieri din Familia Simpson repovestit` (f`r` pic de savoare). Sau poate pentru c` \]i faci griji c` supa de legume va da \n foc, sau recapitulezi mintal prezentarea pe care o vei sus]ine mine la serviciu. Opre[te-te! Tocmai te ocupi de cea mai important` sarcin` de pe lista ta de \ndatoriri te bucuri de compania copilului t`u. Nu te mai gndi la nimic altceva [i concentreaz`-te cu adev`rat asupra lui, asupra a ceea ce spune [i face. * Bine, bine, scoatem din list` ciocolata. 36 Recunoa[te c` asta e la fel de important ca schimbatul scutecului, sau preg`titul cinei, sau revizuirea prezent`rii. A[a c` poart` o conversa] ie normal` cu el. Dac` pu[tiul \]i spune: Ghici ce-am f`cut? Am omort 17 balauri , nu morm`i: Oau . |ncearc` ceva gen: Ooo, asta

\nseamn` c` ai r`mas f`r` s`ge]i? Secretul pentru a te sim]i bine \n compania copiilor este s` te concentrezi asupra timpului petrecut cu ei ca asupra unui obiectiv \n sine. OK, nu-]i face nicio pl`cere s-o \mbraci pe Barbie succesiv \n 14 ]inute de sear` sau s` discu]i despre fiecare echip` de fotbal din Lig`, sau s` ascul]i relatarea cadru cu cadru a unei b`t`lii imaginare \ntre for]ele luminii [i un batalion de extratere[tri invadatori. Nici nu trebuie. Toate astea sunt doar mijlocul de a atinge un scop. {i scopul este acela de a petrece timp cu copilul t`u, de a \n]elege cum vede el lumea [i ce-l amuz`, sup`r`, r`ne[te, distreaz`, fascineaz`, plictise[te [i intrig`. SECRETUL PENTRU A TE SIM}I BINE |N COMPANIA COPIILOR ESTE S~ TE CONCENTREZI ASUPRA TIMPULUI PETRECUT CU EI CA ASUPRA UNUI OBIECTIV |N SINE. Odat` ce ai \nv`]at s` te opre[ti [i s` te sim]i bine, \]i va pl`cea din ce \n ce mai mult s` petreci timp cu copiii t`i [i chiar vei \ncepe s` \nve]i de la ei. {i dac` sim]i c` te descurci bine, vei fi mai \n]eleg` tor cu tine \nsu]i \n rarele ocazii cnd chiar nu mai faci fa]` unei jum`t`]i de or` de My Little Pony. 37 REGULA 16 S` fii ordonat nu e att de important pe ct crezi Cnd am \ntlnit-o prima dat` pe so]ia mea (evident c` la momentul respectiv nu era so]ia mea), mi-amintesc c` am fost oarecum intimidat de casa ei. }in minte [i acum mese cu aproape nimic pe ele, suprafe]e de lucru imaculate, por]iuni mari de podea str`lucitoare, f`r` cea mai mic` pat`. Puteai lua \n mn` orice obiect din casa so]iei mele [i dac-o \ntrebai unde e locul lui, \]i spunea cu precizie. Da, toate lucrurile absolut toate aveau locul lor. Acesta era un concept relativ nou pentru mine, te asigur. Am f`cut parte \ntotdeauna din curentul las`-l-s`-]i-cad`-pe-jos-[i-nu-temaigndi-nicio-clip`-la-el. Trebuie s`-]i m`rturisesc c`, atunci cnd ne-am decis s` avem copii, mi-am f`cut griji pentru felul \n care so]ia mea va face fa]`. {tiam c` stilul ei de a \ntre]ine casa nu era compatibil cu genul relaxat de copii pe care amndoi ni-i doream*. La momentul potrivit s-a adaptat admirabil, a[a cum fac mul]i p`rin]i. Dar nu to]i. Unii persist`, precum Knut,** \n a \ncerca s` re]in` valul de mizerie, dezordine, praf, c`r]i, juc`rii, debandad` [i dezorganizare * Trebuie s` spun \n ap`rarea so]iei mele c`, \n ciuda obsesiei ei pentru ordine , nu

c`lca niciodat` nimic, iar aspiratorul era pentru ea doar o cuno[tin]` \ndep`rta t`. 38 care vine la pachet cu copiii. Plus acea categorie de obiecte pe care nu le po]i arunca pentru c` habar n-ai la ce folosesc, deci nicio speran]` s`-]i dai seama unde ar putea fi locul lor. Aici ai doar dou` op]iuni. Op]iunea unu e s`-]i ie[i din min]i \ncercnd cu disperare imposibilul, [i anume s` p`strezi casa ordonat`, \n timp ce copiii t`i se transform` \n ni[te pseudo-adul]i crispa]i [i artificiali, care n-au voie s` se comporte natural [i care nu intr` niciodat` \nc`l]a]i \n cas`. Op]iunea doi este s` cedezi, s` te relaxezi, s` le permi]i copiilor t`i s` fie copii [i s` ai o cas` fericit` cu copii lini[ti]i [i calmi \n ciuda podelei uneori plin` de noroi sau a camerei dezordonate. Cred c` amndoi [tim care este op]iunea adoptat` de un P`rinte. Nu spun c` pu[tii nu trebuie s` fac` niciodat` curat. Dar las`-i s` se simt` bine mai \nti [i abia pe urm` s` fac` ordine. Nu conteaz` dac` masa de buc`t`rie e plin` de urme de dege]ele sau dac` pantalona[ii cei noi sunt plini de noroi. Se spal`. Dar conteaz` dac` nu li se permite s` se distreze [i s` se relaxeze. NU SPUN C~ PU{TII NU TREBUIE S~ FAC~ NICIODAT~ CURAT. DAR LAS~-I S~ SE SIMT~ BINE MAI |NTI {I ABIA PE URM~ S~ FAC~ ORDINE. ** Te rog, nu te obosi s`-mi explici c` nu asta \ncerca Knut s` fac`. {tiu c` nu vroia dect s` ilustreze o idee. {i exact asta \ncerc [i eu s` fac. (Knut cel Mare a f ost rege al Angliei, Danemarcei, Norvegiei [i al unei p`r]i a Suediei \ntre 1016 [i 1035. Legenda spune c` regele Knut [i-a a[ezat tronul pe plaj` la \nceputul mareei [i a poruncit valurilor s` nu se mai apropie. Cum valurile nu l-au ascultat, Knut a dovedit curtenilor s`i faptul c` regele are puteri limitate. 39 REGULA 17 S` fii un bun p`rinte \nseamn` s`-]i asumi riscuri calculate Cnd eram adolescent, fratele meu mai mic avea cam 8 ani s-a urcat \ntr-un copac \nalt din gr`din`. Ajunsese aproximativ la \n`l]imea acoperi[ului casei cnd creanga pe care st`tea a cedat. S-a apucat de o creang` de deasupra lui cu ambele mini [i a r`mas atrnat la vreo 25 de picioare deasupra p`mntului (dac` gnde[ti

doar \n sistemul metric, te asigur c` e o distan]` mare). Deloc surprinz`tor, a \nceput s` r`cneasc` din toate puterile. Mama a ie[it \n gr`din` s` vad` care era necazul. Probabil c` stomacul i s-a f`cut ghem cnd l-a v`zut pe frate-meu a[a de sus [i a[a de nesigur, dar n-a ar`tat absolut nimic. Pur [i simplu l-a ghidat cu calm [i siguran]`: E-n regul`, e un ciot mititel cam la 8 cm de piciorul t`u stng. Acela. Acum mi[c`-]i mna dreapt` \n jos c`tre creanga aceea... [i a[a mai departe, pn` cnd l-a v`zut teaf`r pe p`mnt. Poate te gnde[ti c` mama i-a interzis s` se mai ca]ere \n copaci dup` acea \ntmplare, cel pu]in pentru c]iva ani, dar n-a f`cut-o. A \n]eles c` fratele meu a \nv`]at o lec]ie util`. 40 Deci, care e morala? Ei bine, copiilor trebuie s` li se permit` s` \nve]e propriile lec]ii, s` fac` propriile gre[eli, s` se dea cu capul de pragul de sus. Dac` nu-[i asum` niciodat` riscuri, nu \nva]` niciodat`. Oamenii care nu fac gre[eli nu fac nimic. Asta \nseamn` c` [i tu trebuie s`-]i asumi riscuri. Ca P`rinte, trebuie s`-i la[i pe copii s` se ca]ere \n copaci [i s` plece \n prima lor drume]ie cu rucsacul \n spate. Bine\n]eles, tu e[ti cel care trebuie s` calculeze riscul. Uneori miza va fi prea mare [i vei spune nu. Dar nu po]i s` iei tot timpul decizii presupunnd c` se va \ntmpla cel mai r`u lucru posibil. Dac` faci a[a, o s` spui \ntotdeauna nu din start, pentru c` nimic nu este 100% sigur. |n concluzie, copiii t`i nu vor \nv`]a nimic [i nu vor fi preg`ti]i s` ia decizii bune atunci cnd vor pleca de lng` tine. {i \n cazul `sta tu nu ]i-ai f`cut treaba cum se cuvine. NU PO}I S~ IEI TOT TIMPUL DECIZII PRESUPUNND C~ SE VA |NTMPLA CEL MAI R~U LUCRU POSIBIL. A[a c` asum`-]i riscuri. {i evident, dac`-]i asumi riscuri, unele lucruri vor merge prost. S-ar putea ca pu[tiul t`u s` se aleag` cu o \ncheietur` fracturat` sau cu o not` mic` la examen. Dar, hei, a \nv`]at att de mult din experien]a asta. Alternativa este absolut niciun risc, ceea ce-i va aduce mult mai multe neajunsuri pe termen lung. 41 REGULA 18 P`streaz`-]i grijile pentru tine E clar c` vei fi \ngrijorat atunci cnd copiii t`i \[i vor asuma riscuri. |]i va fi team` pentru ei cnd se vor c`]`ra \n copaci, cnd vor \nv`]a s` conduc` [i cnd vor pleca \n vacan]` f`r` tine. De fapt, chiar [i cnd nu-]i asumi riscuri te temi. |]i faci probleme cnd nu sunt sub privirile tale pentru prima dat`, cnd \ncep [coala, cnd dorm prima dat` la prieteni, cnd \i vezi \mbujora]i [i febra nu le

scade, cnd dau examene. Ceea ce trebuie s` ]ii minte este faptul c` nu e[ti singurul \ngrijorat. Copiii t`i se tem [i ei. Pu[tiul t`u poate fi \ngrozit de gndul c` va \ncepe [coala, adolescentul t`u poate fi incredibil de agitat la gndul c` va pleca \n vacan]`, dar sunt hot`r]i s` mearg` mai departe. CEEA CE TREBUIE S~ }II MINTE ESTE FAPTUL C~ NU E{TI SINGURUL |NGRIJORAT. COPIII T~I SE TEM {I EI. 42 Rolul t`u este s`-i lini[te[ti. D`-le \ncredere pentru a merge mai departe. F`-i s` simt` c` totul e \n regul`. E un chin, nu-i a[a? Iat`-te, amor]it de fric` [i cu stomacul strns de emo]ie, [i trebuie s` zmbe[ti lini[titor [i s` te prefaci c` totul e \n regul`. Mda, mi-e team` c` asta ai de f`cut. E greu, dar cineva trebuie s-o fac`. {i acel cineva e[ti tu. Singura ta consolare este c` po]i s` te duci [i s` \mpar]i grijile cu al]i adul]i. Poate cu partenerul. Sau, [i mai bine, cu p`rin]ii. Pentru c`, da, chiar [i la vrsta ta, rolul lor este \nc` acela de a te lini[ti spunndu-]i c` totul va fi bine cnd e[ti \nsp`imntat. {i pentru c` veni vorba, \ncearc` s` nu mai spui: Fii atent! de fiecare dat` cnd copilul iese pe u[`. Nu numai c` asta implic` o lips` de \ncredere \n el, dar un copil c`ruia i se spune s` fie atent cnd car` un obiect fragil este mult mai probabil s` scape obiectul dect dac` nu i s-ar fi spus nimic. Fii atent poate determina copilul s`-[i imagineze c` ceva va merge prost. Un P`rinte va spune Distrac]ie pl`cut`! sau Petrecere frumoas`! {i tu e[ti acum un P`rinte, bine\n]eles. 43 REGULA 19 Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere To]i copiii au o uria[` [i ve[nic` nemul]umire. Sunt convin[i c` noi, adul]ii, nu prea ]inem cont de sentimentele lor, doar pentru c` sunt copii. Consider` c`-i ignor`m, c` le neglij`m dorin]ele, c` nu ne pas` dac` deciziile noastre \i nec`jesc. {i [tii ceva? Au perfect` dreptate. Cu to]ii facem gre[eala asta. Nu tot timpul, bine\n]eles, dar o facem mult prea des. Eu unul fac aceast` gre[eal` [i n-am \ntlnit \nc` un p`rinte care s` n-o fac`. Ne spunem nou` \n[ine (asta dac` ne gndim vreun pic la acest subiect) c` noi [tim mai bine ce e bine pentru copiii no[tri. Uneori e adev`rat, dar nu \ntotdeauna. Pn` la un punct este de neevitat. Vreau s` spun c` majoritatea

copiilor vor s` se culce mai trziu dect e bine pentru ei. Majoritatea ar vrea s` tr`iasc` exclusiv cu \nghe]at` [i ciocolat` [i ar vrea s` trag` chiulul de la [coal` urm`torii 11 ani [i, \n loc de ore, s` mearg` la plaj`. Bun, noi [tim c` asta nu e o idee prea bun` [i trebuie s`-i determin`m s` fac` ce vrem noi, ceea ce nu \nseamn` c` nu putem vedea lucrurile din punctul lor de vedere. De fapt, am vaga b`nuial` c`, l`sa]i s` se descurce singuri, majoritatea copiilor s-ar comporta destul de curnd mult mai rezonabil dect credem noi c` ar fi \n stare. 44 Copiii v`d deseori lumea altfel dect o vedem noi. Alteori o v`d la fel, dar noi nu ne gndim deloc la perspectiva lor. Oricum ar fi, devin tare dificili cnd cred c`-i ignor`m (lucru perfect de \n]eles, dup` p`rerea mea). Este ceva ce ]ine de Regula 14 Trateaz`-i cu respect. E important ca ei s` [tie c` tu le cuno[ti punctul de vedere. (Iar dac` n-ai habar care e acesta, sunt sigur c` e suficient s`-i \ntrebi [i te vor pune la curent.) COPIII DEVIN TARE DIFICILI CND CRED C~-I IGNOR~M. Acum cteva zile eram pe punctul de a ie[i cu copiii, [i unul dintre ei se uita la televizor. A[a c` i-am spus s`-l \nchid` [i s` se urce \n ma[in`. S-a \nfuriat. I-am spus ferm c` trebuie s` lu`m pe cineva de la gar` [i c` asta e mult mai important dect televizorul. Ne-am contrazis. Amndoi ne-am \nfierbntat. M-am \ntrebat dac` nu cumva exist` un mod mai \n]elept de a proceda. Apoi mi-am amintit de Regula 19. A[a c` l-am rugat pe b`iat s`-mi spun` care e problema. Mi-a explicat c` e programul lui favorit [i c`-l pierduse ultimele dou` s`pt`mni. I-am dat dreptate [i m-am oferit s` i-l \nregistrez. Problem` rezolvat`. {i de fapt n-avea nicio leg`tur` cu programul \n sine, problema s-a rezolvat pentru c` pu[tiul meu a sim]it c`-mi pas` de sentimentele lui. Ar fi fost [i mai dar eram prea bine dac` mi-a[ fi amintit mai devreme de Regula 19 ocupat s` urmez Regula 2 (Nimeni nu-i perfect). Ei, asta-i scuza mea. 45 REGULA 20 A fi p`rinte nu e o competi]ie Vorbeam acum cteva zile cu o m`mic` despre obiceiurile alimentare ale copiilor no[tri. Eu am comentat faptul c` ai mei ar ciuguli non-stop napolitane [i biscui]i dac` i-am ]ine \n cas` (motiv pentru care prefer`m s` stea mai mult afar`). Oh, eu sunt norocoas` , zice vecin`-mea, ai mei prefer` fructele [i legumele crude. Acum, dac` iau \n calcul modul \n care pu[tii ei au dat iama \n biscui]ii cu care i-am tratat deun`zi, m` \ndoiesc c` e vreun strop de adev`r \n declara] ia de mai sus. Dar ideea e c` aceasta este o declara]ie competitiv` clasic`, menit` pur [i simplu s` ne pozi]ioneze pe mine [i pe copiii mei undeva jos, [i prin asta s`-i \nal]e pe ea [i pe copiii ei.

Unul dintre exemplele clasice de competi]ie \ntre p`rin]i este f`cutul la oli]`. {tiu p`rin]i care au \nceput s`-[i pun` bebelu[ii pe oli]` \nc` de la cteva luni, doar-doar le-or lua-o \nainte copiilor prietenilor lor. Sau i-au ridicat pe bie]ii bebelu[i \n picioare str`duindu-se s`-i fac` s` mearg` ct mai devreme. Sau se laud` \n stnga [i-n dreapta despre ct de tari sunt copiii lor la sport sau la muzic`, sau la examene. Dar cei mai necinsti]i p`rin]i competitivi sunt aceia care nici m`car nu se laud` pe fa]`, ci ambaleaz` lauda \ntr-un alt fel de remarc` gen: Sunt norocoas`, copiii mei prefer` s` m`nnce fructe dect biscui]i. (bine\n]eles c` tu nu trebuie s` crezi nici pentru o secund` c` asta are ceva de-a face cu norocul). 46 Noi, P`rin]ii, nu juc`m jocul `sta competitiv. Noi avem suficient` \ncredere \n propriile noastre abilit`]i [i ne accept`m suficient de relaxa]i imperfec]iunile \nct s`-i l`s`m pe copii s` evolueze \n ritmul lor. Vezi tu, nu numai c` p`rin]ii competitivi au rareori prieteni adev`ra]i (cu copii); dar, de obicei, copiii lor, din cauza presiunii la care sunt supu[i, se simt datori s` se descurce din ce \n ce mai bine, astfel \nct p`rin]ii s` se poat` l`uda mai departe cu ei. Bie]ii copii ajung s` cread` c` nu pot ob]ine aprobarea p`rin]ilor dect dac`-[i \ntrec prietenii \n tot ce fac. Probabil vor cre[te excesiv de competitivi, ceea ce le va distruge rela]iile cu prietenii, ca s` nu mai vorbim de fra]i. Sunt o gr`mad` de oportunit`]i \n care copiii pot \nv`]a s` fie competitivi \n mod s`n`tos (att ct trebuie, nu mai mult), f`r` s` le impui o competi]ie permanent`, nes`n`toas`, care s` se \ntoarc` \mpotriva lor. P`rin]ii competitivi sunt de fapt \ncorda]i, crispa]i [i nesiguri pe calit`]ile lor. De aceea simt nevoia de a te pozi]iona pe tine undeva jos, astfel \nct s` se simt` ei mai sus. A[a c` nu te enerva. Comp` time[te-i. Asta chiar c` \i va scoate din pepeni. SUNT O GR~MAD~ DE OPORTUNIT~}I |N CARE COPIII POT |NV~}A S~ FIE COMPETITIVI |N MOD S~N~TOS. 47 REGULI DE ZI CU ZI

Sigur, e foarte bine s` ai principii generale virtuoase cu ajutorul c`rora s`-]i cre[ti copiii, dar cea mai mare parte a muncii de a fi p`rinte o reprezint` truda de zi cu zi de a-i trezi, de a-i \mbr`ca, de a le schimba scutecele, de a-i preg`ti pentru [coal`, de a-i convinge s` m`nnce ceva ct de ct s`n`tos, de a te contrazice cu privire la ora de culcare sau de a dezbate dac` le vei cump`ra sau nu perechea de \nc`l]`ri noi pe care au pus ochii.

A[a c` presupun c` utile pentru truda iunile zilnice mai de a avea copii \n

ceea ce \]i trebuie de fapt sunt cteva Reguli asta de zi cu zi, ni[te Reguli care s` fac` interac] u[oare [i mai pl`cute [i care s` transforme faptul distrac]ia care ai sperat c` va fi.

Acestea sunt Regulile care asigur` transformarea copiilor t`i \n adul]ii inteligen]i, curio[i, amabili la care speri. Cel pu]in \ntr-o zi bun`... 51 REGULA 21 Las`-i s` se descurce singuri Nu vreau s` te sperii, dar pn` cnd pu[tiul t`u face 18 ani dac` nu mai devreme el trebuie s` devin` un adult pe deplin func]ional, \n]elept [i capabil s` ia propriile decizii, s`-[i fac` propriii prieteni, s` aib` propria via]`, s`-[i fac` singur patul [i s` se descurce singur prin Bucure[ti cu metroul. {i da, atunci vei putea spune c` munca ta a luat sfr[it. Dac` \nc` \]i mai hr`ne[ti copilul de 4 ani sau dac` \i faci tu ghiozdanul pentru a doua zi cnd el are 14 ani, o s` se lupte pentru a supravie]ui cnd va fi singur. A[a c` nu mai face nimic \n locul lui dac` poate face singur lucrul respectiv. {i nu m` refer doar la ordinea din camera lui sau la f`cutul lec]iilor (personal, am senza]ia c` de pe la 8 ani copiii mei \[i fac temele mai bine dect a[ face-o eu pentru ei). Las`-]i copiii s` preg`teasc` din cnd \n cnd masa pentru toat` familia de pe la 10 ani, chiar dac` vor alege s` g`teasc` fasole cu pine pr`jit`. Las`-i s` pun` uneori rufele la sp`lat, s`-[i pun` singuri ceasul s` sune pentru a doua zi, s`-[i fac` singuri bagajul pentru vacan]`. Dar nici `sta nu este lucrul cel mai important. O, nu! Au mare nevoie de alte dou` abilit`]i, pe care ar fi bine s` le \nve]e ct mai devreme: abilitatea de a-[i gestiona banii [i abilitatea de a lua singuri decizii. 52 Vezi, dac` tu le controlezi to]i banii [i le dai doar cte pu]in de cheltuial`, nu \nva]` nimic. Mult mai bine ar fi ca, pe m`sur` ce cresc, s` le dai responsabilitatea gestion`rii unor bani pentru haine, de exemplu, sau s` le dai un minimum de bani de buzunar [i s`-i convingi s` c[tige singuri dac` vor [i al]ii. Am un prieten care este ca o banc` pentru copiii lui le d` o dobnd` generoas` la economii astfel \nct ei prefer` s` economiseasc` dect s` cheltuiasc`. Sunt o mul]ime de moduri \n care po]i s`-i \nve]i pe cei mici s`-[i gestioneze banii. Important e s` le g`se[ti pe acelea care se potrivesc cel mai bine ]ie [i copiilor t`i. {i, bine\n]eles, trebuie s`-]i \nve]i copiii s` ia decizii pentru ei \n[i[i. De la hainele cu care s` se \mbrace azi, dac` au 2 ani, pn` la materiile la care s` dea examen, trebuie s` \nve]e s`-[i planifice via] a. Asta \nseamn` inclusiv s` simt` consecin]ele lu`rii unor decizii

gre[ite, deci nu te b`ga atunci cnd \i vezi c` sunt pe cale s` fac` o gre[eal`. Bine\n]eles c` po]i s` dai sugestii [i sfaturi de[i pe m`sur` ce cresc va trebui s` a[tep]i s` fii \ntrebat dar f`r` presiune, da? Este via]a lor. Gnde[te-te c` numeri anii/lunile pn` la data cnd \mplinesc 18 ani [i dup` aceea sunt pe cont propriu... TREBUIE S~ |NVE}E S~-{I PLANIFICE VIA}A. ASTA |NSEAMN~ INCLUSIV S~ SIMT~ CONSECIN}ELE LU~RII UNOR DECIZII GRE{ITE. 53 REGULA 22 |nva]`-i s` gndeasc` pentru ei \n[i[i Nu numai c` pu[tii t`i trebuie s` ia propriile lor decizii (Regula 21), dar trebuie s` fie capabili s` gndeasc` pentru ei \n[i[i. Dac` fiul t`u te contrazice, de[i este frustrant, cel pu]in arat` c` gnde[te independent. {i asta este exact ceea ce dore[ti (mda, e posibil s` nu sim]i c` vrei asta chiar acum). Cu ceva vreme \n urm` eram cu o prieten` al c`rei copil de 5 ani era inten]ionat agasant, a[a cum [tiu s` fie copiii de 5 ani. Prietena mea s-a enervat [i-a certat-o, iar feti]a s-a sup`rat. Am fost pl`cut impresionat cnd am auzit-o pe prietena mea \ntrebndu-[i fiica: De ce crezi c` m-am sup`rat pe tine? Feti]a s-a gndit un pic, apoi a morm`it: Pentru c` nu m-am oprit cnd mi-ai spus s` m` opresc. Probabil c` nu s-ar fi gndit nicio clip` la motivul pentru care s-a sup`rat mama ei dac` n-ar fi fost \ntrebat`. Dar mama o \nv`]a s` gndeasc`. Prietena mea a folosit singura tehnic` util` pentru a-i \nv`]a pe copii s` gndeasc`: aceea de a le pune \ntreb`ri. Nu conteaz` cu adev`rat dac`-i \ntrebi de ce prefer` fotbalul gimnasticii sau care cred ei c` este cea mai bun` metod` de a hr`ni 100 de oameni la o nunt`, sau cum am putea reduce efectele \nc`lzirii globale, sau dac` 54 ei consider` c` politica american` \n Orientul Mijlociu este corect` (poate totu[i o p`strezi pe asta pentru cnd vor fi mai m`ricei). Trebuie doar s`-i determini s` gndeasc`. {i pune-le la \ncercare judecata. Nu \n mod agresiv, dar \ntreab`-i: De ce crezi asta? La 2 ani po]i s`-i \ntrebi de ce cred ei c` latr` c`]elul. La 12 ani \i po]i \ntreba dac` pre]ul mare al unor haine de firm` se justific`. ({i dac` nu, atunci de ce se a[teapt` ca tu s` pl`te[ti att de mult pentru o hain`. Ah Regula 21 d`-le pe mn` o sum` de bani din care s`-[i cumpere haine). LA 2 ANI PO}I S~-I |NTREBI

DE CE CRED EI C~ LATR~ C~}ELUL. LA 12 ANI |I PO}I |NTREBA DAC~ PRE}UL MARE AL UNOR HAINE DE FIRM~ SE JUSTIFIC~. Continu` s`-i provoci [i s` le pui \ntreb`ri. Determin`-i s` dezbat` [i s` contrazic`, [i s` justifice, [i s` pun` \ntreb`ri. Iar din momentul \n care vor face toate astea instinctiv, f`r` ca tu s` trebuiasc` s`-i provoci cu \ntreb`ri, vei [ti c` st`pne[ti Regula 22. 55 REGULA 23 Folose[te laudele \n]elept Felicit`ri! Ai reu[it s` ajungi la Regula 23. E[ti la aproape un sfert din drumul c`tre a fi un P`rinte cu norm` \ntreag`. Sper c` asta te-a \ncurajat `sta e scopul laudelor. {i noi, P`rin] ii, [tim c` dac` ne facem treaba bine, laudele noastre vor fi unele dintre cele mai motivante lucruri pentru copiii no[tri. N-ai l`sa s` treac` ziua lor de na[tere f`r` s` le faci un cadou, a[a c` nu l`sa nici realiz`rile lor s` treac` f`r` s`-i lauzi. Da, dar nu-i a[a de simplu, nu? C]i p`rin]i cuno[ti care nu [tiu s` foloseasc` laudele? Trebuie s` lauzi ct trebuie, cum trebuie, pentru ceea ce trebuie. Expresia Un lucru bun nu-i niciodat` destul categoric nu se aplic` \n cazul laudelor. Nu \nseamn` c` trebuie s` fii zgrcit, dar e mai bine s` lauzi propor]ional cu realiz`rile copilului. Dac` \l lauzi prea mult [i prea des, moneda se devalorizeaz`. Dac`-i spui c` este extraordinar [i nemaipomenit cnd face ceva mai degrab` mediocru, ce-o s`-i mai spui cnd face ceva cu adev`rat deosebit? {i dac` fiecare lucru mic care-i reu[e[te este recompensat cu laude m`re]e, atunci copilul o s` fie terifiat de gndul c` te va dezam`gi. Copiii nu merit` genul `sta de presiune. Te-ai gndit vreodat` la motivele pentru care \]i lauzi copiii? Dac`-i lauzi \ntotdeauna pentru rezultatele ob]inute la [coal`, dar 56 niciodat` pentru c` s-au comportat frumos, ce le comunic` asta despre valorile tale? E[ti tentat s`-i lauzi mai mult pentru c` au c[tigat dect pentru c` s-au str`duit? Nu, bine\n]eles c` nu, doar e[ti un adev`rat P`rinte. Dar mul]i al]i p`rin]i fac asta. {i o mul]ime de p`rin]i uit` s`-[i laude copiii pentru c` s-au comportat frumos, deoarece consider` c` a[a e firesc . O fi firesc, dar copiii chiar vor s` aud` c` ai observat ct de buni au fost: Bravo, am observat c` nu te-ai scobit \n nas \n fa]a m`tu[ii Mariana sau: Cred

c` e[ti tare obosit`, dar v`d c` reu[e[ti s` nu te plngi. Asta e minunat. A[a \i vei convinge s` se poarte frumos [i data viitoare. Acum, un ultim lucru despre laude [i pe urm` po]i spune c` st`pne[ti [i Regula asta. Care dintre urm`toarele laude crezi c` i-ar face mai mare pl`cere unui copil? Ce desen dr`gu]! sau Ce desen dr`gu] \mi place mult felul \n care ai reu[it s` faci calul s` par` c` se mi[c`. Cum ai f`cut? Exact fii specific atunci cnd lauzi [i dac` se poate, pune [i \ntreb`ri. Asta chiar \i va face s` str`luceasc` de mndrie. E{TI TENTAT S~-I LAUZI MAI MULT PENTRU C~ AU C{TIGAT DECT PENTRU C~ S-AU STR~DUIT? NU, BINE|N}ELES C~ NU, DOAR E{TI UN ADEV~RAT P~RINTE. 57 REGULA 24 Respect` valoarea limitelor Acum c]iva ani vorbeam cu o vecin` \n timp ce copilul ei de 4 ani a s`rit pe gardul care-i \nconjura gr`dina [i a \nceput s` alerge pe el. Poate c` nu sun` att de grav, dar de cealalt` parte a gardului era un gol de 4,5 metri pn` la o parcare de beton aflat` dedesubt. Probabil c` ar`tam \ngrozit \ntruct vecina mi-a sesizat reac]ia [i a spus: {tiu. I-am spus de o mie de ori s` nu se mai urce, dar pur [i simplu m` ignor`. Ce pot s` fac? Am fost att de [ocat \nct nu i-am r`spuns. (Oricum, chiar dac` i-a[ fi r`spuns, probabil c` pur [i simplu m-ar fi ignorat.) {tii la fel de bine ca mine c` r`spunsul la \ntrebarea ei este: Spune-i NU [i vorbe[te serios. Este un exemplu elocvent despre cum copiii au nevoie de limite \n acest caz pentru siguran]a bietului b`ie]el. De fapt, acest copil a fost un exemplu tipic de ce se poate \ntmpla cnd nu le fixezi copiilor limite clare. |n cartier, b`ie]elului i se spunea s`lbaticul (atunci cnd familia lui nu era de fa]`) din cauza felului s`u de-a fi. |n permanen]` for]a pentru a vedea ct de departe poate merge [i, aparent, nu existau limite. S`lbaticul se purta \ngrozitor, avea foarte pu]ini prieteni [i probabil credea c` p`rin]ilor lui nu le pas` de el nici ct negru sub unghie. La urma urmelor, dac` le-ar fi p`sat, i-ar fi dat voie s` alerge pe un gard situat la 4,5 metri \n`l]ime? I-ar fi permis s` se poarte a[a cum vrea, f`r` s`-i dea aten]ie, indiferent ce-ar fi f`cut? 58 Lumea \nconjur`toare poate fi \nsp`imnt`toare cnd e[ti copil. De multe ori, aceasta se dovede[te \nsp`imnt`toare [i cnd e[ti adult. Cel mai bun lucru pentru siguran]a unui copil este s`-i fie fixat un set de reguli [i limite clare. Evident, copiii vor testa limitele \n mod constant, mai ales cnd sunt mici, nu pentru c` ar vrea s` le

dep`[easc`, ci pentru c` vor s` se asigure c` limitele nu s-au mi[cat. Rolul t`u este s` le comunici ct mai clar care sunt aceste limite [i s` te asiguri c` ele r`mn neschimbate \n timp. A[a c` vei spune nu ori de cte ori copilul se va urca pe gard [i, dac` va fi cazul, \l vei da jos pentru a-i ar`ta c` vorbe[ti serios [i pentru a \nt`ri regula. |n felul `sta vei avea un copil \ncrez`tor, fericit [i \n siguran]`, care va [ti exact ce are de f`cut, va \nv`]a despre lumea din jurul lui (pentru c` aceasta nu va fi mereu schimb`toare) [i care va [ti c`-l iube[ti. {i, apropo, asta v` prive[te pe amndoi (dac` nu e[ti p`rinte singur). N-a]i rezolvat nimic dac` un p`rinte \nt`re[te regulile, [i cel`lalt nu asta nu face dect s` genereze confuzie \n mintea copiilor. Trebuie s` juca]i amndoi rolul poli]istului dur (mai multe despre asta la Regula 31). Nu conteaz` dac` un detaliu variaz` (poate Tati \i las` mereu s` stea la el \n bra]e \n timp ce le cite[te pove[ti, \n timp ce lui Mami \i place s`-i vad` ghemui]i sub p`turic`). Dar pentru toate Regulile importante, amndoi trebuie s` \nt`ri]i limitele dac` v` dori]i copii ferici]i [i \ncrez`tori. AMNDOI TREBUIE S~ |NT~RI}I LIMITELE DAC~ V~ DORI}I COPII FERICI}I {I |NCREZ~TORI. 59 REGULA 25 Mita nu este neap`rat un lucru r`u Mam``, ce reputa]ie proast` are mita printre p`rin]i... Este considerat` a fi unul dintre cele mai rele lucruri pe care le po]i face \n calitate de p`rinte. Dar stai o clip` hai mai \nti s` definim mita, vrei? S` presupunem c` pu[tiul t`u este \ngrozitor de obraznic, [i tu \i spui c` o s`-i dai 10 lei dac` tace din gur` [i se poart` frumos. Ei da asta, \]i garantez, este mit`. Evident c` nu vom proceda a[a. Dar ce zici despre situa]ia asta? Copilul t`u se poart` exemplar pe moment, dar suspectezi c` n-o s` mai dureze mult. Poate urmeaz` s` intri cu el \ntr-un magazin sau s`-i spui s`-[i fac` lec]iile, s`-[i fac` ordine \n camer`, s`-[i m`nnce fructele, s` \nchid` televizorul, s` mearg` la culcare, sau s` fac` orice altceva genereaz` de obicei o reac]ie negativ`. |i spui c` o s`-l recompensezi cumva dac` se comport` frumos \n continuare. }i se pare c` asta e mit`? Mie nu. {i o s`-]i spun de ce. Am lucrat un timp \n cteva organiza] ii mari. Acolo mi se spunea tot timpul c` dac` fac fa]` responsabilit`] ii cutare o s` fiu promovat, sau c` dac` ating targetul cutare o s` primesc un bonus. Nu v`d diferen]a. Managerii nu numeau asta mit`, ci motivare. {i era considerat un Lucru Bun. 60 Atta timp ct oferi recompense \nainte de a \ncepe comportamentul

urt, este o abordare foarte rezonabil`. Bine\n]eles, o s` fii atent cu genul de recompense pe care-l oferi. Dac` folose[ti \ntotdeauna bani, transmi]i copiilor t`i un mesaj deprimant despre modul \n care func]ioneaz` lucrurile pe lume. Ca s` nu mai vorbim c` o s` sfr[e[ti lefter. {i o s` mai fii atent ca recompensa s` fie propor]ional` cu r`spunsul pe care-l a[tep]i. Nu le cump`ra o garderob` nou` drept recompens` pentru c` [i-au pus pe umera[e cteva h`inu]e. |n mod ideal, o s` oferi o recompens` care se potrive[te perfect solicit`rii. Dac` se poart` frumos \ntotdeauna \n magazin, dup` ce faci cump`r`turile o s` merge]i \n parc. Dac` reu[esc s` se scoale din pat diminea]a f`r` ca tu s` trebuiasc` s` torni o g`leat` de ap` rece peste ei, o s`-i la[i s` se culce seara cu 15 minute mai trziu. Dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de dou` luni, o s` le m`re[ti aloca]ia pentru haine . |N MOD IDEAL, O S~ OFERI O RECOMPENS~ CARE SE POTRIVE{TE PERFECT SOLICIT~RII. {i nu-i a[a c` n-ai uitat de cea mai potrivit` recompens` dintre toate? Sigur c` n-ai uitat. Copiii t`i vor face mult mai multe lucruri gratis dac` vor [ti c` la sfr[it ob]in aprobarea ta. A[a c` nu trebuie s` concepi cte o duzin` de recompense \n fiecare zi; de cele mai multe ori, copiii vor fi foarte \ncnta]i/impresiona]i/ferici]i s` aud`: A[ fi cu adev`rat mul]umit dac` ai vrea s`... {i apoi asigur`-te c`-]i aduci aminte s` le spui dup` aceea ct de \ncntat/impresionat/fericit e[ti. 61 REGULA 26 Toanele sunt molipsitoare Din momentul \n care ave]i copii deveni]i o familie. Nu mai e[ti un spirit liber, nu mai forma]i un cuplu intim. Sunte]i o familie. {i \ntr-o familie toat` lumea interac]ioneaz` cu toat` lumea. Ceea ce \nseamn` c` toanele fiec`ruia \i afecteaz` pe to]i ceilal]i. E-adev`rat, unii oameni reu[esc s` fie veseli chiar [i atunci cnd to]i cei din jurul lor sunt isterici, dar majoritatea trebuie s` recunoa[tem c` toanele noastre se schimb` odat` cu toanele celor din jurul nostru. Ca P`rinte, trebuie s` \n]elegi c` e[ti responsabil pentru st`rile de spirit ale familiei tale. Nu vreau s` spun c` e vina ta ori de cte ori cineva e nefericit. |ncerc doar s` spun c` dac` v` l`sa]i cu to]ii prad` disper`rii sau dac` \ncepe]i cu to]ii s` ]ipa]i unul la altul, n-are rost s` a[tep]i ca unul dintre ceilal]i s` \nceteze v`ic`reala sau urlatul, sau bosumflarea, sau ciorov`iala. Dac` te gnde[ti c` ar prinde bine ca cineva s` se opreasc` [i s` dea un bun exemplu, atunci ar fi bine ca acel cineva s` fii chiar tu. Copiii nu \n]eleg c` toanele sunt molipsitoare. Lor nici nu le

trece prin minte c` tu e[ti a[a de iritat tocmai pentru c` ei te-au c`piat toat` ziua. Sigur, po]i s` \ncepi s`-i \nve]i despre asta, dar o s` treac` ani buni pn` s` poat` face ceva. Pn` atunci, imediat ce-or s` se simt` prost se vor purta \ngrozitor pentru a te pedepsi, chiar dac` [tiu c` o s` te sim]i [i tu la fel. Acum o s` se \nve]e minte , vor gndi ei. E nevoie de un adult care s` \mpiedice perpetuarea toanelor proaste. {i `sta e[ti tu, precum am mai spus. 62 |n special unul dintre copiii mei (e mai bine s` nu spun care) obi[nuia s` intre permanent \n conflict cu mine cnd era mai mic. Ceea ce m` scotea din min]i era faptul c` nu ceda niciodat`, nici chiar cnd \mi pierdeam cump`tul cu el. |n cele din urm`, so]ia mea alegndu-[i cu grij` momentul mi-a dat de \n]eles c` poate asta are ceva de-a face cu faptul c` nici eu nu cedez niciodat`. Mi-am dat seama c` prin for]a exemplului reu[isem s`-l \nv`] un mod total nefolositor de a rezolva conflictele. Mda, nu e neap`rat pl`cut, dar e adev`rat: p`rin]ii care ]ip` la copiii lor vor avea copii care ]ip`. P`rin]ii care se bosumfl` tot timpul \i \ncurajeaz` pe copii s` se bosumfle. P`rin]ii care se plng toat` ziua vor avea probabil copii plng`cio[i. Nu chiar tot timpul, dar cu mult mai des dect ar fi \n alte condi]ii. Se mai poate \ntmpla [i altceva, \n func]ie de personalitate: copiii pot ajunge \n cealalt` extrem` [i, \n loc s` fie moroc`no[i ca tine (de exemplu), se vor sup`ra foarte tare ori de cte ori cineva din preajma lor va deveni moroc` nos. Dac` vrei ca pu[tiul t`u s`-[i gestioneze \n mod matur st`rile de spirit, trebuie s` ]i le gestionezi \n primul rnd tu \n mod matur pe ale tale. {i, bine\n]eles, se poate [i mai bine de-att. Po]i s` influen] ezi \n bine toanele copilului t`u [i modul \n care le gestioneaz`. Iar aceast` schimbare va aduce dup` sine schimb`ri \n bine printre to]i membrii familiei tale. NU E NEAP~RAT PL~CUT, DAR E ADEV~RAT: P~RIN}II CARE }IP~ LA COPIII LOR VOR AVEA COPII CARE }IP~. 63 REGULA 27 Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a Nu urmeaz` s`-]i spun ce s` le dai s` m`nnce copiilor t`i. Habar n-am. Poate e[ti vegetarian sau poate e[ti dependent de gogo[i (a[ putea \n]elege asta), sau poate ai o problem` vizavi de salat`. Este treaba ta s` decizi cum \]i hr`ne[ti copiii \n mod responsabil [i exist` o mul]ime de diete s`n`toase din care po]i alege, ca [i altele \n mod evident nes`n`toase pe care s` le evi]i (cum ar fi gogo[ile, din p`cate). Dar indiferent de tipul de mncare cu care-i hr`ne[ti, modul \n

care m`nnc` pu[tii t`i va deveni o obi[nuin]` pe care le va fi foarte greu s-o schimbe, a[a c` asigur`-te c`-i \nve]i cu obiceiuri bune. Altfel spus, cu obiceiuri care le vor permite s` se bucure de o via]` s`n`toas`. MODUL |N CARE M~NNC~ PU{TII T~I VA DEVENI O OBI{NUIN}~ PE CARE LE VA FI FOARTE GREU S-O SCHIMBE. 64 Eu am crescut \ntr-o perioad` \n care obiceiurile alimentare erau foarte diferite de cele de azi. Genera]ia mamei mele tr`ise un r`zboi, trecuse prin ra]ionalizare, [i obezitatea era lucru rar. Drept urmare, multe dintre obiceiurile care mi-au fost insuflate i se p`reau fire[ti mamei, dar nu [i mie. De exemplu, mi se cerea s` m`nnc totul din farfurie. N-aveam voie s` m` ridic de la mas` pn` nu-mi terminam por]ia. Totul era \n regul` cnd eram mic, [i por]iile erau [i ele mici, dar pe m`sur` ce cre[team era din ce \n ce mai r`u pentru greutatea mea. Chiar [i atunci cnd voiam cu adev`rat s` sl`besc, \mi era aproape imposibil s` las mncare \n farfurie. Acum copiii mei trebuie s` m`nnce att ct le trebuie, iar dac` au \n farfurie mai mult dect pot mnca, nu-i nicio problem` dac` le r`mne. Iat` un alt exemplu. Cnd eram copil nu primeam budinc` pn` cnd nu terminam felul principal. Ce m-a \nv`]at asta? C` budinca (cea plin` de zah`r [i nes`n`toas`) este scopul, iar mncarea este doar purgatoriul prin care trebuie s` treci pentru a ajunge la ]elul t`u cel dulce [i lipicios. |]i spun cu mna pe inim` c` nici asta nu m-a ajutat prea mult \n a-mi men]ine o greutate optim`. Cum procedez cu copiii mei? Aproape niciodat` nu mnc`m budinc`, cu excep]ia cazurilor cnd avem musafiri, [i, bine\n]eles, copiii nu trebuie neap`rat s` termine felul principal pentru a c`p`ta budinca. Sau, alt exemplu: mama obi[nuia s`-mi dea un dulce cnd m` r`neam sau ca r`splat` cnd m` purtam foarte frumos. Asta e alt` obi[nuin]` care atrn` [i azi de gtul meu ca o piatr` de moar`. Ori de cte ori sunt pu]in deprimat, m` r`spl`tesc cu un baton de Mars. |mi promit c` imediat ce termin grupul `sta de Reguli voi mnca o pr`jitur`. 65 Cu ce obiceiuri \i porne[ti la drum pe copiii t`i? Poate c` pu[tii t`i de]in o garan]ie genetic` cum c` nu vor avea niciodat` probleme cu greutatea sau alte probleme de s`n`tate asociate cu dieta nepotrivit`. Poate copiii t`i au nevoie de cu totul alte obiceiuri dect ai mei. Poate ai metode mai bune dect mine de a evita genul de probleme pe care tocmai le-am descris. Aici nu de]in toate r`spunsurile. |]i atrag aten]ia doar s` ai grij` cu ce obiceiuri alimentare \]i \nve]i copiii [i s` te asiguri c` sunt cele pe care vrei s` le capete. 66

REGULA 28 Comunic` Este a[a u[or pentru p`rin]i s`-i elimine pe copii din bucla comunic` rii . La \nceput sunt prea mici ca s` \n]eleag`. Pe urm`, cnd cresc, ]i-ai pierdut deja obi[nuin]a [i, oricum, este doar o complica] ie \n plus s`-i implici [i pe ei. P`i da, dar este, de asemenea, un pas \n plus spre o familie unit` care func]ioneaz` ca o echip`. Despre ce fel de comunicare vorbesc? Ei bine, stai s`-]i dau cteva exemple. |]i aminte[ti s` le spui \ntotdeauna pu[tilor t`i cnd a[tep]i musafiri? Probabil c` le spui cnd urmeaz` s` vin` cineva de care sunt \ncnta]i, dar dac` vine o persoan` pe care nici n-o cunosc? Poate vine cineva s` ia m`suri pentru o nou` hus` pentru canapea sau s` repare ma[ina de sp`lat. |i spui pu[tiului t`u de un an unde merge]i ori de cte ori \l pui \n ma[in`? Pentru tine e evident, dar nu [i pentru el. {i nu uita un lucru important: comunicarea func]ioneaz` \n ambele sensuri. Da, trebuie s`-i spui echipei tale ce se \ntmpl` (ideal ar fi s`-i spui [i de ce), dar trebuie s` ceri la rndul t`u s` fii informat [i chiar s` ascul]i atunci cnd ]i se r`spunde. Te consul]i cu copiii atunci cnd stabile[ti unde o s` pleca]i \n vacan]`? Dac` sunt adolescen]i, probabil c`-]i spun f`r` s`-i \ntrebi, dar dac` au 6 sau 7 ani? Dar atunci cnd \]i schimbi ma[ina? Le ceri p`rerea pu[tilor t`i? OK, n-o s` cumperi un Lamborghini doar pentru c` ei vor unul, dar po]i s`-i \ntrebi ce conteaz` pentru ei mai mult loc pe bancheta din spate, CD player care cite[te mp3-uri, trap` pe acoperi[. Fii sigur c`, 67 dac` le-ai cerut p`rerea, sunt mai multe [anse s` fie \ncnta]i de alegerea ta final`. Dac` procedezi a[a \ntotdeauna, nota 10 pentru tine. De fapt, tu ar trebui s` scrii cartea asta, [i nu eu. Pentru c` eu nu-mi amintesc de fiecare dat`. Dar \mi amintesc suficient de des \nct s` v`d ct de mult \nseamn` pentru copii s` se simt` b`ga]i \n seam`, s` simt` c` fac parte din familie. Plus c` se pot dovedi chiar utili dac` [tiu ce se \ntmpl`. Sunt plini de idei care, e-adev`rat, trebuie cernute cu aten]ie, dar printre ele po]i descoperi lucruri cu adev`rat utile care ]ie altminteri nu ]i-ar fi trecut prin cap. 68 REGULA 29 Fixeaz` scopuri clare Iat` o Regul` pe care am cules-o din lumea afacerilor, o Regul`

excelent`. Managerii buni \[i fixeaz` \ntotdeauna obiective [i lucreaz` pentru atingerea unor scopuri concrete. {i au absolut` dreptate s` procedeze astfel. Este foarte demoralizant ca [eful s`-]i spun`: Vinde mai mult! Habar n-ai dac` va fi dezam`git sau uluit de cei 10% pe care i-ai ob]inut \n plus la vnz`rile pe luna asta. {i \]i imaginezi c` nici el n-are nici cea mai vag` idee, altfel ]i-ar fi spus: Vinde cu 10% mai mult! A[a c` [tim cu to]ii de la serviciu c` scopurile clare sunt bune [tii ce se a[teapt` de la tine, sim]i c` [efului t`u chiar \i pas` de performan] ele tale. P`i atunci de ce le spunem copiilor P`streaz` ordine \n camera ta sau F`-i baie mai des iepura[ului , sau Nu mai sta atta \n fa]a computerului ? Nu realizezi c` dai de \n]eles c` de fapt nu-]i pas` att de mult precum spui? Care variant` ]i se pare mai conving`toare: Nu mai sta atta \n fa]a computerului sau: Ai voie s` stai la computer cel mult dou` ore pe zi ? {i care ]i se pare mai u[or de \n]eles de c`tre copilul t`u? Uneori nu ne str`duim suficient, dar alteori pur [i simplu nu ne oprim s` ne gndim dac` pu[tiul va \n]elege ce \ncerc`m s`-i spunem. Poate c` ]ie: F`-i baie mai des iepura[ului ]i se pare un 69 enun] ct se poate de clar, dar poate copilul chiar nu pricepe ce vrei de la el. Oare vrei s` spele animalul o dat` pe s`pt`mn`? Sau o dat` pe lun` ar fi suficient? Oare s`-i dea fn proasp`t de dou` ori pe s`pt`mn` [i s`-i schimbe rumegu[ul la dou` s`pt`mni? Trebuie s` te exprimi clar dac` vrei ca pu[tii s` fie motiva]i [i s` simt` c`-]i pas`. {i cel mai important s` fac` \ntr-adev`r ceea ce le ceri. Regula asta mi-a venit \n minte acum c]iva ani, cnd am rugat-o pe feti]a mea s`-[i fac` ordine \n camer`. Cnd m-am dus s` verific un pic mai trziu am g`sit camera aproape la fel de dezordonat`. Am \nceput s-o dojenesc pe fiic`-mea, iar ea mi-a spus r`nit`: Dar am f`cut ordine. Uite! De fapt, ea strnsese totul de pe podea... [i att. Dar credea sincer c` asta am vrut. Atunci am realizat c` era vina mea [i c` urmarea era nu numai o \nc`pere r`mas` \n dezordine, dar [i o atitudine incorect` fa]` de fiica mea. UNEORI NU NE STR~DUIM SUFICIENT, DAR ALTEORI PUR {I SIMPLU NU NE OPRIM S~ GNDIM. 70 REGULA 30 Nu fi cic`litor Am citit de curnd un articol despre rezultatul unor cercet`ri referitoare la cic`leal` (m` \ntreb ct timp au fost cic`li]i cercet`torii respectivi cu privire la acest subiect pn` s` se apuce de treab`). Ei

au descoperit c`, dac` cic`le[ti oamenii, ace[tia sunt \nclina]i s` fac` chiar mai pu]in dect ]i-ai fi \nchipuit. Mai bine nu-i cic`le[ti. P`i [i cum \i determini pe copii s` fac` ceea ce dore[ti dac` nu prin cic`leal`? Ei bine, cic`leala presupune un ton care sugereaz` iritarea [i tocmai asta o face att de nesuferit`. {i cic`leala devine de-a dreptul de nesuportat asta e ceva ce P`rin]ii trebuie s` se asigure c` nu fac niciodat` atunci cnd \]i cer]i copiii pentru ceea ce sunt \n loc s` te referi la ceea ce fac. De exemplu: N-ai \nchis u[a este o remarc` rezonabil`, dar: Niciodat` nu \nchizi u[a aia este cic`leal`. {i mai r`u e cnd le pui \n discu]ie caracterul: Niciodat` nu te gnde[ti la ceilal]i sau Of, e[ti a[a de \mpiedicat . Dac` le faci asta copiilor t`i, nu faci dect s` \nr`ut`]e[ti situa]ia. {i po]i s`-i condamni pentru asta? Nu e nevoie s` folose[ti un ton iritat sau fraze cu caracter personal. Tot ce trebuie s` faci este s` fii ferm [i s` spui clar ce se va \ntmpla dac` nu te ascult`. Cam a[a: Te rog s`-]i faci lec]iile. Dac` nu sunt gata pn` la ora 6, o s` \nchid computerul pn` cnd le vei termina. Apoi nu mai zici nimic pn` la ora 6 [i, dac` e cazul, \nchizi computerul. Dac` asta este abordarea ta standard, nu le va lua mult copiilor pn` s`-[i dea seama c` nu glume[ti. 71 Am fost odat` la cineva \n vizit` la prnz [i masa din buc`t`rie, unde urma s` mnc`m, era plin` de juc`rii, desene, dulciuri, buc`]i de Lego, c`r]i de joc [i alte chestii asem`n`toare. M-am oferit (oarecum enervat) s` o cur`]. Oh, nu , a replicat gazda, nu e nevoie. O s-o cure]e copiii. M-am \ntrebat cum Dumnezeu \i va convinge pe copii s` cure]e masa \nainte ca mncarea s` se ard` pe foc, de vreme ce ei erau foarte prin[i cu alte activit`]i, dar ea a ie[it \n u[a buc`t` riei [i a strigat pe un ton vesel: Peste exact 10 minute, tot ce e pe masa din buc`t`rie ajunge la co[ul de gunoi! |n mod clar obi[nui]i cu asta [i convin[i \n rndurile anterioare, cnd mama trecuse la fapte , copiii au ap`rut cu to]ii instantaneu [i \n cinci minute masa era preg`tit` pentru prnz. Nici un pic de cic`leal` mama a spus o singur` dat` ce avea de spus [i s-a asigurat c` pu[tii [tiu ce urmeaz` s` se \ntmple dac` o ignor`. NU E NEVOIE S~ FOLOSE{TI UN TON IRITAT SAU FRAZE CU CARACTER PERSONAL. Mai e ceva ce merit` s` fie spus cu privire la cic`leal`, [i anume c` este o perioad` de c]iva ani \n care copiii pot face singuri anumite lucruri, dar e nerezonabil s` le pretinzi s`-[i aminteasc` singuri. A[a c` \n loc s` fii sup`rat c` pu[tiul t`u a uitat iar s` hr`neasc` hamsterul [i s` fii tentat s`-l cic`le[ti, toat` lumea va fi mai fericit` dac` prive[ti \n]elegerea astfel: copilul se achit` de datorie dac` hr`ne[te hamsterul, cu condi]ia ca tu s`-i aduci aminte. Acum mai ai nevoie doar de cineva care s` te cic`leasc` pe tine pentru a-]i aduce aminte. 72 REGULI

PRIVIND DISCIPLINA

Nu [tiu cum e[ti tu, dar mie nu-mi place cuvntul disciplin` . Implic` ceart`, pedeaps`, chiar [i (fereasc` Sfntul!) b`taie. Copiii ar trebui s` fie att de cumin]i \nct s`-i vezi, dar s` nu-i auzi chestii din astea. {i totu[i, odat` ce ai trecut peste cuvntul \n sine, descoperi c` e vorba, de fapt, despre un lucru esen]ial [i care \]i e la \ndemn`. Astfel, am v`zut deja care este valoarea limitelor (Regula 24), iar disciplina este despre cum s` \nt`re[ti aceste limite. Dac` \n]elegi totul cum trebuie referitor la disciplin` este mult mai u[or s` fii p`rinte [i este mult mai u[or s` fii copil. Da, pu[tii t`i vor beneficia enorm de pe urma unei bune discipline. Cnd totul merge bine, nu e nevoie de niciun pic de ceart`, pedeaps` sau b`taie. {i atunci toat` lumea este fericit`. 75 REGULA 31 Forma]i front comun Dac` i-ai cere [efului t`u o zi \n plus de concediu [i el ar zice nu, ai fi dezam`git, dar te-ai resemna. La urma urmelor, nu e vorba de ceva ce ]i se cuvine. Dar s` presupunem c` apoi l-ai \ntreba [i pe [eful [efului t`u, care ar r`spunde: Da, sigur, nicio problem`. Acum ce mai crezi? Nu e[ti sigur dac` e-n regul` s`-]i iei ziua de concediu sau nu. Dar e[ti sigur c` opinia [efului t`u nu conteaz` prea mult. {i dac` [eful t`u \]i va spune alt` dat` nu , [tii ce s` faci. De fapt, poate chiar e mai bine ca data viitoare s` treci peste [eful t`u din start. |n timpul `sta, [eful t`u se simte subapreciat [i frustrat, probabil c` e sup`rat pe [eful lui [i [tie c` a pierdut respectul t`u. Iar [eful [efului t`u descoper` c` a pierdut respectul [efului t`u. E[ti confuz? Nu m` mir`. Inconsecven]a celor doi p`rin]i duce la confuzia copiilor, la frustrare [i la subminarea respectului lor. Dac` [eful [efului t`u l-ar fi sus]inut pe [eful t`u, totul ar fi fost ct se poate de simplu. Trebuie s` \n]elegi c`, dac`-]i subminezi partenerul \ncercnd s` fii dr`gu] cu copilul t`u astfel \nct el s` te iubeasc` mai mult (da, admite, la asta se reduce totul), nu reu[e[ti dect s`-l z`p`ce[ti pe copil [i s`-i subminezi att respectul pentru voi amndoi, ct [i \ncrederea \n att de importantele limite. 76 Dac` e[ti p`rinte singur, s` nu crezi c-ai sc`pat! Acela[i lucru se

aplic` ori de cte ori exist` cineva cu care \mpar]i responsabilitatea pentru copil. P`rin]ii t`i, atunci cnd merg cu voi \n vacan]`, sau bona, sau prietena ta care are grij` de el \n fiecare mar]i dup` [coal`. Dac` vre]i ca pu[tiul vostru s` se simt` \n siguran]`, trebuie s` v` sus]ine]i unul pe cel`lalt. {i asta \nseamn` inclusiv s` juca]i amndoi rolul poli]istului dur. Merit`: copilul va fi mai fericit, va fi mai sigur \n privin]a limitelor [i v` va respecta ([i iubi) pe amndoi pentru asta. |n cele din urm`. Bine\n]eles, nu trebuie s` c`de]i de acord dinainte asupra fiec`rei minuscule reguli posibile cnd e vorba de detalii trebuie doar s` conveni]i c` indiferent ce spune unul dintre voi, cel`lalt \l va sus]ine dac` va fi \ntrebat. Dac` Tati a spus nu, atunci r`spunsul e nu . Este crucial s` \n]elegi c`, \n afar` de treburile importante asupra c`rora a]i c`zut deja de acord dinainte (Regula 12), faptul c` e[ti de acord cu partenerul este mult mai important dect lucrul asupra c`ruia e[ti de acord. FAPTUL C~ E{TI DE ACORD CU PARTENERUL ESTE MULT MAI IMPORTANT DECT LUCRUL ASUPRA C~RUIA E{TI DE ACORD. 77 REGULA 32 Vorba dulce mult aduce sigur c` |]i aminte[ti cum erai cnd erai mic? Hai, gnde[te-te po]i. Acum imagineaz`-]i c` \nv`]`toarea ]i-ar fi promis o stelu]` aurie/o ciocolat`/un pix la alegere din dul`piorul cu papet`rie dac` te vei descurca bine la urm`toarea dictare. Acum imagineaz`-]i c`, \n loc de asta, te-ar fi amenin]at c` dac` nu te descurci la dictare o s` r`mi \n clas` toat` ziua \n timpul recrea]iilor/o s` prime[ti o bil` neagr`/n-o s` mai ai voie la ora de sport (sau o s` mergi mai des la sport, \n func]ie de \nclina]iile tale sportive). Cu care dintre aceste abord`ri ai fi ob]inut rezultate mai bune la dictare? Dac` semeni cu mine, ai fi avut [anse destul de mici s` faci bine la vreo dictare. Dar cu siguran]` eu m-a[ fi str`duit mai mult pentru recompens` (abordarea pozitiv`). {i la fel ai fi f`cut [i tu, dac` e[ti o persoan` cu comportament tipic. Cercet`rile moderne \n psihologie infantil` au stabilit cu certitudine c` abordarea pozitiv` este mai eficient` \n a-i determina pe copii s` coopereze. Asta nu \nseamn` c` trebuie s`-]i recompensezi copiii ori de cte ori spun te rog sau s`-i pl`te[ti pentru c` [i-au f`cut curat \n camer`. De cele mai multe ori, ei ar fi ferici]i doar s` [tie c` le-ai observat eforturi le [i c` le apreciezi. A[a c` spune-le: Mi-a pl`cut cum ai mul]umit la magazin sau Oau, ]i-ai f`cut ordine \n camer` f`r` s`-]i spun eu. Bravo! , sau Mul]umesc pentru c` ai fost a[a de lini[tit azi-diminea]`

[i m-ai l`sat s` mai dorm un pic. 78

Acum vor vrea s` repete figura ast

fel \nct s`-]i ob]in` laudele din nou. E vital ca pu[tii s` [tie c` ai observat ce au f`cut bine, a[a c` aminte[te-]i s`-i lauzi de fiecare dat`, altfel abordarea pozitiv` nu va mai func]iona ([i-o s` te trezeasc` ciorov`iala lor duminica la 6 diminea]a). E VITAL CA PU{TII S~ {TIE C~ AI OBSERVAT CE AU F~CUT BINE, A{A C~ AMINTE{TE-}I S~-I LAUZI DE FIECARE DAT~. Cnd e vorba despre lucruri importante, despre care ai discutat cu ei \nainte, e important s` folose[ti promisiuni \n loc de amenin]` ri. Promite-le c` o s` primeasc` cina favorit` dac` se poart` foarte frumos \n parc sau promite-le o m`rire a aloca]iei pentru haine dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de o lun` \ntreag`. Nu spun c` amenin]`rile nu au [i ele rolul lor, dar \ntr-o lume ideal` ele ar exista doar undeva \n fundal, f`r` s` fie vreodat` puse \n practic`. Amenin]`rile sunt pentru lipsuri serioase \n comportament, dar, chiar [i-a[a, ar trebui folosite \ntotdeauna \mpreun` cu promisiuni. De exemplu, \i po]i spune adolescentului t`u c` dac` se \ntoarce \n continuare trziu acas` nu va mai avea voie s` ias` weekendul viitor; \n schimb, dac` vine acas` la ora stabilit` timp de o lun`, vei da \nainte ora de intrare \n cas` cu 15 minute. O singur` aten]ionare aici (doar nu trebuie s`-]i fie prea u[or). Ai grij` s` nu creezi o presiune prea mare pe copii fixndu-le stan 79 darde prea \nalte [i promi]ndu-le recompense prea substan]iale. Dac` \i promi]i adolescentului t`u propria lui ma[in` pentru o not` de peste 9,90 la examen, creezi o presiune dubl`. Pu[tiul se va sim]i pedepsit de dou` ori dac` nu reu[e[te. O dat` pentru c` va sim]i c` a e[uat (de[i poate a luat o not` foarte bun`, dar sub 9,90), [i apoi pentru c` nu va avea ma[in`. 80 REGULA 33 Fii consecvent! Cnd eram copil, \ntr-o zi \i puteam r`spunde mamei obraznic [i ea rdea [i-mi spunea c` e mul]umit` c` \mi pot lua singur ap`rarea. A doua zi puteam s`-i r`spund exact la fel [i s-o \ncasez. Niciodat` nu aveam vreun indiciu despre cum va reac]iona. Asta se

aplica nu numai la r`spunsuri insolente, ci \n orice alt` situa]ie. Mi-am petrecut o mare parte din copil`rie mergnd pe srm` \ntr-un echilibru precar, f`r` s` [tiu la ce reac]ie s` m` a[tept din partea ei. |n plus, nu aveam nici cea mai vag` idee ce \mi este permis [i ce nu p`rea c` de fiecare dat` o loterie secret` la care nu am dreptul s` particip decide cum ar fi trebuit s` m` comport. A[a c` nu prea era cazul s` \ncerc s`-mi \mbun`t`]esc comportamentul. Puteam s` dau de necaz, dar erau tot attea [anse s` nu p`]esc absolut nimic. |n general, riscul p`rea justificat cel pu]in pentru mine. Copiii t`i trebuie s` [tie ce este [i ce nu este acceptabil. Ei stabilesc asta \n func]ie de ceea ce a fost acceptabil ieri [i alalt`ieri. Dac` nu primesc un mesaj consecvent, nu au niciun indiciu despre cum trebuie s` se comporte [i prea importantele limite (din nou Regula 24) nu sunt bine men]inute. Prin urmare, ace[ti copii vor fi confuzi, nesiguri [i, probabil, se vor sim]i neiubi]i. S`-]i spun care e cel mai important lucru \n cadrul acestei Reguli: nu ai voie s` \ncalci regulile nici chiar atunci cnd vrei. Pur [i simplu nu e corect fa]` de copii. Dac` ai decis c` nu au voie s` doarm` cu tine \n pat, trebuie s` respec]i regula (cu excep]ia cazului 81 cnd e[ti preg`tit s` o schimbi definitiv). Numai pentru c` mezinul t`u a fost cam trist ast`zi [i e a[a de c`ldu], [i pufos, [i miroase frumos dup` b`i]`, [i tu e[ti la rndul t`u un pic deprimat... nu, nu, NU! Opre[te-te chiar acum! Dac`-l la[i o dat` \n patul t`u va fi de zece ori mai greu s`-i spui nu data viitoare, plus c` nu va \n]elege de ce. Spune nu acum (cu blnde]e [i cu o \mbr`]i[are \n plus) [i e[ti crud doar ca s` fii bun (att cu tine, ct [i cu el). Ai observat c` un pic mai devreme am spus cu excep]ia cazului \n care e[ti preg`tit s` schimbi regula definitiv ? Bine\n]eles, schimbarea regulilor este mereu o op]iune. Poate realizezi brusc c` via]a ar fi mult mai dulce dac` copilul ar dormi cu tine \n fiecare noapte [i chiar nu \n]elegi de ce i-ai interzis asta ini]ial. Ei bine, da, po]i schimba regula (consult`-te cu partenerul mai \nti), dar odat` schimbat`, trebuie s-o respec]i pe termen lung. Copiii vor fi la fel de z`p`ci]i dac` le schimbi regulile lunar ca [i dac` le schimbi zilnic. Deci ct timp trebuie s` respec]i noua versiune a regulii? Dac` nu permanent, atunci m`car pn` cnd pu[tii t`i au uitat c` a fost vreodat` altfel. {i cu ct copiii sunt mai mari, cu att uit` mai greu. CEL MAI IMPORTANT LUCRU |N CADRUL ACESTEI REGULI: NU AI VOIE S~ |NCALCI REGULILE NICI CHIAR ATUNCI CND VREI. 82 REGULA 34

Folose[te umorul Adolescent fiind, o ajutam odat` pe mama s` preg`teasc` masa (folosesc termenul ajutam \ntr-un sens foarte imprecis, a[a cum vei vedea). Mama g`tea, iar eu am scos maz`rea din congelator. Dintr-un motiv pe care nu reu[esc s`-l justific, am ]inut punga de maz`re de col]ul de sus [i am folosit foarfeca pentru a t`ia col]ul, chiar sub nivelul degetelor cu care ]ineam punga. Predictibil, \ntreg pachetul (mai pu]in col]ul care a r`mas \ntre degetele mele) a c`zut pe podea [i maz`rea \nghe]at` s-a r`spndit prin toat` buc`t`ria sub frigider, sub aragaz, sub ma[ina de sp`lat [i sub picioarele noastre. M-am uitat \ngrozit la mama, care era deja cam tensionat` (\ncercnd s` tran[eze carnea, s` fiarb` legumele [i s` nu ard` sosul, toate \n acela[i timp), \n a[teptarea inevitabilei predici... Dar, \n schimb, mama era coco[at` de rs. {i [tii ceva? N-am mai f`cut niciodat` aceea[i gre[eal` (da, [tiu, majoritatea oamenilor reu[esc s` treac` prin via]` f`r` s` fac` aceast` gre[eal` de fel). Ideea e c` n-a fost nevoie s` fiu certat pentru a-mi \nv`]a lec]ia. Faptul c` mama a izbucnit \n rs \n loc s`-mi spun` c` nu sunt prea de[tept (ceea ce, sincer, era oricum mai mult dect evident) a \nsemnat mult mai mult pentru mine [i pentru rela]ia noastr`. Bine\n]eles, atunci a fost vorba despre un accident, oarecum stupid. Dar cum te descurci atunci cnd copiii te c`piaz` \n mod deliberat sau \]i r`spund obraznic? Chiar [i atunci po]i s` transformi cu u[urin]` sup`rarea \n distrac]ie. Dac` faci o glum` sau dac`-i 83 tachinezi \ntr-un mod prietenos [i afectuos, deseori le distrugi hot`rrea de a-]i face via]a mizerabil` \n urm`toarele cinci minute. |n plus, o s` v` distra]i mai bine \mpreun` [i o s` ave]i o rela]ie mai bun`. Exist` o carte excelent` pentru copii scris` de John Burningham Ai prefera...? . Copiii sunt \ntreba]i dac` ar prefera, de exemplu, s` fie stropi]i cu ap` sau tr]i \n noroi de c`tre un c`]el, sau mnji]i cu dulcea]`? (Apropo, o recomand din toat` inima. Cartea, evident, nu mnjirea cu dulcea]`.) Copiii mei mai mici o ador` [i uneori, cnd \ncep s` se poarte urt, dezamorsez conflictul \ntrebndu-i: Ai prefera... s` te opre[ti chiar acum, s` fii trimis \n camera ta pentru cinci minute, sau s` fii gdilat f`r` mil` timp de 30 de secunde? De obicei, asta-i face s` chicoteasc` [i le distrage aten]ia de la ceea ce urmau s` fac`, iar pe de alt` parte copiii par s` aprecieze faptul c` au fost opri]i f`r` s` fie certa]i. Acum, c` stau [i m` gndesc la asta, [tiu [i c]iva adul]i cu care ar merita s` \ncerc aceea[i strategie. FOLOSE{TE UMORUL... O S~ V~ DISTRA}I {I VE}I AVEA O RELA}IE MAI BUN~. 84

REGULA 35 Concentreaz`-te asupra problemei, nu asupra persoanei {tiu o doamn` foarte cumsecade care a f`cut un curs de psihologie a copilului sau ceva de genul `sta. Stnd odat` de vorb` cu ea, ne-a spus c` a \nv`]at la curs un principiu vital: Nu e un copil r`u, e un copil bun care a f`cut un lucru r`u. Ei bine, nou` ni s-a p`rut unul dintre cele mai amuzante exemple de psihologie politically correct dus` la extrem pe care am auzit-o \n via]a noastr` [i nu pierdeam nicio ocazie de a parodia acest sfat absurd de siropos. Chestia jenant` este c` de fapt trebuie s` admit c` doamna avea dreptate 100%. |nc` mai iau \n rs exprimarea aceasta ( Nu e un computer prost, e doar un computer bun care a f`cut un lucru prost. ), dar \nghi]indu-mi orgoliul trebuie s` recunosc c` principiul \n sine este ct se poate de corect. Odat` ce i-ai spus unui copil c` e r`u, obraznic, egoist, lene[, gras, prost, necioplit, neatent sau orice altceva, i-ai pus o etichet`. {i dac` el ia de bun` acea etichet` ([i de n-ar lua-o nu este el instruit s` ia de bun tot ce-i spui?), va \ncepe s` se comporte ca atare. Va spune: N-are rost s` fac eforturi, a[a sunt eu lene[. Sau: Ce-am de pierdut? Oricum, ei m` consider` obraznic. Bine\n]eles, nu e vorba despre un gnd con[tient, cel pu]in nu atunci cnd sunt 85 mici. Dar dac` le pui copiilor o etichet`, ei se vor conforma a[tept` rilor tale. Ceea ce trebuie s` faci este s` le condamni comportamentul, nu pe ei ca persoane. Po]i spune: Faci un lucru egoist sau: E foarte nepoliticos s` for]ezi nota a[a. |n felul `sta nu faci un comentariu la adresa lor, ci la adresa comportamentului lor. {i dac` citind aceste rnduri \]i vine s` strigi: Dar e lene[! , nu-]i spun c` gre[e[ti, de[i ar fi cam incorect din partea mea s` admit c` ai putea avea dreptate. Spun doar c` n-ar trebui niciodat`, dar niciodat` s` spui asta \n fa]a copilului sau a altcuiva (\n caz c` ajunge cndva la urechile lui). P`streaz`-]i comentariul pentru gndurile tale cele mai intime chiar [i cnd se ridic` de la mas` pentru a treia oar` la rnd f`r` s` strng` masa (nici vorb` s` te ajute s` speli vasele...). CEEA CE TREBUIE S~ FACI ESTE S~ LE CONDAMNI COMPORTAMENTUL, NU PE EI CA PERSOANE. Etichetele pozitive sunt cu totul alt` mncare de pe[te. Atta timp ct exprim` adev`rul (nu pune prea mult` presiune pe copilul t`u f`cndu-l s` \ncerce s` ating` ni[te standarde inaccesibile pentru el), etichetele pozitive \l vor \ncuraja pe copil s` se comporte \n conformitate cu ele atent, grijuliu, curajos sau harnic.

86 De fapt, uneori po]i folosi etichetele pozitive pentru a consolida un comportament bun \ntr-un moment cnd acesta tocmai a lipsit: Am fost chiar surprins s` v`d c` te por]i att de necioplit. |ntotdeauna te-am considerat o persoan` foarte politicoas`. |i reasigur` c` n-ai renun]at la p`rerea bun` pe care o ai despre ei, deci nu-i trziu s` se comporte conform etichetei politicos . 87 REGULA 36 Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire Of, sunt groaznic la Regula asta. {i numai pentru c` sunt o persoan` foarte spontan` (asta-i scuza mea). Vorbesc, vorbesc [i la un moment dat bang! Pn` s`-mi dau seama ce mi-a ie[it pe gur`, am [i f`cut o amenin]are idioat` pe care nu o pot respecta nicicum. De curnd i-am spus fiului meu c`, dac` se poart` \n continuare urt, \i interzic s` se mai uite la televizor pentru un an \ntreg. Evident, amenin]area e foarte greu de pus \n practic`, absolut dispropor] ionat` fa]` de gre[eala copilului, iar respectarea ei n-ar fi \n interesul nim`nui. Pe unde s` sco]i c`ma[a?* Din fericire, nu sunt aici ca s`-]i spun s` fii ca mine. Nu fac dect s`-]i comunic ceea ce am \nv`]at urm`rind al]i p`rin]i, mul]i dintre ei mai buni dect mine. |mi dau seama cnd gre[esc [i sunt mult mai bun dect eram \nainte (ei, am zbrcit-o \n cazul `sta, cu televizorul). {i, precum [tii, asta e cheia pentru a fi un P`rinte [tim cnd mai avem de \nv`]at [i continu`m s` ne str`duim. Bine\n]eles, marea problem` cu interzicerea accesului la televizor pentru un an este aceea c` amenin]`rile sau pedepsele promise trebuie \ntotdeauna respectate. Dac`-i spui copilului c` va sta toat` seara \n cas` dac` nu pune piesele de puzzle \n cutiile lor, asigur`-te c`, \ntr-adev`r, dac` nu pune piesele la loc nu iese afar` sub nicio form`. * Pentru r`spuns, cite[te Regula 38. 88 Altfel, evident, n-o s`-]i mai ia \n seam` amenin]`rile din moment ce va descoperi c` sunt simple vorbe. Un prieten de-al meu nu reu[ea s`-[i respecte niciodat` promisiunile [i, drept urmare, copiii lui cam sc`paser` de sub control. Dup` o conversa]ie cu un prieten \n]elept care l-a luminat pu]in, a \ncercat o alt` abordare. |n timpul unei vacan]e, l-a amenin]at pe fiul s`u: Dac` nu \ncetezi, mine nu mai mergi cu noi la surf. Pu[tiul probabil c` s-a gndit: Ha, ba o s` merg, tata nu face niciodat` ce spune, plus c` dac` eu nu merg la surf, cineva va trebui s` stea acas` cu mine. Ceea ce pu[tiul nu [tia era c` tat`l lui chiar vorbea serios. A[a c`, dup` ce copilul a continuat s` se poarte \n acela[i fel, tat`l s-a

]inut de cuvnt. {i a r`mas acas` cu el. Nu numai c` pu[tiul a pierdut ziua de surf, dar a trebuit s`-[i petreac` \ntreaga zi cu un t`tic cu capsa pus`, c`ruia nu-i convenea deloc c` st` acas` din cauza comportamentului fiului s`u. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` lec]ia a fost foarte eficient`, iar prietenul meu s-a sim]it \ncurajat s`-[i respecte amenin]`rile \n continuare. A[a c` \ntotdeauna du-]i amenin]`rile la bun sfr[it [i nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire f`cnd promisiuni pe care nu e[ti sigur c` le po]i respecta. Gnde[te \nainte de a vorbi (not` pentru mine \nsumi: trebuie s` m` str`duiesc mai mult pentru Regula asta). COPILUL N-O S~-}I MAI IA |N SEAM~ AMENIN}~RILE DIN MOMENT CE VA DESCOPERI C~ SUNT SIMPLE VORBE. 89 REGULA 37 Dac`-]i pierzi cump`tul, tu e[ti cel care pierde Copiii no[tri \nva]` s` se comporte privindu-ne pe noi. Dac` spunem mul]umesc [i te rog , vor \nv`]a s` fac` le fel (\n timp). Dac` ne \mb`t`m pulbere \nainte de micul dejun, vor considera c` a[a e normal. Iar dac` ne pierdem cump`tul cnd al]ii nu fac ceea ce vrem noi s` fac`, vor gndi c` acesta este comportamentul corect. |n majoritatea cazurilor e destul de u[or s` ne purt`m a[a cum vrem s` se poarte [i copiii no[tri. Dar exemplul pe care-l oferi este critic atunci cnd tensiunea \ncepe s`-]i creasc` adic` tocmai cnd e a[a de greu s` fii un bun exemplu (fir-ar s` fie!). Deci cum reac] ionezi atunci cnd copilul te contrazice? Reu[e[ti s` r`mi calm, s` nu ridici vocea [i s` ascul]i ce are de spus? Nu e u[or, Dumnezeu ne e martor, dar e singurul mod \n care po]i ob]ine o reac]ie similar`. |n majoritatea cuplurilor, habar n-am din ce motiv, unul dintre p`rin]i e mai \nclinat spre a-[i pierde cump`tul cu copiii dect cel`lalt. Dac` acela e[ti tu, n-o lua ca pe un e[ec comportamentul t`u e ct se poate de normal. Dar trebuie s` \n]elegi c` ori de cte ori \]i pierzi firea cu copiii, de fapt aprobi \n felul `sta reac]iile de acela[i fel din partea lor. De fapt tu e[ti cel care pierde. De asemenea, de fiecare dat` distrugi cte pu]in din rela]iile lor viitoare copiii cresc 90 gndindu-se c` urlnd ob]ii ceea ce vrei [i c` acesta este modul standard de gestionare a conflictelor. Acela[i lucru se aplic`, apropo, loviturilor. Indiferent care e opinia ta despre b`taie, un lucru e clar: nu func]ioneaz`. Transmite copiilor mesajul c`, \n final, lovindu-i pe oameni ob]ii ceea ce vrei. Dac`-]i love[ti copiii luat de val, \i la[i s` vad` c` ]i-ai pierdut controlul.

Asta e destul de \nsp`imnt`tor pentru copii, la fel cu a le transmite c` e \n regul` s`-]i pierzi controlul [i s` fii agresiv. Dac` \i love[ti cu snge rece, asta arat` c` te-ai gndit [i ai ajuns la concluzia c` agresiunea este solu]ia. Dac`-]i love[ti copiii des, \i vei distruge emo]ional [i \i vei transforma \n b`t`u[i. {i dac` te-ai hot`rt s` nu-i love[ti dect foarte rar, de ce s`-i mai love[ti de fel? P`rerea mea e c` dac` ai \nceput s`-]i love[ti copilul, e greu s` hot`r`[ti unde s` te opre[ti. P`rin]ii nu au nevoie s`-[i loveasc` copiii pentru a se \n]elege cu ei. DAC~ AI |NCEPUT S~-}I LOVE{TI COPILUL, E GREU S~ HOT~R~{TI UNDE S~ TE OPRE{TI. Cum procedezi dac` sim]i cum te umpli de furie [i [tii c` e[ti pe cale s` izbucne[ti? |nva]` s` recuno[ti semnele ct mai de timpuriu, astfel \nct s` po]i alege un alt tip de reac]ie. Dac` nu reu[e[ti, fugi! Repede, dac` e nevoie. Ie[i onorabil din situa]ie atta timp ct mai po]i eu numesc asta pauz` pentru p`rin]i . Dac` ai copii mici, 91 asigur`-te c` r`mn \n siguran]` (dac` e nevoie, ia-i [i pune-i \ntr-un loc sigur) [i apoi retrage-te dac` e cazul la o distan]` suficient de mare \nct s` nu-i mai auzi pn` te calmezi [i \]i recape]i for]ele pentru a intra din nou pe cmpul de lupt` . Pn` atunci, probabil c` pu[tii \[i vor fi dep`[it oricum momentul de rebeliune. 92 REGULA 38 Cere-]i scuze dac` ai gre[it Unul dintre lucrurile pe care ar trebui s`-l fi re]inut pn` acum* este acela c` modul \n care ne purt`m este cel mai puternic model pe care copiii no[tri \l au pentru propriul lor comportament. Spuneam mai devreme c` dac` nu vrei ca pu[tii t`i s`-[i piard` cump`tul, nici tu nu trebuie s` ]i-l pierzi pe al t`u, iar dac` vrei s` spun` te rog [i mul]umesc trebuie s` fii la fel de politicos cu ei. Ei bine, acum este vorba despre un alt lucru pe care trebuie s` fii capabil s`-l faci cu copiii t`i, un lucru care li se pare teribil de dificil unor p`rin]i (ai fi uimit s` afli ct de mul]i). B`nuiesc c` sentimentul este c` dac` admi]i c` ai gre[it,subminezi \ncrederea copilului \n atotputernicia ta. Dac` spui \mi pare r`u , el va realiza c` nu e[ti perfect. Ei bine, am nout`]i! E doar o problem` de timp pn` cnd copiii \[i dau seama singuri de lucrul `sta. Ai putea la fel de bine s`-i dezam`ge[ti cu blnde]e ar`tndule, din cnd \n cnd, c` nu e[ti Dumnezeu [i c` faci [i tu gre[eli. Cu ct e[ti mai dispus s`-]i ceri iertare cnd gre[e[ti, cu att pu[tii

t`i vor observa c` nu te desconsider` nimeni dac` admi]i c` n-ai avut dreptate. {i vor vedea, de asemenea, c` oricine face gre[eli [i c` nu trebuie s`-]i fie ru[ine s` recuno[ti cnd ai gre[it. Da, trebuie s` fii con[tient de gre[eal`, s` fii capabil s` o \ndrep]i, dar s` nu-]i fie ru[ine. * Presupun c` cite[ti cartea \n ordine [i nu \ncepi de aici. 93 Copiii t`i trebuie s`-[i cear` instinctiv iertare atunci cnd \[i dau seama c` au r`nit, ofensat, sup`rat sau deranjat pe cineva. COPIII T~I TREBUIE S~-{I CEAR~ INSTINCTIV IERTARE ATUNCI CND |{I DAU SEAMA C~ AU R~NIT, SUP~RAT SAU DERANJAT PE CINEVA. A[ putea ad`uga c` unii adul]i au probleme \n a-[i cere iertare oricui, cu att mai mult copiilor lor. Dac` ai o problem` \n a-]i recunoa[ te gre[elile, ocup`-te de problem` acum, \nainte ca pu[tii t`i s` ajung` s` te imite.* Perioada \n care e[ti p`rinte este minunat` pentru a-]i dep`[i punctele slabe \nainte de a le transmite mai departe genera]iilor urm`toare. |]i aminte[ti c` \n Regula 36 povesteam cum i-am interzis fiului meu s` se uite la televizor un an de zile? Singurul mod de a ie[i cu fa]a curat` a fost s`-i spun drept: |mi pare r`u, am f`cut o gre[eal`. M-am enervat, ceea ce n-ar fi trebuit s` fac, [i ]i-am dat o pedeaps` absurd`. Ar fi trebuit s`-]i spun c` n-o s` ai voie la televizor o s`pt`mn` dac` ai s` continui s` fii nepoliticos cu mine. Poate pu]in umilitor, dar m`car am dres-o! * Realizez acum c`, prin defini]ie, dac` a[a e[ti tu, nu vei admite c` gre[e[ti. |ns` am \ncredere \n faptul c` e[ti suficient de P`rinte \nct s` \ncepi de undeva. H ai! {tii c` po]i... 94 REGULA 39 Prime[te-i \napoi cu c`ldur` OK, deci te-ai certat cu copilul. Poate te-ai descurcat bine, poate nu (e[ti om [i tu...). Dar e[ti un P`rinte, deci prea r`u nu poate s` fie. Pu[tiul t`u, pe de alt` parte, a fost exilat \n camera lui. Ce se \ntmpl` \n continuare? Este foarte important [i am creat o Regul` distinct` pentru c` am v`zut prea mul]i p`rin]i gre[ind. Copilul vine \napoi plin de remu[c`ri, chiar cerndu-[i iertare, iar p`rintele se repede din nou asupra lui reamintindu-i ct de urt s-a purtat. Urm`torul lucru pe care-l face copilul este s` intre \n defensiv`, s` dea contraargumente [i s` sfr[easc` prin a fi trimis iar \n

camera lui. Eventual, p`rintele nu mai vorbe[te deloc cu el [i st` \mbufnat. Procednd astfel \i r`pe[ti copilului posibilitatea de a sc`pa de remu[c`ri. Am auzit recent un p`rinte spunndu-i copilului care-[i ceruse iertare: Important nu e s`-]i ceri iertare. Important e s` nu mai faci asta din nou. Adev`rat, bine\n]eles, dar nu era momentul potrivit s` spun` asta. Bietul copil sim]ea \n mod evident c` \nc` n-a sc`pat de necazuri [i c` nu este iertat [i i-am v`zut fe]i[oara \ncre]indu-se de plns. De departe, lucrul cel mai important este ca pu[tiul t`u s` simt` c`-l iube[ti \n continuare. El trebuie, de asemenea, s` [tie c` are un rost s`-[i cear` iertare [i s` doreasc` s`-[i schimbe comportamentul. Dac` tu e[ti \n continuare sup`rat pe el, de ce s` se mai osteneasc`? 95 A[a c`, atunci cnd lupta s-a sfr[it, arat`-i c` e iubit [i ofer`-i afec] iunea ta. {i arat`-i c` apreciezi scuzele lui [i capacitatea sa de a recunoa[te c` este responsabil (m`car par]ial) de disputa voastr`. DE DEPARTE, LUCRUL CEL MAI IMPORTANT ESTE CA PU{TIUL T~U S~ SIMT~ C~-L IUBE{TI |N CONTINUARE. Bine\n]eles, s-ar putea s` sim]i nevoia s` mai discu]i despre problema respectiv` cu copilul fie despre subiectul din cauza c`ruia v-a]i contrazis, fie despre modul \n care a reac]ionat. |n regul`, dar nu o face acum. P`streaz` discu]ia pentru mai trziu, cnd prietenia voastr` va fi restabilit`. Dac` copilul este mai mare, \i po]i spune c` o s` discuta]i mai trziu sau po]i pur [i simplu s` ataci subiectul alt` dat`, \ntr-un moment mai potrivit \n ma[in` (n-are unde s` fug`), sau poate la culcare. Dar niciodat` \n fa]a altei persoane care n-a fost implicat` fra]i/surori, alte rude sau prieteni. Dac` te [tii unul dintre aceia c`ruia \i place s` despice firul \n patru, rezist` tenta]iei de a aborda din nou [i din nou subiectul certei, cu excep]ia cazurilor \n care este strict necesar, mai ales cu adolescen]ii. Majoritatea copiilor [tiu foarte bine unde au gre[it [i discu]iile nesfr[ ite de dup` fiecare ceart` nu vor face dect s`-i scie. Pentru ei, o astfel de discu]ie nu e un lucru u[or de suportat, a[a c` nu-i face s` treac` prin asta dect dac` este cu adev`rat necesar. Bine\n]eles, trebuie \n continuare s` rezolvi problema ini]ial`, dar p`streaz` rezolvarea pentru un moment \n care ve]i fi amndoi mai veseli. 96 REGULA 40 Dreptul la exprimare Poate c` sim]i c` via]a ta ar fi mai u[oar` dac` copiii s-ar comporta mereu rezonabil. Nu tu certuri, nu tu lacrimi, nu tu accese de furie. Ai dreptate, ]i-ar fi mult mai u[or. Dar pentru copii n-ar fi bine

s` fie a[a tot timpul. Ei au emo]ii puternice [i trebuie s` fie capabili s` [i le exprime. Cnd sunt sup`ra]i, trebuie s` li se permit` s` exprime faptul c` sunt sup`ra]i. Treaba ta este s`-i \nve]i s` se exprime \ntr-un mod acceptabil, [i nu s`-[i reprime sentimentele indiferent de situa]ie. Cunosc familii \n care copiii sunt certa]i pentru c` sunt sup`ra]i, indiferent de modul \n care [i-au manifestat sup`rarea. Sigur, ei trebuie s` \nve]e s` fie sup`ra]i f`r` a fi agresivi, abuzivi sau amenin]` tori, dar totu[i trebuie s` li se permit` s` se simt` sup`ra]i [i s` spun` acest lucru. Furia poate fi justificat`, iar copiilor trebuie s` le fie clar c` \[i pot exprima astfel furia f`r` s` fie certa]i pentru asta. Ei au nevoie s` aud`: |mi dau seama exact de ce e[ti sup`rat, dar nici chiar \n aceste condi]ii nu ai voie s-o \njuri pe sora ta. Un copil c`ruia nu i se permite s`-[i exprime sentimentele nu va fi \n stare s` se debaraseze de ele chiar [i adul]ii se lupt` cu problema asta. Tot ce poate face un copil este s` [i le \nfrneze, ceea ce poate duce la probleme emo]ionale [i chiar fizice. Mai mult, copilul va deveni un adult care nu poate spune ce simte, ceea ce se poate dovedi extrem de d`un`tor \n tot soiul de rela]ii, mai ales \n cele apropiate. 97 Oamenii care au crescut f`r` certuri nu pot \n]elege c` dup` o ceart` totul poate fi din nou \n regul`. A[a c` nu-[i contrazic partenerul de team` c` acesta \i va p`r`si. Ceea ce \nseamn` c` problemele r`mn necomunicate [i prin urmare nerezolvate, apar resentimente, sentimentele sunt reprimate [i [tim bine c` toate astea sunt nes`n`toase. {tiu c` suntem \nc` la sec]iunea despre disciplin`, dar fiindc` tot discut`m despre exprimarea sentimentelor, vreau s` subliniez ct de important este plnsul pentru copii. {i pentru adul]i, apropo. Nu sunt mul]i p`rin]ii care-[i apostrofeaz` copiii cnd plng, dar am auzit destui spunnd: Nu te mai purta ca un bebelu[ sau Haide, nu-i chiar a[a r`u. Ei bine, evident c` pentru ei chiar este a[a r`u, altfel n-ar plnge, nu-i a[a? Vor \nv`]a curnd, la [coal`, s` nu plng` atunci cnd nu e cazul, a[a c` nu-]i mai face griji pentru asta. Am \nv`]at cu mul]i ani \n urm` de la un prieten foarte drag c` reac]ia corect` atunci cnd cineva plnge (inclusiv un adult) nu este: Haide, gata, nu mai plnge , ci: A[a. Plngi [i descarc`-te. UN COPIL C~RUIA NU I SE PERMITE S~-{I EXPRIME SENTIMENTELE NU VA FI |N STARE S~ SE DEBARASEZE DE ELE. 98 REGULI PRIVIND PERSONALITATEA

|ntreab` pe oricine are mai mul]i copii [i-]i va spune c` ace[tia sunt, clar, diferi]i. Da, copiii pot avea aceia[i p`rin]i biologici, pot cre[te \n aceea[i familie, se pot duce la aceea[i [coal`, pot merge \n acelea[i vacan]e [i totu[i s` fie persoane complet diferite. Asta are implica]ii asupra modului cum \i cre[ti. Scopul t`u e s` le sco]i la iveal` individualitatea, nu s`-i transformi \n ceea ce ai vrea tu s` fie. Ei, dar [tii deja asta, doar e[ti un P`rinte. Bun, dar cum procedezi? Despre asta este vorba \n urm`torul grup de Reguli. Urmeaz`-le [i le vei permite copiilor t`i s` devin` oamenii minuna] i, independen]i, siguri pe sine, cu gndire liber`, a[a cum au fost \ntotdeauna predestina]i s` devin`. 101 REGULA 41 Descoper` stimulentele care func]ioneaz` pentru copiii t`i Unul dintre copiii mei poate fi convins s` fac` aproape orice, dac` el crede c` te va dezam`gi nef`cnd lucrul respectiv. Este cu adev`rat util, de[i trebuie s` am mare grij` s` nu-l [antajez emo]ional.* Vrea cu disperare s` plac`, iar eu pot folosi asta ca s`-l motivez. Bine\n]eles, dup` ce a terminat ce a avut de f`cut, trebuie s` nu uit s`-i spun ct de mul]umit, impresionat, \ncntat, mi[cat sunt de el. Altuia dintre copiii mei nu-i pas` nici ct negru sub unghie de \ncntarea sau dezam`girea mea. Din partea lui, asta e doar problema mea. |n schimb, \[i dore[te foarte mult s` par` matur [i s` fie privit ca fiind responsabil. A[a c` asta-i prghia pe care o folosesc pentru a-l motiva. Copiii mei sunt motiva]i de lucruri diferite, nu neap`rat acelea[i lucruri care m` motiveaz` pe mine (de[i v`d c` ciocolata merge aproape la oricine dar sigur c` nu ne putem motiva copiii folosind dulciuri, Regula 27). * Fir-ar s` fie, n-am inclus Regula Nu-]i [antaja emo]ional copilul . Hai s-o numim

Regula 411/2. {i descoper` tu singur de ce e att de r`u s` n-o respec]i. 102 Unele sunt stimulente emo]ionale aprobarea, s` fii privit ca un adult, aprecierea. Altele sunt stimulente mai specifice care s`-l \ncurajeze pe pu[tiul t`u s` fac` ceea ce vrei mai mult` responsabilitate, prestigiu, bani, libertate. Cu alte cuvinte, copiii pot fi r`spl`ti]i prin a fi l`sa]i s` g`teasc` pentru toat` familia, prin ni[te haine noi care cred ei c` le vor spori prestigiul printre prieteni sau printr-o or` de culcare mai \naintat`. Ideea e c` nu po]i folosi acelea[i vechi stimulente cu fiecare copil, pentru c` nu vor func]iona. Nu numai c` nu vei ob]ine ceea ce are fiecare mai bun de oferit, dar nici ei nu vor c`p`ta ceea ce \[i doresc

cu adev`rat. A[a c` trebuie s` te gnde[ti care stimulente func]ioneaz` pentru fiecare dintre copiii t`i [i s` descoperi modalit`]i de a le folosi. Recompensele pe care le folose[ti se vor schimba pe m`sur` ce copiii cresc, dar probabil vei descoperi c` pu[tiul t`u de 2 ani care iube[te libertatea s-a transformat \ntr-un adolescent care iube[te libertatea. De[i s-ar putea s` nu-l mai motiveze faptul c` \i permi]i s` urce sc`rile f`r` ca tu s`-l ]ii de mn`. |n parantez` fie spus, \n rarele ocazii cnd vei considera necesar s` folose[ti motivarea negativ` , copiii t`i vor reac]iona la amenin]` ri diferite. Unuia s-ar putea s` nu-i pese c` nu-i mai dai bani de buzunar timp de o s`pt`mn`, \n timp ce altul ar putea fi devastat. Va fi vorba despre acelea[i principii pe care le valorifici \n cazul motiv`rii pozitive: libertate, bani, prestigiu, aprobare. |n concluzie, nu presupune c` pu[tii t`i sunt la fel unul cu cel`lalt sau la fel cu tine. Uneori dureaz` destul de mult pn` s` descoperi care este stimulentul potrivit pentru fiecare, dar dac` te gnde[ ti [i experimentezi suficient, vei g`si \ntotdeauna ceva. 103 NU PO}I FOLOSI ACELEA{I VECHI STIMULENTE CU FIECARE COPIL, PENTRU C~ NU VOR FUNC}IONA. 104 REGULA 42 Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu \n care s` [tie c` exceleaz` Am un v`r care are dizabilit`]i severe de \nv`]are [i o coordonare slab` din punct de vedere fizic, ceea ce face ca arta, sportul sau chiar joaca s` fie extrem de dificile pentru el. Sincer, mul]i ani a fost greu s`-mi dau seama care este punctul lui forte. Fratele lui era un muzician foarte talentat, c`ruia \i pl`cea s` asculte muzic` [i, cu timpul, a devenit clar c`, de[i John nu putea s` cnte la un instrument, a[a cum f`cea fratele lui, avea un sim] special pentru muzic`, \n sensul c` recuno[tea extrem de u[or orice melodie. Dac` puneam o caset` \n ma[in`, dup` dou` m`suri \ncepea s` cnte primul vers al melodiei. A[adar iat` c` [i el este foarte bun la ceva ar putea oricnd c[tiga Recunoa[te melodia! , \mpotriva oricui. Majoritatea copiilor sunt mult mai noroco[i ei nu au soarta att de potrivnic`. Dar exemplul de mai sus demonstreaz` faptul c` pn` [i copiii cei mai n`p`stui]i au punctele lor forte. Copilul t`u are nevoie s` [tie c` e bun la ceva, pentru respectul fa]` de sine. Dac` vrei ca el s` creasc` sim]ind c` poate aduce ceva concret, pozitiv, \n lumea din jurul s`u [i s` fie mndru de asta, atunci de aici trebuie s` \ncepi. 105

Pe m`sur` ce trece timpul, va c`p`ta \ncrederea de a g`si alte lucruri la care este, de asemenea, bun. Unii pu[ti sunt buni la o gr`mad` de lucruri, al]ii doar la unul sau dou` care conteaz` cu adev`rat pentru ei. Treaba ta este s`-]i urm`re[ti continuu copiii pn` g`se[ti lucrul acela \n care ei exceleaz` [i s` te asiguri c` sunt con[tien]i de el. G~SE{TE LUCRUL ACELA |N CARE EI EXCELEAZ~... NU TREBUIE S~ FIE CEVA ACADEMIC SAU |N LEG~TUR~ CU {COALA. Nu trebuie s` fie ceva academic sau \n leg`tur` cu [coala (muzic`, sport, art`), de[i acestea sunt domenii foarte potrivite. Ar putea fi faptul c` are o memorie excelent` [i \]i poate aminti toate lucrurile pe care ai uitat s` le pui pe lista de cump`r`turi. Sau poate c` este persoana cea mai organizat` din familie [i singurul care reu[e[te s` p`streze DVD-urile \n ordine. Sau poate g`te[te ni[te macaroane cu brnz` delicioase, sau se \n]elege foarte bine cu animalele. Ai gij` ca el s` [tie c` exceleaz` \n domeniul respectiv [i aproape mai important asigur`-te c` [tie c` tu [tii c` exceleaz`. Apropo, \n cazul fra]ilor mai mici din cadrul unei familii, Regula devine mai important`. Copiii cei mari fac \n general o mul]ime de lucruri mai bine dect fra]ii lor mai mici, pentru mult timp. Dac` ai mai mul]i copii, este destul de greu pentru cei mici s` str`luceasc` (eu am fost num`rul cinci, a[a c` [tiu despre ce vorbesc). Deci asigur`-te c` cei mici reu[esc [i ei s`-[i g`seasc` ni[a. 106 REGULA 43 |nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care \]i amintesc de altcineva Cnd fiica mea era mai mic`, \mi amintea de ambele ei bunici. (De defectele lor.) Nu vreau s-o jignesc \n niciun fel, dar, dac` a[ fi avut posibilitatea de a alege, nu cred c` asta a[ fi ales s` creez (cel pu]in nu s` semene cu AMNDOU~). Pe m`sur` ce cre[tea \mi amintea din ce \n ce mai mult de bunicile ei. Bine\n]eles c` mo[tenise [i unele dintre calit`]ile lor, dar nu observam asta. Defectele erau cele care se aruncau ostentativ \n fa]a mea. Cu toate astea, era fiica mea. {i o iubeam necondi]ionat. A[a c` am \nv`]at s` iubesc la ea acele tr`s`turi pe care la \nceput era greu s` le remarci. {tiu, nu e u[or, dar trebuie s` faci asta \ntruct nu-]i po]i \nvinui copiii pentru mo[tenirea lor genetic`. M`car am devenit mai \n]eleg`tor fa]` de bunicile ei... Cel mai greu e s` \nve]i s` iube[ti o calitate care \]i aminte[te de fostul t`u partener. Dac` e[ti divor]at sau desp`r]it, copiii \]i vor aduce mereu aminte de fostul , iar tu trebuie s` \nve]i s` iube[ti

aceast` latur` a lor, chiar dac` o ur`[ti \n cel`lalt p`rinte. 107 Nici eu nu am toate r`spunsurile, iar subiectul `sta este unul dificil. Dar pot s`-]i spun ce m` ajut` pe mine. Mi-am dat seama, \ntr-un final, c` nu exist` tr`s`turi de caracter 100% negative; conteaz` cu adev`rat doar felul \n care oamenii \[i folosesc \nclina]iile naturale. Cunosc o doamn` care, copil fiind, era incredibil de \nc`p`] nat`. Vreau s` spun din cale-afar` de \nc`p`]nat`. A crescut [i a devenit ap`r`toare a drepturilor celor nevoia[i. Trebuie s` fii incredibil de \nc`p`]nat [i de hot`rt ca s` reu[e[ti s` schimbi ceva \n lumea politicienilor c`rora se pare c` nu le pas`. |ntre timp, \n via]a personal` s-a \mblnzit [i a devenit o tn`r` \ncnt`toare. De obicei, spunem c` \nc`p`]narea este o tr`s`tur` negativ`, nu-i a[a? Ei bine, nu [i \n cazul ei. NU EXIST~ TR~S~TURI DE CARACTER 100% NEGATIVE. Doar pentru c` pu[tiul t`u \]i aminte[te de mama lui sau de tat`l t`u, sau de m`tu[a Betty nu \nseamn` c` \[i va folosi \n acela[i fel \nsu[irile. A[a c` nu e nevoie s` le respingi. {tii ce ai de f`cut: insufl`-i valorile care \i vor asigura folosirea \n]eleapt` a talentelor sale naturale. 108 REGULA 44 Caut` similitudinile dintre voi Mda, cu anumi]i copii po]i s` sari direct la Regula urm`toare. Uneori, copilul \]i aminte[te de tine \n mod constant, iar greutatea \n cazul `sta e doar s`-]i aduci aminte c` el nu gnde[te chiar \ntotdeauna la fel cu tine. Dar unii copii sunt exact pe dos. Te ui]i la ei [i te \ntrebi serios cum e posibil s` fie ai t`i. Nu ai absolut nimic \n comun cu ei [i n-ai nici cea mai vag` idee despre modul \n care func]ioneaz` mintea lor. De cele mai multe ori nu le \n]elegi comportamentul [i pace. De ce ar izbucni cineva \n lacrimi atunci cnd te \nfurii, te \ntrebi tu, \n loc s`-]i r`spund`? Cum de prefer` s` se joace cu molu[te [i cu p`ianjeni cnd tu nu supor]i nici s` te gnde[ti la aceste creaturi? Evident, n-ai niciun motiv s` \i iube[ti pe ace[ti copii mai pu]in dect pe ceilal]i. Dar uneori s-ar putea s`-]i fie greu s` faci fa]` momentelor lor mai emo]ionale atunci cnd acestea sunt de ne\n]eles pentru tine. Poate c` partenerul t`u se descurc` mai bine pentru c` se identific` mai u[or cu ei, dar asta nu face dect s` sublinieze diferen]a. Eu [tiu exact ce sim]i \n astfel de cazuri, pentru c` am fost \n aceast` situa]ie. Gnde[te-te c` 50% din genele copilului provin de

la tine, a[a c` trebuie s` recuno[ti ceva tr`s`turi de caracter. G`se[te aceste similitudini pentru c`, dac` nu le g`se[ti, copilul ar putea 109 interpreta lipsa ta de empatie cu lipsa dragostei. Mai ales dac` are fra]i sau surori, ar putea realiza, incon[tient, c` pari mai apropiat de cel`lalt/ceilal]i copil/copii. Poate fi dificil, mai ales dac` e[ti [i de sex opus lui. Oricine are un copil adoptat \]i va spune ct e de important s` g`se[ ti o lungime de und` comun`. Mul]i p`rin]i adoptivi se str`duiesc foarte mult \n sensul `sta, pentru c` sunt suficient de de[tep]i \nct s`-[i dea seama c` e vital s` g`seasc` un teren comun cu copiii lor. E adev`rat, unii dintre noi ne sim]im att de diferi]i de copiii no[tri biologici \nct trebuie s` facem acela[i efort pentru a ne conecta cu ei. Prin urmare, continu` s` cau]i pn` g`se[ti. Bine\n]eles, copiii se schimb` [i uneori un copil cu care \]i era foarte greu s` te identifici ajunge s`-]i semene din ce \n ce mai mult pe m`sur` ce cre[te. Dar nu conta pe asta. G`se[te interese comune, descoper` c` v` plac acelea[i c`r]i, \ntreab`-]i p`rin]ii ce asem`n`ri observ` \ntre voi. Str`duie[te-te s`-]i faci timp numai pentru voi doi [i vezi dac` ave]i ceva gusturi comune, chiar dac` personalit`]ile voastre par total opuse. Dac` faci toate astea, copilul t`u se va sim]i iubit [i va sim]i c` face parte din familie, ceea ce este foarte important. Iar bonusul va fi c` deseori de la copiii cei mai diferi]i de tine ai cele mai multe de \nv`]at. 50% DIN GENELE COPILULUI PROVIN DE LA TINE, A{A C~ TREBUIE S~ RECUNO{TI CEVA TR~S~TURI DE CARACTER. 110 REGULA 45 G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri N-are niciun rost s` tr`ie[ti dac` nu \nve]i permanent. Ai putea foarte bine s` dai ortul popii acum. Unul dintre cele mai bune lucruri care ]i se \ntmpl` ca p`rinte este acela c` po]i \nv`]a att de multe de la copiii t`i. Ar fi tare plictisitor dac` pu[tii t`i ar fi exact ca tine. Unde ar mai fi distrac]ia? Deci nu te a[tepta s` fie ca tine, pentru c` nu vor fi. {i nici lor nu le vor conveni lucrurile pe care le faci tu. Dac` \]i place cricketul, ei vor fi microbi[ti. Dac` e[ti \nnebunit dup` haine, ei nu vor mai ie[i din blugii lor nesp`la]i de 4 luni. Asta e meseria lor. Sunt programa]i s` se separe de tine [i vor face asta din ce \n ce mai intens pe m`sur` ce cresc, ac]ionnd diferit [i petrecndu-[i timpul \n alte moduri dect o faci tu.

AR FI TARE PLICTISITOR DAC~ PU{TII T~I AR FI EXACT CA TINE. 111 A[adar, \n loc s`-]i par` r`u v`znd cum copiii merg pe o alt` cale dect tine, bucur`-te pentru ceea ce po]i \nv`]a de la ei. Pu[tii t`i \]i pot ar`ta lucruri de care n-ai auzit, la care nu te-ai gndit [i ce \ncnta]i sunt s` te poat` \nv`]a ceva ce tu nu [tii sau nu po]i s` faci! Te pot \nv`]a lucruri cu adev`rat interesante ([i m` refer aici mai ales la tehnologie). {i, cel mai pl`cut, copiii t`i se pot purta a[a cum ]i-ar pl`cea [i ]ie s` te por]i. Da, pu[tii se pot descurca de minune \n situa]ii cu care tu te-ai luptat dintotdeauna. Sunt attea de admirat la orice copil, iar admira]ia ta va \nsemna mai mult pentru el dect a oricui altcuiva (chiar dac` nu vrea s` recunoasc`). Unul dintre copiii mei spune oamenilor \n fa]`, deschis [i franc, ceea ce gnde[te, f`r` s`-i pese dac` ceilal]i \l plac sau \l aprob`. Mie lucrul `sta mi se pare ct se poate de natural, dar mama lui, c`reia i-a fost \ntotdeauna greu s` se impun` [i care a fost blestemat`* cu o puternic` nevoie de a se face pl`cut` chiar [i de c`tre oameni de care nu-i pas`, \l admir` enorm pentru abilitatea sa de a fi clar [i de a se impune. (Destul de amuzant este c` ea nu mai e la fel de admirativ` cnd eu fac exact acela[i lucru.) Mai am [i un alt copil, care este diplomatul suprem. Eu m` sfor]ez s` fiu ct de ct diplomat atunci cnd este cazul, dar nu m` simt confortabil. Pe cnd la el totul vine natural [i sunt deseori uimit de tacticile pe care le adopt` pentru a dezamorsa poten]iale conflicte. Dac` nu reu[esc s` \nv`] de la el, n-am s` mai \nv`] niciodat`, pentru c` el este cel mai bun exemplu pe care-l [tiu [i mai e [i permanent sub nasul meu. * Sunt vorbele ei, nu ale mele. 112 REGULA 46 Las`-i s` fie mai buni dect tine |mi amintesc c` \ntr-o vacan]` am v`zut odat` un p`rinte str`duinduse cu disperare s`-[i bat` la tenis fiul adolescent. B`iatul \ncerca s` c[tige, dar taic`-s`u era [i mai hot`rt s` reziste. Tat`l era ro[u la fa]`, gfia [i asuda, dar trebuia s` loveasc` mingea \napoi peste plas` cu orice pre]. {i a reu[it. |n cele din urm` a c[tigat [i au p`r`sit terenul, tat`l ar`tnd stors de puteri, dar infatuat, [i fiul resemnat. |mi imaginez c` era obi[nuit. Mi-a p`rut r`u pentru el. Pentru tat`, vreau s` spun. Satisfac]ia de moment a c[tigului nu se compar` cu satisfac]ia de durat` de a vedea \ncntarea pe fa]a copiilor atunci cnd te \ntrec. M-am consolat cu gndul c` era doar o problem` de timp. Pu[tiul juca bine [i,

mai devreme sau mai trziu, pe m`sur` ce el va deveni mai puternic, iar tat`l lui va \mb`trni, \i va veni [i lui rndul. Acum, [i tu, [i eu [tim c` acesta nu era un P`rinte. {i \nc` nu ]i-am spus c` nici m`car nu-[i \ncuraja fiul b`nuiesc c` era prea \ngrijorat c` ar fi putut fi \nvins. Sigur, nu-i po]i l`sa \ntotdeauna pe copii s` te \ntreac` la absolut orice ar fi \ngrozitor de arogant din partea ta. Po]i s-o faci cnd au 2 ani, dar nu-i mai po]i p`c`li cnd au 12. Dar pot [i ei c[tiga din cnd \n cnd; tot ceea ce trebuie s` faci este s` nu te str`duie[ti att de absurd de tare ca tat`l cu tenisul. {i \i po]i \ncuraja atunci cnd pierd: Cnd o s` ai lovitura de rever la fel de bun` ca forhendul, n-o s` mai am nicio [ans`. 113 Iar dac` la tenis nu sunt \nc` a[a de buni ca tine, du-te [i ca]`r`-te \n copaci cu ei. Sau \noat`. Sau face]i \mpreun` pr`jituri. Sau cnta]i la pian. Sau juca]i jocul preferat la PlayStation. G`se[te ceva ce ei fac mai bine dect tine [i face]i \mpreun` lucrul acela. Este cu mult mai distractiv dect s` c[tigi (cel pu]in cnd e vorba despre copilul t`u). {i \nc` ceva. Ce crezi c` l-a \nv`]at tat`l tenisman pe copilul lui despre cum s` piard`? Nimic. Zero. Canci. Tot ce i-a comunicat a fost: Ai grij` ca asta s` nu ]i se \ntmple niciodat`. {i-a ratat [ansa de a-i demonstra copilului cum s` piard` cu gra]ie. De fapt, nu-i a[a de r`u s` pierzi atta vreme ct [tii cum s` pierzi. NU-I A{A DE R~U S~ PIERZI ATTA VREME CT {TII CUM S~ PIERZI. 114 REGULA 47 Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile Pentru ce-]i lauzi cel mai mult copilul? Note bune la [coal`? Rezultate bune la examene? O medalie la sport? C[tigarea concursului la muzic`? Bravo! Dac` e[ti un P`rinte, te-ai prins c` asta este o \ntrebarecapcan` [i c` r`spunsul ar trebui s` fie: pentru niciuna dintre cele de mai sus. Bine\n]eles c` este important s`-]i felici]i copiii pentru toate aceste realiz`ri. Conteaz` pentru ei [i ar fi cu adev`rat nec`ji]i dac` nu ]i-ar p`sa. Dar lucrurile pentru care merit` cele mai multe laude au de-a face cu atitudinea [i cu comportamentul lor, nu cu realiz`rile. {tiu o feti]` care chiar se lupt` s` se poarte frumos. Vrea cu adev` rat, dar este a[a de plin` de energie \nct uneori pur [i simplu nu poate fi cuminte. Din nefericire pentru ea, are o sor` mai mare care se comport` perfect. Uneori, oamenii le compar` [i remarc` ce diferen]` e \ntre cele dou` surori [i ct de frumos se poart` cea mare spre

deosebire de cea mic` (\mi face pl`cere s` spun c` p`rin]ii lor au atta minte \nct s` nu fac` astfel de comentarii). |mi pare r`u pentru cea mic`, v`d c` se str`duie[te att de mult s` fie cuminte. Sora ei, \n schimb, nu se str`duie[te deloc. Deci, care merit` mai multe laude? (Apropo, \ntorcndu-ne la Regula 32, acesta este un exemplu 115 excelent de eficien]` a motiv`rii pozitive. Feti]a se str`duie[te mult mai mult atunci cnd oamenii remarc` ce frumos s-a purtat.) Lucrurile pentru care \l lauzi sau \l recompensezi pe copil \i spun multe despre ceea ce tu consideri c` este important \n via]`. |l ajut` s`-[i defineasc` valorile. A[adar, dac` \i lauzi realiz`rile, rezultatele [colare, premiile, succesul, \i comunici c` acestea sunt lucrurile care conteaz` ([i \l presezi s` continue s` ob]in` rezultate tot mai bune, premii, succes). |n timp ce dac` lauzi efortul, perseveren]a, progresul, diploma]ia, integritatea, onestitatea iat` \n ce va crede copilul t`u. LUCRURILE PENTRU CARE |L LAUZI SAU |L RECOMPENSEZI PE COPIL |I SPUN MULTE DESPRE CEEA CE TU CONSIDERI C~ ESTE IMPORTANT |N VIA}~. Evident c` ai nevoie de o combina]ie. Nu spun c` trebuie s` ignori realiz`rile copilului. Spun doar c` e bine s` te asiguri c` recuno[ ti toate lucrurile care vrei s` conteze pentru el [i c` te gnde[ti pu]in la echilibrul pe care-l urm`re[ti. 116 REGULA 48 P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine Uite un scenariu care s-ar putea s`-]i par` cunoscut eu, unul, l-am v`zut de nenum`rate ori. E[ti la gr`dina zoologic`, \n pavilionul reptilelor. O familie prive[te un [arpe frumos, cu solzi ce formeaz` un model superb, cum se mi[c` gra]ios de-a lungul unei ramuri. Cu ochii la [arpe, mama* spune: |\\\h! E oribil! La fel se \ntmpl` de obicei \n fa]a p`ianjenilor [i din nou la bazinul scorpionilor. Din fericire, majoritatea pu[tilor sunt suficient de de[tep]i \nct s` nu dea aten]ie acestui tip de remarc`. ({i majoritatea mamelor sunt suficient de de[tepte \nct s` nu fac` acest tip de remarc`.) Dar sunt [i unii copii sensibili sau influen]abili care vor \nv`]a s` zic` |\\\h! reptilelor [i insectelor trtoare doar pentru c` ni[te adul]i au fost att de neinspira]i \nct s` dea un prost exemplu. De fapt, aceste creaturi sunt frumoase, [i copiii ar trebui \ncuraja]i s` le aprecieze sau cel pu]in s` ajung` singuri la o opinie negativ`, \n loc s` primeasc` \ncuraj`ri energice. Copiii sunt puternic influen]a]i de noi, a[a c` dac` nu e[ti atent

\i po]i \mpov`ra cu tot felul de griji inutile. De vreme ce oricum sunt * M-am gndit serios [i \ndelung dac` s` spun asta, pentru c` e o remarc` sexist `, dar z`u c` \ntotdeauna mama este cea care vorbe[te! 117 constrn[i s` aib` propriile lor temeri, chiar nu mai au nevoie [i de ale tale. A[a c` faci mai bine s` le p`strezi pentru tine. Unei Mame pe care o cunosc \i este foarte fric` de p`ianjeni. O fric` la limita fobiei. Dar pentru c` nu vrea ca feti]a ei s` simt` la fel, dac` un p`ianjen se r`t`ce[te cumva \n camera fetei, mama \[i face apari]ia imediat cu o m`tur` \n mn` pentru a prinde creatura ofensatoare [i pentru a o da afar` pe geam. Dup` aceea tremur` ore \ntregi, dar feti]a habar nu are, deoarece mama este hot`rt` s`-[i p`streze spaimele pentru ea. (Ei, de cele mai multe ori totul merge strun`, dar o dat` mama a sc`pat din gre[eal` p`ianjenul, [i-a dat seama, dar pur [i simplu nu a fost \n stare s`-l caute. A[a c` s-a pref`cut c` d` p`ianjenul afar` pe fereastr `, ca de obicei. Animalul a fost g`sit abia cnd feti]a s-a dus la culcare [i a dat la o parte p`tura ca s` se bage \n pat; iar acolo, \n mijlocul patului, ai ghicit, trona p`ianjenul. Hopa!) Bine\n]eles c` nu vorbesc doar despre p`ianjeni sau [erpi. Vorbesc [i despre temeri ca, de exemplu, teama de a fi r`pit. Sigur c` vrei s` le insufli copiilor t`i o pruden]` s`n`toas`, dar nu o fric` excesiv`, dispropor]ionat` fa]` de riscuri. O astfel de fric` le poate limita enorm [i inutil via]a social`. Sau s` vorbim despre teama de e[ec? {tiu un tat` care [i-a descurajat copiii \n asemenea hal \nct s`rmanii n-au mai dat la facultate pentru c` ar fi fost att de sup`ra]i dac` n-ar fi intrat... Uneori e greu s`-]i mu[ti limba [i s` taci. Cu siguran]`, uneori copiii vor prinde semnalele ascunse pe care tu nu vrei s` le transmi] i. Dar cu ct \ncerci mai mult s`-]i ascunzi temerile personale, cu att ai mai multe [anse s` reu[e[ti. Asta le va da copiilor t`i libertatea de a se bucura de via]` [i de a-[i descoperi propriile temeri, f`r` ajutorul t`u. 118 DE VREME CE ORICUM SUNT CONSTRN{I S~ AIB~ PROPRIILE LOR TEMERI, CHIAR NU MAI AU NEVOIE {I DE ALE TALE. 119 REGULA 49 Ai grij` la programare Am fost coleg la [coal` cu un pu[ti al c`rui tat` a \nc`run]it

devreme, pe la 30 de ani. Tat`l era teribil de jenat din cauza asta [i o ]inea \ntr-una despre ct de \ngrozitor este s` fii c`runt a[a de tn`r. Ghici ce s-a \ntmplat? Exact, fiul lui a \nc`run]it [i el pe la 30 de ani. {i cum toat` copil`ria sa i s-a spus numai ct e de jenant [i de groaznic s` ]i se \ntmple un astfel de lucru, evident c` [i el se sim]ea \ngrozitor de jenat. Tat`l lui a \ncercat s`-l \ncurajeze, dar bine\n]eles c` totul suna acum fals nu po]i s` spui timp de 25 de ani c` un lucru este \ngrozitor pentru ca deodat` s` te r`zgnde[ti [i s` te a[tep]i s` fii credibil. Ce anume nu-]i place la tine? E[ti gras (dup` p`rerea ta)? Chel? Ai un nas ilar? Genunchi ciuda]i? Te blbi? Dac` da, atunci te rog p`streaz`-]i p`rerile pentru tine. Dac` nu aduci vorba despre ele, copiii t`i nu vor avea motive s`-[i formeze o p`rere negativ` referitoare la aceste tr`s`turi. S-ar putea ca ei s` le mo[teneasc`. Tot ceea ce spui acum despre tine va avea ecou \n urechile lor peste 20 sau 30 de ani. TOT CEEA CE SPUI ACUM DESPRE TINE VA AVEA ECOU |N URECHILE LOR PESTE 20 SAU 30 DE ANI. 120 S` presupunem acum c` tat`l colegului meu ar fi fost mndru de p`rul s`u c`runt (sau cel pu]in ar fi pretins c` e mndru). S` presupunem c` ar fi glumit cu fiul lui: Eu cred c` m` face s` ar`t mult mai distins, tu ce zici? Colegul meu ar fi avut o cu totul alt` impresie despre sine cnd ar fi \nc`run]it la rndul lui. Nu ar trebui s` ne critic`m unul pe cel`lalt \n fa]a copiilor (da, a[a e, nici atunci cnd copiii nu sunt prin preajm`), pentru c`, evident, se aplic` acela[i principiu. Nu-]i tachina partenerul pentru c` poart` ochelari, nu-i spune cheliu]` , nici m`car cu afec]iune, nu-l critica pentru c` s-a \ngr`[at. |]i programezi copiii subliminal [i nu vei descoperi r`ul pe care l-ai f`cut dect cnd va fi prea trziu. Nu-i vei convinge cnd vei schimba placa peste 30 de ani: Oh, dragule, dar nu m` refeream la tine. Tu ar`]i mult mai bine chel dect mine. Dac` [tii c` e foarte probabil ca pu[tii t`i s` mo[teneasc` o anumit` tr`s`tur`, ai face bine s` le-o prezin]i \ntr-o lumin` favorabil`. Spune-i partenerului ct de intelectual \l fac s` arate ochelarii sau scoate \n fa]` avantajele pe care le are o femeie \nalt`, \n loc s` subliniezi dezavantajele. Nu [tii niciodat`, s-ar putea s` te convingi [i pe tine \nsu]i. 121 REGULA 50 Nu \ncerca s` ai un copil perfect Regula 2 era despre tine, care nu e[ti perfect. Ei bine, acum e

rndul copilului t`u. Dac` \ncerci s` cre[ti un copil perfect, vei e[ua lamentabil. |n plus, \]i vei supune copilul unei presiuni incorecte [i, a[a cum noi, P`rin]ii, [tim deja, este foarte u[or s` supui copilul unei prea mari presiuni, [i acesta este un Lucru R`u. |n orice caz, cine vrea un copil perfect? De fapt, ca s` fim mai concre]i, ce este un copil perfect? Nu-mi pot imagina a[a ceva. To]i copiii \ntlni]i care se comportau impecabil care nu f`ceau niciodat` vreo gre[eal`, care se chinuiau permanent s`-[i mul]umeasc` p`rin]ii [i profesorii, \nv`]au din greu la [coal` [i aveau \ntotdeauna lec]iile gata la timp erau \ngrozitor de plictisitori [i lipsi]i de personalitat e. Copiii care mi-au pl`cut cel mai mult, care aveau personalit`]i calde [i puternice aveau [i defecte cu nemiluita. Fie aveau tendin]a de a fi exagerat de pozna[i, fie se \nfuriau cam repede cnd erau sco[i din pepeni, ori aveau un sim] al umorului care uneori mergea cam prea departe, sau o \nclina]ie c`tre lene (pe care, \n general, o compensau cu [arm). Am cunoscut nenum`ra]i copii fabulo[i de-a lungul timpului, care au devenit adul]i nemaipomeni]i, dar cu mna pe inim` pot spune c` absolut niciunul dintre ei nu era perfect. Slav` Cerului! 122 Nu a[tepta de la copii s` fie mini-adul]i. Ei trebuie s` aib` toate acele imperfec]iuni pe care cre[terea [i dezvoltarea sunt menite s` le elimine. Dac` ar fi perfec]i la 10 ani, ai putea s`-i expediezi s` fie bancheri. Dar ai z`d`rnici scopul urm`torilor c]iva ani. Copil`ria este pentru a fi copil [i, personal, cred c` pu[tii se descurc` cel mai bine atunci cnd nu dispar chiar toate acele imperfec]iuni despre care am vorbit un pic mai sus. Cine \[i dore[te un copil adult care n-are niciodat` o sclipire juc`u[` \n ochi sau un strop de \nfl`c`rare, sau un sim] cam stupid al umorului, sau un pic de sim] s`lbatic al aventurii r`mas \n el? Unicul tip de copil pe care merit` s`-]i propui s`-l cre[ti este copilul care este capabil s`-[i dezvolte propria personalitate cu siguran]` de sine [i care \n]elege c` nu trebuie s` r`neasc` al]i oameni \n tot acest timp. ~sta e cel mai bun lucru posibil. M` bucur s` spun c` \n aceast` categorie intr` o gr`mad` de copii. {i sunt sigur c` niciunul dintre ei nu e perfect. COPIII CARE MI-AU PL~CUT CEL MAI MULT, CARE AVEAU PERSONALIT~}I CALDE {I PUTERNICE AVEAU {I DEFECTE CU NEMILUITA. 123 REGULI PENTRU FRA}I

Dac` ai mai mult de un copil, ]i-ai dat deja seama singur c` s-au schimbat datele problemei [i c` e nevoie de un set special de Reguli. |l cunosc pe directorul unei [coli de b`ie]i care a fost rugat de un ]`ran din zon`, cu multe decenii \n urm`, s`-i \mprumute unul dintre studen]i pentru a-l ajuta pu]in la ferm`. Directorul a zis c` poate g`si cu siguran]` mai mul]i voluntari dornici s` ajute. Dar ]`ranul a refuzat politicos, spunnd: Un b`iat e un b`iat, doi b`ie]i \nseamn` o jum`tate de b`iat, iar trei b`ie]i \nseamn` niciun b`iat. F`r` \ndoial` c` ar fi spus cam acela[i lucru [i despre fete. Cu ct pui laolalt` mai mul]i copii, cu att e mai dificil s`-i ]ii pe to]i sub control. Nu att din cauza num`rului lor, ct din cauza interac]iunilor dintre ei. A[adar, aceast` sec]iune cuprinde cele mai importante Reguli care s` te scoat` la liman dac` ai doi sau mai mul]i copii. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` toate Regulile se aplic` la fel de bine [i \n cazul fra]ilor vitregi. 127 REGULA 51 D`ruie[te-i unul altuia Cred c` aceasta este cea mai important` Regul` pentru fra]i [i este Regula c`l`uzitoare pentru toate celelalte. A[a c` fii atent. Cel mai important lucru pe care po]i s`-l faci pentru copiii t`i este s` le oferi cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei. Po]i cre[te fra]i \n multe feluri \i po]i separa \n mod deliberat sau \i po]i uni. {i dac` scopul t`u este acela de a-i uni, vei avea probabil bucuria de a-i vedea pe copiii t`i fiind cei mai buni prieteni pe via]`. Odat` ce au devenit adul]i, vor avea nevoie de fra]ii lor cu care sunt pe picior de egalitate la fel de mult cum vor avea nevoie [i de p`rin]i, dar care, inevitabil, nu le sunt egali (nu c` le-am fi superiori, dar rela]ia nu este [i nici nu ar trebui s` fie echilibrat`; \nainte de a m` contrazice, cite[te Regula 94). |n plus, probabil c` fra]ii le vor fi aproape mult timp dup` ce tu nu vei mai fi. Cunosc familii ai c`ror membri sunt risipi]i prin toat` lumea, dar cnd unul dintre ei are necazuri, fra]ii sunt cei pe care pot conta, chiar dac` sunt la continente distan]`. Dac` asta-]i dore[ti pentru copiii t`i ([i ca P`rinte bine\n]eles c` asta-]i dore[ti), preg`tirea \ncepe acum. Exist` o mul]ime de metode care s` te ajute s`-i une[ti pe copiii t`i. Pentru \nceput, po]i refuza s` \ncurajezi pra ( Chiar dac` sora ta a l`sat robinetul deschis, tu n-ar trebui s-o pr`[ti. A[a ceva nu se face, este un lucru urt. ). Astfel transmi]i un mesaj clar cum c` nu apreciezi faptul c` se poart` urt unul cu cel`lalt. 128 Apoi \i po]i \ncuraja s` se ajute reciproc: Eu nu sunt prea tare

la matematic`, dar sunt sigur c` Sam te poate ajuta la lec]ii. Dac` se poart` frumos \i po]i recompensa pe to]i \n grup fiecare prime[ te o por]ie de trata]ie pentru c` au preg`tit masa \mpreun` sau deoarece cinele a fost scos la plimbare \n fiecare zi s`pt`mna asta. Vorbe[te cu to]i odat`, \n timpul mesei sau \n ma[in`, spune-le tuturor ce se \ntmpl`: Bunica [i bunicul vin la noi weekendul viitor... Pe m`sur` ce cresc, implic`-i pe to]i \n luarea deciziilor referitoare la locul unde ve]i merge \n vacan]` sau la culoarea \n care ve]i zugr`vi baia. Este la fel de important s` te str`duie[ti s` elimini din fa[` orice prilej de rivalitate sau de gelozie \ntre copii. Mai multe despre asta pu]in mai \ncolo, \n special \n Regula 56. {i \nc` un lucru care leag` \ntotdeauna oamenii \ntre ei, fie ei fra]i sau nu: permite-le s` se uneasc` \mpotriva unui du[man comun. Cum ce du[man? Tu, fire[te. Nimic nu leag` fra]ii \ntre ei mai rapid dect posibilitatea de a se plnge \mpreun` de p`rin]ii lor. Orice ne\n]elegeri m`runte dintre ei vor fi date uit`rii [i vor fi \n deplin` \n]elegere unul cu cel`lalt. A[a c` data viitoare cnd iei o decizie cu care niciunul dintre ei nu e de acord, gnde[te-te c` aju]i la pecetluirea unei alian]e care va dura o via]`. NIMIC NU LEAG~ FRA}II |NTRE EI MAI RAPID DECT POSIBILITATEA DE A SE PLNGE |MPREUN~ DE P~RIN}II LOR. 129 REGULA 52 Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) Dac` ai mai mul]i copii, sunetul ciorov`ielilor nu-]i e deloc str`in [i cu excep]ia cazului \n care ai \nceput direct cu gemeni, ai sesizat diferen]a de la unul la doi sau mai mul]i. Unii sunt mai cert`re]i dect al]ii, dar to]i se ciorov`iesc. {i jum`tate din frustrarea ta vine din faptul c`, de obicei, cearta este att de lipsit` de sens. Sau nu e? Conteaz` cu adev`rat al cui este jocul acela? Sau cine are pantofii mai cool? Sau cine iese primul pe u[a din fa]`? (Da, ai mei s-au certat cu ferocitate pe tema asta.) R`spunsul este, evident, nu. Cel pu]in nu pentru tine. Dar conteaz` faptul c` pu[tii no[tri \nva]` s` se certe. De ce? Pentru c` pn` nu vor [ti cum s` se certe corect nu vor \nv`]a cum s` fac` s` nu se certe. {i noi vrem din toat` inima ca ei s` creasc` fiind \n stare s` nu se certe. Ai observat c` adul]ilor care au crescut f`r` fra]i (poate [i tu e[ti singur la p`rin]i) le e mai dificil s` fac` fa]` conflictelor? Trebuie s` lupte cu tendin]a de a fi prea agresivi sau, \n extrema cealalt`, prea timizi, \n timp ce majoritatea diploma]ilor naturali pe care i-am \ntlnit au crescut cu fra]i sau surori.

Singurul mod de a \nv`]a despre diploma]ie, compromis [i toate celelalte abilit`]ii similare la care copiii mici ([i mult prea mul]i adul]i) nu sunt prea buni este cearta. Da, ciorov`iala te \nva]` cum 130 po]i [i cum nu po]i s`-i determini pe ceilal]i s` coopereze cu tine. |n timp, copilul \nva]` c` fratele lui devine mult mai pu]in \ndatoritor dac`-i d` un pumn \n fa]` sau c` sora sa nu-l las` s` intre \n camera ei dect dac` [i el, la rndul lui, o las` s` intre \n camera lui. Este mult mai greu s` \nve]e toate astea exersnd cu prietenii, pentru c` exist` riscul s` r`mn` curnd f`r` prieteni. Fra]ii, pe de alt` parte, nu pot spune: Dac` nu te joci cu mine n-o s` mai fiu fratele t`u. Ei iart` la nesfr[it, fie [i numai pentru c` n-au de ales. CIOROV~IALA TE |NVA}~ CUM PO}I {I CUM NU PO}I S~-I DETERMINI PE CEILAL}I S~ COOPEREZE CU TINE. Certurile dintre fra]i sunt deseori lupte pentru putere. Ele stabilesc ierarhia (statutul) sau cine ce spa]iu de]ine (teritoriul), sau cui \i este permis s` ia propriile decizii (independen]a). Tu trebuie s` adop]i o politic` de neinterven]ie \n aceste probleme de baz` (chiar dac` trimi]i trupe speciale de men]inere a p`cii atunci cnd izbucnesc violen]ele), deoarece nu po]i schimba caracterul inerent al copiilor \ncercnd s`-l faci corect. Uit`-te \n Balcani, \n Orientul Mijlociu, \n Vietnam pur [i simplu nu merge s` \ncerci s` faci tu alegerile \n locul lor. {i mam```, cum pot uneori copiii s` par` a aduce la fel de multe necazuri ca na]iunile aflate \n r`zboi... A[a c` data viitoare cnd copiii t`i se vor certa (nicio grij`, nu cred s` ai prea mult de a[teptat), apreciaz` situa]ia. Of, bine, \]i cer prea mult, dar m`car nu-]i imagina c` ai gre[it undeva sau c` ar trebui s`-i opre[ti din ciorov`ial`. Pentru c`, de fapt, ei nu se ceart`, ci \nva]` abilit`]i esen]iale pentru via]`. 131 REGULA 53 |nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele Ai sc`pat ieftin cu Regula trecut`. Nimic de f`cut dect s` te retragi [i s` te relaxezi. Asta este pu]in mai dificil`, dar reprezint` o continuare esen]ial` a Regulii 52. Odat` ce ai acceptat faptul c` cearta e un r`u necesar parte a lec]iei despre compromis [i cooperare , va trebui s` accep]i [i c` nu func]ioneaz` dect dac`-i la[i pe copii s` continue. Altfel nu vor \nv`]a dect c` dac` url` suficient de tare sau lovesc suficient de puternic, va ap`rea un adult care va rezolva problema pentru ei. Vor fi foarte dezam`gi]i atunci cnd vor p`r`si c`minul [i nu se va mai ivi ca prin minune un adult care s` le aplaneze conflictele.

ODAT~ CE AI ACCEPTAT FAPTUL C~ CEARTA E UN R~U NECESAR, VA TREBUI S~ ACCEP}I {I C~ NU FUNC}IONEAZ~ DECT DAC~-I LA{I PE COPII S~ SE DESCURCE SINGURI. 132 Din p`cate, o mul]ime de copii cresc astfel. Cu mul]i ani \n urm` am fost la un seminar unde unui grup de manageri li s-a cerut s` construiasc` un turn din c`r`mizi avnd forme care mai de care mai ciudate. M-am speriat v`znd ct de repede s-a transformat totul \ntr-un concurs de ]ipete. Ironic, cnd te gnde[ti c` ideea era s` descopere ct de bine pot coopera... Nu conta absolut deloc dac` turnul st`tea \n picioare sau nu. Nu, nu exist` o alt` solu]ie: dac` vrei ca pu[tii t`i s` creasc` fiind \n stare s` reu[easc` la astfel de exerci]ii, ca s` nu mai vorbim de succesul \n via]` \n general, va trebui s`-]i mu[ti limba [i s` te obi[nuie[ti cu zgomotul [i cu certurile. Partea amuzant` e c`, taman cnd te vei obi[nui, majoritatea certurilor vor fi rezolvate f`r` tine. Bine\n]eles, cu to]ii avem zile \n care nu avem r`bdarea sau timpul de a a[tepta ca pu[tii s`-[i rezolve singuri disputele. |n astfel de cazuri, fii creativ [i \ncearc` s` intervii f`r` a le r`pi [ansa de a g`si propria lor solu]ie. De exemplu, le po]i lua juc`ria pentru care se lupt` sau po]i \nchide computerul, sau televizorul, spunndu-le: V-o dau \napoi/\l deschid atunci cnd amndoi (sau voi to]i) c`de]i de acord asupra unei solu]ii. Cunosc un cuplu care folose[te un truc magistral. Merge foarte bine \n cazul lor mai ales pentru c` au numai b`ie]i (sunt \ngrozitor de competitivi). Organizeaz` ceea ce ei numesc concursul cinstei . Solu]ia e foarte bun` \n special \n acele cazuri \n care nu po]i spera s` afli cine a pornit cearta. Spui: O s` organiz`m un concurs ca s` vedem cine este cel mai cinstit. ({tii, `sta e momentul \n care b`ie]ii cad \n plas` de fiecare dat`.) Apoi \i \ntrebi pe rnd: Tu ce ai f`cut [i n-ar fi trebuit s` faci? Regula e c` nu se pot referi la ceea ce a f`cut (chipurile) cel`lalt. Copiii m`rturisesc tot soiul de lucruri [i 133 solicit` s` fie luate \n considerare \nc` 137 de ofense adresate celorlal] i, doar pentru a avea [ansa de a c[tiga concursul. La sfr[itul confesiunii \i rogi pe to]i s`-[i cear` iertare pentru lucrurile pe care le-au recunoscut, apoi le dai drumul. Concursul \i ajut` s` \n]eleag` c` e nevoie de cel pu]in doi pentru o ceart` unde mai pui c` te face s` te sim]i [i tu bine. 134 REGULA 54

Lucra]i ca o echip` Nu e vorba despre tine [i partenerul t`u, de[i evident c` [i voi trebuie s` lucra]i ca o echip`. Dar suntem la sec]iunea despre fra]i, iar aceast` Regul` este despre a face \ntreaga familie s` lucreze ca o echip`. Este unul dintre lucrurile care te ajut` s` le oferi copiilor cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei. Lucrul ca o echip` poate \nsemna s` lucra]i \mpreun`, cot la cot, sau poate \nsemna s` ave]i fiecare de \ndeplinit cte o sarcin` pentru ca \n final s` ob]ine]i cu to]ii rezultatul dorit. Nu conteaz` ce variant` alegi atta timp ct copiii [tiu c` este un efort de echip`. |n casa noastr` exist` o regul` potrivit c`reia la sfr[itul mesei toat` lumea trebuie s` participe la strns [i la cur`]at pn` cnd buc`t`ria e lun`. Abia atunci ne oprim cu to]ii. Copiii s-au obi[nuit [i se implic` \mpreun`. Unul pune farfuriile [i tacmurile \n ma[ina de sp`lat vase, \n timp ce altul pune untul la frigider sau pune resturile la co[, sau \n vasul cinelui. Fiind o corvoad` \mp`r]it` (nici adul]ii nu sunt scuti]i), cu ct fiecare dintre noi \[i face treaba mai repede, cu att c[tig`m cu to]ii, iar copiii simt acest lucru pe pielea lor. Deseori \[i spun unul altuia: Uite, fac eu asta \n timp ce tu stivuie[ti vasele , pentru c` \[i dau seama c` este [i \n interesul lor. |n activit`]ile voastre de zi cu zi vei descoperi o mul]ime de [anse de a exploata munca \n echip`. Sigur c` ai putea s`-i \ns`rcinezi pe copii s` cure]e pe rnd buc`t`ria, dar astfel ai pierde oportunitatea ca ei s` lucreze ca o echip`. 135 Am \nv`]at de la ni[te prieteni de-ai no[tri un alt exerci]iu bun de echip`. Cnd se duc la plaj`, copiii ajut` la adunarea tuturor lucrurilor pe care trebuie s` le ia cu ei. Unul aduce prosoapele, cel`lalt pl`cile de surf, altul \ncrope[te un co[ de picnic pentru prnz. Cu to]ii fac treburi separate, dar sunt con[tien]i de faptul c` trag \mpreun` la aceea[i c`ru]`, [i anume \ncearc` s` ajung` la plaj` ct mai repede cu putin]`. Crizele sunt de departe cele mai bune oportunit`]i pentru consolidarea echipei; [i cu ct reu[e[ti s` faci lucrul \n echip` mai distractiv, cu att mai bine. Cnd eram mic, aveam o conduct` de scurgere care se rev`rsa o dat` la un an sau doi, cnd era vreo ploaie toren]ial`, [i care amenin]a s` inunde garajul (unde ]ineam tot felul de chestii care nu trebuiau s` se ude, cum ar fi congelatorul). Imediat ce ne d`deam seama ce se \ntmpl`, ne \mbulzeam afar` \n ploaie, deseori \n pijamale, peste care aruncam haine de ploaie [i cizme de cauciuc, \narma]i cu m`turi pentru a da afar` apa de la intrarea garajului, \n timp ce unul dintre noi scotea frunzele uscate din conducta de scurgere. Munceam \mpreun` cam o jum`tate de or`, de obicei rznd cu poft`, dup` care alergam \napoi \n cas` [i ne pr`bu[eam pe canapea cu cte o can` de ciocolat` fierbinte. De[i nu eram att de sentimentali \nct s` admitem lucrul acesta, eram cu to]ii mul]umi]i de puternicul spirit de echip` de care d`dusem dovad`. CRIZELE SUNT DE DEPARTE CELE MAI BUNE OPORTUNIT~}I PENTRU

CONSOLIDAREA ECHIPEI. 136 REGULA 55 Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt Orice p`rinte cu un singur copil [tie c` aceasta poate fi o munc` tare dificil`. Trebuie s` fii persoana care-l distreaz`, cel mai bun prieten [i tovar`[ de joac` [i \n acela[i timp p`rintele lui, pentru c` de cele mai multe ori nu exist` altcineva prin preajm` care s` ocupe toate aceste func]ii. Din momentul \n care ai mai mul]i copii, ei pot juca aceste roluri unul pentru cel`lalt, l`sndu-te pe tine liber s`-]i vezi de treaba ta de a fi p`rinte ([i poate-poate s` cite[ti din cnd \n cnd ziarul cu picioarele pe mas`). Nu, nu te eschivezi dac` procedezi astfel. Dimpotriv`. Este mult mai bine pentru copiii t`i s` se distreze unul pe cel`lalt dect ca tu s`-i distrezi tot timpul. Bine\n]eles, asta nu \nseamn` c` n-o s` te mai joci niciodat` cu ei. Dar cnd tu te joci cu ei, vii \n general cu mai multe idei sau m`car le ghidezi ideile. {i dac` nu faci asta, atunci \i la[i s` fac` ce vor ei f`r` s` \nve]e s` fac` compromisuri. Vezi, oricum ai lua-o, tot nu c[tigi. Pe de alt` parte, fra]ii se pot juca \mpreun` pe picior de egalitate. Sigur, unul dintre ei va fi dominant, iar cel`lalt va ceda mai des 137 (cu ct sunt mai mul]i fra]i, cu att mai complicate devin interac]iunile), dar trebuie s`-i la[i \n pace. Nu le po]i schimba caracterul [i, \n plus, vei descoperi probabil, atunci cnd \n sfr[it vor fi mari, c` cel care ceda \ntotdeauna este un mai bun diplomat [i un mai bun juc`tor de echip`. A[a c` rezist` tenta]iei de a interveni pentru a echilibra balan]a. E treaba lor [i o vor rezolva \n felul lor, cu certuri [i tot dichisul. E TREABA LOR {I O VOR REZOLVA |N FELUL LOR, CU CERTURI {I TOT DICHISUL. Poate ai un copil care vrea s` se joace cu fratele lui, \n timp ce acesta vrea doar s` fie l`sat \n pace. Trecnd peste prima solu]ie care-mi vine \n minte, aceea de a avea un al treilea copil care s` rezolve problema (ceea ce chiar s-ar \ntmpla, dac` diferen]a de vrst` n-ar fi prea mare), aceasta este \nc` o situa]ie \n care trebuie s`-i la[i s`-[i rezolve singuraticul va singuri disputa. Vor sfr[i printr-un compromis deveni un pic mai sociabil, iar mondenul va \nv`]a s` se simt` bine [i singur. Nu cred c` iese cineva \n pierdere, nu-i a[a?

Deci nu te sim]i vinovat pentru cea[ca aceea de ceai [i pentru ziarul citit cu picioarele pe mas`*, c`ci astfel faci ce-i mai bine pentru copiii t`i te retragi [i-i la[i s` se distreze unul pe altul. * {tiu, [tiu, mai ai un morman de rufe de c`lcat \nainte de cea[ca de ceai, plus buc`t`ria de cur`]at, de dat cu aspiratorul, de g`tit dou` feluri de mncare... 138 REGULA 56 Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt Cunosc un cuplu care are doi copii unul (a[a cum se \ntmpl` deseori) se poart` aproape \ntotdeauna frumos, iar cel`lalt este mai mult neastmp`rat. Pn` \ntr-un punct este [i vina p`rin]ilor. De ce? Pentru c` tot timpul \i spun celui neastmp`rat:* De ce nu po]i [i tu s` te por]i la fel de frumos ca sora ta? [i dac` asta nu e o crp` ro[ie agitat` \n fa]a unui taur, nu [tiu ce este. Copiii t`i nu au cum s` dezvolte o rela]ie frumoas` dac` permi]i ca \ntre ei s` se instaleze rivalit`]ile [i gelozia. A[a c` niciodat` nu-i spune unuia c` \l consideri pe cel`lalt mai bun la sport, mai de[tept, mai haios sau mai talentat. Nu, asta nu \nseamn` s` pretinzi c` sunt exact la fel de buni \n toate. Ar fi prostesc. Dar nu e cazul s` subliniezi diferen]ele la care poate c` ei nici nu s-au gndit [i nu trebuie s` comentezi niciuna dintre abilit`]ile lor \n rela]ie cu ale celuilalt. Acesta este punctul critic. |i spui copilului: Chiar ai talent la desen , f`r` s`-i spui: E[ti mai talentat la desen dect fratele t`u. * Corect, ai dreptate, tocmai am \nc`lcat Regula 35. Dar copilul nu asculta. 139 La urma urmelor, de ce s` te iei de s`racul frate-s`u? Faptul c` unul are mai mult talent dect cel`lalt n-are nicio relevan]`, \ns` d` impresia c`-]i vezi copiii mai degrab` la pachet dect ca indivizi de sine st`t`tori. Iar \n cazul `sta, fratele mai pu]in talentat r`mne cu impresia c` el e umplutura din pachet. Vom vedea la Regula 60 c` poate fi un lucru bun s` le spui copiilor la ce sunt buni. Acum \ncerc s` spun doar c` n-ar trebui s` le tratezi talentele [i sl`biciunile izolat de cele ale fra]ilor lor. Pn` la urm`, nu conteaz` c` g`tesc, cnt`, socotesc, preiau mesaje telefonice, vorbesc franceza, spun glume, \[i perie p`rul sau orice altceva mai bine sau mai prost dect fra]ii lor. Tot ceea ce conteaz` este c` pot s-o fac`. Sigur, copiii s-ar putea s` nu priveasc` lucrurile \n felul `sta. B`ie]ii sunt, de obicei, mai competitivi, dar [i fetele pot oferi la rndul lor o concuren]` serioas`. Probabil c` pu[tii te vor bate la cap cu \nteb`ri gen: Desenul meu e mai frumos dect al ei, nu-i a[a? sau: Nu-i a[a c` eu alerg mai repede dect el? Ei, ce-o s` le r`spunzi?

Ca r`spuns o s` faci ceea ce ai promis cnd erai copil c` nu vei face niciodat` cnd vei fi mare, [i anume \i vei duce cu vorba. De exemplu: E greu de spus. Ai desenat superb copacii `[tia. Modelul frunzelor e minunat. Pe de alt` parte, ea a folosit culori tare frumoase. Sau: P`i tu e[ti cu doi ani mai mare, normal c` alergi mai repede. 140 REGULA 57 Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite |n general vorbind, nu consider aceast` carte ca fiind una care s` strneasc` controverse. Nu `sta e obiectivul meu eu \ncerc doar s` atrag aten]ia asupra ctorva principii-cheie, majoritatea de bunsim], de altfel. Doar c` probabil vor fi mai u[or de urm`rit odat` ce au fost formulate \n cuvinte, plus c` la unele poate nici nu te-ai gndit \n mod con[tient pn` acum. Cum am mai spus la \nceputul c`r]ii nu e o revela]ie. E doar un instrument care s` te ajute s`-]i aminte[ti ce e important. Dar am o b`nuial` c`, dac` cineva vrea s` m` contrazic`, asta este Regula pe care o va contesta. Pare s` contrazic` Regulile 24, 33, 54 [i, probabil, alte cteva la care n-am ajuns \nc`. Dar e doar o p`rere. Regula 12 era despre a-]i adapta a[tept`rile cu privire la copiii t`i la realitatea caracterului lor individual. Aceast` Regul` merge un pas mai departe uneori trebuie s` ai reguli diferite pentru fiecare dintre copiii t`i. Copiii t`i nu sunt identici unul cu cel`lalt [i de aceea cred c` o abordare gen m`sur`-unic`-ce-se-potrive[te-oricui nu e corect`. Sigur c` pu[tii t`i ar putea crede c` sunt dezavantaja]i, a[a c` unele reguli chiar trebuie s` se aplice oricui. Po]i s` le nume[ti regulile 141 casei sau ceva de genul `sta. E ct se poate de corect ca to]i s` mearg` la culcare la ora stabilit` sau s` fac` ordine \n buc`t`rie dup` mas`. Dar alte reguli vor trebui adaptate la personalitatea fiec`rui copil. O s` fiu sincer cu tine. Cnd mi-am \nceput cariera de p`rinte, m` gndeam c` nu e drept s` \ncalc regulile pentru un copil [i s` le respect pentru cel`lalt. Mi se p`rea evident c` trebuie s` ai acelea[i reguli pentru toat` lumea. Apoi copiii mei au \nceput s` creasc`. {i am realizat c` unele reguli solicitau mult mai mult un copil dect pe cel`lalt. Iat` un exemplu. Unul dintre fiii mei este dezordonat aproape de patologic. Este dezordonat la scar` industrial`.* El habar n-are c` e dezordonat, fiindc` are o maladie ciudat` care-l face incapabil s` vad` haosul din jurul lui. S`-i ceri lui s` fac` ordine nu e deloc acela[i lucru cu a le cere fra]ilor lui s` fac` ordine. El ar trebui s` se str`duiasc` de 20 de ori

mai mult pentru c` a) nu percepe dezordinea, b) nu \n]elege de ce ar fi asta o problem` (pe el nu-l deranjeaz`) [i c) i-ar lua cteva ore pe zi. A[adar, aplicarea aceleia[i reguli pentru to]i fra]ii ar fi teribil de nedreapt` pentru el. Bine\n]eles, nu scap` a[a u[or. Dar ne mul]umim cu mai pu]in dect \n cazul celorlal]i. Trebuie [i el s` fac` ceva ordine, iar noi \i d`m o mn` de ajutor dac`-l vedem c` se str`duie[te. Oricum, pe m`sur` ce cre[te, preia din ce \n ce mai mult r`spunderea ordinii din jurul lui. Acest fiu, trebuie s` spun, are o foarte bun` putere de concentrare; nu i se pare deloc dificil s` stea pe scaun [i s` lucreze la tema pentru acas` o jum`tate de or` f`r` pauz`. * Mda, iar`[i Regula 35. Dar nu spun care fiu. 142 |ns` unuia dintre fra]ii s`i (foarte ordonat) \i e greu s` lucreze \n etape mai lungi de 10 minute, a[a c` el are voie s` se \ntind` cu temele pe tot weekendul, \n sesiuni mai scurte. Cu alte cuvinte, uneori acelea[i reguli pentru toat` lumea reprezint` singura abordare corect`, dar sunt momente cnd aceast` abordare este nedreapt` [i tu trebuie s` cau]i aceste momente. Important este ct de mult ceri de la fiecare copil. IMPORTANT ESTE CT DE MULT CERI DE LA FIECARE COPIL. 143 REGULA 58 Nu trebuie s` ai un favorit S` admi]i c` ai un copil favorit este unul dintre cele mai mari tabuuri. O mul]ime de oameni \]i vor spune categoric: |n niciun caz nu trebuie s` ai un copil favorit. Da, sunt sigur c` a[a ar fi dr`gu], dar ce te faci dac` nu reu[e[ti s` te \mpotrive[ti? Unii p`rin]i n-au nicio problem` \n sensul `sta. A[a sunt ei, nu l-ar putea favoriza pe unul dintre copii nici dac` ar \ncerca. Al]ii, \n schimb, nu se pot \mpotrivi s` aib` o preferin]` [i dac` ar spune c` nu au un favorit, ar min]i. Dac` [i tu faci parte dintre ace[tia din urm`, solu]ia este, f`r` urm` de \ndoial`, minciuna. |n nicio circumstan]` nu ai voie s` dezv` lui nim`nui care este copilul t`u favorit, poate cu excep]ia partenerului. |mi amintesc c` bunica mi-a spus odat` c` sunt nepotul favorit al m`tu[ii mele. Bine\n]eles c` eu m-am luminat tot, dar faptul c` bunica mi-a spus acest secret n-a fost \n ordine. Vezi, nu te po]i baza pe faptul c` oamenii nu vor spune ceva \ntr-un moment de sl`biciune.

{tiu un p`rinte care-mi spune c` nu se poate ab]ine s` aib` un copil favorit, dar c` preferatul nu e tot timpul acela[i. To]i copiii lui au fost favori]i de-a lungul timpului [i \nc` mai fac cu schimbul pentru postul de favorit, f`r` ca ei s-o [tie. P`rintele \mi spune c`, de fapt, \i iube[te \n mod egal. Doar c` deseori unul \i place mai mult. 144 A[adar, ce po]i face dac` ai un copil favorit (\n afar` de a min]i)? Ei bine, pentru \nceput po]i s` te gnde[ti dac` \l iube[ti mai mult sau dac` doar \l placi mai mult. Poate c` te sim]i mai apropiat de el, ceea ce nu e acela[i lucru cu a-l iubi mai mult. Poate c` de fapt \]i iube[ ti copiii \n mod egal, dar pn` acum nu ]i-ai dat seama. Pentru unii va fi suficient, dar nu pentru to]i. Dac` sim]i totu[i c` \l iube[ti mai mult pe unul dintre copii, trebuie s` lucrezi la rela]ia ta cu cel`lalt/ceilal]i. Caut` \n mod con[tient calit`]ile pe care le-ai putea iubi la ei, petrece mai mult timp cu ei, g`se[te un interes comun [i f`-]i timp s` v` ocupa]i \mpreun` de el trenule]e, pescuit, cump`r`turi, filme de groaz` (aici vorbim despre copiii mai mari, evident), plimb`ri, mncare, cai, fotbal, ce-o fi. Apropo, copiii sunt \n permanent` c`utare de indicii care s` le arate cine este favoritul t`u. S-ar putea s` te \ntrebe direct [i chiar dac` din r`spunsul t`u nu r`zbate nici cea mai mic` aluzie cu privire la vreun preferat, \]i pot r`st`lm`ci inten]ionat spusele doar pentru a scoate de la tine aceast` pre]ioas` informa]ie. |n general, dac` fiecare te acuz` c`-l preferi pe cel`lalt, probabil c` te descurci bine. Dac` \ns` to]i cred c` ai acela[i favorit indiferent dac` e adev`rat sau nu trebuie s` te \ngrijorezi cu privire la semnalele pe care le transmi]i copiilor. |N NICIO CIRCUMSTAN}~ NU AI VOIE S~ DEZV~LUI NIM~NUI CARE ESTE COPILUL T~U FAVORIT. 145 REGULA 59 F` combina]ii [i permut`ri Aceast` Regul` te ajut` s` consolidezi att rela]iile tale cu copiii, ct [i rela]iile dintre ei. De asemenea, e de mare ajutor, atunci cnd e[ti \n pericol s` ai un copil favorit, s` respingi anumite calit`]i la copiii t`i sau s` sim]i c` n-ai prea multe \n comun cu ei. Multe familii tradi]ionale (\n special familiile de tip doi p`rin]i + doi copii) au tendin]a de a petrece mult timp \mpreun`. Poate \n timpul s`pt`mnii unul dintre p`rin]i nu lucreaz`, poate \n weekenduri ies cu to]ii la ]ar` sau la munte. Cunosc multe astfel de familii [i, \n general, acesta este recunoscut ca a fi un lucru bun. Ei bine, da... [i nu. Ce e prea mult stric`. E important s` te asiguri

c` petrece]i timp \n ct mai multe permut`ri [i combina]ii posibile: . Asigur`-te c` fiecare copil petrece suficient timp singur cu fiecare p`rinte . Ambii/to]i copiii \[i petrec timpul cu unul dintre p`rin]i (cnd unul, cnd altul) . Unul dintre copii st` cu ambii p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ ceilal]i sunt \n alt` parte . |n cazul familiilor cu trei sau mai mul]i copii, doi copii pot petrece timp cu unul dintre p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ceilal]i copii merg cu p`rintele num`rul doi. Nu v` \mp`r]i]i mereu \n acela[i fel. 146 Procednd astfel ai ocazia s` dezvol]i rela]ii speciale cu fiecare dintre copii. Poate Copilul 1 g`te[te cu un p`rinte [i merge la plimbare cu cel`lalt. |n timp ce Copilul 2 cite[te cu un p`rinte [i se joac` \n parc cu cel`lalt. Dac` fiecare copil are propriul lui lucru special pe care-l face singur cu fiecare p`rinte, cu to]ii se vor sim]i cu adev`rat deosebi]i. ASIGUR~-TE C~ PETRECI TIMP |N CT MAI MULTE PERMUT~RI {I COMBINA}II POSIBILE. Sistemul este \n special valoros dac` \n familia ta exist` copii sau fra]i vitregi. Aceast` abordare \i d` fiec`ruia [ansa de a dezvolta rela]ii individuale cu ceilal]i, \n loc s`-[i vad` p`rintele vitreg, de exemplu, numai cnd fra]ii [i surorile lui vitrege sunt [i ei de fa]`. Dac` e[ti p`rinte unic, bine\n]eles c` este mai dificil.* Dar, totu[i, merit` s` valorifici fiecare oportunitate de a l`sa pe altcineva cu unul sau cu unii dintre copii \n timp ce tu \]i petreci timpul cu cel`lalt. {i atunci cnd e[ti singur cu unul dintre copii poate c` ceilal]i sunt cu prietenii sau la o petrecere f` ceva special cu el \n loc s` faci doar treab` \n gospod`rie, bucurndu-te c` sunt mai pu]ine certuri ca zgomot de fond. * Sau dac` ai 12 copii, \mi imaginez. Dar \n cazul `sta probabil c` oricum n-ai g`sit timp s` cite[ti aceast` carte. 147 REGULA 60 G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil Regula 42 a fost despre a te asigura c` pu[tiul t`u [tie la ce este bun. Acest lucru este esen]ial, mai ales cnd ai mai mul]i copii. Un lucru \]i pot garanta: fra]ii pot avea puncte forte diferite. Talentele [i voca]iile sunt deseori mo[tenite \n familie. S-ar putea foarte bine ca, dac` unul dintre copiii t`i are talent la

muzic` sau este deosebit de atletic sau are un sim] artistic foarte dezvoltat, sau aptitudini deosebite pentru studiu, la fel s` fie [i fra]ii lui. Dar chiar [i a[a, poate fi dificil s` fii un chitarist a c`rui sor` mai mare este un chitarist mai avansat. Poate copilul t`u mai mic simte c` ar avea mai mult succes ca violoncelist sau ca pianist. Trebuie s` \ncurajezi aceste mici diferen]e, astfel \nct fiecare s` poat` str`luci. Oricum, abia cnd vine vorba despre personalitate se arat` marile diferen]e. |n ciuda genelor lor, fra]ii pot avea puncte forte complet diferite [i tu trebuie s` \ncurajezi aceste diferen]e (f`r` a ignora Regula 56: Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt). Pe m`sur` ce cresc, copiii t`i vor avea nevoie s` se dezvolte separat de fra]ii lor pentru a-[i g`si propria individualitate. Ei nu vor s` creasc` fiind o copie la indigo a fra]ilor sau surorilor lor, ci vor s` fie ei \n[i[i. Tu \i po]i ajut a \ncurajndu-l pe fiecare \n parte s` aib` propriile lui puncte forte. 148 Acest lucru este valabil \n special pentru fra]ii mai mici, care deseori se lupt` ani \ntregi pentru a fi mai buni la ceva dect fra]ii lor mai mari. Oricum, e mai u[or pentru ei s` aib` calit`]i legate de caracter dect calit`]i legate de abilit`]i. Cu alte cuvinte, e mai u[or s` fii cel mai curajos cnd ai 3 ani dect s` fii cel mai bun la dictare. Sau f`r` a-i compara unul cu altul asigur`-te c` pu[tiul t`u de 3 ani [tie c` este cu adev`rat curajos sau bun, sau c` are o memorie excelent` (unul dintre ai mei obi[nuia s`-mi reaminteasc` \ntreaga list` de cump`r`turi la 3 ani, cu condi]ia ca lista s` nu fi fost prea lung` avea o memorie deosebit` pentru genul acesta de lucruri). |ncrederea copilului t`u [i sentimentul c` joac` un rol important \n familie cresc dac` el [tie c` are reale puncte forte \n cadrul echipei. A[adar, ca P`rinte, trebuie s` descoperi care sunt calit`]ile lui, \n special acele calit`]i de pe urma c`rora beneficiaz` \ntreaga familie fie c` se orienteaz` foarte bine \n excursiile lungi, g`te[te foarte bine, [tie cum s`-i fac` pe to]i ceilal]i s` rd` atunci cnd lucrurile merg prost, rezolv` cu u[urin]` probleme de logic`, aplaneaz` conflicte, r`mne calm \n mijlocul situa]iilor de criz` sau e \n stare s` urmeze instruc]iunile tehnice (\ntotdeauna sunt recunosc`tor pentru asta, eu fiind practic incapabil s` citesc aceste instruc]iuni). O singur` men]iune aici: asigur`-te c` nu-l alegi \ntotdeauna pe unul dintre copii pentru a fi busola/buc`tarul/diplomatul familiei dac` [i altuia i-ar pl`cea rolul respectiv. Dac` tu crezi c` te orientezi bine \n spa]iu, dar fratele t`u este \ntotdeauna cel rugat s` conduc` grupul [i ]ie nu ]i se ofer` nicio [ans` pentru a dovedi c` po]i [i tu s-o faci, asta poate fi destul de demoralizant. A[a c` verific` dac` nu este nimeni trecut cu vederea, pur [i simplu din obi[nuin]` [i f`r` voie. 149 |NCREDEREA COPILULUI T~U CRE{TE ENORM DAC~ {TIE C~ ARE REALE PUNCTE FORTE |N CADRUL ECHIPEI.

150 REGULI PENTRU {COAL~

Fie c`-]i place sau nu, copilul t`u trebuie s` mearg` la [coal`. {i de[i nu este cu tine atunci cnd e la [coal`, atitudinea ta va influen]a enorm felul \n care el se descurc` [i nu m` refer doar la acumularea de cuno[tin]e. Copilul t`u va petrece mai multe ore la [coal` dect cu tine \n timpul semestrelor, cel pu]in ore \n care e treaz (presupunnd c` la [coal` st` treaz). Aceast` parte din via]a lui e deosebit de important` pentru el [i are nevoie s` simt` c` [i pe tine te intereseaz` subiectul, c` te preocup` [i c` te implici, chiar dac` de la distan]`. De pe la 6 ani [i pn` cnd face 16 sau 18 ani, aceste cteva Reguli te vor ajuta [i pe tine, [i pe el/ei s` trece]i mai ferici]i prin cariera de [colar. 153 REGULA 61 {coala nu e acela[i lucru cu educa]ia Cunosc oameni care au terminat [coala la 16 sau la 18 ani [i care nu [tiu nimic ei, poate c` [tiu unde este Burkina Faso [i care e treaba cu abolirea legilor porumbului (pe mine, unul, asta m` dep`[e[te)*. Cu alte cuvinte, informa]ie. Asta \]i ofer` [coala: informa] ie. OK, [i cteva abilit`]i analitice cum ar fi extragerea r`d`cinii p`trate [i gramatica limbii latine, pe care probabil c` le vei folosi foarte pu]in sau deloc. Unele sunt utile, cum ar fi limbile str`ine, dar altele aparent n-au nicio valoare. ASTA |}I OFER~ {COALA: INFORMA}IE. Nu m` \n]elege gre[it, nu critic [coala. |]i pred` s` \nve]i ceea ce reprezint` o abilitate util` pentru tot restul vie]ii tale , dar \i ia 10-12 ani pentru a face asta. {i gnde[te-te la toate lucrurile despre care nu te \nva]` pe parcursul acestor ani formativi. * Legile porumbului au fost taxe vamale create pentru a proteja pre]ul porumbulu i britanic de competi]ia format` de importurile de grne, mai ieftine. Legile poru mbului (valabile \ntre 1815 [i 1846) au sporit profiturile [i puterea politic` asociate cu

de]inerea de p`mnt. 154 Dar [coala te \nva]` s` pierzi [i s` c[tigi , parc` te aud spunnd. Pentru ce e ora de sport? Da, [tiu c` [coala \]i d` ocazia s` exersezi multe lucruri ([i s` nu exersezi multe altele), dar nu te \nva]` cum s` procedezi corect. Te las` s` pierzi urt de fiecare dat`, dac` asta este \nclina]ia ta natural`. |n orice caz, lucrurile pe care copiii t`i le exerseaz` la [coal` sunt acelea[i pe care ar putea s` le exerseze [i \n afara [colii. De fapt, petrecerea timpului printre copii este cea care \i \nva]` ce tip de comportament este [i nu este acceptabil \n societate. Profesorii n-au nicio leg`tur` cu asta. Copiii ar putea \nv`]a acelea[i lucruri \n orice grup de copii printre vecini sau la clubul de fotbal sau \n timpul recrea]iilor. Ce vreau de fapt s` spun este c` a-]i duce copiii la acela[i lucru cu a-i educa. {coala e important`, dar att de important` ca o bun` educa]ie. Treaba [colii (da, indiciul este chiar \n nume), dar r`mne treaba educi. Nu a[tepta de la [coal` s` fac` asta \n locul [coal` nu este nici pe jum`tate este s`-i [coleasc` ta s`-i t`u.

Cunosc copii care au fost educa]i acas`* [i care au devenit mai capabili, mai comple]i [i mai maturi dect copiii care au fost la [coal`. Ceea ce demonstreaz` c` [coala nu este necesar` pentru o bun` educa]ie. Nu te baza pe faptul c` [coala \i va da copilului t`u altceva util \n afar` de informa]ie [i de cteva cuno[tin]e stranii (de exemplu, cum s` cn]i la mandolin` sau cum s` diseci o broasc`). Restul e \n mna ta. * |n Marea Britanie, educarea la domiciliu este o op]iune aleas` de unii p`rin]i ; majoritatea opteaz` totu[i pentru sistemul de \nv`]`mnt clasic, de stat sau pri vat. 155 REGULA 62 {coala vine la pachet Nu exist` [coal` perfect`. {coala la care merg copiii t`i are cteva sute, dac` nu chiar cteva mii de p`rin]i; nu exist` modalitate prin care cu to]ii s` fie de acord cu tot ceea ce face [coala. Dac` fiecare politic` a [colii ar trebui stabilit` printr-o decizie comun` a TUTUROR p`rin]ilor, ace[tia n-ar fi \n stare s` hot`rasc` nici la ce or` s` \nceap` orele diminea]a. A[adar, bine\n]eles c` nu vei fi de acord cu unele lucruri. Cantitatea de teme pentru acas`, severitatea pedepselor sau lipsa lor, uniforma stupid` pe care trebuie s-o poarte, faptul c` sunt obliga]i s` joace fotbal chiar dac` nu le place, faptul c` profesorii sunt prea b`trni, faptul c` profesorii sunt prea tineri, limba str`in` predat`, care este spaniola, \n loc s` fie germana, faptul c` elevii se joac` \n`untru atunci cnd plou`... etc. N-ai ce face. Da, ai putea schimba [coala, dar urm`toarea va

avea exact la fel de multe lucruri care o s` te irite. Doar c` vor fi altele. |n plus, copilul t`u nu poate face nimic. Ceea ce \nseamn` c` dac`-l \ncurajezi s` submineze sistemul, nu reu[e[ti dect s`-i faci mizerabil` \ntreaga via]` de [colar. O s` aib` probleme cu profesorii [i e posibil s` ajung` ]inta glumelor colegilor. Nu, categoric copiii nu au nevoie de mesaje contradictorii de la [coal` [i de acas`. 156 Ceea ce trebuie s` \n]elegi cu privire la orice [coal` este c` vine la pachet . Sunt lucruri care-]i plac la ea [i lucruri care nu-]i plac. Dac` cele care nu-]i plac dep`[esc plusurile, poate c` trebuie s` te gnde[ti s` schimbi [coala dar asta-i alt` problem`. Atta timp ct ai optat pentru o anumit` [coal`, trebuie s` cumperi \ntregul pachet. Asta \nseamn` c` trebuie s` sus]ii [coala, chiar [i lucrurile cu care nu e[ti de acord. Trebuie s`-]i \ncurajezi copilul s`-[i fac` temele, chiar dac` p`rerea ta e c` sunt prea multe. {i trebuie s`-l convingi s` poarte uniforma aceea stupid` sau s` joace hochei sau s`-[i respecte profesorii, chiar dac` ace[tia nu-l respect`. CEEA CE TREBUIE S~ |N}ELEGI CU PRIVIRE LA ORICE {COAL~ ESTE C~ VINE LA PACHET . Poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul te \ntreab` direct: }i se pare corect s` avem attea teme pentru acas`? S`-l min]i? Ei bine, \i po]i spune exact ce ]i-am spus [i eu un pic mai devreme: este vorba despre un pachet [i, atta timp ct e[ti la aceast` [coal`, respec]i toate regulile din pachet. Astfel \]i [i educi copilul (vezi Regula 61), comunicndu-i cum s` se comporte ca parte a unui grup social. A coopera cu sistemul este mai important dect a fi de acord cu el. {i dac` vrei s` m` contrazici, te rog, cite[te urm`toarea Regul` \nainte de a \ncepe s`-mi scrii. 157 REGULA 63 Fii de partea copilului t`u Regula 62 a fost despre sus]inerea [colii, chiar [i atunci cnd nu e[ti de acord cu tot ceea ce presupune ea. Dar nu trebuie s` faci asta necondi]ionat. Da, trebuie s` sus]ii politicile [i sistemul \n general ca fiind partea voastr` din \n]elegere. Dar pot ap`rea probleme ce ]in strict de copilul t`u [i nu po]i l`sa [coala s` se ocupe de ele. Copilul t`u trebuie s` [tie c` e[ti de partea lui. Cnd apar probleme serioase, tu e[ti singurul ap`r`tor al cauzei lui [i uneori are nevoie de un ap`r`tor puternic. Dac` [coala nu face destule pentru a preveni b`t`ile dintre elevi sau dac` nu recunoa[te dislexia copilului sau dac` un anumit profesor \i face pu[tiului t`u via]a amar`,

bine\n]eles c` trebuie s` faci ceva \n sensul `sta. Copilul are nevoie s` [tie c` e[ti lng` el atunci cnd lucrurile \i scap` de sub control. ~sta e rolul p`rin]ilor. Altfel, copilul \n]elege c` tu permi]i ca el s` continue s` sufere. COPILUL ARE NEVOIE S~ {TIE C~ E{TI LNG~ EL ATUNCI CND LUCRURILE |I SCAP~ DE SUB CONTROL. 158 Poate fi dificil, ca adult, s`-]i aminte[ti sentimentul de neputin]` care te \ncerca uneori cnd erai copil. Situa]ii cu care acum ne descurc` m f`r` probleme erau \ngrozitor de descurajante cnd eram copii. Iar dac` acum ]i se pare rezonabil s` supor]i un anumit lucru timp de cteva luni, aminte[te-]i c`, atunci cnd aveai 5 sau chiar 15 ani, ]i se p`reau nesfr[ite cele cteva luni care se \ntindeau \naintea ta. |mi amintesc senza]ia de r`u pe care o aveam \naintea unei lec]ii \n care trebuia s` m`rturisesc c` nu mi-am f`cut tema (din nou). Dac` m-ai pune acum \n fa]a aceluia[i profesor [i el ar \ncerca s` ]ipe la mine a[a cum f`cea atunci, a[ fi suficient de puternic [i a[ avea suficient` \ncredere \n mine \nct s`-l tratez a[a cum m` trata [i el pe mine. Dar atunci nu puteam. Copiii sunt condi]iona]i s` accepte autoritatea profesorului [i efectiv nu au capacitatea sau influen]a necesar` pentru a se lupta cu sistemul. Aici intri tu \n scen`. M` \ntreb dac` e bine c` am folosit cuvntul lupt` \n cadrul acestei Reguli. Pentru c`, bine\n]eles, calea diplomatic` este mai potrivit` dect cea beligerant`, iar eu nu te sf`tuiesc s` dai buzna \n biroul directorului f`cnd solicit`ri furioase. |ntotdeauna e mai eficient s` ar`]i c` \n]elegi [i punctul de vedere al celuilalt, apoi s`-l ghidezi delicat c`tre punctul t`u de vedere. |n aceast` situa]ie, un P`rinte \[i dovede[te cu adev`rat m`iestria. Pentru c`, P`rinte fiind, [tii s` abordezi situa]ia cu grij` pentru a te asigura c` nu pierzi sprijinul directorului \nc` \nainte de a-]i \ncepe pledoaria. Merit` s`-]i atrag aten]ia c` Regula 63 func]ioneaz` mult mai bine dac` respec]i Regula 62. Cu alte cuvinte, dac` [coala te prive[te ca pe un p`rinte care de obicei nu se plnge, vei fi luat mai \n serios atunci cnd vei fi nemul]umit. Dac` ai crcotit [i ai criticat \n continuu de la \nceperea [colii [i pn` \n prezent, reprezentan]ii [colii \]i vor fi pus eticheta de p`rinte din acela [i vor fi mult mai pu]in dispu[i s` te asculte atunci cnd apare ceva cu adev`rat important. 159 REGULA 64 B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase {tiu un pu[ti pe care-l cheam` Nelu [i care \[i ur`[te numele pentru c` rimeaz` cu prea multe, iar colegii lui de clas` au remarcat, \n mod evident, lucrul acesta. Nelu]u, Nelu]u \[i ud` p`tu]u este

una dintre favoritele lor.* Pn` la un punct (patetic, oricum) e destul de amuzant, dar lui Nelu nu i se pare la fel. Pentru p`rin]i e foarte u[or s` ignore astfel de lucruri. Ei \i spun copilului: Nu l`sa ni[te simple cuvinte s` te r`neasc`. P`rin]ii, pe de alt` parte, au mai mult` minte. Sigur c` e mai bine s` fii un pic nec`jit cu ni[te rime nevinovate dect s` fii zilnic lovit pentru a ]i se lua banii de buzunar (acesta fiind nivelul de agresiune despre care vom vorbi \n Regula urm`toare). Dar nu toate batjocurile verbale intr` \n categoria distrac]ie nevinovat` . Unele pot fi foarte dureroase [i d`un`toare pentru copii. Singurul lucru care conteaz` este ce simte copilul t`u. N-are importan]` dac` un copil \i pune porecle sau \ntreaga clas` \l ocole[te. * Bine\n]eles, sunt sigur c` ar fi g`sit alte rime echivalente dac` numele lui a r fi fost Radu sau Marin, sau Drago[. De[i poate nu [i dac` l-ar fi chemat Erasmus sau Quauhtli. Dar atunci ar fi avut o cruce [i mai mare de purtat. 160 Nu conteaz` dac` un pu[ti l-a lovit ieri \n fluierul piciorului sau dac` o band` \l maltrateaz` regulat. Nu conteaz` dac` tu personal alegi s` nume[ti ceea ce i se \ntmpl` b`taie de joc sau luat peste picior sau b`taie. Singurul mod \n care po]i judeca severitatea problemei este s` vezi ct de mult \l afecteaz` pe copilul t`u. {i dac` copilul este r`nit [i sup`rat, trebuie s` faci ceva. Vrei s` faci ceva, evident. Atunci pune mna [i ac]ioneaz`. |n func]ie de circumstan] e, s-ar putea s` vrei s` discu]i cu copilul pentru a vedea cum poate face fa]` situa]iei (vezi Regula 65) sau s-ar putea s` vrei s` vorbe[ti cu un reprezentant al [colii. Sau poate ai un alt as \n mnec` (schimbarea pe cale legal` a numelui lui Nelu mi se pare totu[i un pic cam drastic`). Dar trebuie s`-i ar`]i copilului c`, dac` el ia lucrurile \n serios, atunci [i tu faci la fel. A[ recomanda pruden]` \n abordarea direct` a celorlal]i p`rin]i. Dac` ]i s-ar spune c` pu[tiul t`u a lovit al]i copii, probabil c` te-ai gr`bi s`-i iei (instinctiv) ap`rarea, cel pu]in \n public, indiferent ce i-ai spune dup` aceea \n particular. Majoritatea \ntlnirilor dintre p`rin]i \n astfel de situa]ii se termin` cu sup`rare [i cu pozi]ii mai ferme dect la \nceput. Deci nu \ncerca, dect dac` e[ti foarte sigur c` vei \mbun`t`]i situa]ia \n loc s` o \nr`ut`]e[ti. TREBUIE S~-I AR~}I COPILULUI C~, DAC~ EL IA LUCRURILE |N SERIOS, ATUNCI {I TU FACI LA FEL. 161 REGULA 65 |nva]`-i s` se apere

Nu, nu sugerez c` ar trebui s`-i spui copilului s` pocneasc` \n nas pe oricine \i face zile fripte. Dar b`taia este o parte a naturii umane [i se \ntmpl` \n toate [colile (de[i unele se ocup` mai bine dect altele de aceast` problem`), a[a c` trebuie s` fii preg`tit. Dac` pu[tiul t`u este lovit, am v`zut deja c` trebuie s` ac]ionezi. Eu sunt aici ca s` vorbesc despre Reguli [i nu am suficient spa]iu pentru o carte \ntreag` despre cum s` reac]ionezi \n caz de b`taie, dar s-ar putea ca exact asta s`-]i trebuiasc`.* Deci despre ce este vorba \n aceast` Regul`? Ei bine, dac` pu[tiul t`u se confrunt` sau s-ar putea confrunta cu b`taia, cel mai important lucru pe care-l po]i face este s`-l \nve]i cum s` se comporte pn` nu se ajunge prea departe. {tii de ce sunt copiii lovi]i de c`tre al]i copii? Pentru c` sunt diferi]i. Cercet`rile au demonstrat c` 75% din copii au fost cel pu]in o dat` lua]i peste picior sau lovi]i din cauza aspectului lor. Iar unul din cinci a chiulit sau s-a pref`cut bolnav pentru a evita s` fie batjocorit pe seama felului \n care arat`. Cam \nfrico[`toare cifre, a[a-i? Cele dou` metode tradi]ionale de a te ocupa de problema b`t`ilor \ntre copii sunt la extreme opuse. * Dac` vrei s` aprofundezi subiectul, \]i recomand Ajutor! Sunt b`tut de Dr. Emily Lovegrove, scris` astfel \nct s` o po]i citi [i tu, [i copilul t`u. 162 O [coal` de gndire spune c` ar trebui s`-i spui copilului c` dac` e lovit s` loveasc` [i el. Cu toate acestea, deloc surprinz`tor (de[i s-ar putea ca metoda s` [i func]ioneze), metoda duce mai des la agravarea situa]iei dect la rezolvarea ei. Cel`lalt sfat popular este s` ignori totul [i b`taia se va opri. ~sta e un sfat pe care p`rin]ii \l dau pentru c` ei vor s` fie adev`rat. Dar nu este. Toate dovezile arat` c` se \ntmpl` exact pe dos. A[adar care-i r`spunsul? Tot ce poate face copilul t`u mai bun este s` par` \ncrez`tor, s` se uite \n ochii atacatorului [i s`-l pe acesta schimbnd subiectul. Sigur c` nu merge de fiecare dat`, dar dac` copilul are o \ncredere \n sine natural`, are respect de [i are grij` de felul cum arat`, pe jum`tate a sc`pat nelovit din Iar tu po]i s`-i oferi toate acestea cu mult \nainte de a \ntlni b`t`u[. distrag` sine start. primul

Nu spun c` e vina ta sau a lui dac` e lovit. {i categoric nu e vina lui dac` poart` ochelari sau are o dizabilitate. Dar cunosc copii care poart` ochelari sau care au dizabilit`]i sau care sunt desfigura]i [i care nu sunt niciodat` lovi]i. Totul se rezum` la a nu le oferi celorlal] i copii ocazia de a pune ochii pe pu[tiul t`u. Sigur, un piept`nat mai degrab` superficial nu va fi observat dac` apare ocazional, dar ve[nica murd`rie sau mirosul nepl`cut sau p`rul \nclcit vor fi. Am avut un coleg c`ruia toat` lumea \i spunea Stan mirositorul . Nici nu-mi aduc aminte care era numele lui de familie. Dar \mi amintesc cum mirosea [i justificarea pe care o oferea tuturor de a se lua de el. Po]i s` previi situa]iile \n care copilul t`u este lovit de al]i copii asigurndu-te c` are: . \ncredere \n el . greutatea optim` (mai bine zis, nu e supraponderal)

163 . un aspect pl`cut (curat [i \ngrijit, cu unghiile t`iate, cu p`rul curat [i piept`nat etc.). Este un \nceput excelent [i dac`, \n plus, \l \nve]i [i despre importan] a de a-i privi pe ceilal]i \n ochi [i de a nu se l`sa intimidat, vei [ti c` ai f`cut tot ceea ce ]i-a stat \n puteri pentru a-l proteja \nc` \nainte de a \ncepe necazurile. NU E VINA TA {I NICI A LUI DAC~ E LOVIT. 164 REGULA 66 Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac Au copiii t`i prieteni de care nu e[ti tocmai entuziasmat? Cel de la gr`dini]` care-i trage pe ceilal]i copii de p`r atunci cnd nu se uit` nimeni? Feti]a din clasa a 5-a care e prietena ei cea mai bun` azi [i mine nici nu-i vorbe[te? Cel de 15 ani care toat` ziua chiule[te ([i e[ti absolut sigur c` fumeaz`)? Da, de-a lungul vie]ii de [colar a copilului t`u vor exista [i prieteni pe care ]i-ai dori s` nu-i aib`. Poate sim]i c`-l nec`jesc sau c` au o influen]` proast` asupra lui, ispitindu-l s` fie obraznic cu profesorii sau s` trag` chiulul. Mama nu suporta niciun prieten de-al meu care nu vorbea cum se cuvine (asta chiar era o problem` la [coala din sudul Londrei la care m-a \nscris). Totu[i, cel pu]in n-a aflat niciodat` despre cel care m-a \nv`]at s` fac bombe artizanale \n magazia din gr`dina lui. Ce po]i face? P`i, presupunnd c` ai citit titlul Regulii, [tii ce-o s` spun. |ntr-adev`r po]i s`-i tolerezi. Copilul t`u trebuie s` \nve]e s`-[i aleag` singur prietenii, chiar dac` tu nu e[ti de acord cu alegerile lui. Trebuie s` decid` pentru el \nsu[i dac` s-a s`turat ca Julia s` joace alba-neagra cu prietenia lor. Sau dac` chiulul cu Jake \n timpul orei de francez` e \ntr-adev`r o idee bun`. 165 |n final, deciziile lui vor fi influen]ate de valorile pe care ai reu[it s` i le insufli. E nevoie de timp trebuie s` experimenteze cu prieteni nepotrivi]i pentru a-i recunoa[te pe cei potrivi]i. A[a c` nu te mai da de ceasul mor]ii dac` \[i petrece timpul cu o ga[c` s`lbatic` la 6 ani. Pn` la urm`, faptul c` ai fost [i e[ti un bun p`rinte \[i va ar`ta roadele. |ntre timp, el \nva]` o mul]ime de lucruri de la prieteni, fie ei buni sau r`i. Faptul c` ai picat la francez` pentru c` n-ai ajuns niciodat` la ore te \nva]` de fapt mult mai multe dect dac` ai fi mers la toate orele [i ai fi trecut f`r` probleme.* Prietenii nepotrivi]i \l pot \nv`]a o gr`mad` de lucruri pe pu[tiul t`u.

Oricum, de unde [tii c` prietenii lui sunt nepotrivi]i? Poate copilul t`u are o latur` s`lbatic` pe care are nevoie s` [i-o manifeste, chiar dac` tu n-o \mp`rt`[e[ti sau nu-]i place. {i poate pu[tiul acela care fumeaz` este extraordinar de loial. Iar copilul care se joac` cu emo]iile fiicei tale o ap`r` de b`t`u[ul clasei. Sau e capabil s-o fac` s` rd` atunci cnd are o zi proast`. Sigur c` nu trebuie s` tolerezi ca pu[tiul t`u s` fumeze sau s` vandalizeze ma[ini, dar chiar [i prietenii lui care fac a[a ceva pot fi totu[i valoro[i ca prieteni. DE UNDE {TII C~ PRIETENII LUI SUNT NEPOTRIVI}I? Personal, de[i am favori]i printre prietenii copiilor mei, \i tolerez cu pl`cere pe to]i. Chiar [i cei care-mi plac cel mai pu]in le ofer` copiilor mei cte ceva ce merit` s` aib`. Doar cu unii dintre p`rin]i am o problem`. * Ei, evident c` \n felul `sta nu \nve]i prea mult` francez`... 166 REGULA 67 Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor Bine\n]eles c` vrei ca pu[tii t`i s` se descurce bine la [coal`, s`-[i ia examenele cu note mari, ba poate chiar te gnde[ti deja la viitor, cnd ai vrea s` prind` un loc la una dintre cele mai bune universit`] i. A[a c` poate fi realmente tentant s`-i implici ct mai mult fie c` asta \nseamn` s` le verifici tot timpul \n activitatea [colar` temele, fie s` vrei s` adaugi cuno[tin]ele tale la ale lor. Un tat` pe care-l cunosc \[i \ntreab` \n mod regulat copiii despre ce au \nv`]at la [coal` \n s`pt`mna care s-a \ncheiat, apoi petrece jum`tate din weekend \ncercnd s` le spun` tot ceea ce [tie el despre subiectele respective (ceea ce este convins c` reprezint` mai mult dect [tiu profesorii \n[i[i). Ce mod minunat de a-i determina pe copii s` nu mai \nve]e [i de a-i suprasolicita! Hai s` l`murim un lucru. Rolul profesorilor este acela de a-i transmite copilului t`u informa]ii [i de a-l antrena pentru a-[i lua cu bine examenele. Tu, pe de alt` parte, nu e[ti profesorul copilului t`u. Tu \i po]i permite s` gre[easc` f`r` s`-l corectezi, pentru a-i da [ansa de a \nv`]a din propriile-i gre[eli. Tu po]i accentua importan] a tuturor acelor tr`s`turi de caracter esen]iale pentru via]` despre care am vorbit mai devreme (de exemplu, Regula 11), pen 167 tru care [coala nu-l preg`te[te deloc, dar care sunt de fapt mult mai importante dect rezultatele [colare. |l po]i \ncuraja s` \ncerce lucruri noi (vacan]e \n str`in`tate, cursuri de karate, naviga]ie), s`-[i descopere interese noi, s` cunoasc` oameni noi. |l po]i \ncuraja

s` citeasc` mult [i s` fie interesat de lumea din jurul lui, s` pun` \ntreb`ri [i s`-[i formeze propriile opinii. Sunt momente \n care [coala \i poate domina cu u[urin]` via]a, iar copilul are nevoie ca tu s`-l men]ii ancorat \n realitate. Dac` irose[ti timpul pe care-l petrece acas` cic`lindu-l cu f`cutul lec]iilor [i \ntrebndu-l \ntr-una despre teste [i insistnd s`-i spui tot ce [tii despre Henric al VIII-lea, [coala va p`trunde \n toate ungherele vie]ii lui. Iar dac` un profesor l-a certat pentru ceva, nu e cazul s`-l cer]i [i tu din nou. O dat` e suficient. Nu trebuie s` subminezi [coala (Regula 62), sugernd c` profesorul a fost meschin, dar \i po]i spune copilului: Trebuie s` faci a[a cum ]i se cere la [coal` chiar dac` nu e[ti \ntotdeauna de acord; dar de vreme ce ai fost o dat` mustrat n-o s` te mai cert [i eu. Apoi schimbi subiectul. Da, [tiu c` trebuie s`-[i fac` temele [i c` dac` nu-l \ntrebi unde e echipamentul de sport n-ai cum s` i-l speli ([i c` n-ai de unde s` [tii c` [osetele se odihnesc cumin]i \n penar), dar las`-l s` evadeze ct mai mult departe de [coal`. Cu ct copilul e mai mare, cu att mai dominant` devine [coala \n preocup`rile lui, cu ore mai multe [i cu mai multe teme pentru acas` [i cu presiune mai mare \naintea examenelor, a[a c` e important s`-i dai o [ans` s` scape de toate astea atunci cnd sun` clopo]elul. Ceea ce nu \nseamn` c` nu trebuie s` ar`]i un interes s`n`tos pentru ceea ce face la [coal` sau c` nu trebuie s` discu]i cu el despre subiectele de care se arat` interesat. Nu, \nseamn` doar s`-i oferi o 168 f`rm` de lini[te [i un pic de spa]iu [i s`-l aju]i s`-[i l`rgeasc` orizonturile gndindu-se sau f`cnd [i altceva. SUNT MOMENTE |N CARE {COALA |I POATE DOMINA CU U{URIN}~ VIA}A, IAR COPILUL ARE NEVOIE CA TU S~-L MEN}II ANCORAT |N REALITATE. 169 REGULA 68 Nu-i cocolo[i Pun pariu c` [i \n clasa pu[tiului t`u sunt c]iva copii care nu sunt aproape niciodat` la [coal`. Mai ales iarna. Sunt mereu acas` din cauza tusei sau a alergiei imaginare*, ]inu]i \n puf de p`rin]ii lor. Iar cnd sunt la [coal` nu se joac` [i nici nu fac sport pentru c` \i doare un deget sau le-a fost pu]in r`u ieri diminea]`. Am fost coleg cu un tip care st`tea acas` ori de cte ori alergia lui (avea febra fnului) se \nr`ut`]ea. Pierdea nenum`rate ore importante, iar prietenii lui se obi[nuiau f`r` el toat` vara, a[a c` toamna cnd revenea nu reu[ea s` se mai integreze. Toate astea pentru ce? Avea acas` o

gr`din` uria[`, deci probabil c` starea lui ar fi fost mai bun` dac` ar fi venit la [coal` unde aveam asfalt [i dale de piatr`. S`-]i spun ceva ce am observat de-a lungul anilor. P`rin]ii care-[i ]in copiii acas` de la primul str`nut sunt aceia[i care nu se duc ei \n[i[i la serviciu fie pentru c`-i doare capul, fie pentru c` au guturai. Iar copiii lor devin persoane din acelea care se vait` [i se a[teapt` s` fie \ngrijite ori de cte ori le curge pu]in nasul, adul]i care cred c` nu trebuie s` mai lucrezi dac` e[ti pu]in ciupit de r`ceal`. Am ve[ti pentru acei p`rin]i (nu pentru tine, evident, tu n-ai face a[a ceva): dac` e[ti r`cit, vei fi r`cit [i la serviciu [i acas`. A[a c` po]i foarte bine s` te duci s` lucrezi. Acela[i lucru este valabil [i pentru copiii t`i. * Nu m` strni. {tiu c` unele alergii sunt reale [i serioase. Tocmai de aceea m` enerveaz` att de tare to]i pref`cu]ii care submineaz` credibilitatea celor ce s ufer` cu-adev`rat. 170 Nu le faci niciun bine \nv`]ndu-i s` se a[tepte ca toat` lumea s` se opreasc` \n loc pentru ei ori de cte ori nu se simt \n apele lor. {i viitorii lor [efi nu-]i vor mul]umi nici ei, de vreme ce, cu regret, \i vor s`ri cu promovarea [i de data aceasta pentru c`, de[i munca lor e minunat`, cu prezen]a stau cam prost. Ce s-a \ntmplat cu bunele [i demodatele valori ca rezisten]a stoic` \n fa]a adversit`]ilor, sim]ul etic [i toate celelalte? Noi, P`rin] ii, vrem s` avem copii s`n`to[i [i duri, nu ni[te flutura[i suferinzi [i ciud`]ei. Destul de interesant e c` am lucrat, \n timp, att cu oameni pe care te puteai baza chiar [i atunci cnd nu le era bine, ct [i cu oameni care-[i luau liber la primul str`nut. {i [tii ceva? Cei care mergeau \nainte se \mboln`veau mult mai rar dect cei care-[i plngeau toat` ziua de mil`. CE S-A |NTMPLAT CU BUNELE {I DEMODATELE VALORI CA REZISTEN}A STOIC~ |N FA}A ADVERSIT~}ILOR, SIM}UL ETIC {I TOATE CELELALTE? Sigur c` o s`-]i ]ii copilul acas` dac` este \ntr-adev`r bolnav, dar altfel nu. Dac` e suficient de zdrav`n \nct s` \ntoarc` casa cu susu-n jos, poate s` mearg` [i la [coal`. Trebuie s` stea acas` doar atunci cnd este att de bolnav \nct zace \n pat sau pe canapea, sub p`tur`. Altfel pierde [i lec]iile, [i distrac]ia cu prietenii, ceea ce nu-i face niciun bine. {i hai s` l`s`m deoparte argumentul cu s` nu \mpr`[tie germenii la [coal` . 171 De unde crezi c` a luat microbul? Dac` acesta e suficient de blnd \nct copilul s` mearg` la [coal` [i dac` doctorul nu spune

altceva, e clar c` nu va face niciun r`u restului clasei. A[adar, nu-]i cocolo[i copilul. Fii \n]eleg`tor, bine\n]eles nu e foarte amuzant s` fii r`cit , dar nu-l l`sa s` creasc` cu ideea c` a fi r`cit e o scuz` pentru o zi liber`. 172 REGULA 69 Mic[oreaz` presiunea Copilul t`u va dori s` aib` rezultate bune la [coal`. Fie c` e vorba despre examene sau despre evaluare continu`, fie c` vrea pur [i simplu s` se descurce bine sau c` are nevoie de rezultatele respective pentru a aprofunda un anumit domeniu sau pentru a ajunge la cursul pe care-l dore[te va trebui s` promoveze [i, probabil, nu oricum, ci cu note bune. El [tie acest lucru. Profesorii \i spun \ncontinuu acest lucru. Prietenii \i spun \ncontinuu acest lucru. El \[i spune \ncontinuu acest lucru. Z`u c` n-are nevoie s`-i mai spui [i tu acela[i lucru. Prea mult` presiune poate fi contraproductiv` [i poate duce la reale [i uneori serioase probleme psihologice pentru copii. A[adar, ce ai tu de f`cut? Tu trebuie s` ai grij` ca el s` r`mn` ancorat \n realitate. De exemplu, cnd ai 16 ani, probabil c` [coala \]i d` impresia c` \ntreaga ta via]` atrn` de rezultatele la examene. Ei bine, de cele mai multe ori nu e a[a. Cu excep]ia cazului \n care e[ti absolut disperat s` devii doctor sau veterinar sau ceva de genul `sta, caz \n care admit c` rezultatele bune la examene sunt destul de utile. Eu am picat la o mul]ime de examene [i asta nu mi-a d`unat cu nimic. Einstein a picat cu brio la examenul de absolvire. (Observ` cum m-am plasat \n aceea[i categorie cu Einstein, numai pentru a m` sim]i bine!) 173 Trebuie s` te gnde[ti la stresul pe care-l suport` copilul t`u \n leg`tur` cu examenele. Este foarte probabil ca el s` simt` deja o presiune un pic prea mare, chiar [i f`r` contribu]ia ta. A[a c`, dect s` m`re[ti presiunea, mai bine adaugi un pic de perspectiv` \n via]a copilului t`u. E greu s` prive[ti mai departe de sfr[itul [colii cnd e[ti copil, a[adar treaba ta este s`-l asiguri pe pu[ti c` \n via]` exist` lucruri mai importante dect rezultatele la \nv`]`tur` [i c` [i cei care pic` la examene pot deveni foarte bine adul]i ferici]i [i \mplini]i. Da, dac` ob]in rezultate bune va fi minunat, dar dac` nu, lumea nu se va pr`bu[i. Dac` bietul copil este deja suprasolicitat, atunci trebuie s`-i spui ceva care s`-l relaxeze [i s`-i dea mai multe [anse s` reu[easc` dect s` aib` o c`dere nervoas`. Iar dac` asta \nseamn` s`-l asiguri c` totul va fi \n regul` indiferent ce se \ntmpl`, atunci asta vei face. Dar s` presupunem c` ]ie ]i se pare c` pu[tiul nu e suficient de stresat, c` nu ia problema examenelor prea \n serios [i c` nu realizeaz` adev`ratele implica]ii ale rezultatelor lui [colare. |n acest caz

po]i accentua implica]iile f`r` s`-i spui s` munceasc` mai mult [i f`r` s`-l \ntrebi dac` \[i permite \ntr-adev`r s` se uite la televizor sau s` ias` cu prietenii. Po]i face asta punndu-i \ntreb`ri: Ce [anse crezi c` ai s` iei examenul? Te-ai gndit la ce-o s` se \ntmple dac` pici? |n final, el trebuie s` decid` dac` va munci din greu sau nu. Nu-l po]i for]a. Chiar dac`-l \ncui \n camera lui, nu ai nicio garan]ie c` va \nv`]a. A[a c` dect s`-l stresezi [i mai mult, n-ar fi mai bine s` fii salvator ul lui? Evadarea lui? {i odat` ce-[i va da seama c` nu-l pui s` \nve]e, e mult mai probabil s` \nceap` s` se autodisciplineze. |N FINAL, EL TREBUIE S~ DECID~ DAC~ VA MUNCI DIN GREU SAU NU. 174 REGULA 70 Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze Cnd aveam 16 ani am hot`rt c` vreau s` dau la Silvicultur`. Am fost acceptat [i tocmai cnd s` \ncep cursurile am anun]at brusc c`, de fapt, vreau s` merg la [coala de art`. Ei, o mic` schimbare... Mama trebuie s` fi avut o p`rere despre toate astea, dar a p`strat-o \n mod admirabil pentru sine [i mi-a sus]inut alegerea. Nici azi n-am idee care dintre cele dou` variante credea ea c` e mai potrivit` pentru mine (sau dac` credea c` mi se potrive[te vreuna). Nu po]i s` nu ai o opinie despre majoritatea alegerilor pe care le face copilul t`u, dac`-l iube[ti. |]i faci griji c` subiectul pe care l-a ales pentru proiectul de licen]` i se va p`rea prea dificil sau c` va regreta c` a renun]at la spaniol`, sau c` a ales fizica doar pentru c`-i place profesorul. Dar n-ai ce face. Po]i s`-l aju]i (u[urel, f`r` presiuni [i f`r` a-]i exprima preferin]a) s` ia cea mai bun` decizie posibil` [i apoi trebuie s`-l sus]ii \n ceea ce prive[te decizia lui, chiar dac` tu e[ti \ngrijorat c` nu e cea mai bun` alegere. Pune-]i cteva \ntreb`ri: Ce-o s` se \ntmple dac` nu face alegerile pe care eu cred c-ar trebui s` le fac`? , Vreau s` fac` aceast` alegere pentru el sau pentru mine? {tiu c` e[ti un P`rinte [i c` n-ai \ncerca \n mod con[tient s`-]i \ndrep]i copilul spre o carier` sau spre un 175 drum \n via]` care n-a fost propria lui alegere, dar e foarte u[or s` crezi c` tu [tii mai bine. Poate te gnde[ti c` te bazezi, \n alegerea ta, pe ceea ce e mai bine pentru el, dar chiar [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti. Treaba ta ca p`rinte, a[a cum repet \ntr-una, este mult mai ampl` dect rolul [colii. Tu nu-l \nve]i chimie sau muzic`, sau englez`. Tu-l \nve]i aptitudini utile pentru via]`. {i asta include lucruri ca luarea de decizii. Iar dac` nu-l la[i s` ia propriile decizii [i s` le

urmeze, nu-i e[ti de niciun ajutor. |ntmpl`tor, n-am devenit silvicultor [i nici artist. Am f`cut o groaz` de lucruri pn` s` m` potolesc [i s` devin scriitor. Am o prieten` care la [coal` se chinuia s` se hot`rasc` dac` s` studieze latina sau rusa [i care acum conduce o agen]ie de for]` de munc`. {i o alta care nu se putea decide dac` s` dea la filozofie sau la sociologie. Lucreaz` pentru o organiza]ie nonprofit de protec]ia mediului. Cunosc doi oameni licen]ia]i \n chimie: unul este un bancher de succes, iar cel`lalt este un comic de succes (da, serios). {tiu chiar un domn de 72 de ani care a p`r`sit [coala la 15 ani pentru a deveni ofi]er vamal, iar la 60 de ani a dat la drept [i a devenit avocat. Vezi tu, alegerile noastre pot avea ceva influen]` asupra cursului vie]ii noastre, dar nici pe departe influen]a pe care ne a[tept`m s-o aib`. A[adar, copilul t`u poate foarte bine s` studieze ce subiecte vrea el. Iar dac` tu i-ai dat \ncrederea \n sine [i aptitudinile de care are nevoie ca adult, va fi capabil s` transforme orice op]iuni [colare [i orice rezultate la examene \n cariera care s`-l fac` fericit. TREBUIE S~-L SUS}II, CHIAR DAC~ E{TI |NGRIJORAT C~ NU E CEA MAI BUN~ ALEGERE. 176 REGULI PENTRU ADOLESCEN}I

Dac` ai ajuns pn` aici, \nseamn` c` e[ti un P`rinte bine preg`tit [i c` [tii ce faci \n majoritatea cazurilor. Dar adolescen]ii au un talent deosebit de a lansa noi provoc`ri [i de a te face s` sim]i c` habar n-ai cum s` fii un bun p`rinte. Odat` ce copilul t`u a devenit adolescent, ai trecut bini[or de jum`tatea drumului cre[terii lui [i mai ai doar c]iva ani \n care s`-i bagi \n cap toate acele valori [i principii cu care vrei s` intre \n via]a de adult. {i, deodat`, el pare c` arunc` la co[ toat` munca pe care ai depus-o pentru el pn` acum. Dar de fapt, dac` te ]ii tare [i urmezi aceste Reguli esen]iale pentru adolescen]i, o s` descoperi c` ie[i la cel`lalt cap`t al tunelului adolescen]ei cu un adult nemaipomenit de care po]i fi cu adev`rat mndru. 179 REGULA 71 Nu intra \n panic`

Adolescen]ii. Am trecut [i eu prin asta. {i e cumplit. Dintr-o dat`, copila[ul t`u cel scump [i adorabil s-a transformat \ntr-o persoan` pe care n-o mai recuno[ti. |n cel mai bun caz e ursuz [i necomunicativ, \n cel mai r`u caz e un monstru venit direct din iad. A[a c` prima Regul` e: nu te panica. A[a trebuie s` fie. Nu e[ti singurul p`rinte care trece prin asta cei mai mul]i dintre noi trecem. Unii scap` u[or, dar dac` ai mai mul]i copii, e aproape de neconceput s` treci cu to]i prin adolescen]` f`r` probleme. {i probabil c` nici nu e s`n`tos. |]i aduci aminte cnd copilul t`u era la vrsta critic` de doi ani? Ei bine, acum a revenit [i de data asta e mult mai mare [i mult mai \nfrico[` tor. La doi ani, copila[ul care a \nceput s` mearg` [i-a dat seama c` nu este o extensie de-a ta, a[a c` for]eaz` limitele pentru a vedea ce poate [i ce nu poate s` fac`, acum c` are propria lui minte. Adolescen]ii reprezint` o versiune mult \mbun`t`]it` a aceluia[i program. Copilul t`u trebuie s`-[i g`seasc` propriul drum \n via]` [i trebuie s` fie \n stare s-o fac` singur. A REVENIT {I DE DATA ASTA E MULT MAI MARE {I MULT MAI |NFRICO{~TOR. 180 Deci acesta e momentul \n care devine liber. {i \n care nu e \ntotdeauna de acord cu tine asupra distan]ei pn` la care poate s` se aventureze. Adaug` la asta tot soiul de salturi [i de izbucniri, [i de fluctua]ii hormonale, dintre care unele \i afecteaz` func]ionarea creierului [i abilit`]ile de comunicare (uit`-te la c`ut`rile pe care le face pe Internet dac` nu m` crezi) [i nu mai e de mirare c` te po]i a[tepta la cteva belele serioase. Cunosc copii care trecuser` deja de toat` angoasa adolescen]ei pn` la 16, 17 ani [i cunosc al]ii care nu o dep`[iser` \nc` nici la 20, dar cu to]ii trec prin asta la un anumit moment [i \ntr-un grad mai mare sau mai mic. |n general vorbind, cei c`rora le place s` fie copii, poate c`rora le place s` fie alinta]ii familiei dac` sunt cei mai mici, ajung la adolescen]` mai trziu dect cei care abia a[teptau s` devin` adul]i \nc` de la 2 ani. Dar cu to]ii trebuie s` treac` prin asta dac` e s` se elibereze de tine. Am o prieten` care a r`suflat u[urat` creznd c` a sc`pat basma curat` cnd fiica ei a \mplinit 18 ani f`r` a da vreun semn de angoas` adolescentin` sau de \nd`r`tnicie. Apoi bang! {ase luni mai trziu a devenit ursuz` [i ]fnoas` [i a f`cut toate acele lucruri pe care le fac de obicei adolescen]ii, exact a[a cum cei din genera]ia ei tocmai terminaser` de f`cut. Vezi nu po]i s`-]i iei ochii de la ei niciun moment. Vestea bun` e c` odat` ce a ie[it pe partea cealalt` a tunelului adolescen] ei , persoana familiar` pe care o cuno[teai va reveni. Schimbat`, bine\n]eles mai \n vrst` [i mai \n]eleapt` , dar avnd intacte toate

acele valori [i idealuri la care ai muncit att de mult. Trebuie doar s` continui s` speri [i s` rabzi pentru c]iva ani, [i apoi totul va fi \n regul`. 181 REGULA 72 Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton Chestia e c`-]i iube[ti copilul cu disperare. A[a c` e incredibil de greu s`-l prive[ti f`cnd gre[eli care tu crezi c` se vor \ntoarce \mpotriva lui mai trziu. De-a lungul anilor te-ai obi[nuit s`-l la[i s` fac` mici gre[eli s` se serveasc` cu prea mult` budinc` sau s` mearg` prea repede cu bicicleta la vale. Dar pe m`sur` ce el se m`re[ te, [i gre[elile se m`resc. Acum trebuie s`-l prive[ti cum bea prea mult la petrecerea dat` de colegul lui sau cum poart` haine mult prea decoltate, sau prea scurte. Poate trebuie s` te ab]ii cnd decide s` p`r`seasc` [coala la 16 ani, pe cnd tu sperai s` mearg` la facultate, sau s` renun]e la o excelent` slujb` de smb`t` pentru c` e un efort prea mare s` se scoale diminea]a. Sunt chestii mult mai importante dect s`-l la[i pe copilul de 2 ani s` m`nnce prea mult` budinc`. Mizele sunt din ce \n ce mai mari. Cel mai r`u e cnd trebuie s`-l urm`re[ti pe copilul t`u repetnd gre[elile pe care le-ai f`cut [i tu. Renun]` la chimie pentru c` nu-i place profesorul, de[i ar fi putut avea o carier` str`lucit` \n domeniu. Sau \[i economise[te to]i banii pentru un an de pauz` dup` terminarea liceului [i apoi \i cheltuie[te pe to]i \ntr-un moment de nebunie pe o ma[in` care nici m`car nu merge bine. Ai fi putut s`-i spui. Probabil chiar i-ai spus. Foarte posibil vehement [i energic... Dar, pe de alt` parte, tu ]i-ai ascultat p`rin]ii, cu mul]i ani \n urm`? 182 Cu excep]ia cazului \n care copilul se pune serios \n pericol, trebuie s` te \mpaci cu situa]ia. Uneori, chiar dac` situa]ia devine periculoas`, tot n-ai ce face. Cu ct \i spui mai multe, cu att \l \mpingi \n direc]ia opus`. El caut` pe cineva cu care s` se confrunte, \mpotriva c`ruia s` se revolte, pentru c` a[a e programat. Cu ct folose[ti mai mult` for]`, cu att folose[te [i el mai mult`. |]i aminte[ti Legea a 3-a a lui Newton, principiul ac]iunii [i reac]iunii? Pentru fiecare ac]iune exist` o reac]iune egal` [i de sens opus. Ar fi putut foarte bine s-o numeasc` Prima Lege a Adolescen]ilor. Deci ce po]i face cnd vezi c` gre[e[te? Po]i s`-i spui care e p`rerea ta, dar nu-i spune ce s` fac`. {i vorbe[te-i a[a cum ai vorbi cu un adult [i cu un egal. Nu: Stai c`-]i spun eu ce cred! Cred c` e[ti un prost! Mai degrab` ceva gen: E decizia ta, dar te-ai gndit cum o s`-]i finan]ezi anul de pauz` dac` \]i cheltui asta? Vorbe[te-i ca unui adult [i poate o s`-]i {i dac` nu de data asta, poate data viitoare. Cu dornic s`-]i cear` sfatul dac` va [ti c` i-l vei to]i banii pe ma[ina r`spund` ca un adult. siguran]` va fi mai da ca unui egal.

TU }I-AI ASCULTAT P~RIN}II, CU MUL}I ANI |N URM~? 183 REGULA 73 D`-i drept de vot Copilul t`u trebuie s` \nve]e s` ia decizii corecte. {i s` fac` compromisuri. {i s` lucreze \n echip`. {i s` negocieze. {i ce mod mai bun exist` de a-l \nv`]a toate astea dect s`-l implici \n deciziile familiei? Consult`-l asupra deciziilor care-l privesc, exact a[a cum te-ai a[tep-ta [i tu s` fii consultat, dac` ai fi \n locul lui. Bine\n]eles, nu va avea \ntotdeauna votul decisiv. Trebuie s` \n]eleag` faptul c`, fiind \n casa ta, pe banii t`i, tu ai drept de veto. Pn` la urm` nu te po]i l`sa convins de copiii t`i s` construie[ti o anex` cu trei dormitoare doar pentru c` ei \[i doresc cte un dormitor [i un birou fiecare. Totu[i, te po]i consulta cu ei despre cum s` modifica]i spa]iul existent pentru a-l valorifica la maximum. Pe m`sur` ce copiii cresc, trebuie s` exerseze luarea deciziilor, trebuie s` fie consulta]i [i s` fie trata]i din ce \n ce mai mult ca ni[te adul]i. De ce n-ar putea alege culoarea \n care s`-[i zugr`veasc` dormitorul, mai ales dac` \l vor zugr`vi chiar ei? |mi amintesc c` unul dintre copiii mei adolescen]i a vrut s` astupe o gaur` micu]` \n cnd a terminat, \n locul g`urii era o ditamai peretele din camera lui pata zgrun]uroas` [i neregulat` de vreo 15 cm. N-am nivelat-o. Am p`strat-o ca amintire a primei lui \ncerc`ri de decorare. Fiul meu a plecat de mult de-acas`, dar umplutura e \nc` acolo. Acum el e foarte bun la zugr`veli, repara]ii [i decora]iuni, dar pata \mi aminte[te c` trebuie s`-i la[i pe copii s` \nceap` de undeva.* * N-am vrut s` sune a[a de sentimental [i de siropos. De fapt, p`strez repara]ia ca s` am motiv s` mai rd de el din cnd \n cnd. 184 {i ce zici de vacan]ele \n familie, ct timp le mai ai? Tu va trebui s` fixezi bugetul, dar dac` copiii t`i sunt adolescen]i, pute]i decide \mpreun` unde s` merge]i. Po]i avea drept de veto dac` insi[ti, dar la fel de bine pot avea [i ei. Bine\n]eles c` nu e vorba doar despre a-i \nv`]a s` ia decizii, lucru de altfel foarte important. Este [i despre a-i face pe copii s` se simt` implica]i \n familie, inclu[i \n hot`rrile care v` afecteaz` pe to]i. Po]i aplica asta [i la stabilirea regulilor. Membrii echipei de rugby a Angliei c[tig`toare a Cupei Mondiale s-au a[ezat cu to]ii [i au convenit asupra regulilor care \i vor conduce spre succes, [i le-au urmat pentru c` to]i puseser` um`rul la formularea lor (cu alte cuvinte, erau proprietatea lor , ca s` folosesc jargonul afacerilor). ESTE VORBA DESPRE A-I FACE PE COPII S~ SE SIMT~ IMPLICA}I.

{i, bine\n]eles, cu ct descoperi mai trata pe adolescen]ii t`i ca pe ni[te bun` va fi rela]ia voastr` [i cu att ca ni[te adul]i responsabili. Ceea ce pentru toat` lumea. 185 REGULA 74 Nu te uita sub saltea

multe oportunit`]i de a-i adul]i responsabili, cu att mai mai \ncuraja]i vor fi s` se comporte nu poate fi dect o u[urare

Adolescen]ii se dedau la unele lucruri despre care nici nu vrei s` [tii. Sigur, de fapt, [tii despre ele, doar de asta e[ti \ngrijorat. Dac` ai fi putut fi complet ignorant, ai fi fost mult mai fericit. Uite, crede-m` pe cuvnt, fiica ta a mers mai departe cu prietenul ei dect ai fi vrut tu. Fiul t`u se uit` pe reviste sau pe site-uri porno. Amndoi au \ncercat cel pu]in un fum de ]igar` pn` acum. {i aproape sigur li s-au oferit droguri, dar nu vei g`si nicio dovad` \n camera lor, a[a c` n-are rost s` pierzi timpul c`utnd. Acum e[ti fericit? Bun. Nu mai trebuie s` te ui]i sub saltea [i nici s` le cite[ti jurnalul secret. N-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce mii de al]i p`rin]i au g`sit \naintea ta. De fapt, probabil c` n-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce au g`sit p`rin]ii t`i. {i ce-o s` faci dup` aceea? S`-l pui pe copilul t`u adolescent \n fa]a dovezilor? Nu prea cred. O s`-]i distrugi rela]ia cu el [i singura schimbare va fi c` o s`-]i strice podeaua f`cndu-[i ascunzi[ sub scndurile du[umelei. Poate ar trebui s` te gnde[ti \n urm`, la lucrurile pe care le-ai f`cut, adolescent fiind, [i despre care n-ai vrut s` afle p`rin]ii. Vezi? Copiii t`i sunt doar ni[te adolescen]i perfect normali. {i dac` tu nu faci o tragedie din lucrurile acelea adolescentine [i perfect normale pe care ei le fac, o s` fie mai \ncrez`tori \n a veni s`-]i spun` atunci 186 cnd ceva scap` de sub control sau devine o real` problem` pentru ei. {i tocmai `sta e lucrul cel mai important. Dac` te vei comporta ca [i cnd toate lucrurile de sub saltea ar fi normale, atunci [i ei o s` simt` c` pot vorbi cu tine f`r` teama de a primi un r`spuns ira]ional. Pur [i simplu n-are rost s`-]i faci griji. |n punctul `sta trebuie s` te bazezi pe ceea ce i-ai \nv`]at \n ultimii aproximativ 12 ani. {i nu uita Regula 72 cu ct le faci via]a mai amar`, cu-att vor fi mai dificili. Concluzia e simpl` nu le face via]a amar`. Un alt avantaj simplul fapt c` nu te ui]i sub salteaua lor [i c` nu le cite[ti jurnalele secrete va \nt`ri rela]ia voastr`. Te vor respecta pentru c` le respec]i intimitatea (evident c` nu-]i vor spune lucrul `sta) [i pentru c` ai o atitudine suficient de realist` [i de modern` \nct s`-i la[i s`-[i vad` nederanja]i de treaba lor de a fi adolescen]i.

187 REGULA 75 Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile Ai \nceput avnd \n fa]a ta 18 ani de carier` ca p`rinte [i num`rnd \napoi pe m`sur` ce treceau anii. Acum c]i au mai r`mas? Pentru c`, odat` ce ai ajuns la zero, copiii t`i vor fi pe cont propriu. Asta \nseamn` c` vor trebui s` [tie s` fac` cump`r`turi, s` g`teasc`, s` fac` cur`]enie [i ordine (cel pu]in pn` la un punct), s` spele, s`-[i pl`teasc` facturile, s` nu se \nglodeze \n datorii [i toate celelalte. {tiu p`rin]i [i f`r` s` vreau s` fiu sexist, aproape \ntotdeauna e vorba despre mame care au \nc` grij` de copiii lor [i la 18 ani. Iar copiii, nefiind tmpi]i, le las`. De fapt, am un prieten care la 35 de ani \nc` \[i mai duce rufele la sp`lat la maic`-sa. {i nu vreau s` spun c` \[i spal` el rufele folosind ma[ina ei de sp`lat, ceea ce ar fi oarecum de \n]eles. Nu, pur [i simplu \i d` rufele maic`-sii s` se descurce cu ele. E nevoie de doi pentru a juca jocul `sta. Numeri ultimii ani pn` la independen]`. {i dac` copilul t`u ajunge la 18 ani f`r` s` fi folosit vreodat` ma[ina de sp`lat sau f`r` s` fi preg`tit o mas` decent`, ]i se pare corect fa]` de el? NUMERI ULTIMII ANI PN~ LA INDEPENDEN}~. 188 Poate c` el nu realizeaz` ce handicap va avea, dar tu [tii foarte bine, ca P`rinte, c` un copil cocolo[it nu e preg`tit pentru lumea real` (vezi Regula 68). Ca fiecare p`rinte, [i tu cuno[ti punctele tari [i punctele slabe ale copilului t`u. A[a c` gnde[te-te ce ar mai trebui s` \nve]e [i asigur`te c` va \nv`]a \n timpul care ]i-a mai r`mas. Dac` nu se descurc` deloc cu banii, \nva]`-l s` [i-i planifice [i s` [i-i gestioneze. Las`-l pe el s` fac` cump`r`turile familiei timp de o s`pt`mn` cu condi]ia s` se \ncadreze \n bugetul t`u obi[nuit sau fii ferm asupra faptului c` nu vei pl`ti din factura lui la mobil mai mult dect suma convenit`. F`-l responsabil cu sp`latul rufelor familiei pentru o s`pt`mn` (eventual elibereaz`-l, drept compensare, de sp`latul vaselor pentru s`pt`mna respectiv`), astfel \nct s` \nve]e s` foloseasc` ma[ina [i s`-[i dea seama ce pl`cere e s` trebuiasc` s` sortezi rufele, s` le \ntinzi la uscat, s` le \mp`ture[ti pentru c`lcat (poate de-acum se va gndi de dou` ori \nainte s` mai pun` rufe abia purtate \n co[ul cu rufe de sp`lat). Ai putea chiar s`-]i la[i adolescentul mai mare s` stea singur acas` timp de cteva zile. Da, [tiu ce gnde[ti. {i da, va trebui s` sari

cu un stimulent suficient de bun \nct s`-l determine s` reziste tenta] iei de a-[i invita to]i prietenii pentru o petrecere s`lbatic`. Oricum, ajut` s`-i spui c` un vecin sau un prieten e cu ochii pe el. Hai, po]i fi inventiv \n g`sirea de moduri interesante \n care s`-l \nve]i lucrurile vitale. {i sigur vei reu[i s` le faci [i amuzante cel pu]in pn` dispare elementul de noutate, dar oricum pn` atunci va fi \nv`]at ceva. 189 REGULA 76 Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` {tii deja c` trebuie s` le permi]i copiilor t`i s` fac` propriile lor gre[eli (Regula 72). Pn` aici, totul e clar. Acum, pentru cte dintre urm`toarele decizii \i vei l`sa pe ei s` hot`rasc`: . S` mearg` cu motocicleta? . S` chiuleasc`? . S` foloseasc` cuvntul cu f ?* . S` \ncerce droguri? . S` fumeze? . S` fac` sex \nainte de 16 ani? Hmmm, da, spinoase probleme. E din ce \n ce mai dificil, a[a-i? Chiar trebuie s`-i la[i pe ei s` decid` toate astea? P`i, hai s` privim altfel problema: cum o s`-i \mpiedici? Op]iunile tale sunt destul de limitate \n zilele noastre. Po]i s` ]ipi la ei (vezi Regula 77), dar asta nu-i mai deranjeaz` ca atunci cnd aveau 5 ani. {i, oricum, ei pot s` ]ipe mai tare. Po]i s`-i pedepse[ti nedndu-le voie s` ias` din cas`, dar orice adolescent care se respect` va ie[i pe fereastr` sau va fi ca un mielu[el pn` cnd \l vei l`sa din nou s` ias` [i pe urm` va face acela[i lucru fiind \ns` mai atent, ca s` nu-l mai prinzi. * Mama avea un sistem excelent. La 14 ani aveai voie s` folose[ti \njur`turi bl nde, la 16 aveai voie s` folose[ti cuvntul cu f , iar la 18 puteai folosi cuvintele cel e mai dure. Cred c`-i era destul de greu s` ]in` eviden]a tuturor (eram 6 fra]i), dar se descurca. 190 Po]i s` refuzi s` le mai dai bani, dar sunt suficient de mari ca s`-[i c[tige propriii bani. Cunosc un individ al c`rui tat` l-a dezmo[tenit (erau o familie foarte bogat`) doar pentru c` s-a ras \n cap. Nici m`car asta nu l-a determinat s`-[i lase p`rul s` creasc`. ~[tia sunt adolescen]ii dac` nici faptul c` era deposedat de o avere cu [apte cifre n-a reu[it s`-l motiveze, atunci nimic n-ar fi reu[it. (Dac` e[ti curios s` afli urmarea, s-a \ntmplat c` tat`l a murit subit \nainte de a se calma suficient \nct s`-l treac` din nou pe fiul lui \n testament, a[a c` b`iatul chiar a pierdut acea avere uria[`.)

A[a c`, una peste alta, n-ai de ales. Adolescentul t`u se va comporta ca un adolescent indiferent ce vei face. Po]i fie s` accep]i situa]ia, fie s` te opui, dar dac` alegi ultima variant` probabil c`-l vei \mpinge s` ia tocmai deciziile pe care nu vrei s` le ia. ADOLESCENTUL T~U SE VA COMPORTA CA UN ADOLESCENT INDIFERENT CE VEI FACE. Oh, dar, bine\n]eles, mai este un lucru pe care-l po]i face: s` ai \ncredere \n el. Tuturor copiilor le sunt oferite lucruri pe care p`rin]ii nu vor ca ei s` le fac` sex, droguri, ]ig`ri. Dar dac` ai \ncredere \n faptul c` pu[tiul t`u va lua decizii responsabile, ai o [ans` destul de mare ca acest lucru chiar s` se \ntmple. {i dac` nu se \ntmpl`, nu te mai agita: oricum, nimic altceva n-ar fi func]ionat. Crede-m`. 191 REGULA 77 Urlatul nu e o solu]ie S` presupunem c` adolescentul t`u a f`cut toate lucrurile despre care am vorbit \n Regula 76. |ntr-adev`r, e prea groaznic, nici nu te po]i gndi. Hai atunci s` presupunem c` n-a f`cut dect unul sau dou`. {i lucrurile au mers prost. Nu se mai poate l`sa de fumat sau are o boal` cu transmitere sexual`, sau e pe punctul de a fi exmatriculat de la [coal`. Ai prefera s` vin` s`-]i cear` ajutorul sau nu? Sigur c` ai prefera s` vin` la tine. F`r` \ndoial`, vrei s`-l aju]i. Dar e[ti sigur c` va veni s`-]i spun`? Cum se va decide dac` s` vin` la tine sau nu? R`spunsul e c` se va hot`r\ \n func]ie de felul \n care ai reac]ionat \n trecut cnd ai descoperit anumite lucruri. Probabil, lucruri mai pu]in importante cnd a v`rsat vopsea pe covorul din dormitor sau cnd ]i-a promis c` a aranjat s` fie adus \napoi de la petrecere de c`tre un p`rinte [i pe urm` ai aflat c`, de fapt, a f`cut autostopul. Cum ai reac]ionat atunci? Ai urlat [i ai ]ipat, [i ai strigat, [i i-ai spus c` te-a dezam`git [i c` nu po]i avea \ncredere \n el? Sau a]i discutat serios, calm [i i-ai explicat de ce e[ti att de \ngrijorat? Problema e c` urlatul, ]ipatul [i faptul c` i-ai spus c` te-a dezam` git s-ar putea s` fi fost complet justificate, DAR au avut exact efectul opus celui scontat de tine. Dac` vrei s` vin` la tine cnd are probleme, trebuie s` [tie c` vei lua lucrurile \n serios, dar nu vei urla la el. S-ar putea s` nu-]i plac` asta, dar este purul adev`r. Probabil c` [i 192 tu ai sim]it cam la fel cnd erai adolescent. Dac` p`rin]ii t`i obi[nuiau s` ]ipe, pun pariu c` nu le-ai spus nici jum`tate din lucrurile pe care prietenii t`i cu p`rin]i calmi le-au spus alor lor.

Vezi tu, exist` [anse ca el s` [tie deja c` a f`cut ceva gre[it sau stupid [i poate c`-i e ru[ine [i se simte prost din cauza asta. Chiar nu mai e nevoie s` ]ipi [i tu la el [i s` intensifici umilin]a. De fapt, dac` reac]ia ta e calm` [i nu-l subapreciezi, s-ar putea s`-]i fie patetic de recunosc`tor. {i cu asta chiar c` ai adunat puncte \n favoarea ta pentru data viitoare cnd va mai face ceva aiurea. Aminte[te-]i, copiii t`i \]i vor evalua reac]ia \n func]ie de felul cum reac]ionezi la problemele minore azi [i mine, [i luna viitoare. |n esen]`, odat` ce copiii au ajuns la o anumit` vrst`, trebuie s`-]i schimbi stilul de educa]ie. Nu po]i s` le spui mereu ce trebuie [i ce nu trebuie s` fac`. Trebuie s` te transformi \ntr-un fel de mentor, un sf`tuitor. Astfel, cnd vor ajunge la 18 ani \i vei trata deja ca pe ni[te egali. Sigur, atta vreme ct sunt \n casa ta, se aplic` regulile casei tale. Dar acelea[i reguli ar trebui s` se aplice [i prietenilor t`i, chiar [i p`rin]ilor t`i. Ct despre ce vor face copiii t`i cu via]a lor, nu ai niciun control [i n-are rost s` pretinzi c` ai. A[adar, cam de cnd copiii \mplinesc 16 ani, renun]` la ]ipete [i \ncepe s` le vorbe[ti ca unor adul]i. Poate fi foarte greu, dar e singura metod` care func]ioneaz`. |N ESEN}~, ODAT~ CE COPIII T~I AU AJUNS LA O ANUMIT~ VRST~, TREBUIE S~-}I SCHIMBI STILUL DE EDUCA}IE. 193 REGULA 78 Orice lucru vine la pachet cu condi]ii Unul dintre lucrurile esen]iale pe care copiii t`i trebuie s` le \nve]e \n via]` este c` drepturile [i responsabilit`]ile sunt unite \n mod inextricabil. {i este treaba ta s`-i \nve]i. Sau ar fi mai bine s` spun c` este responsabilitatea ta? De exemplu, copiii pot pretinde dreptul de a fi trata]i ca ni[te adul]i. Dar trebuie s` \n]eleag` c` dreptul vine \mpreun` cu responsabilitatea de a se purta ca ni[te adul]i. Dac` se eschiveaz` de la responsabilitate, pierd dreptul. Odat` ce copiii devin adolescen]i, principiul poate fi aplicat cu mare succes. Pentru fiecare drept pe care-l cer ([i mam`, ce de drepturi cer adolescen]ii...), tu le po]i indica responsabilitatea care vine \mpreun` cu el. Am prieteni care aplic` principiul cu banii de buzunar. Copiii lor au dreptul la o anumit` sum` s`pt`mnal`, dar p`rin]ii le explic` faptul c` au, de asemenea, o responsabilitate \n cadrul gospod` riei. Copiii [tiu deja de mult c`, pentru ca totul \n gospod`rie s` mearg` bine, trebuie rezolvate anumite treburi casnice cur`]area buc`t`riei dup` fiecare mas`, men]inerea dezordinii la minimum etc. Dac` pu[tii nu se achit` de responsabilitate, pierd banii de buzunar. Acela[i lucru merge [i pentru dreptul de a fi tratat cu respect. Vine la pachet cu responsabilitatea de a-i trata pe ceilal]i cu respect. Dac`

copiii t`i \]i vorbesc urt sau ]ip` la tine, pierd dreptul la respectul t`u 194 PERIOADA ADOLESCEN}EI REPREZINT~ OPORTUNITATEA PERFECT~ PENTRU A |NV~}A RELA}IA DINTRE DREPTURI {I RESPONSABILIT~}I. Po]i s` nu-i mai ascul]i (sau cel pu]in s` \ncerci s` nu-i mai auzi) pn` cnd se pot dovedi respectuo[i. Odat` copiii intra]i \n lume pe cont propriu, vor avea nevoie s` cunoasc` aceste lucruri. Nu pot a[tepta nimic pe gratis. {i perioada adolescen]ei reprezint` oportunitatea perfect` pentru a \nv`]a rela]ia dintre drepturi [i responsabilit`]i. Tot ce vor copiii trebuie s` vin` \nso]it de condi]ii: respectul, banii, independen]a, libertatea, statutul. Ba chiar responsabilitatea \ns`[i vine \nso]it` de responsabilit`]i. Ai s` vezi c` adolescen]ilor chiar le plac lucrurile astea. Serios. Arat` c` \]i pas`. Cnd le spui c` n-au voie s` vin` acas` mai trziu dect de obicei dect dac` arat` c` sunt suficient de responsabili \nct s` te sune [i s`-]i spun` unde sunt [i cnd s`-i a[tep]i \napoi, \n secret sunt de fapt mul]umi]i c`-]i pas` (doar nu te a[tep]i s`-]i [i spun` asta!). |]i vor spune cnd s`-i a[tep]i acas`, pentru c` vor realiza c` altfel vor pierde dreptul de a mai sta alt`dat` pn` trziu. A[a c` f`-le pu[tilor t`i o favoare [i nu-i l`sa s` scape ieftin. De cte ori vor ceva de la tine, spune-le ce a[tep]i \n schimb. Vor \nv`]a valoarea drepturilor [i vor fi preg`ti]i pentru viitor. {i via]a ta va fi mult mai u[oar`. 195 REGULA 79 Arat` un pic de respect pentru lucrurile care-i intereseaz` {tiu un b`rbat care \n adolescen]` a \nceput s` dezvolte probleme psihice. Obi[nuia s`-[i petreac` tot timpul liber \n camera lui ascultnd muzic`, acesta fiind singurul lucru care-i pl`cea cu adev`rat. |n timp, lucrurile s-au agravat. Problemele au continuat [i dup` ce a plecat din casa p`rinteasc`. Mul]i ani mai trziu mi-a spus un lucru foarte interesant. Mi-a explicat c` unul dintre lucrurile care i-au spulberat \ncrederea \n sine a fost modul \n care p`rin]ii lui f`ceau haz de muzica oribil` pe care o asculta. Vezi tu, cnd critici alegerile f`cute de adolescentul t`u, \l critici pe el. Este o vrst` la care ego-ul e fragil, respectul de sine e u[or de demolat [i e foarte u[or s`-l faci pe adolescentul t`u s` simt` c`-l dezaprobi sau chiar c` nu-l placi. Fie c` e vorba despre muzica pe care o ascult` sau despre felul \n care \n]elege politica, sau despre

modul cum se \mbrac`, sau despre decizia lui de a deveni vegetarian, are nevoie s` [tie c` e[ti de acord. 196 Este unul dintre multiplele paradoxuri ale adolescen]ilor. Pe de o parte, vor s` fie rebeli, s` te [ocheze, s` fac` lucruri care s` te scoat` din pepeni, iar pe de alt` parte, \]i doresc aprobarea [i bun`voin]a. {tiu c` e[ti confuz, dar pentru ei e [i mai r`u. Sunt prin[i \n interiorul unor min]i [i al unor trupuri care \ncearc` s` fac` tranzi]ia de la copilul dependent la adultul independent [i de cele mai multe ori habar n-au ce vor de fapt. Acum vor s` creasc` repede, ct mai repede posibil, iar peste un minut totul devine \nsp`imnt`tor [i vor s-o lase mai moale. Tu trebuie doar s` accep]i [i s` te la[i dus de curent. {TIU C~ E{TI CONFUZ, DAR PENTRU EI E {I MAI R~U. |n timpul `sta, intereseaz`-te de lucrurile care le plac. Nu e cazul s` \ntreci m`sura chiar te rog s` n-o faci, c`ci nu e nimic mai r`u dect un tat` de patruzeci [i ceva de ani care pretinde c` e supercool . Nu te str`dui prea tare trebuie doar s` ar`]i un oarecare interes. Nu trebuie s` pretinzi c` e[ti un fan uria[ al muzicii sau al stilului lor de \mbr`c`minte, dar nu e bine nici s` nu le acorzi nicio aten]ie. S-ar putea chiar s` descoperi tot felul de noi lucruri de care s` te bucuri. Aceasta este unul dintre multiplele avantaje de a avea copii adolescen]i: sunt suficient de aproape de vrsta adult` \nct s` aib` interese destul de sofisticate [i po]i \nv`]a de la ei o mul]ime de lucruri dac` e[ti suficient de deschis la minte. {i bine\n]eles c` e[ti. 197 REGULA 80 Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex Nu, nu e vorba despre via]a ta sexual`. Sper c` aceea e deja s`n`toas`. M` refer la sex \n general [i, \n particular, la via]a sexual` a adolescentului t`u. Poate c` \nc` nu are una (e[ti sigur?), dar mai devreme sau mai trziu va avea. {i vrei s` te asiguri c` atunci cnd va avea, va fi fericit` [i sigur`, [i satisf`c`toare, nu furi[at` [i murdar`, [i dezordonat` (oh, bine, e tot timpul dezordonat`). Ce anume crezi c`-i poate oferi adolescentului t`u \ncrederea \n sine care s`-l determine s` amne prima experien]` sexual` pn` cnd va fi preg`tit? Exact: faptul c` se simte confortabil cu subiectul. Cu ct copilul t`u [tie mai multe despre sex [i \i vine mai u[or s` discute despre el, cu att va fi mai capabil s` spun` NU sau s` insiste asupra folosirii prezervativului, sau s` respecte sentimentele partenerului. Po]i s` m` crezi pe cuvnt: cu ct vorbi]i mai mult acas` despre sex (e valabil [i pentru droguri, alcool, ]ig`ri [i toate celelalte), cu

att adolescentul va avea mai mult` \ncredere \n el [i \n capacitatea lui de a lua decizii mature atunci cnd va veni momentul. Chiar [i p`rin]ii deschi[i, care consider` c` au rela]ii strnse cu adolescen]ii lor, spun \n general c` acesta este subiectul despre care le e cel mai greu s` discute confortabil; [i adolescen]ii sus]in acela[i lucru. Dar 198 este r`spunderea ta s` demonstrezi c` sexul reprezint` un lucru perfect acceptabil [i normal despre care se poate discuta. {coala \l va \nv`]a pe copil despre mecanica sexului [i poate cteva lucruri de baz` despre HIV [i boli cu transmitere sexual` sau cum s` folose[ti un prezervativ. Dar copiii o s` chicoteasc` de zor \mpreun` cu colegii. Plus c` la [coal` n-o s` \nve]e nimic despre faptul c` sexul este o parte normal` a vie]ii de adult [i c` are o rela]ie complex` cu emo]iile. Tu va trebui s`-i spui toate astea nu te baza pe [coal`. Nu \ncerc s` spun c` ar trebui s` stai jos cu copilul [i s` ave]i o discu]ie formal` despre sex. Eu am \ncercat o dat` s` abordez subiectul formal cu unul dintre copiii mei probabil mult prea trziu, dup` cum am \n]eles ulterior [i la sfr[it l-am \ntrebat dac` mai vrea s` [tie ceva. El a r`spuns: Nu, mul]umesc, tat`. {i oricum, s-au schimbat multe de pe vremea ta. Am fost surprins [i intrigat, dar a refuzat \n mod frustrant s` continue discu]ia. Nu e nimic \n neregul` cu o discu]ie formal`, dac` po]i s`-i faci fa]` f`r` s` te sim]i prost. Totu[i, sexul trebuie s` fac` parte din conversa]ia de fiecare zi atunci cnd vine vorba despre el cnd comenta]i un film sau o [tire, sau ispr`vile unui prieten. |n loc s` schimbi repede subiectul \n prezen]a adolescentului t`u, continu` [i chiar cere-i p`rerea. Asigur`-te doar c` transmi]i \ntotdeauna un punct de vedere responsabil. Nu m` refer neap`rat la f`r` sex pn` la c`s`torie , ci la faptul c` nu e corect s` te joci cu emo]iile altora sau s` le ri[ti s`n`tatea. ASIGUR~-TE C~ TRANSMI}I |NTOTDEAUNA UN PUNCT DE VEDERE RESPONSABIL. 199 REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~

Ar fi superb dac` ai putea s`-]i cre[ti copiii f`r` s` te confrun]i nici m`car o dat` cu o criz` adev`rat`. Dar, din nefericire, foarte pu]ini p`rin]i reu[esc. Poate fi divor], \mboln`vire grav`, criz` financiar`, moartea cuiva din familie, b`t`i serioase la [coal`, concediere, punerea casei sub sechestru. Acest gen de situa]ii sunt \n general o problem` major` pentru tine ca p`rinte, dar ele \]i dau [i motive de \ngrijorare cu privire la copil.

Po]i avea tot soiul de strategii minunate, tehnici, reguli ale casei [i politici cu ajutorul c`rora navighezi lin printre majoritatea problemelor de zi cu zi cu copiii. Dar cnd te love[te genul `sta de criz`, deseori e[ti complet nepreg`tit [i sistemele normale nu mai sunt suficiente. Plus c` po]i fi \n stare de [oc sau panicat sau \ntr-o puternic` stare de depresie, poate chiar trebuind s` te descurci deodat` singur cu copiii, caz \n care vei avea probabil nevoie de ajutor pentru a dep`[i momentul. A[adar, dac` se \ntmpl` ce-i mai r`u, iat` cteva Reguli care s` te ajute s` faci fa]` situa]iei [i s`-]i dea siguran]a c` e[ti din nou pe calea cea bun`. O s` treci [i peste asta, fie [i numai pentru c` n-ai \ncotro, iar copiii vor \nv`]a ceva din \ntreaga experien]`. Asigur`-te c` \n urma crizei vor r`mne mai puternici [i mai \n]eleg`tori fa]` de problemele altor oameni. 203 REGULA 81 Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie Desigur, se aplic` \ndeosebi p`rin]ilor care trec printr-un divor], dar este o capcan` \n care po]i c`dea [i dac` rela]ia voastr` este \ncordat` \n timpul altui tip de criz` (financiar`, de exemplu). Cnd emo]iile se intensific`, totul \n jur are tendin]a de a se intensifica. A[a c`, fie c` e[ti extrem de sup`rat, \ngrijorat pn` la disperare, serios deprimat sau insuportabil de trist, probabil c` ori de cte ori te sim]i furios o s` te sim]i aproape incontrolabil de furios. {i cnd e[ti \ntr-o astfel de stare te sim]i \ndrept`]it s` recurgi la orice argument sau tactic` la care po]i recurge. Din p`cate, una dintre cele mai puternice tactici la care po]i apela este s` speculezi dragostea partenerului (sau fostului partener) pentru copiii lui. Copiii t`i. Po]i fi \n stare s`-i restric]ionezi accesul la ei. Sau s`-i permi]i accesul doar \n perioade \n care [tii sigur c` nu are cum s` se elibereze. Sau s`-i comunici despre planurile tale \n ultimul moment. Sau chiar s` le arunci copiilor mici remarci menite s` submineze sentimentele lor pentru cel`lalt p`rinte. Sau s` le ar`]i copiilor \n mod subtil c` fericirea ta depinde de ei. Poate c` tocmai astfel de tactici a folosit partenerul t`u \mpotriva ta. Ceea ce face ca r`zbunarea, evident tot prin folosirea lor, s` fie foarte tentant`. Doar el a \nceput, nu-i a[a? 204 De fapt, chiar conteaz` cine a \nceput? Nu pentru tine, ci pentru copii. Le pas` lor cine a \nceput? Tot ceea ce-i intereseaz` e s` pune]i cap`t acestui joc. Nu sunt pro[ti, a[a c` [tiu ce se \ntmpl`, cel pu]in par]ial. {tiu c` sunt prin[i la mijloc, \ntre doi p`rin]i pe care-i iubesc, [i c` situa]ia era [i a[a destul de dificil` [i f`r` toate astea. Ceea ce nu [tiu ei este cum s` fac` fa]` unui conflict serios, dar \nva]` rapid

privindu-v` pe tine [i pe cel`lalt p`rinte. E[ti sigur c`-i \nve]i ceea ce ai vrea ca ei s` [tie? E incredibil de greu s` evi]i genul `sta de jocuri cnd partenerul sau fostul t`u partener le joac`. Dar trebuie s` rezi[ti tenta]iei. Este esen]ial s`-]i p`strezi ]inuta moral` [i s` nu-]i tr`dezi valorile (vezi Regula 88 din Cele 100 de Reguli ale vie]ii *). Da, [tiu, pe ct este de important, pe att e de dificil. Dar e[ti un P`rinte, deci po]i s-o faci. Trebuie s-o faci. R`spunde oric`rui [iretlic r`ut`cios [i agresiv cu calm, decen]`, onestitate [i integritate. F` astfel \nct s` fii mndru de tine. CHIAR CONTEAZ~ CINE A |NCEPUT? NU PENTRU TINE, CI PENTRU COPII. LE PAS~ LOR CINE A |NCEPUT? O prieten`, care din fericire se \ntmpl` s` fie un P`rinte des`vr[ it, traversa o perioad` foarte dificil` cu so]ul ei. * Publicat` \n 2007 de editura RENTROP & STRATON. 205 |ntr-o zi, fiul ei a anun]at-o din senin c` tat`l lui i-a spus c` va c`p`ta o motociclet` pentru motocros cnd va \mplini 14 ani; trebuie s` spun c` ambii p`rin]i fuseser` \ntotdeauna de acord c` acest lucru trebuie s` a[tepte pn` la 18 ani. Era \n mod clar o stratagem` prin care tat`l dorea s-o enerveze pe ea [i s` [i-l apropie pe b`iat cump`rndu-i afec]iunea. Pe moment, prietena mea a fost \ngrozitor de tentat` s`-i spun` fiului ei exact ce gndea despre josnicul lui tat`. A reu[it totu[i, printr-o uria[` st`pnire de sine, s` se ab]in` [i nu i-a spus b`iatului nimic, dar a discutat separat cu so]ul ei. Folosind mult` diploma]ie [i cu limba sngernd de-atta mu[cat, a rezolvat situa]ia printr-un compromis: copilul urma s` primeasc` motocicleta cnd \mplinea 16 ani, iar \ntre timp so]ul ei putea s`-[i duc` fiul la cursele de motocros un weekend pe lun`. {i care e avantajul de a proceda astfel? Copiii t`i vor \n]elege \ntr-o zi, dac` nu acum c` ai f`cut totul pentru ei. Acest lucru va consolida rela]ia voastr` [i, cel mai important, \i va face mult, mult mai ferici]i. Cu siguran]` c` `sta este un sentiment mai pl`cut dect orice satisfac]ie m`runt` ai putea avea \ntorcndu-i \mpotriva celuilalt p`rinte. 206 REGULA 82 Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor Cnd am divor]at de prima mea so]ie, cu mul]i ani \n urm`, m-am trezit un p`rinte singur cu aproape de niciunele. Copiii [i cu

mine st`team \ntr-o cas` \nchiriat`, cu foarte pu]in` mobil`. |ntr-o sear` vorbeam cu unul dintre fiii mei st`team amndoi pe cutii, iar eu eram cople[it de vinov`]ie pentru ceea ce trebuiau s` \ndure copiii mei. I-am spus: |mi pare tare r`u, prietene. |mi pare a[a de r`u c` trebuie s` treci prin toate astea. {tii ce mi-a r`spuns? De ce, tati? E formidabil! Ne distr`m excelent! Sigur, nu vroia s` spun` c`-i pare bine c` p`rin]ii lui s-au desp`r]it. Dar eu \mi f`ceam griji pentru condi]iile \n care locuiam, \n timp ce el se sim]ea ca \ntr-o permanent` tab`r` de vacan]`. Eu presupusesem c` [i el simte la fel ca mine, dar f`cusem o mare gre[eal`. |ns` poate s` se \ntmple [i exact pe dos. Copiii simt unele lucruri mult mai acut dect noi. Poate-]i aminte[ti c` atunci cnd ai fost poreclit prima dat` la [coal` ai ignorat porecla cu senin`tate. Dar asta nu \nseamn` c` [i copilul t`u poate face la fel. Poate c` ]ie nu-]i pas` c` trebuie s` te mu]i din cauza noii slujbe, dar s-ar putea ca fiica ta adolescent` s` fie devastat`. Trauma ei emo]ional` e real`, a[a c` trebuie s-o iei \n serios. Nu e suficient s`-i spui c` trebuie s` fie tare sau c` o s`-[i fac` prieteni noi, sau c` exist` e-mail-ul, messenger-ul [i SMS-urile ( [i eu n-am avut toate astea cnd eram ca tine ). 207 Cnd ai de-a face cu emo]iile copilului t`u [i \n special \n timpul oric`rui fel de criz`, ceea ce sim]i tu este complet irelevant. Sentimentele lui sunt tot ce conteaz`. Concentreaz`-te asupra copilului t`u [i uit` de tine. Am o prieten` foarte drag` al c`rei partener a murit subit. Copiii au reac]ionat cu diferite grade de durere evident` cnd le-a spus, dar pu]in mai trziu \n aceea[i zi to]i rdeau [i se jucau. Mi-a spus c` ini]ial a fost aproape la fel de dureros s`-i vad` ferici]i pe ct a fost s`-i vad` neferici]i. Dar copiii fac fa]` durerii \n mod diferit [i n-are niciun sens s` \ncerci s` pui reac]ia lor pe picior de egalitate cu reac]ia ta. Cnd vine vorba despre lucruri importante \n via]`, nu face nicio presupunere despre cum se vor descurca pu[tii t`i. Conteaz` pe ei ca s`-]i spun` ce simt [i nu presupune c` vor avea nevoie de acela[i sprijin de care ai avea tu nevoie. Poate c` ei vor s` fie \nconjura] i de prieteni \n timp ce tu ai vrea s` fii singur. Poate c` ei vor s` mearg` \ntr-o vacan]` cu care tu nu te po]i confrunta sau s` renun] a]i la petrecerea cu care tu vroiai s` mergi mai departe. Dac` ai mai mul]i copii, probabil c` nu vor sim]i cu to]ii la fel. Toate acestea pot solicita alegeri dificile [i compromisuri; numai tu po]i decide dac` s` faci lucrurile a[a cum vor ei sau cum vrei tu atunci cnd nu dori]i acela[i lucru. Dar este vital s` le tratezi sentimentele cu toat` seriozitatea cu care le tratezi pe ale tale sau pe ale oricui altcuiva. CONTEAZ~ PE EI CA S~-}I SPUN~ CE SIMT {I NU PRESUPUNE C~ VOR AVEA NEVOIE DE ACELA{I SPRIJIN DE CARE AI AVEA TU NEVOIE. 208 REGULA 83

A fi mai tn`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile O ciudat` [coal` de gndire de care m-am izbit deseori pare a fi de p`rere c` copiii dep`[esc mai repede problemele dect adul]ii. Habar n-am de unde le-a venit ideea, dar, \]i spun, e o mare prostie. E adev`rat, unii copii dep`[esc anumite probleme mai rapid dect unii adul]i. Dar la fel de adev`rat e [i c` o traum` din copil`rie \[i poate ar`ta efectele mul]i ani mai trziu. La urma urmei, copiii se dezvolt` permanent [i evenimente din trecutul lor \[i pot schimba semnifica]ia. Un copil care ini]ial a p`rut c` suport` foarte bine moartea cuiva din familie poate suferi enorm din cauza mor]ii respective peste c]iva ani. Ceva ce i-a fost spus copilului t`u acum cinci ani \l poate \nc` bntui. Sau poate c` el sper` \n secret c` p`rin] ii lui se vor \mp`ca [i este devastat ori de cte ori se \ntmpl` ceva care pare s`-i \ndep`rteze visul. Noi, adul]ii, suntem departe de a fi perfec]i, dar majoritatea, de cele mai multe ori, reu[im s` ne rezolv`m problemele pe loc [i s` trecem peste ele. Poate c` triste]ea sau durerea nu ne p`r`sesc niciodat`, dar \nv`]`m s` tr`im cu ele. Pentru copii este mult mai greu. Ei se schimb`, iar evenimentele din trecut \i pot afecta \n moduri noi. Poate c` ei \[i revin din [ocul ini]ial mai repede dect noi (sau 209 poate nu), dar au foarte pu]in` experien]` \n a face fa]` emo]iilor [i le poate lua mai mult dect nou` s` \n]eleag` ce simt [i s`-[i dea seama cum s` ac]ioneze. A[a c` hai s` nici nu mai men]ion`m nonsensul `sta cu copiii care trec peste probleme mai repede dect adul]ii. P`rin]ii [tiu bine c` nu e niciun cuvnt adev`rat, deci nu l`sa pe nimeni s` se ascund` \n spatele unei asemenea banalit`]i absurde. NOI, ADUL}II, SUNTEM DEPARTE DE A FI PERFEC}I, DAR DE CELE MAI MULTE ORI REU{IM S~ NE REZOLV~M PROBLEMELE PE LOC {I S~ TRECEM PESTE ELE. Copiii vor avea nevoie de ajutorul t`u. Dac` veniturile tale scad brusc, de exemplu, aceasta poate avea un impact uria[ asupra copiilor t`i. Ei nu mai pot ]ine pasul cu prietenii lor \n ceea ce prive[te vacan]ele, hainele, telefoanele mobile, ma[ina cu care sunt lua]i de la [coal` pentru unii copii, toate astea pot fi devastatoare. Tu te str`duie[ti s` te descurci cu un buget mai mic, dar ei [i-au pierdut jum`tate din prieteni, \ncrederea \n ei, statutul, demnitatea [i vacan] a. Le va trebui timp pentru a-[i reveni, chiar dac` familia \[i va rec`p`ta stabilitatea financiar`. 210

Arat`-le copiilor t`i c` \n]elegi faptul c` sentimentele [i problemele lor pot fi diferite de ale tale, [i c` le tratezi grijile cu aceea[i seriozitate cu care le tratezi pe ale tale. Nu le po]i da \napoi bugetul, p`rin] ii cu o c`s`torie fericit`, fratele sau p`rintele care a murit, s`n`tatea sau orice altceva au pierdut, dar le po]i ar`ta c`-i iei \n serios [i c` nu te a[tep]i ca ei s`-[i revin` la fel de repede cum \]i revii tu. 211 REGULA 84 {ocul poate dura pentru totdeauna Sigur, \n cele din urm` copilul t`u ar trebui s` treac` peste criz` sau m`car s` se \mpace cu lucrurile. |n timp, va ajunge s` accepte a[a cum facem cu to]ii c` p`rin]ii lui sunt divor]a]i sau c` cineva drag a murit. Dac` pu[tiul a fost grav bolnav, va \nv`]a s` fac` fa]` faptului c` acum nu mai poate mnca tot ce pot mnca prietenii lui. Dac` a trebuit s` se mute \ntr-un alt ora[, mai devreme sau mai trziu \[i va face prieteni noi [i se va obi[nui la noua [coal`. Dar asta nu \nseamn` c` totul s-a terminat. Unele crize trec [i te las` acolo unde erai cnd au \nceput, dar majoritatea te las` \ntr-un alt loc. Uneori \ntr-un loc foarte diferit. Un copil poate c` s-a \mp`cat pe ct posibil cu moartea unui p`rinte, dar el va fi pentru totdeauna un copil care cre[te f`r` mam` sau f`r` tat`. Asta \l face deosebit [i implic` noi dezavantaje fa]` de trauma ini]ial`. Fiecare meci important la [coal`, fiecare ceremonie de premiere va fi diferit` pentru el; fiec`rei anivers`ri, fiec`rui Cr`ciun sau eveniment \n familie \i va lipsi ceva. Acela[i lucru este valabil [i pentru divor]. Chiar dac` pu[tiul t`u accept` c` nu mai sunte]i \mpreun` [i poate chiar a trecut peste etapa acut` a desp`r]irii, el va trebui s`-[i petreac` restul copil`riei cu p`rin]i care tr`iesc \n case diferite [i care nu comunic` la fel de bine cum comunicau odat`. Vacan]ele nu vor mai fi la fel. Serb`rile de la [coal` vor implica aranjamente stnjenitoare pentru ca p`rin]ii 212 s` nu se \ntlneasc` sau \ntlniri stnjenitoare dac` totu[i dau ochii unul cu altul. Eventual, copilul va trebui s` \nve]e s`-i accepte pe noii parteneri ai p`rin]ilor lui, poate chiar pe p`rin]ii vitregi. Poate copilul t`u a suferit de o boal` grav` sau a fost r`nit. Cunosc un copil de 3 ani c`ruia a trebuit s`-i fie amputat piciorul \n urma unui accident de ma[in`. Pare c` s-a \mp`cat \n mod remarcabil [i curajos cu situa]ia, dar va fi \ntotdeauna un copil cu un singur picior. Ceea ce va afecta activit`]ile \n care se va putea implica pe unele, practic, nu le va putea aborda, \n altele va \ncerca mereu s`-i dep`[easc` pe ceilal]i din dorin]a de a se afirma. Indiferent de efecte, fie c` acestea vor fi pozitive sau negative, via]a lui va fi diferit` de

cea a unui copil care se folose[te de ambele picioare. Ca p`rinte, tu vei fi f`r` \ndoial` con[tient (deseori dureros de con[tient) de schimb`rile pe termen lung pe care criza le-a adus pentru copilul t`u. Dar nu toat` lumea va fi con[tient` de aceste schimb`ri. Uneori va trebui ca tu s` le indici [i uneori va trebui s`-i oferi copilului t`u mai mult sprijin [i s`-i ar`]i c` [tii. Crizele importante \]i vor afecta copilul pe via]`, dar te asigur c` unele schimb`ri vor fi pozitive, chiar dac` ini]ial pare greu de crezut. Copilul poate deveni mai independent sau mai empatic, sau mai puternic, [i asta poate fi \n final spre binele lui. UNELE CRIZE TREC {I TE LAS~ ACOLO UNDE ERAI CND AU |NCEPUT, DAR MAJORITATEA TE LAS~ |NTR-UN LOC DIFERIT. 213 REGULA 85 Spune-le ce se \ntmpl` Copiii pot fi foarte naivi. {tiu, nu e deloc surprinz`tor. |n special copiii mici s-ar putea s` nu \n]eleag` sau s` nu [tie ce \nseamn` divor] sau faliment, sau moarte. {i totu[i, ei sunt inexplicabil de abili \n a percepe emo]ii r`t`cite care plutesc \n jurul lor. Ei [tiu cnd se \ntmpl` ceva, chiar dac` nu [tiu exact despre ce e vorba. Fie c` cineva este foarte bolnav, fie c` te cer]i cu partenerul (chiar [i numai \n [oapt` sau doar cnd copiii nu sunt de fa]`) sau c` e[ti teribil de \ngrijorat din cauza banilor sau a serviciului, copiii vor [ti. Sigur c` nu vor [ti toate detaliile dac` tu nu le spui , dar vor prinde esen]ialul. De aceea e mai bine s` le spui tu. Altfel \[i vor construi propriile lor explica]ii, care, deseori, vor fi mai grave dect realitatea. Adolescen]ii pot interpreta certurile dintre p`rin]ii lor [i o atmosfer` \nc`rcat` ca pe un divor] iminent cnd, de fapt, p`rin]ii se ceart` din cauza banilor [i nici nu le d` prin cap s` divor]eze. Copiii ar putea prinde din zbor faptul c` cineva este grav bolnav [i se pot gndi c` e vorba despre tine, cnd \n realitate este vorba despre unul dintre bunici. Ceea ce, sigur, este grav, dar din punctul lor de vedere este mult mai bine dect s` fii tu foarte bolnav. Dac` nu le spui copiilor cnd se \ntmpl` ceva grav, nu faci dect s` \nr`ut`]e[ti lucrurile. Nu te po]i ascunde de ei, a[a c` mai 214 bine nici nu \ncerca. Bine\n]eles, nu trebuie s` le dai chiar toate am`nuntele dac` nu e cazul, dar cel pu]in pune-i \n tem`. Folose[te-]i judecata pentru a decide cnd [i ct s` le spui, iar

aici vrsta are o mare importan]`. Nu-i vei spune copilului de 2 ani tot ce-i spui celui de 15. Ca regul` general`, spune-le minimumul necesar [i apoi r`spunde-le la \ntreb`ri. Cu ct sunt mai mari, cu att vor pune mai multe \ntreb`ri. Dac` situa]ia este cu adev`rat dureroas` pentru ei, nu le da mai multe informa]ii dect \]i cer probabil c` nu \ntreab` pentru c` nu vor s` afle mai mult. Vor \ntreba cnd vor fi preg`ti]i s` aud` r`spunsul. DAC~ NU LE SPUI COPIILOR CND SE |NTMPL~ CEVA GRAV, NU FACI DECT S~ |NR~UT~}E{TI LUCRURILE. Ct despre momentul \n care s`-i informezi, trebuie s` le spui imediat ce au observat c` se \ntmpl` ceva. Nu te p`c`li gndindu-te c` n-au observat nimic doar fiindc` tu nu vrei s` abordezi subiectul fii brutal de sincer cu tine \nsu]i. Copiii mai mari o s`-]i dea o gr`mad` de indicii, de la comentarii caustice ( Eu sunt ultimul care afl` orice ) la \ntreb`ri directe ( E totul \n regul`? ). {i dac` vestea proast` e inevitabil` de exemplu, cineva din familie are o boal` incurabil` , d`-le timp s` se obi[nuiasc`, \n loc s` le spui \n ultimul moment. 215 Cei mai buni p`rin]i pe care-i cunosc [i-au f`cut un principiu din a nu ascunde nimic fa]` de copiii lor. |i ]in la curent [i le dau informa]ii simple, corecte despre ceea ce se \ntmpl`. Bine\n]eles, este decizia ta [i po]i alege s` \ncerci s` le p`strezi vie]ile neafectate, dar riscul e prea mare. |n cele din urm`, ei tot afl` [i poate pentru ei va fi mai greu s` fac` fa]` unui [oc acut, \n loc s` se obi[nuiasc` \n timp cu ideea. Copiii t`i fac parte din familie [i orice afecteaz` familia \i va afecta [i pe ei. A[a c` p`rerea mea e c` au dreptul s` [tie. 216 REGULA 86 |nva]`-i s` e[ueze cu succes Nim`nui nu-i place s` dea gre[, dar pentru copii este uneori mai r`u dect pentru adul]i. E trist c` exist` copii care se sinucid din cauza fricii de a pica la examene, \n vreme ce noi, adul]ii, [tim c` un examen picat nu e chiar a[a o tragedie. Inevitabil, copilul t`u va pierde la un moment dat, mai devreme sau mai trziu. Poate c` se descurc` excelent la [coal`, dar pic` examenul de conducere auto sau nu reu[e[te s` intre \n echipa de fotbal, sau nu este inclus \n trupa rock pe care au format-o prietenii lui fiindc` n-are ureche muzical` (am trecut [i prin asta). Cum spuneam mai devreme, tu \]i dai seama c` nu e sfr[itul lumii. Dar motivul pentru care aceast` Regul` este \n sec]iunea cu crize este acela c` pentru copilul t`u s-ar putea s` se dovedeasc` a fi o veritabil` criz`. {i dac` tocmai a acumulat a treia corijen]`, s-ar putea s` fie o situa]ie de criz` [i pentru tine. Dar chiar dac` e[ti

u[urat \n secret c` n-a fost selectat pentru echipa de rugby, tot trebuie s` prive[ti problema din punctul lui de vedere, dac` vrei s`-l aju]i s` dep`[easc` momentul. Dac`-i spui copilului c` nu e a[a de important, c` de fapt nu conteaz`, c` \[i poate lua corijen]ele \n toamn`, c` sunt o mul]ime de alte lucruri pe care le poate face... de fapt \i spui c` ceea ce simte el e gre[it [i c` n-ar trebui s` fie att de sup`rat. Faptul c`-i minimalizezi sentimentele \l va face s` se simt` r`nit [i izolat. Nu, n-o s`-l 217 fac` s` gndeasc`: Sigur c` da, ce fraier am fost... Bine\n]eles c` pn` la urm` nu conteaz`. A[adar, ce-ar trebui s` faci? S`-i spui c` are dreptate s` se simt` devastat [i c`, da, chiar e sfr[itul lumii? Nu tocmai, dar ceva de genul `sta. Trebuie s`-i permi]i s` se simt` exact a[a cum se simte, spunndu-i c` \]i dai seama ce distrus trebuie s` fie [i c` nu e[ti surprins c` se simte a[a. Fii \n]eleg`tor [i plin de compasiune. {tii tu cteva \mbr`]i[`ri [i cteva c`ni de ceai. {i un biscui]el cu ciocolat`, dac` ai. Poate preg`te[ti pentru cin` felul lui de mncare preferat, ca s` vad` c` te gnde[ti la el. Odat` ce i-ai permis s` se simt` mizerabil pentru o vreme, dup` aceea va fi gata s` ias` din mla[tina disper`rii; iar cnd va ie[i, tu vei fi acolo pentru a-i oferi o mn` de ajutor [i pentru a-i indica ni[te compensa]ii dar numai \n ritmul \n care vrea el s` le aud`. Fie c` pu[tiul t`u de 6 ani a ratat premiul I la \ntrecerea sportiv` sau c` fiica ta de 17 ani n-a intrat la facultatea unde-[i dorea, dac` ei percep asta ca pe o criz`, atunci a[a trebuie s-o vezi [i tu. FAPTUL C~-I MINIMALIZEZI SENTIMENTELE |L VA FACE S~ SE SIMT~ R~NIT {I IZOLAT. 218 REGULA 87 E mai bine s` fii de acord dect s` ai dreptate Divor]ul este probabil cea mai frecvent` criz` major` pentru copii, cel pu]in \n lumea occidental`; aceast` Regul` este scris` special pentru p`rin]ii afla]i \n proces de divor] (sau echivalentul, dac` nu sunte]i c`s`tori]i). E foarte u[or s` vezi divor]ul ca pe ceva ce se \ntmpl` \ntre doi oameni care erau \mpreun` [i acum nu mai sunt. Sigur, [tii c` [i copiii reprezint` un factor, dar ei par s` fie \n alt` sfer`, nu \n cea din jurul evenimentului central. E mult mai realist s` prive[ti divor]ul ca pe ceva ce se \ntmpl` \ntregii familii, iar copiii sunt la fel de importan]i ca oricine altcineva. Poate c` nu ei sunt cei care iau deciziile, dar [i ei sunt la fel de implica]i. Mai mult, orict de r`u este divor]ul, majoritatea p`rin]

ilor aleg aceast` variant` pentru c` este mai bun` dect varianta \n care ei ar r`mne \mpreun`. Cu toate acestea, pentru copii s-ar putea s` nu existe niciun avantaj al desp`r]irii p`rin]ilor lor. S-ar putea s` li se par` de departe cea mai proast` alegere dintre toate cele posibile. A[a c` este esen]ial s` faci divor]ul ct mai suportabil pentru copii, care sunt prin[i f`r` ap`rare \n focul \ncruci[at al deciziilor voastre. {i cel mai important lucru pe care-l po]i face pentru ei e s` 219 cazi de acord \n ct mai multe privin]e cu partenerul t`u. Fie c` discuta] i cine ce ia, ce se \ntmpl` cu casa, cu custodia copiilor sau orice altceva, f` tot posibilul s` ajunge]i la o \n]elegere. Da, chiar dac` [tii c` \n]elegerea nu e corect`. S-ar putea s` ai tot dreptul s`-l u[urezi pe fostul de bani, s` lup]i cu el pentru fiecare leu], s`-i ceri s`-]i lase ]ie casa, s`-l obligi s` m`reasc` aloca]ia lunar` pentru copii..., dar de fapt nimic din toate astea nu conteaz` att de mult ca \n]elegerea cu el [i g`sirea unui aranjament care s` v` convin` amndurora. Doar a[a \i vei l`sa pe copii s` se \ntoarc` la refacerea vie]ilor lor. Poate fi foarte greu, mai ales cnd sim]i [i de cele mai multe ori ai perfect` dreptate, [tiu c` ai fost tratat \n mod \ngrozitor de c`tre fostul partener. {tiu c` r`zbunarea [i dreptatea pot fi foarte dulci, dar e[ti sigur c` merit` s` le ai pe seama copiilor t`i? Sigur c` nu merit`. Acesta este unul dintre lucrurile care \i diferen]iaz` pe P`rin]i de nonP`rin]i. |nainte de a face sau de a spune ceva nes`buit, opre[te-te [i gnde[te-te dac` lucrul acela \i va ajuta pe copii. {i dac` nu po]i s` r`spunzi cu sinceritate da , atunci nu-l face. R~ZBUNAREA {I DREPTATEA POT FI FOARTE DULCI, DAR E{TI SIGUR C~ MERIT~ S~ LE AI PE SEAMA COPIILOR T~I? 220 REGULA 88 Faptele tale vorbesc mai tare dect orice cuvinte Iat` o Regul` care nu se aplic` numai \n situa]ii de criz`, dar atunci devine extrem de important`. {tii ce se spune copiii nu ascult` niciodat` ? Ei bine, nu e adev`rat, dar e adev`rat c` dau mai pu]in` aten]ie cuvintelor pe care le spui dect modului \n care te compor]i. Copiii pot depista ipocrizia de la 100 de pa[i [i nu o tolereaz`. Or s` te judece pe baza faptelor tale. Nu vorbesc doar despre cuvinte [i fapte negative. S`-]i dau un exemplu. S` presupunem c` ai atta minte \nct \n]elegi c` e bine

s`-]i la[i emo]iile s` r`bufneasc` [i s` tragi din cnd \n cnd cte un plns zdrav`n. Po]i s` le spui asta copiilor de o mie de ori, dar dac` ei te urm`resc trecnd prin diferite traume [i niciodat` plngnd, o s` le fie mult mai greu s`-]i urmeze cuvintele dect le-ar fi dac` faptele tale le-ar fi sus]inut. Dac` este \ntr-adev`r OK s` plngi ([i este, bine\n]eles), atunci arat`-le acest lucru. Las`-i s` te vad` \nl`crimat [i nestnjenit de faptul c` plngi. COPIII VOR URM~RI REAC}IA TA |N SITUA}II DIFICILE {I O VOR LUA DREPT MODEL. 221 Am ni[te prieteni care au avut de dep`[it o perioad` dificil` acum c]iva ani, cnd so]ul [i-a pierdut slujba. Ei le spuneau \ntr-una copiilor (ambii adolescen]i) c` nu e nicio ru[ine s` ai bani mai pu]ini dect al]ii [i c` nu trebuie s` se simt` prost fiindc` nu-[i pot permite unele dintre lucrurile pe care prietenii lor le au. Familia a fost invitat` \ntr-o zi la mas` de ni[te prieteni foarte boga]i, iar p`rin] ii au parcat ma[ina dup` col], astfel \nct gazdele s` nu vad` cu ce hrb vechi [i ruginit au venit. |]i garantez c` adolescen]ii au depistat instantaneu ipocrizia. {tiu sigur, pentru c` ei mi-au povestit \ntmplarea. Este un exemplu al clasicului \ndemn p`rintesc: F` cum spun eu, nu cum fac eu. Nu exist` scuz` pentru a-i spune asta vreodat` copilului t`u. Dac` po]i face tu \nsu]i lucrul respectiv, atunci f`-l. Iar dac` nu po]i, de ce-i ceri copilului s`-l fac`? Copiii vor urm`ri reac]ia ta \n situa]ii dificile [i o vor lua drept model. Fie c` e[ti gelos, furios, meschin, cert`re], necontrolat sau ru[ inat, ei vor cre[te creznd c` acesta este un comportament acceptabil, indiferent dac` tu le-ai spus cu totul altceva. Pe de alt` parte, dac` te compor]i cu demnitate, cu integritate, dac` dai dovad` de bun`voin]`, considera]ie [i curaj, asta \i va influen]a mai mult dect orice le-ai putea spune. 222 REGULA 89 Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1 Tu [tii c` pe primul loc sunt copiii, sigur c` da. Dar ei [tiu asta? |n cea mai mare parte a timpului nu e greu s` le oferi dragostea [i aten]ia ta, dar atunci cnd mintea [i emo]iile tale sunt \n cu totul alt` parte, e foarte dificil. Cnd te confrun]i cu o imens` sup`rare, cu griji sau cu o mare durere, nu e u[or s`-]i aminte[ti s`-i pui pe copii pe primul plan. |n momentele cele mai \ntunecate, aten]ia [i r`bdarea ta obi[nuit` sunt puse la grea \ncercare. Deodat` e foarte greu s` mai g`se[ ti timp pentru o poveste \nainte de culcare sau pentru o \mbr`]i[

are, ca s` nu mai vorbim despre un tur de cump`r`turi sau despre un meci de fotbal. Tocmai cnd lucrurile stau mai prost, copiii primesc brusc din partea ta mai pu]in dect de obicei. Poate primesc din partea ta mai mult` grab` [i mai mult` ner`bdare, de vreme ce e[ti mai stresat [i mai tensionat dect \n mod normal, dar categoric primesc mai pu]in din aten]ia [i din timpul t`u. {tiu c` nu po]i face mare lucru. Sunt lucruri \n via]` care \]i r`pesc tot timpul [i care te las` iritabil [i deloc amuzant. Dac` mama ta e grav bolnav` sau casa \]i e pus` sub sechestru, sau [eful e pe cale s` te dea afar`, sau unul dintre copii e \n spital, sigur c` nu po]i fi tu cel vesel [i amuzant dintotdeauna. Nimeni nu se a[teapt` s` fii. 223 Unele crize au via]` scurt`, \n timp ce altele dureaz` s`pt`mni, luni sau chiar ani. Uneori, abia mai reu[e[ti s` ai grij` de tine. {i totu[i, cel mai bun lucru pe care-l po]i face este s`-i pui pe copii pe primul plan \]i ofer` un centru al interesului din exteriorul t`u, nu te las` s` te complaci \n durere [i reprezint` motivul pentru care s` continui s` lup]i. Cel mai bun mod \n care s` te asiguri c` pu[tii t`i [tiu c` sunt pe primul loc \n via]a ta este s` te asiguri c`, \ntr-adev`r, sunt pe primul loc. Dac` e[ti prins \n capcana autocomp`timirii [i te gnde[ti numai la tine, asta se vede. Indiferent cte motive ai s` fii nefericit, copiii vor [ti instinctiv dac` te pui \naintea lor. Dac` vrei ca ei s` [tie c` sunt nr. 1, asigur`-te c` a[a [i sunt; la un anumit nivel, ei vor \n]elege. S-ar putea s` se mai plng` din cnd \n cnd c` nu mai faci asta sau ailalt` a[a cum obi[nuiai, dar vor [ti, \n adncul fiin]ei lor, c` sunt \nc` pe locul I. DAC~ E{TI PRINS |N CAPCANA AUTOCOMP~TIMIRII {I TE GNDE{TI NUMAI LA TINE, ASTA SE VEDE. Sigur c` totul trebuie s` fie adev`rat. Nu ajut` dac` te complaci \n depresie [i \]i spui ocazional: Bine\n]eles c` pe primul plan sunt copiii. Nu-]i va fi de niciun folos. Dar dac` ei au prioritate \n orice decizie [i dac` te asiguri c` au tot ce le trebuie de cele mai multe ori, chiar dac` e dificil pentru tine, vor c[tiga \ncredere pentru c` vor [ti instinctiv ct de mult \i iube[ti. 224 REGULA 90 Nu po]i repara totul Of, asta e o treab` grea. Noi, p`rin]ii, vrem din facem totul perfect pentru copiii no[tri. Dac` se dulce. Dac` dau de necaz, \i ajut`m s` ias` basma tri[ti, \i \mbr`]i[`m. Dac` cineva se poart` urt tot sufletul s` r`nesc, \i s`rut`m mai curat`. Dac` sunt cu ei, intervenim.

Dar uneori copiii trebuie s` fac` fa]` unor lucruri serioase pe care noi nu le mai putem aranja pentru ei. {i sentimentul c` nu po]i face nimic pentru a-i ajuta este groaznic. Sunt pu]ine lucruri \n via]` mai rele dect s`-]i vezi copilul suferind [i s` nu po]i s`-i alini durerea. Dar se poate \ntmpla. Cnd cineva moare, nu-l po]i aduce \napoi indiferent ct de mult l-a iubit copilul t`u [i ct de mult \i lipse[te. Uneori, copilul e bolnav [i tu nu-l po]i ajuta. Sau cel`lalt p`rinte al lui pleac` [i nu este lng` el atunci cnd ar trebui s` fie. Copiii trebuie s` \nve]e o lec]ie important`: unele lucruri pur [i simplu se \ntmpl` [i nimeni nu poate face nimic. E o lec]ie dur`, dificil de \nv`]at prin experien]` cnd sunt att de mici. {i ]i se rupe inima cnd \i prive[ti. Dar trebuie s-o \nve]e, mai devreme sau mai trziu, [i tu n-ai niciun control asupra momentului cnd via]a decide s` le-o predea. Tot ce po]i face este s`-i \ncurajezi, dar nu po]i opri durerea. A[adar, Regula asta este despre a accepta c` nu po]i face nimic. Nu e \ntotdeauna vina ta [i nimeni nu s-ar fi descurcat mai bine ca 225 tine. E pur [i simplu un chin, punct. Nu te \nvinov`]i, pentru c` nu meri]i. Lucrurile sunt [i-a[a destul de dificile pentru tine. Poate chiar treci [i tu prin aceea[i durere, \n plus fa]` de faptul c` trebuie s`-l prive[ti pe copil suferind, [i chiar nu e cazul s`-]i mai arunci \nc` o povar` \n crc`. Ofer`-]i o \mbr`]i[are [i un strop de compasiune.* {i adu-]i aminte, copilul nu a[teapt` de la tine miracole. Nu e prost, [tie c` nu po]i face nimic. Tot ce po]i face pentru el \n clipa asta este s`-i dai dragostea ta [i o mul]ime de \mbr`]i[`ri, a[a c` d`-i drumul. Probabil c` v` ve]i sim]i amndoi un pic mai bine. E PUR {I SIMPLU UN CHIN, PUNCT. * {i poate ciocolat`. 226 REGULI PENTRU ADUL}I

Nu ajungi s` ie[i la pensie din meseria de p`rinte. E o slujb` pe via]` [i f`r` posibilitatea de pensionare. Chiar [i cnd o s` ai 100 de ani, copiii t`i vor fi tot copiii t`i. {i dac` ]i-ai f`cut treaba corect (sigur c` ]i-ai f`cut-o), \nc` vor mai dori aprobarea [i sprijinul t`u. N-o s` mai vrea s` fie trata]i ca ni[te copii, totu[i. Chiar dac`, pentru tine, \nc` mai sunt. Deci trebuie s` g`se[ti o cale de a avea o rela]ie adult` cu ei, o rela]ie care s`-]i lase \nc` spa]iu pentru a fi p`rintele lor. E un echilibru precar, dar cunosc destui p`rin]i care au

reu[it \n mod excep]ional, deci [tiu sigur c` se poate. A[adar, iat` cele mai bune Reguli pe care le-am adunat de-a lungul anilor pentru a te asigura c` vei fi un p`rinte la fel de bun cnd copiii t`i vor avea 40 de ani precum ai fost cnd au avut 4 sau 14. 229 REGULA 91 Retrage-te Ai avut la dispozi]ie 18 ani pentru a-i aduce pe copiii t`i acolo unde ai dorit. Nu m` refer la o slujb` de avocat de top sau doctor, sau fotbalist, sau mai [tiu eu ce. M` refer la faptul c` ai avut 18 ani pentru a-i echipa cu tot ce ar putea avea nevoie pentru a avea o via]` fericit`. Ei bine, timpul s-a scurs. Ai avut cei 18 ani. Acum retrage-te. Dac` n-au \nv`]at pn` acum, e prea trziu. De aici \ncolo e treaba lor [i nu mai po]i interveni. {tiu, dac`-i vezi f`cnd ceva ce nu-]i place, ]i-e greu. Dar ar fi trebuit s` te gnde[ti la asta mai demult. }i-ai irosit [ansa, prietene. Un singur lucru po]i s`-i mai \nve]i: s` stea pe propriile lor picioare f`r` s` se bazeze pe sprijinul t`u. {i singurul mod \n care-i po]i \nv`]a lucrul `sta e s` te retragi. Cei 18 ani ar fi irosi]i dac` nu le-ai da [ansa s` practice tot ce i-ai \nv`]at. Ce rost mai are s`-i \nve]i s` fie independen]i, s` gndeasc` pentru ei \n[i[i, s` ia decizii [i toate celelalte, dac` nu-i la[i s` \nceap`? {i [tii ceva? Dac` e[ti un P`rinte pe jum`tate att de bun pe ct cred eu c` e[ti, vor face o treab` a naibii de bun` f`r` tine agitndu-te \n jurul lor. Dac` intervii \n continuare, practic spui: Nu mi-am f`cut treaba bine, \nc` mai ai nevoie de ajutor. Pe lng` asta, cu to]ii [tim ce se \ntmpl` cnd intervin p`rin]ii. |n cel mai bun caz sunt condescenden]i, \n cel mai r`u distructivi. Practic, dac` intervii devine imposibil s` mai ai o rela]ie bun`, ca 230 \ntre adul]i, cu copiii t`i. De fiecare dat` cnd intervii, le spui c` nu sunt capabili s`-[i tr`iasc` singuri vie]ile. Ceea ce nu face niciun bine \ncrederii lor, plus c` m` \ndoiesc c` este adev`rat. S-ar putea s` nu se descurce \n a tr`i via]a pe care o dore[ti tu pentru ei, dar dac` e[ti un P`rinte decent, asta nu e valabil pentru tine. Bine\n]eles c` nu ne oprim din \nv`]at cnd \mplinim 18 ani. Sunt sigur c` pu[tii t`i mai au destule de \nv`]at. (Poate [i tu mai ai.) Sper, c`ci altfel vor avea vie]i destul de plicticoase. Dar trebuie s` \nve]e din alt` parte acum. Nu [tiu de unde acum ei decid (asta e ideea). Pot alege ce s` \nve]e [i cum, [i de unde, [i cu cine. De acum \ncolo o s` ai un rol de fundal \n instruirea lor. Att de departe \n fundal \nct nici n-o s` te observe. Pentru c` unica ta

slujb` de-acum e s` te retragi. Gata, sunt sigur c` ai prins [pilul. A[a c` eu o s` m` retrag. DAC~ N-AU |NV~}AT PN~ ACUM, ORICUM E PREA TRZIU. 231 REGULA 92 A[teapt` pn` cnd \]i cer sfatul Dup` ce ai citit Regula trecut`*, poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul \]i cere sfatul. Nicio problem`, i-l po]i da. P`i a fost destul de simplu. Nu era cazul s` fac o Regul` numai pentru asta, nu? Tocmai de aceea, a[a cum observi, n-am l`sat restul paginii gol. Sunt dou` lucruri pe care trebuie s` le [tii despre sfaturile date copiilor t`i adul]i ([i, de fapt, oricui altcuiva, dac` stau bine [i m` gndesc): . Niciodat`, dar niciodat` nu le da sfaturi pn` nu ]i le cer. . D`-le numai ceea ce au cerut. Dac` \]i cer sfatul, \]i cer sfatul. Nu-]i cer instruc]iuni, recomand` ri, ordine, comentarii asupra stilului lor de via]`, opinii, judec`]i sau orice altceva. |]i cer doar sfatul, simplu [i clar. {i chiar [i atunci trebuie s` fii precaut. Hai s` \ncerc`m un mic exerci]iu. S` presupunem c` pu[tiul t`u adult \]i cere sfatul cu privire la o slujb` care i-a fost oferit`. Iat` cteva dintre multele lucruri pe care ai putea alege s` le spui: * Dac` cite[ti cartea \n ordine. Dac` nu, te rog f`-mi o favoare i [i cite[te Regula 91 \naintea acesteia. 232 f` un pas \napo

. Nu conteaz`. Oricum o s` la[i totul balt` peste trei luni, a[a cum faci cu orice altceva. . Ai fi un prost s` n-o accep]i. . N-o s` \n]eleg niciodat` ce g`se[ti interesant la cur`]atul covoarelor. . M`car `stora n-o s` le pese dac` apari cu inelele alea resping` toare \n nas [i cu ]inte \n limb`. N-o s`-]i insult inteligen]a spunndu-]i c` niciunul dintre aceste r`spunsuri nu e OK.* Ideea e c` tot ceea ce trebuie s` faci este s` le dai sfatul t`u. Cel mai bun mod \n care po]i face acest lucru f`r` s` dep`[e[ti limitele este s` le pui \ntreb`ri: Ce te atrage la slujba asta? , Ce [anse de promovare ai? , Ce p`rere ai despre a face naveta pe o distan]` att de mare? Genul `sta de lucruri. Cu alte cuvinte, \i aju]i s`-[i g`seasc` propriile r`spunsuri [i s` ia propriile decizii. La att se limiteaz` sfatul, nu mai mult. Copiii nu sunt obliga]i s`-l urmeze. A[a c` atunci cnd \n final s-au hot`rt s` fac` exact pe dos de cum ai sugerat, e dreptul lor. Asta nu \nseamn` c` sfatul t`u

nu i-a ajutat s` ia decizia final`, deci n-ai de ce s` fii deranjat sau sup`rat. Fii bucuros c` ai putut ajuta. |I AJU}I S~-{I G~SEASC~ PROPRIILE R~SPUNSURI {I S~ IA PROPRIILE DECIZII. * Ei, na! 233 REGULA 93 Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i Dac` \]i dore[ti o rela]ie adult` cu copiii t`i adul]i, trebuie s`-i tratezi ca atare. Da, [tiu c` sun` clar, dar se poate dovedi destul de greu. Au trecut at]ia ani \n care le-ai dat instruc]iuni, sfaturi nesolicitate, opinii, lec]ii de disciplin` [i a[a mai departe, \nct acesta a devenit modul t`u natural de a interac]iona cu ei. Poate fi dificil s`-]i aminte[ti s`-]i mu[ti limba pn` cnd noul tip de comportament \]i intr`-n obicei. Sigur, cu ct ai \nceput mai devreme s` sl`be[ti h`]urile, \nc` de cnd au devenit adolescen]i, cu att \]i va fi acum mai u[or. Dar chiar [i a[a trebuie s` treci printr-o perioad` de tranzi]ie. Nimeni nu se a[teapt` s` reu[e[ti \nc` din prima zi. Important este s` [tii unde vrei s` ajungi [i s` nu te opre[ti pn` cnd nu ajungi acolo. Autoinstruie[te-te s` nu le mai spui ce s` fac`, s` nu le mai ar`]i c` le dezaprobi gustul \n materie de \mbr`c`minte, prietene sau orice altceva. Dac` reu[e[ti s` \ncetezi s` mai faci anumite lucruri, de la a le spune cum s` se poarte pn` la a le reaminti ce scumpi erau cnd aveau 6 ani (z`u c` nu vor s` aud` din nou povestea aceea absolut jenant`), ai parcurs deja jum`tate din drum. Cealalt` jum`tate este despre lucruri pe care trebuie s` \ncepi s` le faci. Vorbe[te cu ei despre lucrurile despre care vorbe[ti cu pri 234 etenii t`i. Trebuie s` ignori diferen]a dintre genera]ii dac` vrei s` comunici cu copiii t`i ca [i cu ni[te adul]i; ori asta \nseamn` s` le apreciezi opiniile exact ca pe ale oricui altcuiva, indiferent c` e vorba despre schimbarea climei sau despre Cupa Cupelor, sau despre urm`toarele alegeri, sau despre plantarea prazului. Cere-le copiilor t`i sfatul. Te asigur c` [tiu mai multe dect tine despre o gr`mad` de lucruri. Reparat ma[ini, mod`, fotografie, matlasat, machete de [ine de cale ferat`, ornitologie, ceramic` nu [tiu dup` ce te dai tu \n vnt. {i tehnologie, bine\n]eles, dar b`nuiesc c` despre asta le-ai cerut sfatul \nc` de acum c]iva ani buni.

Dup` un timp \]i va deveni o a doua natur`, dar pentru \nceput trebuie s` faci lucrurile con[tient, altfel n-o s` se \ntmple nimic. {i nici n-ai idee ce mndri o s` se simt` copiii t`i cnd o s` le ceri opinia [i o s`-i tratezi ca pe ni[te adul]i doar dac` p`rin]ii t`i au procedat la fel cu tine, c`ci atunci [tii deja ct e de important. PENTRU |NCEPUT TREBUIE S~ FACI LUCRURILE CON{TIENT, ALTFEL N-O S~ SE |NTMPLE NIMIC. 235 REGULA 94 Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten Uite, asta este o gre[eal` pe care o fac p`rin]i altfel excelen]i. Este att de tentant! La urma urmelor, \]i iube[ti copiii mai mult dect pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u, care \]i este deja prieten), a[a c` e de \n]eles s` vrei s` le fii cel mai bun prieten. O singur` problem`: copilul t`u nu vrea s`-i fii cel mai bun prieten. Poate c` nu realizeaz`, dar chiar nu vrea lucrul `sta. Am o cuno[tin]` care-mi spune cu mndrie c` e cea mai bun` prieten` a fiicelor ei. {i chiar este. Nu vorbe[te aiurea. Le trateaz` pe fete ca pe prietenele ei [i ele o trateaz` \n acela[i fel. Ea crede c` e minunat, dar mie-mi pare r`u pentru fiice. Vezi, ele au deja prietene bune. Multe nu mai au nevoie de altele. {i se au una pe alta. De fapt, ele au nevoie de o mam`. Dar exist` o singur` candidat` pentru acest post, [i ea e prea ocupat` s` le fie cea mai bun` prieten`. {i totu[i, care e diferen]a? Ei bine, tu \mpar]i orice cu prietenul t`u cel mai bun, de pe picior de egalitate. Toate grijile, temerile, gndurile cele mai intime. {i el face acela[i lucru cu tine. |n vreme ce un p`rinte este o persoan` la care te ui]i \n sus nu pentru c` \]i e superior, ci pentru c` e mai matur [i e demn de \ncredere. Cineva care te poate proteja [i care poate avea grij` de tine, chiar dac` speri s` nu 236 fie niciodat` nevoie s`-i ceri ajutorul. La un nivel obi[nuit, pute]i \ndr`gi acelea[i lucruri [i pute]i petrece cu pl`cere timpul \mpreun`, dar nu i-ai spune chiar totul [i n-ai vrea s` auzi totul de la el. Dac`, de exemplu, e[ti teribil de \ngrijorat pentru c` nu [tii ce au copiii t`i de gnd? O s` le spui lucrul acesta? I l-ai spune celui mai bun prieten. S` presupunem c` e[ti p`rinte singur sau ai divor]at [i \ntlne[ti pe altcineva. Sau poate ai o aventur`. O s` le spui copiilor toate detaliile, a[a cum i-ai spune celui mai bun prieten? Sau dac` copilul t`u se bag` \ntr-o treab` necurat` droguri, s` zicem, sau o

aventur` cu o persoan` c`s`torit` o s`-i dai acelea[i sfaturi pe care le-ai da celui mai bun prieten? O s` te confesezi copiilor t`i, pe m`sur` ce cresc, m`rturisindu-le ce singur e[ti sau ce probleme ai cu banii? COPIII T~I TREBUIE S~ SE SEPARE DE TINE ATUNCI CND CRESC. A{A E FIRESC. Nu po]i fi cel mai bun prieten al copiilor t`i \n acest gen de circumstan] e dect fie min]indu-i, fie [antajndu-i emo]ional. Dac` spui c` te sim]i singur, orice copil iubitor va sim]i c` trebuie s` petreac` mai mult timp cu tine, iar tu te vei sim]i vinovat v`zndu-l cum se str`duie[te. Asta nu e o povar` pe care vrei s-o pui pe umerii copilului t`u, nici chiar dac` el ar accepta-o bucuros. Iar dac` tu \l min]i sau \l [antajezi emo]ional, cum o s` mai poat` veni la tine atunci cnd va avea nevoie de un um`r pe care s` plng` sau de 237 cteva cuvinte \n]elepte sau de cineva pe care s` se poat` baza? |]i vei fi pierdut toat` credibilitatea ca p`rinte, atunci cnd va avea nevoie de unul. Nu spun c` nu po]i avea o leg`tur` apropiat` cu copiii t`i adul]i. Chiar sper c` ve]i fi extrem de apropia]i, c` ve]i \mp`rt`[i interese comune [i un s`n`tos sim] al umorului [i c` ve]i petrece o mul]ime de timp \mpreun`. Sper c` v` ve]i iubi unul pe cel`lalt chiar mai mult dect amndoi v` iubi]i prietenii. Dar nu va fi acela[i tip de rela]ie. Copiii t`i trebuie s` se separe de tine atunci cnd cresc. A[a e firesc. Nu e corect fa]` de ei s` \ncerci s`-i ]ii lega]i de tine, chiar dac` faci asta prin intermediul prieteniei. {i mai [tii ceva? O rela]ie cu adev`rat bun` p`rinte/copil e un lucru minunat [i face mai mult dect o duzin` de prietenii. A[a c` de ce s-o dai pe-o prietenie? 238 REGULA 95 |ncurajeaz`-i orice-ar fi Cnd fiica mea a terminat liceul, a dat la facultate. Universitatea pentru care a optat era \n Manchester [i-mi amintesc c` am mers s-o vizit`m \mpreun`; eu speram s` n-o aleag`, \ns` ea a ales-o. Fiica mea crescuse la ]ar` [i, pur [i simplu, nu mi-o puteam imagina \ntr-un mare ora[, att de departe de cas`. Ei nu i-am spus nimic, m-am str`duit doar s-o \ncurajez s` fac` exact cum crede ea c` e mai bine. {i m` bucur c` am procedat a[a, fiindc` n-aveam deloc dreptate. S-a distrat de minune. Ar fi stupid s` presupui c` vei considera ca fiind \n]elepte toate alegerile tuturor copiilor t`i, de la slujbele pe care le aleg pn` la

persoanele cu care r`mn \mpreun` sau la felul \n care-[i cresc copiii. Dar acum sunt adul]i [i au tot attea [anse s` aib` dreptate cte ai [i tu. Ba chiar mai multe, probabil, pentru c` ei se cunosc mai bine dect \i cuno[ti tu. Iar exemplul pe care tocmai l-am descris ilustreaz` foarte bine unul dintre motivele pentru care ar trebui s`-]i p`strezi p`rerile pentru tine [i s`-i \ncurajezi: altfel vei pica de fraier cnd se va dovedi c` ai gre[it. Sigur c` uneori vei avea dreptate. Dar dac` fac o alegere neinspirat`, cu att mai mult vor avea nevoie de \ncurajarea [i de sprijinul t`u. La urma urmelor, dac` urmezi Regulile 91 [i 92 n-o s` le spui c` nu e[ti de acord cu decizia lor. A[a c` po]i foarte bine s`-i sprijini. Ideea e c` e vorba de via]a lor [i de alegerea lor, a[a cum am 239 REGULA 1 stabilit deja; singurele tale op]iuni sunt de a-i sprijini sau de a le submina decizia. Iat` alt motiv suficient pentru a-i sprijini: faptul c` \i sus]ii te scap` de oribila tenta]ie de a spune ]i-am zis eu dac` treaba merge prost ceea ce, sper c` [tii, este printre cele mai rele lucruri pe care i le po]i spune copilului t`u [i e de neiertat \n absolut orice circumstan]`. TE SCAP~ DE ORIBILA TENTA}IE DE A SPUNE }I-AM ZIS EU CND TOTUL MERGE PROST. Unii copii sunt teribil de nec`ji]i atunci cnd cred c` nu le sus]ii alegerile. Al]ii sunt rebeli [i fac exact pe dos de cum vrei tu dac` simt chiar [i cea mai mic` presiune din partea ta. Chiar dac` nu cade \n niciuna dintre aceste extreme, copilul t`u are nevoie s` [tie c` e[ti de partea lui, de[i poate a plecat de mult de acas`. Iat` de ce nu e suficient s` fii neutru; trebuie s`-l \ncurajezi \n mod activ. {i dac` crezi cu adev`rat c` face o gre[eal`? E foarte bine. E \n regul` s` gre[e[ti din cnd \n cnd. {i tu nu-l \ncurajezi pe copil s` fac` un lucru gre[it. Tu-l \ncurajezi s` fac` ce crede el c` e mai bine, indiferent c` e corect sau gre[it. 240 REGULA 96 Renun]` la condi]iile suplimentare Una dintre prietenele mele are o familie \nst`rit` care a ajutat-o s`-[i cumpere casa dndu-i un \mprumut cu o dobnd` foarte mic`. De curnd, ea s-a decis c` vrea s`-[i vnd` casa [i s` tr`iasc` \n str`in`tate, deci s`-[i cumpere o cas` undeva \n Elve]ia. Familia ei i-a spus c` \i vor retrage \mprumutul dac`-[i vinde casa, fiindc` ei

nu sunt de acord cu decizia ei. Dac` \ns` se va muta undeva unde s` fie [i ei de acord, \i vor l`sa \n continuare \mprumutul. Te rog nu le face asta copiilor t`i. Denot` arogan]`, dorin]` de a controla [i cu ct m` gndesc mai mult la asta, cu att m` enervez mai tare. Ori ai \ncredere \n copiii t`i \n privin]a banilor, ori nu ai. Dac` nu ai, retrage-te [i las`-i s`-[i vad` singuri de vie]ile lor. Dac` ai, d`-le banii [i las`-i s` fac` ce vor cu ei. Dar \n niciun caz nu \ncerca s` le controlezi vie]ile dndu-le daruri cu condi]ii suplimentare ata[ate, fie c` e vorba despre bani sau despre orice altceva. DENOT~ AROGAN}~, DORIN}~ DE A CONTROLA {I CU CT M~ GNDESC MAI MULT LA ASTA, CU ATT M~ ENERVEZ MAI TARE. 241 Din p`cate, cunosc p`rin]i care folosesc tot felul de mijloace de constrngere pentru a controla vie]ile copiilor lor, iar banii sunt cel mai comun (cel`lalt mijloc important de constrngere vine la Regula 97 pun pariu c` abia a[tep]i*). Le pl`tesc nepo]ilor taxele [colare, dar numai dac` se duc la [colile pe care ei le aleg. Sau \i ajut` cu o cas` sau cu o ma[in`, dar numai dac` sunt ei de acord cu alegerea. Al]ii merg doar pn` la jum`tatea drumului. Le dau copiilor banii, dar pe urm` le spun: Nu ]i i-a[ fi dat dac` a[ fi [tiut c` o s`-i risipe[ti pe vacan]e de lux , sau orice altceva. Pur [i simplu nu le po]i face asta copiilor t`i. Procednd astfel \i ]ii lega]i de tine [i le comunici c` nu-[i pot tr`i propriile vie]i. P`i, dac` \ntr-adev`r nu pot, e vina ta. Ce-ai p`zit 18 ani? |mi pare r`u, m-am cam ambalat un pic, tu oricum e[ti un P`rinte, a[a c` nici prin gnd nu-]i trece s` faci a[a ceva. Dar d`-mi voie s`-]i dau dou` exemple ale unor prieteni de-ai mei care au avut ceva b`nu]i pentru a crea fonduri de investi]ii pentru nepo]ii lor, demonstrnd modurile opuse \n care se poate proceda. Versiunea cu condi]ii arat` a[a: bunicii creeaz` fondul [i tot ei figureaz` ca beneficiari. Cnd copiii \mplinesc 18 ani, bunicii controleaz` ceea ce fac nepo]ii cu banii o ma[in`, un an de pauz`, plata taxelor universitare, o cas`. P`rin]ii sunt l`sa]i complet pe dinafar`, iar \n unele cazuri nu sunt deloc de acord cu alegerile bunicilor, dar n-au nicio putere. Ceilal]i prieteni au creat [i ei un fond pentru nepo]i, dar nu \nainte de a-i \ntreba pe copiii lor ce tip de fond ar vrea s` fie. Apoi le-au respectat dorin]ele [i i-au pus ca beneficiari pe copii nu pe ei \n[i[i astfel \nct dup` ce au creat fondul, ei, bunicii, nu mai au niciun drept [i nicio putere de control asupra lui. {i ei nu impun nicio restric]ie referitoare la cum [i cnd copiii lor dau acces nepo]ilor la fond. Asta e varianta f`r` condi]ii [i asta numesc eu a fi un P`rinte de nota zece. * Nu trage cu ochiul acum! 242 REGULA 97

Nu-i face s` se simt` vinova]i Acesta este cel`lalt mijloc important de constrngere pe care unii p`rin]i \l folosesc pentru a-[i controla copiii adul]i: vina. Unii exagereaz` de-a binelea, al]ii \ncearc` s` fie subtili, dar copiii no[tri sunt creaturi sensibile [i chiar [i cea mai subtil` \ncercare de \nvinov`] ire este perceput` ca atare. Cel mai comun subiect al acestor \ncerc`ri de a-i face pe copii s` se simt` vinova]i este cantitatea de aten]ie pe care copilul o acord` p`rintelui. Comentarii de genul: Sor`-ta m` sun` s`pt`mnal sau: {tiu c` e[ti foarte ocupat \n weekenduri. A[ vrea s` pot spune [i eu acela[i lucru sunt menite s`-l fac` pe copil s` se simt` prost pentru c` nu acord` mai mult timp p`rin]ilor lui. Chiar [i: Of, o s` fie a[a pustiu aici cnd o s` pleci la casa ta... Uite, hai s` ne-n]elegem. Copiii nu-]i datoreaz` nimic. Nimic. Nu-mi pas` ct snge, transpira]ie [i lacrimi ai v`rsat \n primii 18 ani ai vie]ii lor. Nu au cerut ei s` se nasc`, iar tu, odat` ce ai ales s` ai copii, ai devenit responsabil pentru tot acest efort. Tu le datorezi lor o mul]ime, dar ei nu-]i datoreaz` absolut nimic. A[a c` nu e niciodat` \n regul` s` le dai copiilor impresia c` \]i datoreaz` ceva timp, aten]ie, bani sau orice altceva. Sigur, dac` e[ti un bun P`rinte, copiii vor vrea s` fac` o gr`mad` de lucruri pentru tine. {i faptul c` nu ]i le datoreaz` va face ca 243 aceste lucruri s` fie [i mai pre]ioase, atunci cnd ei vor alege s` ]i le d`ruiasc`. Copiii buni vor avea grij` de tine la b`trne]e pentru c` ]i-ai c[tigat acest drept [i pentru c` ei te iubesc. Unii copii au grij` de p`rin]ii lor pentru c` se simt vinova]i fa]` de ei, dar nu sunt ferici] i [i le poart` resentimente p`rin]ilor, ori tu nu asta vrei. Tu vrei timp [i aten]ie pe care copiii s` ]i le acorde de pl`cere, pentru c` le meri]i. {i n-o s` le cape]i niciodat` f`cndu-i s` se simt` vinova]i. Sunt sigur c` ai prieteni care zic: Trebuie s` m` duc s`-l v`d pe tata \n weekendul `sta. Nu l-am v`zut de-o lun` sau: Sunt ocupat \n seara asta. Mama m` sun` \n fiecare miercuri [i \ntotdeauna dureaz` cel pu]in dou` ore pn` reu[esc s` \nchei convorbirea. Poate ai spus chiar tu lucruri de genul `sta. Dar nu vrei ca copiii t`i s` vorbeasc` despre tine a[a. Tu vrei ca ei s` spun`: Nu pot abia a[tept s`-i v`d pe-ai mei \n weekendul `sta sau: N-am mai vorbit ca lumea cu mama de vreo dou` s`pt`mni [i chiar \mi lipse[te o [uet` cu ea. A[a c` las` deoparte vina, pentru c` indiferent ct de multe vor face copiii pentru tine din vin`, dac` nu se vor sim]i vinova] i vor face de dou` ori mai mult. |n plus, tu vei fi sigur c` fac totul cu pl`cere. De fapt, cel mai frumos dar pe care-l po]i face copiilor t`i este independen]a. Nu a lor, a ta. Dac` tu e[ti independent din punct de vedere emo]ional, social [i financiar, \i eliberezi de orice sentiment de vin`. Astfel, tot ce vor face pentru tine vor face din dragoste.

COPIII NU-}I DATOREAZ~ NIMIC. NIMIC. 244 REGULA 98 Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine Pe m`sur` ce copiii t`i cresc [i las` \n urm` copil`ria, vor avea nevoie de tine din ce \n ce mai pu]in (pentru c` ai f`cut o treab` excelent` crescndu-i). Dar totu[i, din cnd \n cnd vor mai avea nevoie de tine. S-ar putea s` fie vorba despre bani, mai ales \n primii c]iva ani. Sau s-ar putea s` aib` nevoie de sfatul t`u. Sau s` aib` nevoie s` ai grij` de copiii lor, sau de cinele lor atunci cnd pleac` \n vacan]`, sau de ajutor \n gr`din`. Poate au nevoie de experien]a ta atunci cnd \[i vnd casa sau scriu un CV, sau cump`r` o ma[in`. Apoi mai sunt toate acele lucruri mai pu]in tangibile. Copiii \nc` mai doresc aprobarea ta. Vor s` le vezi noua cas` sau noua rulot`, sau bebelu[ul nou-n`scut. {i de[i s-ar putea s` vrea ca [i prietenii lor s` vad` toate astea, nu e acela[i lucru. Cnd erau mici \]i ar`tau \ntotdeauna desenele lor sau castelele de nisip, sau noile haine. Acum este exact acela[i lucru, dar la o scar` mai mare. Au nevoie s` le spui c` se descurc` bine (de[i, bine\n]eles, c` n-ai voie s` spui c` asta fac, de fapt [i nici ei nu vor admite acest lucru). {i, desigur, din cnd \n cnd vor avea nevoie de tine [i pentru lucrurile cu adev`rat importante. Prezen]` de urgen]` cnd intr` \n travaliu mai devreme, sprijin \n timpul unui divor], ajutor cnd 245 copiii se \mboln`vesc grav, ad`post cnd casa le e inundat`. Ocazii din acelea cnd au nevoie ca cineva s` lase totul balt` pentru ei [i s` amne \ntreb`rile pentru mai trziu. Dac` e[ti un P`rinte, vor [ti c`, atunci cnd ceva r`u se \ntmpl`, tu vei fi acolo pentru ei f`r` s` te plngi sau s` faci mare caz (sau s` le sco]i ochii ulterior). A[a cum spunea Robert Frost, Acas` este locul unde, cnd trebuie s` te duci, trebuie s` te primeasc` . Asta trebuie s` fii tu pentru copiii t`i (cu ceva mai mult entuziasm). P`rin]ii buni sunt mndri s` fie prima op]iune \n caz de nevoie pentru copiii lor [i sunt ferici]i s` poat` fi de ajutor \n caz de criz`, f`r` s` se plng` c` propriile lor vie]i sunt date peste cap. Pe m`sur` ce copiii t`i cresc, te vor suna din ce \n ce mai rar. Poate c` n-o s`-]i cear` nimic semnificativ cu anii, poate chiar cu zecile de ani. Dar nu te l`sa p`c`lit de gndul c` nu mai au nevoie de tine, pentru c` de fapt au. Vor avea \ntotdeauna nevoie de tine. Doar ai grij` s` nu afle niciodat` c` [tii lucrul `sta. ACAS~ ESTE LOCUL UNDE, CND TREBUIE S~ TE DUCI,

TREBUIE S~ TE PRIMEASC~. 246 REGULA 99 Nu este vina ta Unii oameni trec prin via]` fluiernd, iar al]ii se lupt` din greu. Uneori exist` un motiv evident pentru care ace[tia din urm` se lupt`, alteori aparent nu exist` niciun motiv. Dar deseori la mijloc este aluatul din care sunt pl`m`di]i. Cunosc oameni, a[a cum f`r` \ndoial` cuno[ti [i tu, care provin din medii teribile. Abuz, neglijare, tragedie, tot ce vrei. Mul]i dintre ei au fost, inevitabil, afecta]i de toate groz`viile prin care au trecut, dar mul]i al]ii au trecut prin toate [i au devenit mai puternici. Cunosc un b`rbat care nu are mini i-au fost amputate \nainte de a \mplini 20 de ani din cauza unei boli [i care este cel mai vesel [i mai echilibrat tip pe care l-ai putea \ntlni. {tiu oameni care au avut copil`rii groaznice [i care au devenit adul]i ra]ionali [i ferici]i. Cunosc familii dezmembrate \n care unii copii au crescut serios afecta] i, iar al]ii au reu[it s` r`mn` aproape neatin[i. {i, dimpotriv`, cunosc oameni din familii minunate care beau, se drogheaz` sau sufer` de boli mintale. Sigur, trebuie s` recunosc c` [tiu mai mul]i adul]i cu probleme proveni]i din familii dezmembrate dect din familii stabile, dar totu[i cunosc destui care au crescut \n c`mine frumoase, cu p`rin]i excelen]i. Pentru c` p`rin]ii sunt numai o posibil` cauz` a problemelor unui adult. Sunt o mul]ime de alte motive pentru care copilul t`u ar putea avea probleme (att motive interioare, ct [i exterioare), asupra c`rora n-ai niciun control. Dac` [tii c` ]i-ai f`cut treaba a[a cum trebuie, ca un veritabil 247 P`rinte (aminte[te-]i [i c` oricum nu se a[teapt` nimeni s` fii perfect), nu e vina ta dac` lucrurile merg prost mai trziu. Nu dispera dac` copilul t`u e depresiv sau dac` nu poate sus]ine o rela]ie pe termen lung, sau devine alcoolic, sau \nc` nu are o slujb` la 35 de ani. Nu e vina ta. Da, e[ti responsabil pentru c` a stat o noapte afar` \n ploaie cnd era mic, dar dac` doarme pe str`zi la 30 de ani tu nu mai ai niciun amestec. S-ar putea s` vin` momentul \n care s` sim]i c` nu ai alt` op]iune dect s`-i \nchizi u[a \n nas copilului t`u. Expresia trendy e tough love *? {i cu siguran]` exist` clipe \n care nu mai ai de ales. Este crucial ca copilul t`u s` [tie, \ntr-un astfel de caz, c` abia a[tep]i s`-i deschizi din nou u[a, imediat ce se va putea. Dac` pu[tiul a luat-o razna r`u de tot, s-ar putea s` fii singura persoan` din lume dornic` s`-i mai deschid` u[a. Probabil c` to]i prietenii l-au p`r`sit deja. Dar tu \nc` mai e[ti acolo, \nc` \l mai a[tep]i, \nc` \i mai dai de \n]eles c` cineva \l va iubi \ntotdeauna [i va fi \ntotdeauna de partea

lui. Vina este o emo]ie egoist`, \ng`duitoare cu sine; cel mai bun mod \n care po]i s` te aju]i pe tine [i s`-]i aju]i copilul este s` nu te v`ic`re[ti c` totul este din vina ta, ci s` accep]i c` nu ai nicio vin` [i s` te concentrezi asupra felului \n care \l po]i sprijini acum. Uit` trecutul [i concentreaz`-te asupra prezentului. Da, chiar [i la dou` diminea]a cnd nu po]i dormi de grija lui, nu te l`sa dus de val. {tiu c` e greu, dar nu te duce nic`ieri. {i, de fapt, probabil c` nu te sim]i vinovat pentru c` \ntr-adev`r este vina ta, ci din cauza fricii c` ar putea fi. * Dragoste dur` (engl.) Metod` de a ajuta pe cineva s`-[i schimbe comportamentul pe termen lung, tratndu-l \ntr-un mod foarte sever; presupune afec]iune, grij` fa]` de persoana c`reia i se aplic` tratamentul. 248 Ei bine, dac` e[ti un p`rinte numai pe jum`tate decent, nu e vina ta. A[a cum spune expertul [i autorul de lucr`ri pentru p`rin]i Steve Biddulph: Treaba ta e pur [i simplu s` ai grij` de ei pn` cnd pot c`p`ta ajutor. VINA ESTE O EMO}IE EGOIST~, |NG~DUITOARE CU SINE. 249 REGULA 100 Odat` p`rinte, pentru totdeauna p`rinte Ei bine, am ajuns la final. O sut` de Reguli. {i ultima Regul` \]i spune c` de fapt n-o s` ajungi niciodat` la final. Ca P`rinte, ai construit o rela]ie incredibil` cu o persoan` extraordinar`. O rela]ie care nu seam`n` cu niciun alt tip de rela]ie [i care v` va aduce amndurora bucurie [i confort pentru tot restul vie]ilor voastre. Aceasta este recompensa, dup` to]i acei ani de munc` grea, scutece urt mirositoare, certuri, dezordine, scandal adolescentin, nop]i nedormite [i toate celelalte. Dar \]i promit c` o s` merite cu prisosin]` efortul. Vei descoperi deodat` c` ai copii maturi care vor s`-[i petreac` timpul cu tine, care se simt bine \n compania ta, care vor s`-]i aud` opinia. |nc` \]i mai caut`, \n secret, aprobarea, a[a cum am v`zut, de[i nu vor sfaturi nesolicitate. Dar asta e \n regul`, c`ci tu vei fi oricum c`zut \n admira]ie fa]` de felul \n care \[i tr`iesc vie]ile. Cei mai buni p`rin]i de copii adul]i pe care-i cunosc petrec destul de mult timp vorbind despre calit`]ile pe care le admir` la copiii lor [i despre ct de bine ar fi fost dac` ar fi avut la fel de mult` \ncredere \n sine sau dac` ar fi fost la fel de organiza]i sau la fel de calmi sau dac` ar fi gndit la fel de limpede la vrsta lor. {i \ntotdeauna lucrurile astea sunt spuse f`r` cea mai mic` urm` de invidie sau de gelozie. P`rin]ii spun aceste lucruri numai cu mndrie \n glas.

250 Ei bine, cnd ajungi \n aceast` etap` [i te surprinzi gndindu-te ce oameni uluitori, incredibili, minuna]i sunt copiii t`i, nu uita s` te ba]i prietene[te pe um`r. N-ar fi ajuns astfel f`r` tine. Unul dintre deliciile artei de a fi P`rinte este acela c` copilul t`u te va iubi \ntotdeauna, iar tu vei [ti \ntotdeauna acest lucru f`r` dubiu. {i cnd va veni vremea ca tu s` trebuiasc` s` te bazezi pe altcineva, ei bine, iat`-i pe copiii t`i dornici s`-]i \ntoarc` dragostea pe care le-ai d`ruit-o de-a lungul anilor. Nu pentru c` a[a trebuie, nu pentru c` ]i-o datoreaz`, nu pentru c` le-o ceri, nu pentru c` se gndesc c` a[a ar trebui s` procedeze, ci pur [i simplu pentru c` a[a doresc. COPILUL T~U TE VA IUBI |NTOTDEAUNA, IAR TU VEI {TI |NTOTDEAUNA ACEST LUCRU. 251 C+r}i care te fac mai PERFORMANT .Colec]ia Ghidul managerului eficient cum s` extragi maximum de beneficii pentru cariera ta: . Cum s` comunici . Cum s` \i cite[ti pe ceilal]i . Cum s` selectezi personalul . Cum s` delegi . Cum s` fii un bun manager . Cum s` te impui . Cum s` motivezi . Cum s` negociezi . Cum s` te organizezi . Cum s` planifici . Cum s` rezolvi problemele . Cum s` conduci [edin]e . Cum s`-]i organizezi timpul . Cum s` controlezi stresul . Colec]ia Gndire rapid` solu]ii rapide [i inteligente pentru situa]ii critice cu care te po]i confrunta pe nea[teptate: . Situa]iile de criz` . Evaluarea . Luarea deciziilor . Autoevaluarea . Bugetul . Proiectele . Supra\nc`rcarea \n munc` . Propunerea . Disciplina . C`r]i practice pentru afaceri de succes modele de succes \n afaceri, preluate din mediul occidental [i autohton: . Descoper` managerul din tine . Cum s` st`pne[ti reclama la perfec]ie . Arta r`zboiului de SUN TZU pentru oameni de afaceri [i investitori

. Cum s` iei noti]e \n mod inteligent . Contabilitatea [i finan]ele pe \n]elesul tuturor . Dic]ionar interna]ional de MARKETING . Cartea \ntreprinz`torului: LISTE DE CONTROL . Esen]ialul \n marketing . 333 de idei, reguli [i tehnici pentru cucerirea pie]ei . Manual de e-marketing . Managerul de produs . Alege profesia care ]i-aduce succesul . Securitatea firmei . Cum s` g`se[ti rapid informa]ii pe Internet . Cum de nu-]i \n]elegi contabilul? . Cum s` fii propriul t`u consultant \n management . Cele 100 de reguli ale vie]ii . Cele 100 de reguli ale reu[itei \n afaceri . Cele 10 reguli ale carierei de succes . Modele de contracte \n englez` + CD . Cum s` concepi un plan de afaceri . Cum s` concepi un plan de marketing . Cum s` motivezi oamenii . Stenograme de [edin]e . Managementul proiectelor de succes . Manualul secretarei de firm` . Cum s`-]i (re)g`se[ti o slujb` . Franciza sau Cum s` faci avere prin ed. a II-a metode testate de al]ii . 576 scrisori de afaceri pentru anul 2008 CD . Totul despre concuren]a neloial` . Cum s` st`pne[ti managementul la . Management financiar pentru miniperfec] ie afaceri . Managementul afacerilor de succes . Cum s` scrii rapoarte [i propuneri . Managementul afacerilor de succes . Ghidul prezent`rilor de succes CD . Colec]ia Instruire pas cu pas: VNZ~RILE ca s` ai SUCCES COMERCIAL, \nsu[e[te-]i secrete, tehnici [i trucuri nea[teptate de la cei mai buni consulta n]i \n domeniu: . Metode [i trucuri despre... cum s`-]i . Metode [i trucuri despre... cum s` gestionezi clien]ii: impune]i pre]ul dorit . Metode [i trucuri despre... cum s` . Metode [i trucuri despre... cum s` face]i clien]ii s` semneze cucere[ti noi clien]i . Colec]ia Special pentru tine tehnici practice pentru a te sim]i mai bine valabile pentru oricine, oricnd. Cu o via]` personal` armonioas` ne putem cl`di o carier` de succes, f`r` efort [i f`r` pierderi importante (timp, bani [i energie): . Cum s`-]i \mbun`t`]e[ti rapid via]a sexual` . Cum s` tr`ie[ti mai simplu [i ma . Cum s` faci prezent`ri eficiente

i fericit cu copiii t`i . Simplific`-]i viata! . Tehnici de supravie]uire pentru . Copii n`scu]i sub o stea norocoas` antitalente tehnice . Hop! . Cele 100 de reguli ale bog`]iei . Hibouk & Company . Colec]ia Diverse . Libertate [i Credin]` . Cardiopatia ischemic` . Colec]ia Solu]ii MARI pentru taxe mici textele complete ale celor dou` acte normative, a[a cum au fost ele publicate \n Monitorul Oficial: . Codul fiscal [i Codul de procedur` fiscal` . Impozitarea veniturilor din \nchi rieri . Colec]ia Consilier . Aceast` colec]ie asigur`, \ntr-un limbaj accesibil, informa] ii [i sfaturi practice, care fac din lucr`rile respective veritabile instrumente de lucru. Ele acoper` o vast` plaj` de domenii. Toate lucr`rile sunt actualizate periodic cu informa]ii valoroase, sfaturi, trucuri, nout`]i ale domeniului, formulare [i modele. . Consilier Taxe [i Impozite pentru de actualizare pe 6 luni Contabili + serviciul de actualizare pe . Consilier Management financiar + 6 luni serviciul de actualizare pe 6 luni . Consilier Raporturile de munc` [i . Consilier Manualul directorului de rezolvarea conflictelor cu angaja]ii + SRL + serviciul de actualizare pe 6 serviciul de actualizare pe 6 luni luni . Consilier . Consilier Contabilitate + serviciul Legisla]ie [i Proceduri

Vamale + serviciul de actualizare pe 6 luni . Consilier Contracte comerciale [i acte de comer], armonizate cu legisla]ia european` + serviciul de actualizare pe 12 luni . Agenda Fiscal` a Contabilului . Consilier Managementul resurselor umane + serviciul de actualizare pe 6 luni . Consilier Excel pentru afaceri + serviciul de actualizare pe 6 luni . Consilier Asigur`ri sociale + serviciul de actualizare pe 6 luni

. Colec]ia Afaceri la Cheie afaceri verificat profitabile v` conduc pas cu pas pe drumul c`tre succes Afacerea care vi se potrive[te este aici [i este u[or de pus \n pra ctic` pentru c` ave]i acum toate instrumentele necesare demar`rii ei: informa]ii valoroase furnizate d e cei mai buni speciali[ti. Fiecare lucrare din colec]ie este \nso]it` de un set de instrumente utile, denumit generic Primele 100 de zile ale unui \ntreprinz`tor de succes . Informa]ii detaliate pe: www.afacerilacheie.ro . Ghid practic cultivarea legumelor \n sistem ecologic . Ghid practic cultivarea plantelor medicinale \n sistem ecologic . Pensiune turistic` [i agroturistic` + CD . Ghid practic pentru executarea [i montarea tmpl`riei din PVC + CD . Cultivarea ciupercilor Champignon + CD . Cultivarea ciupercilor Pleurotus + CD . Cre[terea ra]elor [i a g[telor . Cre[terea prepeli]elor japoneze + CD . Cresc`torie de g`ini (...) + CD . Stand mobil de sucuri naturale . Cre[terea chinchillelor pentru blan` . Cre[terea viermilor de m`tase . Ferm` pentru cre[terea melcilor . Atelier pentru mic mobilier . Ghid practic pentru confec]ionarea lumn`rilor . Ferm` pentru cre[terea stru]ilor . Cultivarea arbu[tilor fructiferi . Colec]ia Afaceri la cheie Proiecte : . Executa]i 99 de piese de mobilier . Proiecte [i utilaje pentru dotarea f`bricu]ei de s`pun . Set de proiecte pentru cresc`toria de prepeli]e . Set de proiecte ser` modular` pentru bonsai [i plante decorative . Proiecte pentru construc]ia [i utilarea cresc`toriilor ecologice de p`s`ri . |n preg`tire: . Management [i inspira]ie . Cum s` \ncepi o afacere de succes Pentru a intra \n posesia lucr`rilor dorite, completeaz` talonul al`turat [i trimite-l prin fax la nr. (021) 205.57.30. Ne po]i contacta [i telefonic la nr. (021) 209.45.45, prin e-mail la adresa: comenzi@rs.ro, pe site la www.rs.ro sau prin po[t` la adr esa: Ghi[eul extern 3 O.P. 39, sector 3, Bucure[ti.

. FORMULAR DE COMAND~

. Da, doresc s` achizi]ionez lucarea/lucr`rile: ... ex. ______________________________________________ ___________________________________________________ (denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor) ... ex. _____________________________________________ ___________________________________________________ (denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor) ... ex. _____________________________________________ ___________________________________________________ (denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor) V` rog s` \mi expedia]i comanda mea \n sistem ramburs (voi pl`ti la ridicarea co letului de la po[t`) la adresa de mai jos: Numele________________________ Prenumele _________________Vrsta ________ Func]ia _____________________ Firma ____________________ . de stat . privat` Dom. Activ. ___________ CUI _______ Cifra de afaceri _______ Nr. angaja]i _____ Banca _____________ Nr. cont. ____________________________________________ Localitate _______________________ Str. ______________________ Nr. _________ Bl. ___ Sc. ___ Et. ___ Ap. ___ Cod _______ Sector / Jude] _____________________ Telefon _____________________________ Fax _______________________________ E-mail ______________________ Pentru facturare, pl`titorul este: . firm` / . persoan` fizic` Semn`tura [i [tampila _______________________ Data comenzii _____________________________ CORESPONDEN}~ R~SPUNS C R SE TAXEAZ~ LA DESTINA}IE RENTROP \ STRATON Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri O.P. 39, Ghi[eul extern 3 sector 3, Bucure[ti RENTROP & STRATON Bdul Na]iunile Unite nr. 4, bl. 107A, Sector 5, Bucure[ti RCJ40/8371/1995 CUI R 7782311 Cod surs`: 463508 DIV1PHOS2608 R&S RENTROP & STRATON Grup de Consultan]` \n Afaceri Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Bl 107 A, sector 5, Bucure[ti Tel.: (021) 209.45.45 Fax: (021) 205.57.30 E-mail: comenzi@rs.ro Internet: www.rs.ro RENTROP & STRATON ofer` produse [i servicii (de consultan]`) care se adreseaz` mediului de afaceri, \n toat` diversitatea lui: de la \ntreprinz`torul particular \ncep`tor [i pn` la managerul general al unei firme.

Domenii acoperite de publica]iile RENTROP & STRATON . management (general, financiar) . fiscalitate . juridic . economic . comercial . calculatoare/IT . resurse umane . financiar . organizare personal` PRODUSE: . Consiliere (cu serviciile aferente de consultan]` \n afaceri) . C`r]i . Afaceri la cheie . CD-uri . Revista Idei de AFACERI . Newslettere Servicii: consultan]` de afaceri oferit` de speciali[ti \n domeniu pentru consilierele juridice, financiare, comerciale. Aceste servicii sunt gratuite, f`cnd parte din abonamentul pe care clientul RENTROP & STRATON \l dobnde[te la achizi]ionarea unui Consilier.