CHELTUIELILE PUBLICE

2.1. CONTINUTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
Cheltuielile publice – reprezinta relatiile economico – sociale sub forma baneasca effectuate de statsi de care beneficiaza persoane fizice sau juridice, cu ocazia reparizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice are la baza urmatoarele principia: 1) Efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea acestora de catre Parlament sau de consiliile locale, conform legii. 2) Sumelor alocate si cheltuite, conform destinatiilor pentru care s-au stability nu sunt rambursabile; 3) Efectuarea acestor cheltuieli este determinate de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de existent resurselor banesti; 4) Finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu character bugetar: - Din bugetul de stat; - Din bugetele locale; - Din bugetul asigurarilor sociale de stat - Din bugetele fonduriloe special. 5) Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare publice. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice: Potrivit clasificatiei bugetare / gruparea cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatory si dupa criteria unitare, cheltuielile sunt structurate pe : - Parti; - Capitol; - Subcapitole; - Titluri; - Articole; - Alienate (dupa caz). Cheltuielile prevazute in capitol si articole au destinatia precisa si limitata. Clasificatia economica imparte cheltuielile publice in: • Cheltuieli curente (de personal si material), destinate achitarii obligatiilor salariale fata de angajati si achizitionarii unor bunuri si servicii destinate asigurarii functionarii institutiilor publice; • Cheltuieli de transfer, care se concretizeaza prin punerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane fizice si juridice. Ele pot avea character economic (subventii acordate agentilor economici) sau social (burse, pensii, ajutoare). • Cheltuieli de capital (de investitii), prin care se asigura achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata sau realizarea unor investitii de interes public. Potrivit clasificatiei functionale (gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor), cheltuielile publice se impart in functie de domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice.

Autoritatile executive. . Cheltuieli de personal. . Servici publice generale .Autoritati judecatoresti.Transporturi . mediu si ape V. . clasificarea cheltuielior bugetare in Romania. . Prime 5. excedent/deficit . . . . 2. Potrivit ordonantei Ministerului Finantelor Publice nr.Alte organe ale autoritatilor publice. Imprumuturi acordate IV.Alte actiuni economice. Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite.Agriculturas si silvicultura. IV.In Romania. Aparare nationala. .Presedintia Romaniei.Comunicatii. .Cultura. .Sanatate. Cheltuieli curente 1. se realizeaza astfel: I. . . .Indemnizatii. alocatii de la buget pentru institutii publice Subventii pe produse si activitati Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret. 6.De la bugetul de stat catre bugetele locale.Asigurari si asistenta sociala. in cadreul clasificatiei funcionale. VI. Servicii de dezvoltare publica. . . primul criteriu folosit inprezentarea generala a cheltuielilor este criteriu economic. II. 3.Ajutoare sociale. . Cheltuieli de capital III.Industrie.Autoritatile legislative. locuinte. ordine publica si siguranta nationala III. 1025/2006. II. Reserve. Transferuri.Bugetul asigurarilor socialede stat si fondurile special. Actiuni socio-culturale . 4.Invatamant. Cheltuieli material si servicii. . Subventii. Actiuni economice .Alocatii. cheltuielile grupandu-se astfel: I.Recreere si religie. Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe si alte cheltuieli legate de datoria publica.

rat – rata de actualizare. si mai specific. Valoarea Actualizata Neta permite compararea fluxului de numerar (total actualizat) degajat pe durata de functionare a proiectului si efortul investitional (total. in mod direct sau indirect. merta sa fie finantat din fonduri bugetare. Pentru determinarea VAN. Conditii de acceptabilitate ale criteriului VAN sunt: . utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor acţiuni şi/sau proiecte. fluxurilor de numerar reale vor fi actualizate cu rata de actualizare reala (rar). rr = 1 + ran −1 1 + ri ran – rata de actualizare nominala. beneficiile proiectului trebuie sa depaseasca costurile. Pentru alternataiva selectata.economice. ri – rata inflatiei. in consecinta.de mediu etc. . de ani de functionare a proiectului. adica eficienţa cheltuielilor publice. valoarea actualizata a beneficiilor economice ale proiectului trebuie sa depaseasca valoarea actualizata a costurilor economice ale proiectului.sociale. analiza realizandu-se in mod usual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectati de actiune. In principiu.  Demonstra ca un proiect de investitii are contributie pozitiva neta pentru societate si.2. CF1 . Indicatori de ierarhizare a proiectelor de investitii: A. in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. Analiza cost-beneficii este un instrument analytic.fluxul de numerar net (intrari-iesiri) estimate a fi generat in anul t . Impactul trebuie evaluat in comparative cu obiective predeterminate. . in valoare actuala) implicat de realizarea proiectului.2.financiare. . Obiectivul analizei Cost-Beneficii este de a:  Identifica si cuantifica (respective de a da valoare monetara) toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului luat in discutie. respective costul capiatalului pentru proiect in anul t’ n – nr. EFICIENTA SI EFICACIATATEA CHELTUIELILOR PUBLICE Eficienţa cheltuielilor publice arata raportul dintre efectele obtinute si eforturile ( financiare) angajate pentru atingerea unui anumit obiectiv/realizarea unei anumite actiuni. toate impacturile ar trebui evaluate: . VAN = −CF + ∑ t =1 n CF 0 (1 + rat )n CF0 – investitie initiala.

daca RIR<r. Cele mai bune proiecte vor fi acelea care au VAN cea mai ridicata. acceptabilitatea acestuia judecandu-se dupa alte criterii decat cele financiare (strategice. atunci proiectul este ecceptabil. . in timp ce costurile pot fi determinate cu mai multa certitudine.a. Un raport simplu al analizei cost-eficacitate este utilizat pentru a determina. sin u cu cresterea acesteia.m. c. pentru un niveldat al rezulatatului. estimarea costurilor anuale de investitie si productie care sunt necesare pentru obtinerea rezultatului asteptat. Acesta are ca scop selectarea acelui proiect care. costul cercatarii pentru un patent. • Daca VAN<0. s. estimarea valorii reziduale a investitiilor la sfarsitul vietii economice a proiectului. pentru un cost dat. Rata Interna de Rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare pentru care VAN=0. In termini practice. atunci proiectul este in conservare. sau alternative. costul pe unitate de reducere a emisiilor. minimizeaza valoarea neta actualizata a costurilor. Eficacitatea cheltuielilor publice este redata de raportul dintre efectele obtinute si cele prevazute. se are in vedere urmatoarea abordare: a. VAN este negative. adica: VAN = −CF 0 + ∑ CFi =0 ( 1 + RIR )i T =1 N Conditii de acceptabilitate sunt: daca RIR>r. deci proiectul nu este acceptat daca RIR=r. spre exemplu. VAN este pozitiv. d. deci proiectul este acceptabil. costul educatiei pentru un elev. • Daca VAN=0. De asemenea RIR nu este relevant in cazurile in care fluxurile de numerar anuale ale unui proiect isi schimba sensul de mai multe ori si ignora dimensiunea investitiei initiale. calcularea valorii actualizate a costurilor de investitie si operare pentru fiecare din alternative. poate fi atribuita beneficiilor sin u doar costurilor. sa fie evaluate. in sensul ca acestea au fluxuri de numerar cu VAN ce scade o data cu scaderea ratei de actualizare. daca nu imposibil. maximizeaza nuvelul rezultatului.• Daca VAN>0. In scopul evaluarii eficacitatii cheltuielilor publice este utilizata analiza cost-eficacitate. raportarea valorii actualizate a costurilor in rezultatul obtinut si compararea indicatorilor de cost-eficacitate. tactico-operationale) B. b. atunci proiectul nu este acceptabil. Indicatorul RIR nu este relevant in acazurile in care ne confruntam cu proiecte “atipice”.d. atunci proiectil degaja un flux de numerar egal cu capitalul investit asigurand pe durata sa de viata economica o rentabilitate de r% a capitalului existent la inceputul fiecarui an. Analiza cost-eficacitate este mai putin utila atunci cand o valoare. atunci cand sunt evaluate diferite alternative pe parcursul analizei optiunilor. Rezultatele analizei cost-eficacitate sunt folositoare pentru acele proiecte ale caror beneficii sunt dificil. dar care poate diferi inn intensitate. Analiza Cost-Eficacitate consta in compararea alternativelor de proiect care urmaresc obtinerea unui singur effect sau rezultat comun. chiar si indicative. cum este cazul in marea majoritate a proiectelor de investitii.

. Cu ajutorul ponderilor PCpi . militare.INDICATORI PRIVIND NIVELUL. in totalul cheltuielilor publice. Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt: • Modificarea absoluta nominala si reala a cheltuielilor publice : ∆C n P1 / 0 = C n P1 − C n P 0 . este necesara stabilirea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora. Cpi – cheltuielile publice ale gruparii I.3. Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste. Dinamica cheltuielilor public exprima modificarile care apar in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp. ∆C r P1 / 0 = C r P1 − C r P 0. Cpt – cheltuieli publice totale. STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza pe baza urmatorilor indicatori:  volumul cheltuielilor publice . la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului.  Volumul cheltuielilor publice ce revin in medi pe locuitor – este determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la numarul de locuitori.determinat prin insumarea tuturor cheltuielilor publice. exprima partea din PIB care se aloca pentru acoperirea nevoilor collective. C n P1 r nP1 = C ∆C P1/ 0 = I P1 / 0 C n P1 . ppotrivit politiciii financiare a statului. Pentru a analiza structura cheltuielilor publice ale unei tari. economice.2. totodata.. Ponderea cheltuielilor publice in PIB este influentata in primul rand de nuvelul de dezvoltare al fiecarei tari. pe baza relatiei: PCpi = Cpi * 100 Cpt PCpi .ponderea categoriei de cheltuieli publice i. exprimate in preturile curente ale anului de calcul (cheltuieli publice nominale) sau in preturile constante ale unei perioade de baza (cheltuieli publice reale)  ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut – determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la PIB. se poate stabili in ce proportie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective sociale. . C n P 0 = . dar si de gradul de indatorare dar si de alti factori. administrative. observvandu-se suma alocata fiecarui locuitor in urma redistribuirii fondurilor publice pe destinatii.

Cresterea nominala absoluta a cheltuielilor publice.4. Cr p1.1CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAMANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  Demografici (numarul populatiei si structura pe grupe a populatiei) . • Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut – prin care se observa procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta : ∆CP C C = P1 *100 − P 0 * 100 PIB PIB1 PIB0 • Modificarea relativa nominala si reala a cheltuielilor publice – prin care se arata procentul cu care variaza cheltuielile publicede la o perioada la alta: %∆C P = C P1 − CP 0 *100 C P0 • Modificarea volumului mediu al cheltuieliloor publice ce revin pe un locuitor: ∆CP / Populatie = CP1 CP 0 − Populatie1 Populatie0 • Modificarea structurii cheltuielilor publice – exprima modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala : ∆PC P1 = PCPi1 − PCPi 0 • Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor si cresterea produsului intern brut : I K = CP I PIB PIB. I P1/0 = indicele de modificare a preturilor in perioada 1 fata de perioada 0. PRINCIPALELE CATEGORII DE CHELTUIELI PUBLICE 2.4. • Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB – prin care se arata modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB: ECp = ∆C P1 / 0 ∆PIB1 / 0 : CP 0 PIB0 2. Cheltuielile publice ale perioadei 1 si ale perioadei 0. ∆Cr p 1/0 = cresterea reala absoluta a cheltuielilor publice. Cr p0 = cheltuielile pubilce ale perioadei 1 si ale perioadei 0. Daca K<1 – se observa o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB. exprimate in preturi constante. inperioada 1 fata de perioada 0. in perioada 1 fata de perioada 0. I CP = unde CP1 *100 CP 0 PIB1 *100 PIB0 I PIB1 = Daca K>1 – se observa o modificare mai rapida a cheltuielilor publice in raport cu Daca K=1 – se observa o modificare cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a PIB. exprimate in preturi curente.

Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB s-a inregistrat. in anul 2006 . in Romania. medicamente. Surse de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate:  fonduri alocate din bugetul de stat.  resursele populatiei. Economici (dezvoltarea economica si progresul ethnic)  Sociali si politici (politica educationala . de examinare. la nivelul mai multor guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene se poarta discutii cu privire la cresterea nivelului de finantare a educatiei si la imbunatatirea eficientei procesului de invatamant. Sisteme de finantare a actiunilor privind sanatatea: a) sistemul Bismark (practicat in mai multe tari din Europa) se caracterizeaza prin predominanta finantarilor din cotizatiile cotizatiilor asiguratilor si angajatorilor . In anul 2005. iar cele mai mici in Grecia (2.1%. tratament. Solutiile posibile vizeaza: colectarea de taxe de administratie. bugetele locale 2. majorarea ponderilor asigurarilor de sanatate in detrimental platilor directe effectuate de cetateni pentru serviciile medicale prestate in favoarea lor. cat si de persoane juridice.2. In Romania . Fondurile alocate de la bugetsi finantarile provenite din sistemul de asigurari private de sanatate detin o importanta mai redusa. procese sustinute de ritmul ridicat de dezvoltare pe care l-a inregistrat economia nationala. Prin urmare. promovarea parteneriatelor intre mediul de afaceri si institutiile de invatamant s. cresterea cererii pentru servicii de educatie a constituit o problema a Agendei de la Lisabona. o tendinta de crestere.  fonduri alocate din bugetele locale. in ultimii ani. .4.3%).  ajutoare externe.  cu influenta importanta – cresterea veniturilor. Cele mai importante fonduri prin care se finanteaza cheltuielile publice pentru invatamant in Romania sunt: bugetul de stat. ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB era de 4. gestionate prin intermediul caselor de asigurari de sanatate. urma careia s-a stabilit necesitatea apelului la noi surse de finantare in acest domeniu.  cotizatii de asigurari de sanatate – platite atat de personae fizice. cheltuielilor publlice pentru invatamant au cunoscut. ca urmare a alocarii unor fonduri importante pentru cheltuielile de capital si imbunatatirii conditiilor de salarizare a cadrelor didactice.a.  cu influenta minora – im batranirea populatiei.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAM ANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  cu influenta majora – introducerea in practica medicala a unor noi mijloace de investigatie.7%). legislatia referitoare la invatamant) In Uniunea Europeana. cresterea cheltuielilor de administrare etc. extinderea finantarii pe baza de granturi . in Danemarca (7.

Cheltuielile pentru asistentas sociala sunt destinate: intretinerii caminelor de batrani. fara existent platii unei contributii obligatorii. a institutiilor de plasament a copiilor.3.b) Sistemul Beveridge. gestionarea banilor fiind asigurata de Ministerul de Sanatate. saracilor. El se caracterizeaza prin prestarea de catre autoritatile publice. Principiile generale ale modelului continental sunt: . Sistemul se finanteaza.acoperirea unui segment larg de populatie . Modelul neoliberal presupune restrangerea competentelor si atributiilor economico-sociale ale statului. practicat in SUA. c) Sistemul American. platii ajutoarelor sociale.conditionarea beneficiilor sociale de contributii si indirect de munca. bugetelor locale si din surse extrabugetare. Donatii si sponsorizari. Fondurile externe nerambursabile. a unui pachet divers si cuprinzator de servicii sociale in favoarea tuturor indivizilor. sursele de finantare a sanatatii publice sunt: Bugetul de stat.4. Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. se bazeaza inprincipal pe asigurarile private de sanatate. Danemarcei si Norvegiei. B. Functionarea sistemului de asistenta sociala prin care persoanele aflate in dificultatebeneficiaza de ajutor din partea statului. prin contribbutii platite de asigurati si angajati. in baza conceptiei potrivit careia piata poate tine locul unei retele de securitate sociala. 2. practicat in Anglia. garantarea unor standard minime de venit (mai mari decat in celelalte tari europene) si finantarea publica a securitatii muncii. Modelul continental presupune finantarea prestatiilor socialedin contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari. Se remarca preocuparea statului pentru egalitarism si universalitate. vaduvelor si invalizilor de razboi etc. Credite externe.CHELTUIELI PENTRU ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA Cheltuielile pentru asigurari si asistenta sociala vizeaza doua aspecte: A.incapacitate de munca si pierderea locului de munca. Modele de actiuni pe linia asigurarilor si asistentei sociale: Modelul scandinav este specific Suediei. . Venituri proprii ale unitatior medicale. Aceste cheltuieli se efectuaeaza din fonduri ale bugetului de stat.valori ridicate ale contributiilor la asigurarile sociale si ale prestatiilor sociale . Functionarea sistemului de asigurari sociale. prin care cetatenii sunt protejati impotriva unor evenimente care pot genera diminuarea nivelului de trai: boli. statul asumandu-si responsabilitatea finantarii asistentei medicale numai pentru anumite categorii sociale (persoanele varstnice si persoanele cu venituri sub limitele saraciei) In Romania. Bugetele locale. pensiilor si ajutoarelor banesti acordate veteranilor.. se caracterizeaza prin predominanta finantarii din sursele bugetare. accidente la locul de munca. in principal.

. in care se include: politia.4.4. Obiectivele de investitii pot fi: Crearea de noi unitati economice. Factorii de care depinde marimea acestor cheltuieli sunt dimensiunea si structura aparatului de stat.5 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU DOMENIUL ECONOMIC 1) Ajutoare financiare directe sunt:  Subventiile – ajutoare financiare acordate de stat pentru agentii economici care desfasoara activiatate economica ineficienta intr-o anumita perioada. APARARE NATIONALA SI ORDINE PUBLICA Cheltuieli publice pentru servicii publice generale. 2.a.au ca scop sustinerea competitivitatii agentilor economici nationali pe piete straine. inzestrarea tehnica s.4. CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE. Subventiile se clasifica in 3 mari categorii: Subventii de functionare/exploatare – au in vedere acoperirea diferentei intre petul de vanzare al unui produs/serviciu (mai mic) si costul acestuia (mai mare). primarii) • organele si organismele militare de aparare . organelle executive central sau locale (govern. in care se include: institutia prezidentiala sau monarhica. consilii locale). . jandarmeria. minister. servicii de informatii. subventii pentru dobanzile la creditele contractate de agentii economici.  Investitiile – reprezinta ajutoare financiare acordate de stat pentru dezvoltarea sectorului public in general sau in ramuri sau zone (regiuni) defavorizate. servicii speciale de paza si protective.2. Subventii pentru export (precum prima de export) . organelle puterii legislative central sau locale (Parlamenrul.aparare nationala si ordine publica sunt effectuate pentru intretinerea si functionarea unor organe specializate: • organe ale puterii si administratiei publice. • organelle de ordine publica. securitatea nationala. organelle putrii judecatoresti. prefecture.

 Avansurile nerambursabile . . saloane de prezentare s.  Garantiile – reprezinta obligatii de plata pe care si le asuma statul fata de creditori.a. 2) Ajutare financiare indirecte sunt:  Avantajele fiscal – reprezinta obligatii fiscal pe care agentii economici le au fata de stat si la care acesta renunta in beneficiul lor. Infrastructura (cai de comunicatii si utilitati). organizarii de expozitii. In Romania sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru actiuni si obiective economice sunt: • Sursele bugetare.  Finantarea informarii/publicitatii – reprezinta ajutoare financiare destinate difuzarii de informatii..Extinderea unora existente.reprezinta ajutoare financiare pentru finantarea in coparticipare cu agentul economic organizator a unor actiuni externe de prospectare a pietei sau de prezentare de produse. studiilor de marketing sau de fezabilitate. in beneficiul unui agent economic care a solicitat acestora un imprumut. Modernizari. • Credite externe sau ajutoare financiare nerambursabile. • Fonduri special (in cazul protectiei mediului).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful