CHELTUIELILE PUBLICE

2.1. CONTINUTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
Cheltuielile publice – reprezinta relatiile economico – sociale sub forma baneasca effectuate de statsi de care beneficiaza persoane fizice sau juridice, cu ocazia reparizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice are la baza urmatoarele principia: 1) Efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea acestora de catre Parlament sau de consiliile locale, conform legii. 2) Sumelor alocate si cheltuite, conform destinatiilor pentru care s-au stability nu sunt rambursabile; 3) Efectuarea acestor cheltuieli este determinate de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de existent resurselor banesti; 4) Finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu character bugetar: - Din bugetul de stat; - Din bugetele locale; - Din bugetul asigurarilor sociale de stat - Din bugetele fonduriloe special. 5) Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare publice. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice: Potrivit clasificatiei bugetare / gruparea cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatory si dupa criteria unitare, cheltuielile sunt structurate pe : - Parti; - Capitol; - Subcapitole; - Titluri; - Articole; - Alienate (dupa caz). Cheltuielile prevazute in capitol si articole au destinatia precisa si limitata. Clasificatia economica imparte cheltuielile publice in: • Cheltuieli curente (de personal si material), destinate achitarii obligatiilor salariale fata de angajati si achizitionarii unor bunuri si servicii destinate asigurarii functionarii institutiilor publice; • Cheltuieli de transfer, care se concretizeaza prin punerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane fizice si juridice. Ele pot avea character economic (subventii acordate agentilor economici) sau social (burse, pensii, ajutoare). • Cheltuieli de capital (de investitii), prin care se asigura achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata sau realizarea unor investitii de interes public. Potrivit clasificatiei functionale (gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor), cheltuielile publice se impart in functie de domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice.

. . 1025/2006. ordine publica si siguranta nationala III. . Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe si alte cheltuieli legate de datoria publica.Invatamant. Potrivit ordonantei Ministerului Finantelor Publice nr. cheltuielile grupandu-se astfel: I. .Cultura. IV.Bugetul asigurarilor socialede stat si fondurile special. . se realizeaza astfel: I.Alte actiuni economice. clasificarea cheltuielior bugetare in Romania. . Cheltuieli curente 1.Comunicatii. excedent/deficit . Cheltuieli de capital III. 6.Transporturi . . . II. Transferuri. Servici publice generale .Sanatate. mediu si ape V. Aparare nationala.De la bugetul de stat catre bugetele locale. Servicii de dezvoltare publica. Imprumuturi acordate IV. locuinte.Alte organe ale autoritatilor publice. .Alocatii. . alocatii de la buget pentru institutii publice Subventii pe produse si activitati Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret. Prime 5.Ajutoare sociale.Autoritatile legislative. Cheltuieli material si servicii.Autoritatile executive. Cheltuieli de personal.Autoritati judecatoresti. . . 4. Subventii. II. in cadreul clasificatiei funcionale. .Industrie. VI. Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite. . . Reserve.Recreere si religie. 3.Presedintia Romaniei. .Indemnizatii. 2. . primul criteriu folosit inprezentarea generala a cheltuielilor este criteriu economic.In Romania.Asigurari si asistenta sociala.Agriculturas si silvicultura. Actiuni socio-culturale . Actiuni economice .

fluxurilor de numerar reale vor fi actualizate cu rata de actualizare reala (rar). beneficiile proiectului trebuie sa depaseasca costurile. . EFICIENTA SI EFICACIATATEA CHELTUIELILOR PUBLICE Eficienţa cheltuielilor publice arata raportul dintre efectele obtinute si eforturile ( financiare) angajate pentru atingerea unui anumit obiectiv/realizarea unei anumite actiuni. in valoare actuala) implicat de realizarea proiectului. adica eficienţa cheltuielilor publice.2. Obiectivul analizei Cost-Beneficii este de a:  Identifica si cuantifica (respective de a da valoare monetara) toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului luat in discutie.de mediu etc. Conditii de acceptabilitate ale criteriului VAN sunt: . Analiza cost-beneficii este un instrument analytic.economice. VAN = −CF + ∑ t =1 n CF 0 (1 + rat )n CF0 – investitie initiala.sociale. utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor acţiuni şi/sau proiecte. toate impacturile ar trebui evaluate: . valoarea actualizata a beneficiilor economice ale proiectului trebuie sa depaseasca valoarea actualizata a costurilor economice ale proiectului.2. Pentru alternataiva selectata. . merta sa fie finantat din fonduri bugetare. respective costul capiatalului pentru proiect in anul t’ n – nr.fluxul de numerar net (intrari-iesiri) estimate a fi generat in anul t . de ani de functionare a proiectului. si mai specific. Indicatori de ierarhizare a proiectelor de investitii: A. Valoarea Actualizata Neta permite compararea fluxului de numerar (total actualizat) degajat pe durata de functionare a proiectului si efortul investitional (total.  Demonstra ca un proiect de investitii are contributie pozitiva neta pentru societate si. Impactul trebuie evaluat in comparative cu obiective predeterminate. In principiu. ri – rata inflatiei. .financiare. rr = 1 + ran −1 1 + ri ran – rata de actualizare nominala. rat – rata de actualizare. in consecinta. in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. Pentru determinarea VAN. analiza realizandu-se in mod usual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectati de actiune. CF1 . in mod direct sau indirect.

Cele mai bune proiecte vor fi acelea care au VAN cea mai ridicata. Analiza cost-eficacitate este mai putin utila atunci cand o valoare. minimizeaza valoarea neta actualizata a costurilor. VAN este pozitiv. Un raport simplu al analizei cost-eficacitate este utilizat pentru a determina. tactico-operationale) B. atunci proiectul este ecceptabil. deci proiectul nu este acceptat daca RIR=r. estimarea costurilor anuale de investitie si productie care sunt necesare pentru obtinerea rezultatului asteptat. sin u cu cresterea acesteia. pentru un niveldat al rezulatatului. Eficacitatea cheltuielilor publice este redata de raportul dintre efectele obtinute si cele prevazute. daca RIR<r. De asemenea RIR nu este relevant in cazurile in care fluxurile de numerar anuale ale unui proiect isi schimba sensul de mai multe ori si ignora dimensiunea investitiei initiale. chiar si indicative. costul educatiei pentru un elev. in timp ce costurile pot fi determinate cu mai multa certitudine. • Daca VAN=0. c. Rezultatele analizei cost-eficacitate sunt folositoare pentru acele proiecte ale caror beneficii sunt dificil. calcularea valorii actualizate a costurilor de investitie si operare pentru fiecare din alternative. pentru un cost dat. se are in vedere urmatoarea abordare: a. In termini practice. costul cercatarii pentru un patent. costul pe unitate de reducere a emisiilor.a.d. acceptabilitatea acestuia judecandu-se dupa alte criterii decat cele financiare (strategice. atunci proiectul este in conservare. sau alternative. raportarea valorii actualizate a costurilor in rezultatul obtinut si compararea indicatorilor de cost-eficacitate. atunci proiectul nu este acceptabil. • Daca VAN<0. . deci proiectul este acceptabil. d. dar care poate diferi inn intensitate. sa fie evaluate.• Daca VAN>0. s. In scopul evaluarii eficacitatii cheltuielilor publice este utilizata analiza cost-eficacitate.m. Rata Interna de Rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare pentru care VAN=0. estimarea valorii reziduale a investitiilor la sfarsitul vietii economice a proiectului. b. atunci cand sunt evaluate diferite alternative pe parcursul analizei optiunilor. maximizeaza nuvelul rezultatului. in sensul ca acestea au fluxuri de numerar cu VAN ce scade o data cu scaderea ratei de actualizare. Acesta are ca scop selectarea acelui proiect care. VAN este negative. Indicatorul RIR nu este relevant in acazurile in care ne confruntam cu proiecte “atipice”. cum este cazul in marea majoritate a proiectelor de investitii. adica: VAN = −CF 0 + ∑ CFi =0 ( 1 + RIR )i T =1 N Conditii de acceptabilitate sunt: daca RIR>r. daca nu imposibil. atunci proiectil degaja un flux de numerar egal cu capitalul investit asigurand pe durata sa de viata economica o rentabilitate de r% a capitalului existent la inceputul fiecarui an. spre exemplu. poate fi atribuita beneficiilor sin u doar costurilor. Analiza Cost-Eficacitate consta in compararea alternativelor de proiect care urmaresc obtinerea unui singur effect sau rezultat comun.

militare. Pentru a analiza structura cheltuielilor publice ale unei tari.. ∆C r P1 / 0 = C r P1 − C r P 0. Cu ajutorul ponderilor PCpi . economice.  Volumul cheltuielilor publice ce revin in medi pe locuitor – este determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la numarul de locuitori. administrative. Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste. dar si de gradul de indatorare dar si de alti factori. exprimate in preturile curente ale anului de calcul (cheltuieli publice nominale) sau in preturile constante ale unei perioade de baza (cheltuieli publice reale)  ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut – determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la PIB. STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza pe baza urmatorilor indicatori:  volumul cheltuielilor publice . Cpi – cheltuielile publice ale gruparii I. Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt: • Modificarea absoluta nominala si reala a cheltuielilor publice : ∆C n P1 / 0 = C n P1 − C n P 0 .determinat prin insumarea tuturor cheltuielilor publice. C n P 0 = . se poate stabili in ce proportie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective sociale. este necesara stabilirea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora.ponderea categoriei de cheltuieli publice i. totodata. C n P1 r nP1 = C ∆C P1/ 0 = I P1 / 0 C n P1 . la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului.. . in totalul cheltuielilor publice.INDICATORI PRIVIND NIVELUL. Ponderea cheltuielilor publice in PIB este influentata in primul rand de nuvelul de dezvoltare al fiecarei tari. pe baza relatiei: PCpi = Cpi * 100 Cpt PCpi .2. Dinamica cheltuielilor public exprima modificarile care apar in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp. Cpt – cheltuieli publice totale.3. exprima partea din PIB care se aloca pentru acoperirea nevoilor collective. ppotrivit politiciii financiare a statului. observvandu-se suma alocata fiecarui locuitor in urma redistribuirii fondurilor publice pe destinatii.

4. I P1/0 = indicele de modificare a preturilor in perioada 1 fata de perioada 0. inperioada 1 fata de perioada 0. exprimate in preturi curente. PRINCIPALELE CATEGORII DE CHELTUIELI PUBLICE 2. exprimate in preturi constante. • Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut – prin care se observa procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta : ∆CP C C = P1 *100 − P 0 * 100 PIB PIB1 PIB0 • Modificarea relativa nominala si reala a cheltuielilor publice – prin care se arata procentul cu care variaza cheltuielile publicede la o perioada la alta: %∆C P = C P1 − CP 0 *100 C P0 • Modificarea volumului mediu al cheltuieliloor publice ce revin pe un locuitor: ∆CP / Populatie = CP1 CP 0 − Populatie1 Populatie0 • Modificarea structurii cheltuielilor publice – exprima modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala : ∆PC P1 = PCPi1 − PCPi 0 • Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor si cresterea produsului intern brut : I K = CP I PIB PIB. Daca K<1 – se observa o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB. Cr p1. in perioada 1 fata de perioada 0.1CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAMANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  Demografici (numarul populatiei si structura pe grupe a populatiei) .4. Cr p0 = cheltuielile pubilce ale perioadei 1 si ale perioadei 0. ∆Cr p 1/0 = cresterea reala absoluta a cheltuielilor publice. I CP = unde CP1 *100 CP 0 PIB1 *100 PIB0 I PIB1 = Daca K>1 – se observa o modificare mai rapida a cheltuielilor publice in raport cu Daca K=1 – se observa o modificare cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a PIB.Cresterea nominala absoluta a cheltuielilor publice. • Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB – prin care se arata modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB: ECp = ∆C P1 / 0 ∆PIB1 / 0 : CP 0 PIB0 2. Cheltuielile publice ale perioadei 1 si ale perioadei 0.

procese sustinute de ritmul ridicat de dezvoltare pe care l-a inregistrat economia nationala. extinderea finantarii pe baza de granturi . Fondurile alocate de la bugetsi finantarile provenite din sistemul de asigurari private de sanatate detin o importanta mai redusa. la nivelul mai multor guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene se poarta discutii cu privire la cresterea nivelului de finantare a educatiei si la imbunatatirea eficientei procesului de invatamant. Cele mai importante fonduri prin care se finanteaza cheltuielile publice pentru invatamant in Romania sunt: bugetul de stat.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAM ANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  cu influenta majora – introducerea in practica medicala a unor noi mijloace de investigatie. Solutiile posibile vizeaza: colectarea de taxe de administratie. Sisteme de finantare a actiunilor privind sanatatea: a) sistemul Bismark (practicat in mai multe tari din Europa) se caracterizeaza prin predominanta finantarilor din cotizatiile cotizatiilor asiguratilor si angajatorilor . Prin urmare. cresterea cheltuielilor de administrare etc. ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB era de 4. tratament. medicamente. cresterea cererii pentru servicii de educatie a constituit o problema a Agendei de la Lisabona. in ultimii ani. bugetele locale 2. in anul 2006 .  cu influenta minora – im batranirea populatiei. Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB s-a inregistrat. legislatia referitoare la invatamant) In Uniunea Europeana. Economici (dezvoltarea economica si progresul ethnic)  Sociali si politici (politica educationala . gestionate prin intermediul caselor de asigurari de sanatate. urma careia s-a stabilit necesitatea apelului la noi surse de finantare in acest domeniu.4. Surse de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate:  fonduri alocate din bugetul de stat. In anul 2005. in Danemarca (7. In Romania .7%).  ajutoare externe. o tendinta de crestere. cheltuielilor publlice pentru invatamant au cunoscut.  cu influenta importanta – cresterea veniturilor. majorarea ponderilor asigurarilor de sanatate in detrimental platilor directe effectuate de cetateni pentru serviciile medicale prestate in favoarea lor. iar cele mai mici in Grecia (2. ca urmare a alocarii unor fonduri importante pentru cheltuielile de capital si imbunatatirii conditiilor de salarizare a cadrelor didactice.  cotizatii de asigurari de sanatate – platite atat de personae fizice.  resursele populatiei.3%). cat si de persoane juridice. de examinare. in Romania.a. promovarea parteneriatelor intre mediul de afaceri si institutiile de invatamant s.2. .  fonduri alocate din bugetele locale.1%.

2. a unui pachet divers si cuprinzator de servicii sociale in favoarea tuturor indivizilor. accidente la locul de munca. Modele de actiuni pe linia asigurarilor si asistentei sociale: Modelul scandinav este specific Suediei. Modelul continental presupune finantarea prestatiilor socialedin contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari. El se caracterizeaza prin prestarea de catre autoritatile publice. c) Sistemul American. Danemarcei si Norvegiei. fara existent platii unei contributii obligatorii.acoperirea unui segment larg de populatie . prin contribbutii platite de asigurati si angajati.CHELTUIELI PENTRU ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA Cheltuielile pentru asigurari si asistenta sociala vizeaza doua aspecte: A. Credite externe. Functionarea sistemului de asistenta sociala prin care persoanele aflate in dificultatebeneficiaza de ajutor din partea statului. Donatii si sponsorizari. in principal.b) Sistemul Beveridge. Aceste cheltuieli se efectuaeaza din fonduri ale bugetului de stat. in baza conceptiei potrivit careia piata poate tine locul unei retele de securitate sociala. sursele de finantare a sanatatii publice sunt: Bugetul de stat. prin care cetatenii sunt protejati impotriva unor evenimente care pot genera diminuarea nivelului de trai: boli.4. saracilor. se caracterizeaza prin predominanta finantarii din sursele bugetare.conditionarea beneficiilor sociale de contributii si indirect de munca. a institutiilor de plasament a copiilor. pensiilor si ajutoarelor banesti acordate veteranilor. se bazeaza inprincipal pe asigurarile private de sanatate. Cheltuielile pentru asistentas sociala sunt destinate: intretinerii caminelor de batrani. B. gestionarea banilor fiind asigurata de Ministerul de Sanatate. Modelul neoliberal presupune restrangerea competentelor si atributiilor economico-sociale ale statului. bugetelor locale si din surse extrabugetare. practicat in Anglia.valori ridicate ale contributiilor la asigurarile sociale si ale prestatiilor sociale . vaduvelor si invalizilor de razboi etc.incapacitate de munca si pierderea locului de munca. Sistemul se finanteaza. practicat in SUA. Bugetele locale. Venituri proprii ale unitatior medicale. Fondurile externe nerambursabile. Functionarea sistemului de asigurari sociale. platii ajutoarelor sociale. Se remarca preocuparea statului pentru egalitarism si universalitate. garantarea unor standard minime de venit (mai mari decat in celelalte tari europene) si finantarea publica a securitatii muncii.3. Principiile generale ale modelului continental sunt: . . Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.. statul asumandu-si responsabilitatea finantarii asistentei medicale numai pentru anumite categorii sociale (persoanele varstnice si persoanele cu venituri sub limitele saraciei) In Romania.

organelle executive central sau locale (govern. Subventiile se clasifica in 3 mari categorii: Subventii de functionare/exploatare – au in vedere acoperirea diferentei intre petul de vanzare al unui produs/serviciu (mai mic) si costul acestuia (mai mare).4. prefecture. APARARE NATIONALA SI ORDINE PUBLICA Cheltuieli publice pentru servicii publice generale. inzestrarea tehnica s. organelle puterii legislative central sau locale (Parlamenrul.a.aparare nationala si ordine publica sunt effectuate pentru intretinerea si functionarea unor organe specializate: • organe ale puterii si administratiei publice. servicii de informatii.  Investitiile – reprezinta ajutoare financiare acordate de stat pentru dezvoltarea sectorului public in general sau in ramuri sau zone (regiuni) defavorizate. CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE.au ca scop sustinerea competitivitatii agentilor economici nationali pe piete straine.5 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU DOMENIUL ECONOMIC 1) Ajutoare financiare directe sunt:  Subventiile – ajutoare financiare acordate de stat pentru agentii economici care desfasoara activiatate economica ineficienta intr-o anumita perioada. in care se include: politia. Subventii pentru export (precum prima de export) . • organelle de ordine publica. jandarmeria. Factorii de care depinde marimea acestor cheltuieli sunt dimensiunea si structura aparatului de stat. Obiectivele de investitii pot fi: Crearea de noi unitati economice. in care se include: institutia prezidentiala sau monarhica.2.. servicii speciale de paza si protective. organelle putrii judecatoresti. consilii locale). .4. primarii) • organele si organismele militare de aparare .4. minister. securitatea nationala. 2. subventii pentru dobanzile la creditele contractate de agentii economici.

 Garantiile – reprezinta obligatii de plata pe care si le asuma statul fata de creditori. In Romania sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru actiuni si obiective economice sunt: • Sursele bugetare. Infrastructura (cai de comunicatii si utilitati). studiilor de marketing sau de fezabilitate.reprezinta ajutoare financiare pentru finantarea in coparticipare cu agentul economic organizator a unor actiuni externe de prospectare a pietei sau de prezentare de produse. 2) Ajutare financiare indirecte sunt:  Avantajele fiscal – reprezinta obligatii fiscal pe care agentii economici le au fata de stat si la care acesta renunta in beneficiul lor. organizarii de expozitii. • Fonduri special (in cazul protectiei mediului)..a. Modernizari. in beneficiul unui agent economic care a solicitat acestora un imprumut.  Finantarea informarii/publicitatii – reprezinta ajutoare financiare destinate difuzarii de informatii.  Avansurile nerambursabile . saloane de prezentare s.Extinderea unora existente. . • Credite externe sau ajutoare financiare nerambursabile.