P. 1
cheltuielile publice

cheltuielile publice

|Views: 25|Likes:
Published by Magduţa Petruţa
clasificarea cheltuielilor publice in romania
clasificarea cheltuielilor publice in romania

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Magduţa Petruţa on Jul 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2014

pdf

text

original

CHELTUIELILE PUBLICE

2.1. CONTINUTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
Cheltuielile publice – reprezinta relatiile economico – sociale sub forma baneasca effectuate de statsi de care beneficiaza persoane fizice sau juridice, cu ocazia reparizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice are la baza urmatoarele principia: 1) Efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea acestora de catre Parlament sau de consiliile locale, conform legii. 2) Sumelor alocate si cheltuite, conform destinatiilor pentru care s-au stability nu sunt rambursabile; 3) Efectuarea acestor cheltuieli este determinate de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de existent resurselor banesti; 4) Finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu character bugetar: - Din bugetul de stat; - Din bugetele locale; - Din bugetul asigurarilor sociale de stat - Din bugetele fonduriloe special. 5) Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare publice. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice: Potrivit clasificatiei bugetare / gruparea cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatory si dupa criteria unitare, cheltuielile sunt structurate pe : - Parti; - Capitol; - Subcapitole; - Titluri; - Articole; - Alienate (dupa caz). Cheltuielile prevazute in capitol si articole au destinatia precisa si limitata. Clasificatia economica imparte cheltuielile publice in: • Cheltuieli curente (de personal si material), destinate achitarii obligatiilor salariale fata de angajati si achizitionarii unor bunuri si servicii destinate asigurarii functionarii institutiilor publice; • Cheltuieli de transfer, care se concretizeaza prin punerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane fizice si juridice. Ele pot avea character economic (subventii acordate agentilor economici) sau social (burse, pensii, ajutoare). • Cheltuieli de capital (de investitii), prin care se asigura achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata sau realizarea unor investitii de interes public. Potrivit clasificatiei functionale (gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor), cheltuielile publice se impart in functie de domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice.

se realizeaza astfel: I. Subventii. Cheltuieli de capital III. Servici publice generale . clasificarea cheltuielior bugetare in Romania. . 6.De la bugetul de stat catre bugetele locale. II.Alocatii.Autoritatile legislative. Imprumuturi acordate IV.Alte actiuni economice. in cadreul clasificatiei funcionale.Asigurari si asistenta sociala.Comunicatii. .Autoritati judecatoresti. II. mediu si ape V. Cheltuieli material si servicii.Autoritatile executive. . IV. Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe si alte cheltuieli legate de datoria publica.Agriculturas si silvicultura.Transporturi . 2. ordine publica si siguranta nationala III. .Ajutoare sociale. . Prime 5. . . 4.Industrie. . Cheltuieli curente 1. 3.Presedintia Romaniei. Actiuni economice . Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite. alocatii de la buget pentru institutii publice Subventii pe produse si activitati Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret. Cheltuieli de personal.Recreere si religie.Indemnizatii. Potrivit ordonantei Ministerului Finantelor Publice nr. . 1025/2006. .Cultura. .Bugetul asigurarilor socialede stat si fondurile special. . . . VI. Aparare nationala. primul criteriu folosit inprezentarea generala a cheltuielilor este criteriu economic. . Servicii de dezvoltare publica.Invatamant. . Actiuni socio-culturale .Alte organe ale autoritatilor publice. Transferuri. Reserve. locuinte.Sanatate.In Romania. cheltuielile grupandu-se astfel: I. . excedent/deficit .

sociale. ri – rata inflatiei. . Conditii de acceptabilitate ale criteriului VAN sunt: . in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. Obiectivul analizei Cost-Beneficii este de a:  Identifica si cuantifica (respective de a da valoare monetara) toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului luat in discutie. Indicatori de ierarhizare a proiectelor de investitii: A. adica eficienţa cheltuielilor publice.economice.2. Analiza cost-beneficii este un instrument analytic. EFICIENTA SI EFICACIATATEA CHELTUIELILOR PUBLICE Eficienţa cheltuielilor publice arata raportul dintre efectele obtinute si eforturile ( financiare) angajate pentru atingerea unui anumit obiectiv/realizarea unei anumite actiuni. valoarea actualizata a beneficiilor economice ale proiectului trebuie sa depaseasca valoarea actualizata a costurilor economice ale proiectului. Valoarea Actualizata Neta permite compararea fluxului de numerar (total actualizat) degajat pe durata de functionare a proiectului si efortul investitional (total. in mod direct sau indirect. . CF1 . beneficiile proiectului trebuie sa depaseasca costurile.de mediu etc. In principiu.financiare. rat – rata de actualizare.fluxul de numerar net (intrari-iesiri) estimate a fi generat in anul t . in consecinta. Pentru determinarea VAN. utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor acţiuni şi/sau proiecte. rr = 1 + ran −1 1 + ri ran – rata de actualizare nominala. analiza realizandu-se in mod usual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectati de actiune. de ani de functionare a proiectului. Impactul trebuie evaluat in comparative cu obiective predeterminate. si mai specific. VAN = −CF + ∑ t =1 n CF 0 (1 + rat )n CF0 – investitie initiala. in valoare actuala) implicat de realizarea proiectului. merta sa fie finantat din fonduri bugetare. respective costul capiatalului pentru proiect in anul t’ n – nr.2. Pentru alternataiva selectata. .  Demonstra ca un proiect de investitii are contributie pozitiva neta pentru societate si. fluxurilor de numerar reale vor fi actualizate cu rata de actualizare reala (rar). toate impacturile ar trebui evaluate: .

costul pe unitate de reducere a emisiilor. atunci proiectul este ecceptabil. • Daca VAN=0.• Daca VAN>0. VAN este pozitiv. chiar si indicative. se are in vedere urmatoarea abordare: a. minimizeaza valoarea neta actualizata a costurilor. spre exemplu. s. Analiza Cost-Eficacitate consta in compararea alternativelor de proiect care urmaresc obtinerea unui singur effect sau rezultat comun. Analiza cost-eficacitate este mai putin utila atunci cand o valoare. maximizeaza nuvelul rezultatului. estimarea costurilor anuale de investitie si productie care sunt necesare pentru obtinerea rezultatului asteptat. pentru un cost dat. daca RIR<r. sau alternative. atunci cand sunt evaluate diferite alternative pe parcursul analizei optiunilor. Eficacitatea cheltuielilor publice este redata de raportul dintre efectele obtinute si cele prevazute. dar care poate diferi inn intensitate. poate fi atribuita beneficiilor sin u doar costurilor. Un raport simplu al analizei cost-eficacitate este utilizat pentru a determina. • Daca VAN<0. adica: VAN = −CF 0 + ∑ CFi =0 ( 1 + RIR )i T =1 N Conditii de acceptabilitate sunt: daca RIR>r. sa fie evaluate. in timp ce costurile pot fi determinate cu mai multa certitudine. daca nu imposibil.m. tactico-operationale) B. atunci proiectul nu este acceptabil. Rata Interna de Rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare pentru care VAN=0. c. calcularea valorii actualizate a costurilor de investitie si operare pentru fiecare din alternative. deci proiectul este acceptabil. acceptabilitatea acestuia judecandu-se dupa alte criterii decat cele financiare (strategice. d. Rezultatele analizei cost-eficacitate sunt folositoare pentru acele proiecte ale caror beneficii sunt dificil. In scopul evaluarii eficacitatii cheltuielilor publice este utilizata analiza cost-eficacitate. . De asemenea RIR nu este relevant in cazurile in care fluxurile de numerar anuale ale unui proiect isi schimba sensul de mai multe ori si ignora dimensiunea investitiei initiale. estimarea valorii reziduale a investitiilor la sfarsitul vietii economice a proiectului. Acesta are ca scop selectarea acelui proiect care. Cele mai bune proiecte vor fi acelea care au VAN cea mai ridicata. costul cercatarii pentru un patent. in sensul ca acestea au fluxuri de numerar cu VAN ce scade o data cu scaderea ratei de actualizare.a. atunci proiectil degaja un flux de numerar egal cu capitalul investit asigurand pe durata sa de viata economica o rentabilitate de r% a capitalului existent la inceputul fiecarui an. cum este cazul in marea majoritate a proiectelor de investitii. sin u cu cresterea acesteia.d. Indicatorul RIR nu este relevant in acazurile in care ne confruntam cu proiecte “atipice”. atunci proiectul este in conservare. costul educatiei pentru un elev. VAN este negative. raportarea valorii actualizate a costurilor in rezultatul obtinut si compararea indicatorilor de cost-eficacitate. pentru un niveldat al rezulatatului. In termini practice. b. deci proiectul nu este acceptat daca RIR=r.

pe baza relatiei: PCpi = Cpi * 100 Cpt PCpi . Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste... este necesara stabilirea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora. exprima partea din PIB care se aloca pentru acoperirea nevoilor collective. ppotrivit politiciii financiare a statului.ponderea categoriei de cheltuieli publice i. dar si de gradul de indatorare dar si de alti factori. economice. Cpi – cheltuielile publice ale gruparii I. Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt: • Modificarea absoluta nominala si reala a cheltuielilor publice : ∆C n P1 / 0 = C n P1 − C n P 0 . C n P 0 = . Ponderea cheltuielilor publice in PIB este influentata in primul rand de nuvelul de dezvoltare al fiecarei tari. Cpt – cheltuieli publice totale. ∆C r P1 / 0 = C r P1 − C r P 0. Pentru a analiza structura cheltuielilor publice ale unei tari. Cu ajutorul ponderilor PCpi . militare. Dinamica cheltuielilor public exprima modificarile care apar in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp.  Volumul cheltuielilor publice ce revin in medi pe locuitor – este determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la numarul de locuitori. se poate stabili in ce proportie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective sociale.INDICATORI PRIVIND NIVELUL. totodata. . observvandu-se suma alocata fiecarui locuitor in urma redistribuirii fondurilor publice pe destinatii.2. STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza pe baza urmatorilor indicatori:  volumul cheltuielilor publice .determinat prin insumarea tuturor cheltuielilor publice. exprimate in preturile curente ale anului de calcul (cheltuieli publice nominale) sau in preturile constante ale unei perioade de baza (cheltuieli publice reale)  ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut – determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la PIB. administrative. in totalul cheltuielilor publice. C n P1 r nP1 = C ∆C P1/ 0 = I P1 / 0 C n P1 . la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului.3.

1CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAMANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  Demografici (numarul populatiei si structura pe grupe a populatiei) . I P1/0 = indicele de modificare a preturilor in perioada 1 fata de perioada 0. ∆Cr p 1/0 = cresterea reala absoluta a cheltuielilor publice. Cr p1. exprimate in preturi constante. PRINCIPALELE CATEGORII DE CHELTUIELI PUBLICE 2.Cresterea nominala absoluta a cheltuielilor publice. • Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB – prin care se arata modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB: ECp = ∆C P1 / 0 ∆PIB1 / 0 : CP 0 PIB0 2. inperioada 1 fata de perioada 0. Daca K<1 – se observa o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB. exprimate in preturi curente. • Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut – prin care se observa procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta : ∆CP C C = P1 *100 − P 0 * 100 PIB PIB1 PIB0 • Modificarea relativa nominala si reala a cheltuielilor publice – prin care se arata procentul cu care variaza cheltuielile publicede la o perioada la alta: %∆C P = C P1 − CP 0 *100 C P0 • Modificarea volumului mediu al cheltuieliloor publice ce revin pe un locuitor: ∆CP / Populatie = CP1 CP 0 − Populatie1 Populatie0 • Modificarea structurii cheltuielilor publice – exprima modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala : ∆PC P1 = PCPi1 − PCPi 0 • Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor si cresterea produsului intern brut : I K = CP I PIB PIB.4. Cr p0 = cheltuielile pubilce ale perioadei 1 si ale perioadei 0. Cheltuielile publice ale perioadei 1 si ale perioadei 0.4. in perioada 1 fata de perioada 0. I CP = unde CP1 *100 CP 0 PIB1 *100 PIB0 I PIB1 = Daca K>1 – se observa o modificare mai rapida a cheltuielilor publice in raport cu Daca K=1 – se observa o modificare cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a PIB.

Surse de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate:  fonduri alocate din bugetul de stat.3%). bugetele locale 2. Sisteme de finantare a actiunilor privind sanatatea: a) sistemul Bismark (practicat in mai multe tari din Europa) se caracterizeaza prin predominanta finantarilor din cotizatiile cotizatiilor asiguratilor si angajatorilor .  ajutoare externe. legislatia referitoare la invatamant) In Uniunea Europeana. in Romania. Fondurile alocate de la bugetsi finantarile provenite din sistemul de asigurari private de sanatate detin o importanta mai redusa. Cele mai importante fonduri prin care se finanteaza cheltuielile publice pentru invatamant in Romania sunt: bugetul de stat.4. In anul 2005.  fonduri alocate din bugetele locale. majorarea ponderilor asigurarilor de sanatate in detrimental platilor directe effectuate de cetateni pentru serviciile medicale prestate in favoarea lor. ca urmare a alocarii unor fonduri importante pentru cheltuielile de capital si imbunatatirii conditiilor de salarizare a cadrelor didactice. cat si de persoane juridice.  resursele populatiei.7%). Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB s-a inregistrat. de examinare. Solutiile posibile vizeaza: colectarea de taxe de administratie. extinderea finantarii pe baza de granturi .2. o tendinta de crestere. in anul 2006 .  cotizatii de asigurari de sanatate – platite atat de personae fizice. iar cele mai mici in Grecia (2.  cu influenta importanta – cresterea veniturilor. gestionate prin intermediul caselor de asigurari de sanatate. cresterea cheltuielilor de administrare etc. in ultimii ani. cheltuielilor publlice pentru invatamant au cunoscut. procese sustinute de ritmul ridicat de dezvoltare pe care l-a inregistrat economia nationala. cresterea cererii pentru servicii de educatie a constituit o problema a Agendei de la Lisabona. tratament.  cu influenta minora – im batranirea populatiei.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAM ANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  cu influenta majora – introducerea in practica medicala a unor noi mijloace de investigatie. In Romania . . promovarea parteneriatelor intre mediul de afaceri si institutiile de invatamant s. urma careia s-a stabilit necesitatea apelului la noi surse de finantare in acest domeniu.a.1%. ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB era de 4. Economici (dezvoltarea economica si progresul ethnic)  Sociali si politici (politica educationala . medicamente. la nivelul mai multor guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene se poarta discutii cu privire la cresterea nivelului de finantare a educatiei si la imbunatatirea eficientei procesului de invatamant. Prin urmare. in Danemarca (7.

Se remarca preocuparea statului pentru egalitarism si universalitate. gestionarea banilor fiind asigurata de Ministerul de Sanatate. Cheltuielile pentru asistentas sociala sunt destinate: intretinerii caminelor de batrani. practicat in Anglia. El se caracterizeaza prin prestarea de catre autoritatile publice. pensiilor si ajutoarelor banesti acordate veteranilor. sursele de finantare a sanatatii publice sunt: Bugetul de stat. 2.incapacitate de munca si pierderea locului de munca. bugetelor locale si din surse extrabugetare. Fondurile externe nerambursabile.valori ridicate ale contributiilor la asigurarile sociale si ale prestatiilor sociale . Donatii si sponsorizari. in baza conceptiei potrivit careia piata poate tine locul unei retele de securitate sociala. accidente la locul de munca. Modelul neoliberal presupune restrangerea competentelor si atributiilor economico-sociale ale statului. a unui pachet divers si cuprinzator de servicii sociale in favoarea tuturor indivizilor. Credite externe.CHELTUIELI PENTRU ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA Cheltuielile pentru asigurari si asistenta sociala vizeaza doua aspecte: A.. practicat in SUA. vaduvelor si invalizilor de razboi etc. prin contribbutii platite de asigurati si angajati. platii ajutoarelor sociale. a institutiilor de plasament a copiilor.conditionarea beneficiilor sociale de contributii si indirect de munca.3. fara existent platii unei contributii obligatorii. Sistemul se finanteaza.4. Functionarea sistemului de asistenta sociala prin care persoanele aflate in dificultatebeneficiaza de ajutor din partea statului.b) Sistemul Beveridge. Venituri proprii ale unitatior medicale. Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. statul asumandu-si responsabilitatea finantarii asistentei medicale numai pentru anumite categorii sociale (persoanele varstnice si persoanele cu venituri sub limitele saraciei) In Romania. B. Danemarcei si Norvegiei. .acoperirea unui segment larg de populatie . Bugetele locale. Modele de actiuni pe linia asigurarilor si asistentei sociale: Modelul scandinav este specific Suediei. se caracterizeaza prin predominanta finantarii din sursele bugetare. in principal. c) Sistemul American. Principiile generale ale modelului continental sunt: . se bazeaza inprincipal pe asigurarile private de sanatate. prin care cetatenii sunt protejati impotriva unor evenimente care pot genera diminuarea nivelului de trai: boli. Functionarea sistemului de asigurari sociale. Modelul continental presupune finantarea prestatiilor socialedin contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari. Aceste cheltuieli se efectuaeaza din fonduri ale bugetului de stat. saracilor. garantarea unor standard minime de venit (mai mari decat in celelalte tari europene) si finantarea publica a securitatii muncii.

APARARE NATIONALA SI ORDINE PUBLICA Cheltuieli publice pentru servicii publice generale. subventii pentru dobanzile la creditele contractate de agentii economici.4.  Investitiile – reprezinta ajutoare financiare acordate de stat pentru dezvoltarea sectorului public in general sau in ramuri sau zone (regiuni) defavorizate.5 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU DOMENIUL ECONOMIC 1) Ajutoare financiare directe sunt:  Subventiile – ajutoare financiare acordate de stat pentru agentii economici care desfasoara activiatate economica ineficienta intr-o anumita perioada.4. • organelle de ordine publica. jandarmeria. 2. organelle puterii legislative central sau locale (Parlamenrul.2. minister.. CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE. organelle executive central sau locale (govern. servicii speciale de paza si protective. organelle putrii judecatoresti. servicii de informatii.aparare nationala si ordine publica sunt effectuate pentru intretinerea si functionarea unor organe specializate: • organe ale puterii si administratiei publice. inzestrarea tehnica s. consilii locale). Subventii pentru export (precum prima de export) . Obiectivele de investitii pot fi: Crearea de noi unitati economice. in care se include: politia. primarii) • organele si organismele militare de aparare .4. prefecture. securitatea nationala.au ca scop sustinerea competitivitatii agentilor economici nationali pe piete straine.a. Subventiile se clasifica in 3 mari categorii: Subventii de functionare/exploatare – au in vedere acoperirea diferentei intre petul de vanzare al unui produs/serviciu (mai mic) si costul acestuia (mai mare). Factorii de care depinde marimea acestor cheltuieli sunt dimensiunea si structura aparatului de stat. in care se include: institutia prezidentiala sau monarhica. .

 Garantiile – reprezinta obligatii de plata pe care si le asuma statul fata de creditori.Extinderea unora existente. Modernizari. In Romania sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru actiuni si obiective economice sunt: • Sursele bugetare. in beneficiul unui agent economic care a solicitat acestora un imprumut. 2) Ajutare financiare indirecte sunt:  Avantajele fiscal – reprezinta obligatii fiscal pe care agentii economici le au fata de stat si la care acesta renunta in beneficiul lor.a. studiilor de marketing sau de fezabilitate.  Avansurile nerambursabile . Infrastructura (cai de comunicatii si utilitati). saloane de prezentare s. • Credite externe sau ajutoare financiare nerambursabile.. organizarii de expozitii. • Fonduri special (in cazul protectiei mediului). .reprezinta ajutoare financiare pentru finantarea in coparticipare cu agentul economic organizator a unor actiuni externe de prospectare a pietei sau de prezentare de produse.  Finantarea informarii/publicitatii – reprezinta ajutoare financiare destinate difuzarii de informatii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->