CHELTUIELILE PUBLICE

2.1. CONTINUTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
Cheltuielile publice – reprezinta relatiile economico – sociale sub forma baneasca effectuate de statsi de care beneficiaza persoane fizice sau juridice, cu ocazia reparizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice are la baza urmatoarele principia: 1) Efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea acestora de catre Parlament sau de consiliile locale, conform legii. 2) Sumelor alocate si cheltuite, conform destinatiilor pentru care s-au stability nu sunt rambursabile; 3) Efectuarea acestor cheltuieli este determinate de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de existent resurselor banesti; 4) Finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu character bugetar: - Din bugetul de stat; - Din bugetele locale; - Din bugetul asigurarilor sociale de stat - Din bugetele fonduriloe special. 5) Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare publice. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice: Potrivit clasificatiei bugetare / gruparea cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatory si dupa criteria unitare, cheltuielile sunt structurate pe : - Parti; - Capitol; - Subcapitole; - Titluri; - Articole; - Alienate (dupa caz). Cheltuielile prevazute in capitol si articole au destinatia precisa si limitata. Clasificatia economica imparte cheltuielile publice in: • Cheltuieli curente (de personal si material), destinate achitarii obligatiilor salariale fata de angajati si achizitionarii unor bunuri si servicii destinate asigurarii functionarii institutiilor publice; • Cheltuieli de transfer, care se concretizeaza prin punerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane fizice si juridice. Ele pot avea character economic (subventii acordate agentilor economici) sau social (burse, pensii, ajutoare). • Cheltuieli de capital (de investitii), prin care se asigura achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata sau realizarea unor investitii de interes public. Potrivit clasificatiei functionale (gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor), cheltuielile publice se impart in functie de domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice.

Alte actiuni economice. VI.Cultura. clasificarea cheltuielior bugetare in Romania. .Autoritati judecatoresti.Transporturi . . . Reserve. . Cheltuieli material si servicii. . .Alte organe ale autoritatilor publice. Cheltuieli curente 1. ordine publica si siguranta nationala III. 1025/2006. . cheltuielile grupandu-se astfel: I. . 6. . Aparare nationala. IV. se realizeaza astfel: I. Servici publice generale .Invatamant.Autoritatile executive. .Asigurari si asistenta sociala. . Potrivit ordonantei Ministerului Finantelor Publice nr. Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe si alte cheltuieli legate de datoria publica. 3.Alocatii. Cheltuieli de personal. Prime 5. locuinte. .Recreere si religie.Indemnizatii. . 2. . . II.In Romania. primul criteriu folosit inprezentarea generala a cheltuielilor este criteriu economic. Cheltuieli de capital III. .Ajutoare sociale. Transferuri.De la bugetul de stat catre bugetele locale. II.Agriculturas si silvicultura.Autoritatile legislative.Industrie. 4. . excedent/deficit . Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite.Comunicatii.Sanatate. Servicii de dezvoltare publica. alocatii de la buget pentru institutii publice Subventii pe produse si activitati Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret. mediu si ape V. Actiuni socio-culturale . in cadreul clasificatiei funcionale. Imprumuturi acordate IV. Actiuni economice .Bugetul asigurarilor socialede stat si fondurile special. Subventii.Presedintia Romaniei.

Pentru determinarea VAN. de ani de functionare a proiectului. Conditii de acceptabilitate ale criteriului VAN sunt: . in mod direct sau indirect.2. analiza realizandu-se in mod usual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectati de actiune. respective costul capiatalului pentru proiect in anul t’ n – nr.economice. valoarea actualizata a beneficiilor economice ale proiectului trebuie sa depaseasca valoarea actualizata a costurilor economice ale proiectului. . rat – rata de actualizare. toate impacturile ar trebui evaluate: . Obiectivul analizei Cost-Beneficii este de a:  Identifica si cuantifica (respective de a da valoare monetara) toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului luat in discutie.  Demonstra ca un proiect de investitii are contributie pozitiva neta pentru societate si. adica eficienţa cheltuielilor publice. CF1 .2. VAN = −CF + ∑ t =1 n CF 0 (1 + rat )n CF0 – investitie initiala. utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor acţiuni şi/sau proiecte. . in valoare actuala) implicat de realizarea proiectului. in consecinta.sociale.de mediu etc. . Impactul trebuie evaluat in comparative cu obiective predeterminate. EFICIENTA SI EFICACIATATEA CHELTUIELILOR PUBLICE Eficienţa cheltuielilor publice arata raportul dintre efectele obtinute si eforturile ( financiare) angajate pentru atingerea unui anumit obiectiv/realizarea unei anumite actiuni. ri – rata inflatiei. Analiza cost-beneficii este un instrument analytic.financiare. Pentru alternataiva selectata. in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. Indicatori de ierarhizare a proiectelor de investitii: A. rr = 1 + ran −1 1 + ri ran – rata de actualizare nominala. beneficiile proiectului trebuie sa depaseasca costurile. Valoarea Actualizata Neta permite compararea fluxului de numerar (total actualizat) degajat pe durata de functionare a proiectului si efortul investitional (total. In principiu. si mai specific.fluxul de numerar net (intrari-iesiri) estimate a fi generat in anul t . fluxurilor de numerar reale vor fi actualizate cu rata de actualizare reala (rar). merta sa fie finantat din fonduri bugetare.

Indicatorul RIR nu este relevant in acazurile in care ne confruntam cu proiecte “atipice”. VAN este pozitiv. spre exemplu. Acesta are ca scop selectarea acelui proiect care. deci proiectul este acceptabil. De asemenea RIR nu este relevant in cazurile in care fluxurile de numerar anuale ale unui proiect isi schimba sensul de mai multe ori si ignora dimensiunea investitiei initiale. sin u cu cresterea acesteia. se are in vedere urmatoarea abordare: a. chiar si indicative. tactico-operationale) B. In scopul evaluarii eficacitatii cheltuielilor publice este utilizata analiza cost-eficacitate. calcularea valorii actualizate a costurilor de investitie si operare pentru fiecare din alternative. pentru un cost dat. acceptabilitatea acestuia judecandu-se dupa alte criterii decat cele financiare (strategice. Eficacitatea cheltuielilor publice este redata de raportul dintre efectele obtinute si cele prevazute. costul cercatarii pentru un patent. daca nu imposibil. d. Analiza Cost-Eficacitate consta in compararea alternativelor de proiect care urmaresc obtinerea unui singur effect sau rezultat comun. sa fie evaluate. c. costul pe unitate de reducere a emisiilor. . s. atunci proiectul este in conservare. • Daca VAN=0. atunci proiectul nu este acceptabil. minimizeaza valoarea neta actualizata a costurilor. in sensul ca acestea au fluxuri de numerar cu VAN ce scade o data cu scaderea ratei de actualizare. estimarea costurilor anuale de investitie si productie care sunt necesare pentru obtinerea rezultatului asteptat.a. VAN este negative. b. costul educatiei pentru un elev. adica: VAN = −CF 0 + ∑ CFi =0 ( 1 + RIR )i T =1 N Conditii de acceptabilitate sunt: daca RIR>r. daca RIR<r.m. In termini practice. pentru un niveldat al rezulatatului. Un raport simplu al analizei cost-eficacitate este utilizat pentru a determina. Analiza cost-eficacitate este mai putin utila atunci cand o valoare. atunci proiectil degaja un flux de numerar egal cu capitalul investit asigurand pe durata sa de viata economica o rentabilitate de r% a capitalului existent la inceputul fiecarui an. atunci proiectul este ecceptabil. estimarea valorii reziduale a investitiilor la sfarsitul vietii economice a proiectului. cum este cazul in marea majoritate a proiectelor de investitii. deci proiectul nu este acceptat daca RIR=r.• Daca VAN>0. atunci cand sunt evaluate diferite alternative pe parcursul analizei optiunilor. Cele mai bune proiecte vor fi acelea care au VAN cea mai ridicata.d. Rezultatele analizei cost-eficacitate sunt folositoare pentru acele proiecte ale caror beneficii sunt dificil. poate fi atribuita beneficiilor sin u doar costurilor. dar care poate diferi inn intensitate. in timp ce costurile pot fi determinate cu mai multa certitudine. • Daca VAN<0. raportarea valorii actualizate a costurilor in rezultatul obtinut si compararea indicatorilor de cost-eficacitate. maximizeaza nuvelul rezultatului. sau alternative. Rata Interna de Rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare pentru care VAN=0.

2. C n P 0 = . Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste. economice. ∆C r P1 / 0 = C r P1 − C r P 0. totodata. Dinamica cheltuielilor public exprima modificarile care apar in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp. administrative.determinat prin insumarea tuturor cheltuielilor publice. militare. C n P1 r nP1 = C ∆C P1/ 0 = I P1 / 0 C n P1 . Cpt – cheltuieli publice totale. exprimate in preturile curente ale anului de calcul (cheltuieli publice nominale) sau in preturile constante ale unei perioade de baza (cheltuieli publice reale)  ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut – determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la PIB. Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt: • Modificarea absoluta nominala si reala a cheltuielilor publice : ∆C n P1 / 0 = C n P1 − C n P 0 . Pentru a analiza structura cheltuielilor publice ale unei tari. . pe baza relatiei: PCpi = Cpi * 100 Cpt PCpi . observvandu-se suma alocata fiecarui locuitor in urma redistribuirii fondurilor publice pe destinatii. la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului. exprima partea din PIB care se aloca pentru acoperirea nevoilor collective.. se poate stabili in ce proportie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective sociale. STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza pe baza urmatorilor indicatori:  volumul cheltuielilor publice .INDICATORI PRIVIND NIVELUL.  Volumul cheltuielilor publice ce revin in medi pe locuitor – este determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la numarul de locuitori. Cu ajutorul ponderilor PCpi .3. Cpi – cheltuielile publice ale gruparii I. ppotrivit politiciii financiare a statului.ponderea categoriei de cheltuieli publice i. dar si de gradul de indatorare dar si de alti factori. este necesara stabilirea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora. in totalul cheltuielilor publice.. Ponderea cheltuielilor publice in PIB este influentata in primul rand de nuvelul de dezvoltare al fiecarei tari.

Cresterea nominala absoluta a cheltuielilor publice. PRINCIPALELE CATEGORII DE CHELTUIELI PUBLICE 2. Cr p0 = cheltuielile pubilce ale perioadei 1 si ale perioadei 0. • Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut – prin care se observa procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta : ∆CP C C = P1 *100 − P 0 * 100 PIB PIB1 PIB0 • Modificarea relativa nominala si reala a cheltuielilor publice – prin care se arata procentul cu care variaza cheltuielile publicede la o perioada la alta: %∆C P = C P1 − CP 0 *100 C P0 • Modificarea volumului mediu al cheltuieliloor publice ce revin pe un locuitor: ∆CP / Populatie = CP1 CP 0 − Populatie1 Populatie0 • Modificarea structurii cheltuielilor publice – exprima modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala : ∆PC P1 = PCPi1 − PCPi 0 • Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor si cresterea produsului intern brut : I K = CP I PIB PIB. exprimate in preturi curente. Cheltuielile publice ale perioadei 1 si ale perioadei 0. Daca K<1 – se observa o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB. exprimate in preturi constante.4. I P1/0 = indicele de modificare a preturilor in perioada 1 fata de perioada 0. inperioada 1 fata de perioada 0. I CP = unde CP1 *100 CP 0 PIB1 *100 PIB0 I PIB1 = Daca K>1 – se observa o modificare mai rapida a cheltuielilor publice in raport cu Daca K=1 – se observa o modificare cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a PIB. ∆Cr p 1/0 = cresterea reala absoluta a cheltuielilor publice.4. in perioada 1 fata de perioada 0.1CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAMANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  Demografici (numarul populatiei si structura pe grupe a populatiei) . Cr p1. • Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB – prin care se arata modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB: ECp = ∆C P1 / 0 ∆PIB1 / 0 : CP 0 PIB0 2.

Cele mai importante fonduri prin care se finanteaza cheltuielile publice pentru invatamant in Romania sunt: bugetul de stat.4. procese sustinute de ritmul ridicat de dezvoltare pe care l-a inregistrat economia nationala.a. o tendinta de crestere.  ajutoare externe.  fonduri alocate din bugetele locale. Solutiile posibile vizeaza: colectarea de taxe de administratie. bugetele locale 2.7%). iar cele mai mici in Grecia (2. Fondurile alocate de la bugetsi finantarile provenite din sistemul de asigurari private de sanatate detin o importanta mai redusa. promovarea parteneriatelor intre mediul de afaceri si institutiile de invatamant s. Economici (dezvoltarea economica si progresul ethnic)  Sociali si politici (politica educationala .  cotizatii de asigurari de sanatate – platite atat de personae fizice. cat si de persoane juridice. gestionate prin intermediul caselor de asigurari de sanatate.1%. .3%). tratament. in ultimii ani.  cu influenta importanta – cresterea veniturilor.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAM ANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  cu influenta majora – introducerea in practica medicala a unor noi mijloace de investigatie. de examinare. In Romania . medicamente. majorarea ponderilor asigurarilor de sanatate in detrimental platilor directe effectuate de cetateni pentru serviciile medicale prestate in favoarea lor. ca urmare a alocarii unor fonduri importante pentru cheltuielile de capital si imbunatatirii conditiilor de salarizare a cadrelor didactice. cresterea cheltuielilor de administrare etc. cheltuielilor publlice pentru invatamant au cunoscut. in Romania. cresterea cererii pentru servicii de educatie a constituit o problema a Agendei de la Lisabona. la nivelul mai multor guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene se poarta discutii cu privire la cresterea nivelului de finantare a educatiei si la imbunatatirea eficientei procesului de invatamant. Surse de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate:  fonduri alocate din bugetul de stat. Prin urmare.2. extinderea finantarii pe baza de granturi . Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB s-a inregistrat. Sisteme de finantare a actiunilor privind sanatatea: a) sistemul Bismark (practicat in mai multe tari din Europa) se caracterizeaza prin predominanta finantarilor din cotizatiile cotizatiilor asiguratilor si angajatorilor . urma careia s-a stabilit necesitatea apelului la noi surse de finantare in acest domeniu.  resursele populatiei. legislatia referitoare la invatamant) In Uniunea Europeana.  cu influenta minora – im batranirea populatiei. in Danemarca (7. In anul 2005. in anul 2006 . ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB era de 4.

Credite externe. a unui pachet divers si cuprinzator de servicii sociale in favoarea tuturor indivizilor. 2.b) Sistemul Beveridge.CHELTUIELI PENTRU ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA Cheltuielile pentru asigurari si asistenta sociala vizeaza doua aspecte: A. Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Cheltuielile pentru asistentas sociala sunt destinate: intretinerii caminelor de batrani.4. Venituri proprii ale unitatior medicale. in baza conceptiei potrivit careia piata poate tine locul unei retele de securitate sociala. Functionarea sistemului de asigurari sociale.acoperirea unui segment larg de populatie . Fondurile externe nerambursabile. Sistemul se finanteaza. Modele de actiuni pe linia asigurarilor si asistentei sociale: Modelul scandinav este specific Suediei..incapacitate de munca si pierderea locului de munca. c) Sistemul American. Modelul continental presupune finantarea prestatiilor socialedin contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari. garantarea unor standard minime de venit (mai mari decat in celelalte tari europene) si finantarea publica a securitatii muncii. saracilor. B. platii ajutoarelor sociale. Principiile generale ale modelului continental sunt: . Donatii si sponsorizari.3. gestionarea banilor fiind asigurata de Ministerul de Sanatate. se caracterizeaza prin predominanta finantarii din sursele bugetare. . Modelul neoliberal presupune restrangerea competentelor si atributiilor economico-sociale ale statului. pensiilor si ajutoarelor banesti acordate veteranilor.conditionarea beneficiilor sociale de contributii si indirect de munca.valori ridicate ale contributiilor la asigurarile sociale si ale prestatiilor sociale . Aceste cheltuieli se efectuaeaza din fonduri ale bugetului de stat. vaduvelor si invalizilor de razboi etc. practicat in SUA. Se remarca preocuparea statului pentru egalitarism si universalitate. statul asumandu-si responsabilitatea finantarii asistentei medicale numai pentru anumite categorii sociale (persoanele varstnice si persoanele cu venituri sub limitele saraciei) In Romania. Danemarcei si Norvegiei. practicat in Anglia. Functionarea sistemului de asistenta sociala prin care persoanele aflate in dificultatebeneficiaza de ajutor din partea statului. a institutiilor de plasament a copiilor. sursele de finantare a sanatatii publice sunt: Bugetul de stat. El se caracterizeaza prin prestarea de catre autoritatile publice. Bugetele locale. bugetelor locale si din surse extrabugetare. se bazeaza inprincipal pe asigurarile private de sanatate. accidente la locul de munca. prin care cetatenii sunt protejati impotriva unor evenimente care pot genera diminuarea nivelului de trai: boli. fara existent platii unei contributii obligatorii. prin contribbutii platite de asigurati si angajati. in principal.

aparare nationala si ordine publica sunt effectuate pentru intretinerea si functionarea unor organe specializate: • organe ale puterii si administratiei publice. in care se include: institutia prezidentiala sau monarhica. securitatea nationala. consilii locale). minister.4. jandarmeria. servicii speciale de paza si protective.4. • organelle de ordine publica.5 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU DOMENIUL ECONOMIC 1) Ajutoare financiare directe sunt:  Subventiile – ajutoare financiare acordate de stat pentru agentii economici care desfasoara activiatate economica ineficienta intr-o anumita perioada. in care se include: politia. Subventiile se clasifica in 3 mari categorii: Subventii de functionare/exploatare – au in vedere acoperirea diferentei intre petul de vanzare al unui produs/serviciu (mai mic) si costul acestuia (mai mare). APARARE NATIONALA SI ORDINE PUBLICA Cheltuieli publice pentru servicii publice generale. inzestrarea tehnica s. Factorii de care depinde marimea acestor cheltuieli sunt dimensiunea si structura aparatului de stat. primarii) • organele si organismele militare de aparare . organelle puterii legislative central sau locale (Parlamenrul. 2.a. Subventii pentru export (precum prima de export) . Obiectivele de investitii pot fi: Crearea de noi unitati economice.. CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE. subventii pentru dobanzile la creditele contractate de agentii economici. servicii de informatii.2.au ca scop sustinerea competitivitatii agentilor economici nationali pe piete straine. prefecture.  Investitiile – reprezinta ajutoare financiare acordate de stat pentru dezvoltarea sectorului public in general sau in ramuri sau zone (regiuni) defavorizate. organelle putrii judecatoresti. .4. organelle executive central sau locale (govern.

2) Ajutare financiare indirecte sunt:  Avantajele fiscal – reprezinta obligatii fiscal pe care agentii economici le au fata de stat si la care acesta renunta in beneficiul lor. Infrastructura (cai de comunicatii si utilitati). • Fonduri special (in cazul protectiei mediului). saloane de prezentare s.  Finantarea informarii/publicitatii – reprezinta ajutoare financiare destinate difuzarii de informatii.  Garantiile – reprezinta obligatii de plata pe care si le asuma statul fata de creditori. in beneficiul unui agent economic care a solicitat acestora un imprumut.  Avansurile nerambursabile . Modernizari.reprezinta ajutoare financiare pentru finantarea in coparticipare cu agentul economic organizator a unor actiuni externe de prospectare a pietei sau de prezentare de produse. In Romania sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru actiuni si obiective economice sunt: • Sursele bugetare. ..Extinderea unora existente. • Credite externe sau ajutoare financiare nerambursabile. studiilor de marketing sau de fezabilitate.a. organizarii de expozitii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful