CHELTUIELILE PUBLICE

2.1. CONTINUTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
Cheltuielile publice – reprezinta relatiile economico – sociale sub forma baneasca effectuate de statsi de care beneficiaza persoane fizice sau juridice, cu ocazia reparizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice are la baza urmatoarele principia: 1) Efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea acestora de catre Parlament sau de consiliile locale, conform legii. 2) Sumelor alocate si cheltuite, conform destinatiilor pentru care s-au stability nu sunt rambursabile; 3) Efectuarea acestor cheltuieli este determinate de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de existent resurselor banesti; 4) Finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu character bugetar: - Din bugetul de stat; - Din bugetele locale; - Din bugetul asigurarilor sociale de stat - Din bugetele fonduriloe special. 5) Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare publice. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice: Potrivit clasificatiei bugetare / gruparea cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatory si dupa criteria unitare, cheltuielile sunt structurate pe : - Parti; - Capitol; - Subcapitole; - Titluri; - Articole; - Alienate (dupa caz). Cheltuielile prevazute in capitol si articole au destinatia precisa si limitata. Clasificatia economica imparte cheltuielile publice in: • Cheltuieli curente (de personal si material), destinate achitarii obligatiilor salariale fata de angajati si achizitionarii unor bunuri si servicii destinate asigurarii functionarii institutiilor publice; • Cheltuieli de transfer, care se concretizeaza prin punerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane fizice si juridice. Ele pot avea character economic (subventii acordate agentilor economici) sau social (burse, pensii, ajutoare). • Cheltuieli de capital (de investitii), prin care se asigura achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata sau realizarea unor investitii de interes public. Potrivit clasificatiei functionale (gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor), cheltuielile publice se impart in functie de domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice.

6. . Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe si alte cheltuieli legate de datoria publica. . . locuinte.Industrie. .Ajutoare sociale.Presedintia Romaniei. IV. Cheltuieli material si servicii. . Cheltuieli curente 1. cheltuielile grupandu-se astfel: I. Aparare nationala. . . Servici publice generale . 3. . mediu si ape V.In Romania. clasificarea cheltuielior bugetare in Romania.Sanatate. Imprumuturi acordate IV.Transporturi . II. VI. primul criteriu folosit inprezentarea generala a cheltuielilor este criteriu economic. . Potrivit ordonantei Ministerului Finantelor Publice nr. . ordine publica si siguranta nationala III. . .Recreere si religie. Transferuri.Autoritatile executive. Subventii.Asigurari si asistenta sociala.Bugetul asigurarilor socialede stat si fondurile special. 1025/2006. Cheltuieli de capital III.Comunicatii.Autoritati judecatoresti. Prime 5. . Actiuni socio-culturale . in cadreul clasificatiei funcionale.Indemnizatii. alocatii de la buget pentru institutii publice Subventii pe produse si activitati Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret. 2.Alocatii.Alte organe ale autoritatilor publice.Alte actiuni economice. II.De la bugetul de stat catre bugetele locale. excedent/deficit . Servicii de dezvoltare publica. Reserve. . . 4.Cultura.Autoritatile legislative. . .Invatamant. Actiuni economice . Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite. se realizeaza astfel: I.Agriculturas si silvicultura. Cheltuieli de personal.

in consecinta. in valoare actuala) implicat de realizarea proiectului. rr = 1 + ran −1 1 + ri ran – rata de actualizare nominala. fluxurilor de numerar reale vor fi actualizate cu rata de actualizare reala (rar). Indicatori de ierarhizare a proiectelor de investitii: A. .2. adica eficienţa cheltuielilor publice. Pentru determinarea VAN. EFICIENTA SI EFICACIATATEA CHELTUIELILOR PUBLICE Eficienţa cheltuielilor publice arata raportul dintre efectele obtinute si eforturile ( financiare) angajate pentru atingerea unui anumit obiectiv/realizarea unei anumite actiuni. Impactul trebuie evaluat in comparative cu obiective predeterminate. CF1 . utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor acţiuni şi/sau proiecte. si mai specific. valoarea actualizata a beneficiilor economice ale proiectului trebuie sa depaseasca valoarea actualizata a costurilor economice ale proiectului. VAN = −CF + ∑ t =1 n CF 0 (1 + rat )n CF0 – investitie initiala.economice. Conditii de acceptabilitate ale criteriului VAN sunt: . respective costul capiatalului pentru proiect in anul t’ n – nr. merta sa fie finantat din fonduri bugetare.  Demonstra ca un proiect de investitii are contributie pozitiva neta pentru societate si. toate impacturile ar trebui evaluate: . ri – rata inflatiei.sociale. .fluxul de numerar net (intrari-iesiri) estimate a fi generat in anul t . In principiu.financiare. de ani de functionare a proiectului. analiza realizandu-se in mod usual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectati de actiune. in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare.de mediu etc. . Analiza cost-beneficii este un instrument analytic. Valoarea Actualizata Neta permite compararea fluxului de numerar (total actualizat) degajat pe durata de functionare a proiectului si efortul investitional (total. in mod direct sau indirect. Pentru alternataiva selectata. Obiectivul analizei Cost-Beneficii este de a:  Identifica si cuantifica (respective de a da valoare monetara) toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului luat in discutie.2. beneficiile proiectului trebuie sa depaseasca costurile. rat – rata de actualizare.

acceptabilitatea acestuia judecandu-se dupa alte criterii decat cele financiare (strategice. In termini practice. Un raport simplu al analizei cost-eficacitate este utilizat pentru a determina. spre exemplu. adica: VAN = −CF 0 + ∑ CFi =0 ( 1 + RIR )i T =1 N Conditii de acceptabilitate sunt: daca RIR>r. Analiza cost-eficacitate este mai putin utila atunci cand o valoare. costul educatiei pentru un elev. calcularea valorii actualizate a costurilor de investitie si operare pentru fiecare din alternative. cum este cazul in marea majoritate a proiectelor de investitii. se are in vedere urmatoarea abordare: a. poate fi atribuita beneficiilor sin u doar costurilor. tactico-operationale) B. estimarea costurilor anuale de investitie si productie care sunt necesare pentru obtinerea rezultatului asteptat. minimizeaza valoarea neta actualizata a costurilor. costul cercatarii pentru un patent. in timp ce costurile pot fi determinate cu mai multa certitudine. Rezultatele analizei cost-eficacitate sunt folositoare pentru acele proiecte ale caror beneficii sunt dificil. dar care poate diferi inn intensitate. deci proiectul nu este acceptat daca RIR=r. deci proiectul este acceptabil.a. daca nu imposibil. daca RIR<r. Acesta are ca scop selectarea acelui proiect care. pentru un niveldat al rezulatatului. • Daca VAN<0. • Daca VAN=0. Cele mai bune proiecte vor fi acelea care au VAN cea mai ridicata. Rata Interna de Rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare pentru care VAN=0. sa fie evaluate. VAN este negative. atunci proiectil degaja un flux de numerar egal cu capitalul investit asigurand pe durata sa de viata economica o rentabilitate de r% a capitalului existent la inceputul fiecarui an. atunci proiectul este ecceptabil. In scopul evaluarii eficacitatii cheltuielilor publice este utilizata analiza cost-eficacitate. pentru un cost dat. sin u cu cresterea acesteia. Eficacitatea cheltuielilor publice este redata de raportul dintre efectele obtinute si cele prevazute. b. in sensul ca acestea au fluxuri de numerar cu VAN ce scade o data cu scaderea ratei de actualizare. raportarea valorii actualizate a costurilor in rezultatul obtinut si compararea indicatorilor de cost-eficacitate.m. estimarea valorii reziduale a investitiilor la sfarsitul vietii economice a proiectului. De asemenea RIR nu este relevant in cazurile in care fluxurile de numerar anuale ale unui proiect isi schimba sensul de mai multe ori si ignora dimensiunea investitiei initiale. atunci proiectul nu este acceptabil. sau alternative. d.• Daca VAN>0. VAN este pozitiv. . Analiza Cost-Eficacitate consta in compararea alternativelor de proiect care urmaresc obtinerea unui singur effect sau rezultat comun.d. maximizeaza nuvelul rezultatului. s. Indicatorul RIR nu este relevant in acazurile in care ne confruntam cu proiecte “atipice”. c. atunci proiectul este in conservare. costul pe unitate de reducere a emisiilor. chiar si indicative. atunci cand sunt evaluate diferite alternative pe parcursul analizei optiunilor.

economice. in totalul cheltuielilor publice. ppotrivit politiciii financiare a statului.INDICATORI PRIVIND NIVELUL. Dinamica cheltuielilor public exprima modificarile care apar in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp. STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza pe baza urmatorilor indicatori:  volumul cheltuielilor publice . Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt: • Modificarea absoluta nominala si reala a cheltuielilor publice : ∆C n P1 / 0 = C n P1 − C n P 0 .ponderea categoriei de cheltuieli publice i. exprimate in preturile curente ale anului de calcul (cheltuieli publice nominale) sau in preturile constante ale unei perioade de baza (cheltuieli publice reale)  ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut – determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la PIB. ∆C r P1 / 0 = C r P1 − C r P 0.determinat prin insumarea tuturor cheltuielilor publice.3. pe baza relatiei: PCpi = Cpi * 100 Cpt PCpi . totodata. Pentru a analiza structura cheltuielilor publice ale unei tari. Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste. exprima partea din PIB care se aloca pentru acoperirea nevoilor collective..2. observvandu-se suma alocata fiecarui locuitor in urma redistribuirii fondurilor publice pe destinatii. este necesara stabilirea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora. administrative. se poate stabili in ce proportie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective sociale. militare. . Ponderea cheltuielilor publice in PIB este influentata in primul rand de nuvelul de dezvoltare al fiecarei tari.. Cpt – cheltuieli publice totale. Cu ajutorul ponderilor PCpi . C n P1 r nP1 = C ∆C P1/ 0 = I P1 / 0 C n P1 . C n P 0 = .  Volumul cheltuielilor publice ce revin in medi pe locuitor – este determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la numarul de locuitori. la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului. Cpi – cheltuielile publice ale gruparii I. dar si de gradul de indatorare dar si de alti factori.

PRINCIPALELE CATEGORII DE CHELTUIELI PUBLICE 2. Cheltuielile publice ale perioadei 1 si ale perioadei 0.1CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAMANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  Demografici (numarul populatiei si structura pe grupe a populatiei) . inperioada 1 fata de perioada 0. Cr p0 = cheltuielile pubilce ale perioadei 1 si ale perioadei 0. in perioada 1 fata de perioada 0. exprimate in preturi curente.4. • Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut – prin care se observa procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta : ∆CP C C = P1 *100 − P 0 * 100 PIB PIB1 PIB0 • Modificarea relativa nominala si reala a cheltuielilor publice – prin care se arata procentul cu care variaza cheltuielile publicede la o perioada la alta: %∆C P = C P1 − CP 0 *100 C P0 • Modificarea volumului mediu al cheltuieliloor publice ce revin pe un locuitor: ∆CP / Populatie = CP1 CP 0 − Populatie1 Populatie0 • Modificarea structurii cheltuielilor publice – exprima modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala : ∆PC P1 = PCPi1 − PCPi 0 • Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor si cresterea produsului intern brut : I K = CP I PIB PIB. I CP = unde CP1 *100 CP 0 PIB1 *100 PIB0 I PIB1 = Daca K>1 – se observa o modificare mai rapida a cheltuielilor publice in raport cu Daca K=1 – se observa o modificare cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a PIB. Cr p1. • Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB – prin care se arata modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB: ECp = ∆C P1 / 0 ∆PIB1 / 0 : CP 0 PIB0 2.Cresterea nominala absoluta a cheltuielilor publice.4. Daca K<1 – se observa o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB. exprimate in preturi constante. I P1/0 = indicele de modificare a preturilor in perioada 1 fata de perioada 0. ∆Cr p 1/0 = cresterea reala absoluta a cheltuielilor publice.

cat si de persoane juridice. In Romania .  cotizatii de asigurari de sanatate – platite atat de personae fizice. gestionate prin intermediul caselor de asigurari de sanatate.  fonduri alocate din bugetele locale. procese sustinute de ritmul ridicat de dezvoltare pe care l-a inregistrat economia nationala.3%). legislatia referitoare la invatamant) In Uniunea Europeana. cresterea cererii pentru servicii de educatie a constituit o problema a Agendei de la Lisabona. Economici (dezvoltarea economica si progresul ethnic)  Sociali si politici (politica educationala . medicamente. Fondurile alocate de la bugetsi finantarile provenite din sistemul de asigurari private de sanatate detin o importanta mai redusa. cheltuielilor publlice pentru invatamant au cunoscut. de examinare.  cu influenta importanta – cresterea veniturilor. Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB s-a inregistrat. in ultimii ani. in Romania. iar cele mai mici in Grecia (2. o tendinta de crestere. .4.  resursele populatiei. in Danemarca (7. cresterea cheltuielilor de administrare etc.  cu influenta minora – im batranirea populatiei. Solutiile posibile vizeaza: colectarea de taxe de administratie.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAM ANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  cu influenta majora – introducerea in practica medicala a unor noi mijloace de investigatie.7%). Prin urmare.  ajutoare externe. Cele mai importante fonduri prin care se finanteaza cheltuielile publice pentru invatamant in Romania sunt: bugetul de stat.2. bugetele locale 2. tratament. Sisteme de finantare a actiunilor privind sanatatea: a) sistemul Bismark (practicat in mai multe tari din Europa) se caracterizeaza prin predominanta finantarilor din cotizatiile cotizatiilor asiguratilor si angajatorilor . In anul 2005. urma careia s-a stabilit necesitatea apelului la noi surse de finantare in acest domeniu.1%. ca urmare a alocarii unor fonduri importante pentru cheltuielile de capital si imbunatatirii conditiilor de salarizare a cadrelor didactice.a. promovarea parteneriatelor intre mediul de afaceri si institutiile de invatamant s. extinderea finantarii pe baza de granturi . majorarea ponderilor asigurarilor de sanatate in detrimental platilor directe effectuate de cetateni pentru serviciile medicale prestate in favoarea lor. ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB era de 4. in anul 2006 . Surse de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate:  fonduri alocate din bugetul de stat. la nivelul mai multor guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene se poarta discutii cu privire la cresterea nivelului de finantare a educatiei si la imbunatatirea eficientei procesului de invatamant.

in baza conceptiei potrivit careia piata poate tine locul unei retele de securitate sociala. Modele de actiuni pe linia asigurarilor si asistentei sociale: Modelul scandinav este specific Suediei. Bugetele locale. in principal. fara existent platii unei contributii obligatorii. saracilor. Danemarcei si Norvegiei. Modelul neoliberal presupune restrangerea competentelor si atributiilor economico-sociale ale statului. practicat in Anglia. bugetelor locale si din surse extrabugetare. Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.conditionarea beneficiilor sociale de contributii si indirect de munca. platii ajutoarelor sociale.. Venituri proprii ale unitatior medicale. B. se caracterizeaza prin predominanta finantarii din sursele bugetare.CHELTUIELI PENTRU ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA Cheltuielile pentru asigurari si asistenta sociala vizeaza doua aspecte: A. Cheltuielile pentru asistentas sociala sunt destinate: intretinerii caminelor de batrani. Se remarca preocuparea statului pentru egalitarism si universalitate. Sistemul se finanteaza. statul asumandu-si responsabilitatea finantarii asistentei medicale numai pentru anumite categorii sociale (persoanele varstnice si persoanele cu venituri sub limitele saraciei) In Romania. gestionarea banilor fiind asigurata de Ministerul de Sanatate. Modelul continental presupune finantarea prestatiilor socialedin contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari. Functionarea sistemului de asigurari sociale.b) Sistemul Beveridge. . Donatii si sponsorizari. sursele de finantare a sanatatii publice sunt: Bugetul de stat.valori ridicate ale contributiilor la asigurarile sociale si ale prestatiilor sociale . c) Sistemul American. 2.4.incapacitate de munca si pierderea locului de munca. Functionarea sistemului de asistenta sociala prin care persoanele aflate in dificultatebeneficiaza de ajutor din partea statului. El se caracterizeaza prin prestarea de catre autoritatile publice. pensiilor si ajutoarelor banesti acordate veteranilor. Principiile generale ale modelului continental sunt: . prin care cetatenii sunt protejati impotriva unor evenimente care pot genera diminuarea nivelului de trai: boli. garantarea unor standard minime de venit (mai mari decat in celelalte tari europene) si finantarea publica a securitatii muncii. Credite externe. Fondurile externe nerambursabile.acoperirea unui segment larg de populatie . se bazeaza inprincipal pe asigurarile private de sanatate.3. accidente la locul de munca. a unui pachet divers si cuprinzator de servicii sociale in favoarea tuturor indivizilor. practicat in SUA. vaduvelor si invalizilor de razboi etc. a institutiilor de plasament a copiilor. Aceste cheltuieli se efectuaeaza din fonduri ale bugetului de stat. prin contribbutii platite de asigurati si angajati.

. in care se include: institutia prezidentiala sau monarhica.4.5 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU DOMENIUL ECONOMIC 1) Ajutoare financiare directe sunt:  Subventiile – ajutoare financiare acordate de stat pentru agentii economici care desfasoara activiatate economica ineficienta intr-o anumita perioada.  Investitiile – reprezinta ajutoare financiare acordate de stat pentru dezvoltarea sectorului public in general sau in ramuri sau zone (regiuni) defavorizate.aparare nationala si ordine publica sunt effectuate pentru intretinerea si functionarea unor organe specializate: • organe ale puterii si administratiei publice. CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE.. Subventiile se clasifica in 3 mari categorii: Subventii de functionare/exploatare – au in vedere acoperirea diferentei intre petul de vanzare al unui produs/serviciu (mai mic) si costul acestuia (mai mare). consilii locale). jandarmeria.au ca scop sustinerea competitivitatii agentilor economici nationali pe piete straine. prefecture. 2. organelle putrii judecatoresti. securitatea nationala. servicii speciale de paza si protective. Obiectivele de investitii pot fi: Crearea de noi unitati economice. organelle puterii legislative central sau locale (Parlamenrul. • organelle de ordine publica. primarii) • organele si organismele militare de aparare . inzestrarea tehnica s. organelle executive central sau locale (govern. in care se include: politia. servicii de informatii.a. APARARE NATIONALA SI ORDINE PUBLICA Cheltuieli publice pentru servicii publice generale.4. Subventii pentru export (precum prima de export) . Factorii de care depinde marimea acestor cheltuieli sunt dimensiunea si structura aparatului de stat. subventii pentru dobanzile la creditele contractate de agentii economici.2. minister.4.

. studiilor de marketing sau de fezabilitate. Infrastructura (cai de comunicatii si utilitati). 2) Ajutare financiare indirecte sunt:  Avantajele fiscal – reprezinta obligatii fiscal pe care agentii economici le au fata de stat si la care acesta renunta in beneficiul lor.  Finantarea informarii/publicitatii – reprezinta ajutoare financiare destinate difuzarii de informatii. saloane de prezentare s.reprezinta ajutoare financiare pentru finantarea in coparticipare cu agentul economic organizator a unor actiuni externe de prospectare a pietei sau de prezentare de produse. organizarii de expozitii. Modernizari. • Fonduri special (in cazul protectiei mediului). In Romania sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru actiuni si obiective economice sunt: • Sursele bugetare.  Avansurile nerambursabile . in beneficiul unui agent economic care a solicitat acestora un imprumut. .a.Extinderea unora existente.  Garantiile – reprezinta obligatii de plata pe care si le asuma statul fata de creditori. • Credite externe sau ajutoare financiare nerambursabile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful