CHELTUIELILE PUBLICE

2.1. CONTINUTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
Cheltuielile publice – reprezinta relatiile economico – sociale sub forma baneasca effectuate de statsi de care beneficiaza persoane fizice sau juridice, cu ocazia reparizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice are la baza urmatoarele principia: 1) Efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea acestora de catre Parlament sau de consiliile locale, conform legii. 2) Sumelor alocate si cheltuite, conform destinatiilor pentru care s-au stability nu sunt rambursabile; 3) Efectuarea acestor cheltuieli este determinate de indeplinirea conditiilor legale si nu numai de existent resurselor banesti; 4) Finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu character bugetar: - Din bugetul de stat; - Din bugetele locale; - Din bugetul asigurarilor sociale de stat - Din bugetele fonduriloe special. 5) Exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare publice. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice: Potrivit clasificatiei bugetare / gruparea cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatory si dupa criteria unitare, cheltuielile sunt structurate pe : - Parti; - Capitol; - Subcapitole; - Titluri; - Articole; - Alienate (dupa caz). Cheltuielile prevazute in capitol si articole au destinatia precisa si limitata. Clasificatia economica imparte cheltuielile publice in: • Cheltuieli curente (de personal si material), destinate achitarii obligatiilor salariale fata de angajati si achizitionarii unor bunuri si servicii destinate asigurarii functionarii institutiilor publice; • Cheltuieli de transfer, care se concretizeaza prin punerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane fizice si juridice. Ele pot avea character economic (subventii acordate agentilor economici) sau social (burse, pensii, ajutoare). • Cheltuieli de capital (de investitii), prin care se asigura achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata sau realizarea unor investitii de interes public. Potrivit clasificatiei functionale (gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor), cheltuielile publice se impart in functie de domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice.

cheltuielile grupandu-se astfel: I.Industrie. Cheltuieli de capital III. 6.Recreere si religie.Alocatii. primul criteriu folosit inprezentarea generala a cheltuielilor este criteriu economic. Reserve.Autoritati judecatoresti. 4. Actiuni socio-culturale . . in cadreul clasificatiei funcionale. . Cheltuieli curente 1. Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite. II.De la bugetul de stat catre bugetele locale.Autoritatile executive. Potrivit ordonantei Ministerului Finantelor Publice nr. .Alte organe ale autoritatilor publice. 3. ordine publica si siguranta nationala III.In Romania. Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe si alte cheltuieli legate de datoria publica. 1025/2006. Transferuri. alocatii de la buget pentru institutii publice Subventii pe produse si activitati Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret. . Subventii. Actiuni economice .Comunicatii.Presedintia Romaniei.Ajutoare sociale. . . . IV.Sanatate.Autoritatile legislative. II. . Cheltuieli de personal. se realizeaza astfel: I. Prime 5.Indemnizatii.Cultura. clasificarea cheltuielior bugetare in Romania.Agriculturas si silvicultura. excedent/deficit . . mediu si ape V.Bugetul asigurarilor socialede stat si fondurile special.Alte actiuni economice. Cheltuieli material si servicii.Invatamant. . Servici publice generale .Transporturi . VI. locuinte. . . . . Imprumuturi acordate IV. 2.Asigurari si asistenta sociala. . . Servicii de dezvoltare publica. Aparare nationala. .

Valoarea Actualizata Neta permite compararea fluxului de numerar (total actualizat) degajat pe durata de functionare a proiectului si efortul investitional (total. beneficiile proiectului trebuie sa depaseasca costurile.financiare. Analiza cost-beneficii este un instrument analytic.fluxul de numerar net (intrari-iesiri) estimate a fi generat in anul t . si mai specific. Indicatori de ierarhizare a proiectelor de investitii: A.de mediu etc. Obiectivul analizei Cost-Beneficii este de a:  Identifica si cuantifica (respective de a da valoare monetara) toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului luat in discutie. respective costul capiatalului pentru proiect in anul t’ n – nr. in valoare actuala) implicat de realizarea proiectului. utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor acţiuni şi/sau proiecte. .economice. de ani de functionare a proiectului. analiza realizandu-se in mod usual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectati de actiune. . rr = 1 + ran −1 1 + ri ran – rata de actualizare nominala.2. in mod direct sau indirect. merta sa fie finantat din fonduri bugetare. CF1 .2. Impactul trebuie evaluat in comparative cu obiective predeterminate.  Demonstra ca un proiect de investitii are contributie pozitiva neta pentru societate si. in consecinta. . Pentru determinarea VAN. valoarea actualizata a beneficiilor economice ale proiectului trebuie sa depaseasca valoarea actualizata a costurilor economice ale proiectului. Pentru alternataiva selectata. ri – rata inflatiei. rat – rata de actualizare. in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. Conditii de acceptabilitate ale criteriului VAN sunt: . adica eficienţa cheltuielilor publice. VAN = −CF + ∑ t =1 n CF 0 (1 + rat )n CF0 – investitie initiala.sociale. In principiu. EFICIENTA SI EFICACIATATEA CHELTUIELILOR PUBLICE Eficienţa cheltuielilor publice arata raportul dintre efectele obtinute si eforturile ( financiare) angajate pentru atingerea unui anumit obiectiv/realizarea unei anumite actiuni. fluxurilor de numerar reale vor fi actualizate cu rata de actualizare reala (rar). toate impacturile ar trebui evaluate: .

calcularea valorii actualizate a costurilor de investitie si operare pentru fiecare din alternative. Eficacitatea cheltuielilor publice este redata de raportul dintre efectele obtinute si cele prevazute. atunci proiectul nu este acceptabil. minimizeaza valoarea neta actualizata a costurilor. se are in vedere urmatoarea abordare: a. • Daca VAN=0. Cele mai bune proiecte vor fi acelea care au VAN cea mai ridicata. b. deci proiectul este acceptabil. De asemenea RIR nu este relevant in cazurile in care fluxurile de numerar anuale ale unui proiect isi schimba sensul de mai multe ori si ignora dimensiunea investitiei initiale. Rezultatele analizei cost-eficacitate sunt folositoare pentru acele proiecte ale caror beneficii sunt dificil. acceptabilitatea acestuia judecandu-se dupa alte criterii decat cele financiare (strategice. spre exemplu. sa fie evaluate. d. costul pe unitate de reducere a emisiilor. daca RIR<r. sau alternative. atunci cand sunt evaluate diferite alternative pe parcursul analizei optiunilor. adica: VAN = −CF 0 + ∑ CFi =0 ( 1 + RIR )i T =1 N Conditii de acceptabilitate sunt: daca RIR>r.m. estimarea valorii reziduale a investitiilor la sfarsitul vietii economice a proiectului. costul educatiei pentru un elev. VAN este negative. c.a. costul cercatarii pentru un patent. . In scopul evaluarii eficacitatii cheltuielilor publice este utilizata analiza cost-eficacitate. Un raport simplu al analizei cost-eficacitate este utilizat pentru a determina. deci proiectul nu este acceptat daca RIR=r. maximizeaza nuvelul rezultatului.• Daca VAN>0. In termini practice. pentru un niveldat al rezulatatului. daca nu imposibil. pentru un cost dat. in sensul ca acestea au fluxuri de numerar cu VAN ce scade o data cu scaderea ratei de actualizare. Analiza Cost-Eficacitate consta in compararea alternativelor de proiect care urmaresc obtinerea unui singur effect sau rezultat comun.d. atunci proiectul este in conservare. Analiza cost-eficacitate este mai putin utila atunci cand o valoare. estimarea costurilor anuale de investitie si productie care sunt necesare pentru obtinerea rezultatului asteptat. chiar si indicative. s. dar care poate diferi inn intensitate. • Daca VAN<0. poate fi atribuita beneficiilor sin u doar costurilor. Rata Interna de Rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare pentru care VAN=0. Indicatorul RIR nu este relevant in acazurile in care ne confruntam cu proiecte “atipice”. Acesta are ca scop selectarea acelui proiect care. atunci proiectil degaja un flux de numerar egal cu capitalul investit asigurand pe durata sa de viata economica o rentabilitate de r% a capitalului existent la inceputul fiecarui an. VAN este pozitiv. cum este cazul in marea majoritate a proiectelor de investitii. tactico-operationale) B. raportarea valorii actualizate a costurilor in rezultatul obtinut si compararea indicatorilor de cost-eficacitate. atunci proiectul este ecceptabil. sin u cu cresterea acesteia. in timp ce costurile pot fi determinate cu mai multa certitudine.

INDICATORI PRIVIND NIVELUL. Ponderea cheltuielilor publice in PIB este influentata in primul rand de nuvelul de dezvoltare al fiecarei tari. Cpi – cheltuielile publice ale gruparii I. totodata. Cu ajutorul ponderilor PCpi .. ∆C r P1 / 0 = C r P1 − C r P 0.3. in totalul cheltuielilor publice. la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului. C n P 0 = . Dinamica cheltuielilor public exprima modificarile care apar in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp.determinat prin insumarea tuturor cheltuielilor publice. administrative. observvandu-se suma alocata fiecarui locuitor in urma redistribuirii fondurilor publice pe destinatii. STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE Nivelul cheltuielilor publice se apreciaza pe baza urmatorilor indicatori:  volumul cheltuielilor publice . militare. economice. ppotrivit politiciii financiare a statului. . se poate stabili in ce proportie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective sociale. Pentru a analiza structura cheltuielilor publice ale unei tari.2. exprima partea din PIB care se aloca pentru acoperirea nevoilor collective. pe baza relatiei: PCpi = Cpi * 100 Cpt PCpi . Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste.  Volumul cheltuielilor publice ce revin in medi pe locuitor – este determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la numarul de locuitori. Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt: • Modificarea absoluta nominala si reala a cheltuielilor publice : ∆C n P1 / 0 = C n P1 − C n P 0 . exprimate in preturile curente ale anului de calcul (cheltuieli publice nominale) sau in preturile constante ale unei perioade de baza (cheltuieli publice reale)  ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut – determinat prin raportarea volumului cheltuielilor publice la PIB. este necesara stabilirea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora. dar si de gradul de indatorare dar si de alti factori.ponderea categoriei de cheltuieli publice i. C n P1 r nP1 = C ∆C P1/ 0 = I P1 / 0 C n P1 .. Cpt – cheltuieli publice totale.

inperioada 1 fata de perioada 0.Cresterea nominala absoluta a cheltuielilor publice. exprimate in preturi constante. • Elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB – prin care se arata modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB: ECp = ∆C P1 / 0 ∆PIB1 / 0 : CP 0 PIB0 2.4. I CP = unde CP1 *100 CP 0 PIB1 *100 PIB0 I PIB1 = Daca K>1 – se observa o modificare mai rapida a cheltuielilor publice in raport cu Daca K=1 – se observa o modificare cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a PIB. Cr p0 = cheltuielile pubilce ale perioadei 1 si ale perioadei 0. I P1/0 = indicele de modificare a preturilor in perioada 1 fata de perioada 0.4. • Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut – prin care se observa procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta : ∆CP C C = P1 *100 − P 0 * 100 PIB PIB1 PIB0 • Modificarea relativa nominala si reala a cheltuielilor publice – prin care se arata procentul cu care variaza cheltuielile publicede la o perioada la alta: %∆C P = C P1 − CP 0 *100 C P0 • Modificarea volumului mediu al cheltuieliloor publice ce revin pe un locuitor: ∆CP / Populatie = CP1 CP 0 − Populatie1 Populatie0 • Modificarea structurii cheltuielilor publice – exprima modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala : ∆PC P1 = PCPi1 − PCPi 0 • Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor si cresterea produsului intern brut : I K = CP I PIB PIB. Cr p1. PRINCIPALELE CATEGORII DE CHELTUIELI PUBLICE 2. Daca K<1 – se observa o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB.1CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAMANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  Demografici (numarul populatiei si structura pe grupe a populatiei) . exprimate in preturi curente. Cheltuielile publice ale perioadei 1 si ale perioadei 0. in perioada 1 fata de perioada 0. ∆Cr p 1/0 = cresterea reala absoluta a cheltuielilor publice.

.7%). extinderea finantarii pe baza de granturi .4.1%.  fonduri alocate din bugetele locale. in Danemarca (7.  cotizatii de asigurari de sanatate – platite atat de personae fizice.3%). medicamente. ca urmare a alocarii unor fonduri importante pentru cheltuielile de capital si imbunatatirii conditiilor de salarizare a cadrelor didactice.2. tratament.  cu influenta minora – im batranirea populatiei. In anul 2005. Sisteme de finantare a actiunilor privind sanatatea: a) sistemul Bismark (practicat in mai multe tari din Europa) se caracterizeaza prin predominanta finantarilor din cotizatiile cotizatiilor asiguratilor si angajatorilor . de examinare. gestionate prin intermediul caselor de asigurari de sanatate.a. in anul 2006 . cresterea cererii pentru servicii de educatie a constituit o problema a Agendei de la Lisabona. cat si de persoane juridice.  resursele populatiei. cheltuielilor publlice pentru invatamant au cunoscut. promovarea parteneriatelor intre mediul de afaceri si institutiile de invatamant s.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAM ANT Factori pentru dimensiunea cheltuielilor pentru invatamant:  cu influenta majora – introducerea in practica medicala a unor noi mijloace de investigatie. Fondurile alocate de la bugetsi finantarile provenite din sistemul de asigurari private de sanatate detin o importanta mai redusa. bugetele locale 2. Solutiile posibile vizeaza: colectarea de taxe de administratie.  cu influenta importanta – cresterea veniturilor. la nivelul mai multor guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene se poarta discutii cu privire la cresterea nivelului de finantare a educatiei si la imbunatatirea eficientei procesului de invatamant.  ajutoare externe. procese sustinute de ritmul ridicat de dezvoltare pe care l-a inregistrat economia nationala. cresterea cheltuielilor de administrare etc. majorarea ponderilor asigurarilor de sanatate in detrimental platilor directe effectuate de cetateni pentru serviciile medicale prestate in favoarea lor. Surse de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate:  fonduri alocate din bugetul de stat. in Romania. iar cele mai mici in Grecia (2. Cele mai importante fonduri prin care se finanteaza cheltuielile publice pentru invatamant in Romania sunt: bugetul de stat. Prin urmare. ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB era de 4. Economici (dezvoltarea economica si progresul ethnic)  Sociali si politici (politica educationala . legislatia referitoare la invatamant) In Uniunea Europeana. Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor publice pentru invatamant in PIB s-a inregistrat. In Romania . urma careia s-a stabilit necesitatea apelului la noi surse de finantare in acest domeniu. o tendinta de crestere. in ultimii ani.

garantarea unor standard minime de venit (mai mari decat in celelalte tari europene) si finantarea publica a securitatii muncii.4. se caracterizeaza prin predominanta finantarii din sursele bugetare. El se caracterizeaza prin prestarea de catre autoritatile publice. a institutiilor de plasament a copiilor. platii ajutoarelor sociale.conditionarea beneficiilor sociale de contributii si indirect de munca. statul asumandu-si responsabilitatea finantarii asistentei medicale numai pentru anumite categorii sociale (persoanele varstnice si persoanele cu venituri sub limitele saraciei) In Romania. Donatii si sponsorizari.b) Sistemul Beveridge. Danemarcei si Norvegiei.3. vaduvelor si invalizilor de razboi etc. practicat in Anglia. saracilor. Functionarea sistemului de asigurari sociale. prin care cetatenii sunt protejati impotriva unor evenimente care pot genera diminuarea nivelului de trai: boli. prin contribbutii platite de asigurati si angajati. c) Sistemul American. in baza conceptiei potrivit careia piata poate tine locul unei retele de securitate sociala.valori ridicate ale contributiilor la asigurarile sociale si ale prestatiilor sociale . a unui pachet divers si cuprinzator de servicii sociale in favoarea tuturor indivizilor. practicat in SUA. Bugetele locale. bugetelor locale si din surse extrabugetare. Sistemul se finanteaza. gestionarea banilor fiind asigurata de Ministerul de Sanatate. Fondurile externe nerambursabile. Modelul continental presupune finantarea prestatiilor socialedin contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari. Functionarea sistemului de asistenta sociala prin care persoanele aflate in dificultatebeneficiaza de ajutor din partea statului. se bazeaza inprincipal pe asigurarile private de sanatate. Credite externe. .incapacitate de munca si pierderea locului de munca. B. in principal. Cheltuielile pentru asistentas sociala sunt destinate: intretinerii caminelor de batrani. Venituri proprii ale unitatior medicale. fara existent platii unei contributii obligatorii. Principiile generale ale modelului continental sunt: .. Se remarca preocuparea statului pentru egalitarism si universalitate. pensiilor si ajutoarelor banesti acordate veteranilor. Modelul neoliberal presupune restrangerea competentelor si atributiilor economico-sociale ale statului.acoperirea unui segment larg de populatie . Modele de actiuni pe linia asigurarilor si asistentei sociale: Modelul scandinav este specific Suediei. accidente la locul de munca. Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. sursele de finantare a sanatatii publice sunt: Bugetul de stat.CHELTUIELI PENTRU ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA Cheltuielile pentru asigurari si asistenta sociala vizeaza doua aspecte: A. Aceste cheltuieli se efectuaeaza din fonduri ale bugetului de stat. 2.

inzestrarea tehnica s. CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE.4. . Obiectivele de investitii pot fi: Crearea de noi unitati economice.au ca scop sustinerea competitivitatii agentilor economici nationali pe piete straine.5 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU DOMENIUL ECONOMIC 1) Ajutoare financiare directe sunt:  Subventiile – ajutoare financiare acordate de stat pentru agentii economici care desfasoara activiatate economica ineficienta intr-o anumita perioada. organelle executive central sau locale (govern. in care se include: politia. securitatea nationala. subventii pentru dobanzile la creditele contractate de agentii economici. Factorii de care depinde marimea acestor cheltuieli sunt dimensiunea si structura aparatului de stat. servicii de informatii.a.4. jandarmeria. organelle puterii legislative central sau locale (Parlamenrul. servicii speciale de paza si protective. primarii) • organele si organismele militare de aparare . prefecture. 2. • organelle de ordine publica. in care se include: institutia prezidentiala sau monarhica. organelle putrii judecatoresti.4. Subventii pentru export (precum prima de export) .aparare nationala si ordine publica sunt effectuate pentru intretinerea si functionarea unor organe specializate: • organe ale puterii si administratiei publice. minister. APARARE NATIONALA SI ORDINE PUBLICA Cheltuieli publice pentru servicii publice generale. consilii locale). Subventiile se clasifica in 3 mari categorii: Subventii de functionare/exploatare – au in vedere acoperirea diferentei intre petul de vanzare al unui produs/serviciu (mai mic) si costul acestuia (mai mare).2.  Investitiile – reprezinta ajutoare financiare acordate de stat pentru dezvoltarea sectorului public in general sau in ramuri sau zone (regiuni) defavorizate..

studiilor de marketing sau de fezabilitate. In Romania sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru actiuni si obiective economice sunt: • Sursele bugetare.  Garantiile – reprezinta obligatii de plata pe care si le asuma statul fata de creditori. Modernizari.  Finantarea informarii/publicitatii – reprezinta ajutoare financiare destinate difuzarii de informatii. organizarii de expozitii.a. in beneficiul unui agent economic care a solicitat acestora un imprumut. .  Avansurile nerambursabile . • Credite externe sau ajutoare financiare nerambursabile.. Infrastructura (cai de comunicatii si utilitati).reprezinta ajutoare financiare pentru finantarea in coparticipare cu agentul economic organizator a unor actiuni externe de prospectare a pietei sau de prezentare de produse. saloane de prezentare s. • Fonduri special (in cazul protectiei mediului). 2) Ajutare financiare indirecte sunt:  Avantajele fiscal – reprezinta obligatii fiscal pe care agentii economici le au fata de stat si la care acesta renunta in beneficiul lor.Extinderea unora existente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful