A. FLORESCU Vv. ISTODE D. NICULESCU INSTALATORULUI DE RETELE DE APA SI CANALIZARE EDITURA TEHNICA <>Ing. AL. FLORESCU « Ing. V. ISTODE# Ing. D. NICULESCU Cartea INSTALATORULU! DE RETELE DE APA SI CANALIZARE EDITURA TEHNICA Buctre>s ti = 19 7 6PR be A A Din cele mai vechi timpuri, viata si activitatea oamenilor a fost indi- solubil legata de prezenfa si distribufia apei. Apa este viata $i intr-adevar existenta omului si a activitdfii sal2 economice este dependentd de procu- rarea apei, care este condifionaté de menfinerea in stare curaté a surselor de apd si deci de médsurile care trebuié luate pentru curdfirea apei folosite, inainte de a fi restituité in natura, Problema asigurdrii apei se pune din ce in ce mai accentuat, datorité procesului de urbanizare, a cresterii standardului de viatd, a vastului program de dezvoltare industriald si de modernizare a agriculturii. Tn fara noastré necesarul de apd s-a dublat in perioada anilor 1950—1960, a crescut de peste 6 ori in perioada anilor 1950—1970 si va creste fata de anul 1950 de 20 de ori pind in anul 1980 si de 40 de ori catre anul 2000. Cel mai mare necesar de apd revine industriei, fiind de 4—5 ori mai mare decit necesarul pentru irigafii, deoarece apa intra in cantitdfi apreciabile in procesele tehnologice, devenind in multe cazuri materie prima tehnologicd. Circuitul apei in naturd, capacitatea sa de a se_ reproduce“, nu se realizeazd in mod integral, o bund parte din apa consumatd nu se mai restituie circuitului hidrologic. Consumul efectiv de apd care nu se mai re- cupereazd, este de 2—3 ori mai mare pentru irigafii decit in industrie. In acelasi timp instalatiile de captare, tratare si distribufia apei pentru diverse folosinte, precum si cele pentru colectare si purificare sint lucréri foarte costisitoare, care reclamé fonduri importante de investifii. de cele arétate se poate trage concluzia asupra importantei asi- resurselor de apd, a protejdrii lor si a consecinfelor economice. Consecvent politicii sale de dezvoltare multilaterala, Partidul Comunist Romén acordd o_atenfie deosebitd folosirii rationale si amenajdrii apelor in tara noastré. In cuvintarea la plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, tovardsul Nicolae Ceausescu spunea: ,Se stie cd asigurarea apei, indeo- sebi a celei potabile, devine o problema de prim ordin pentru existenta societdtii moderne. In acest sens avem o inaltd rdspundere fatdé de viitorul najiunii ; tocmai aceasté datorie ne impune sé ludm din timp mdsurile necesare bunei conservdri si gospoddriri a apelor“. Pentru coordonarea pe plan nafional a activitdfii legate de gospoddrirea apelor a fost infiinfat in 1971 Consiliul National al Apelor, iar in 1974 a fost 3adoptaté de Marea Adunare Nafionald Legea apelor, care statueazi ca element fundamental realizarea amenajarilor complexe in domeniul apelor in concordan{é cu dezvoltarea economico-sociala si in corelare cu sistema- tizarea teritoriald a farii. Poluarea in orice mod a apelor este sancfionaté de lege atit pentru apele de suprafatd, cit si pentru cele subterane. Apele uzate trebuie in mod obligatoriu si fie epurate pentru a corespunde exigenfelor categoriei emisarului. Problemele care trebuie solutionate sint de o complexitate deosebitd. Pentru rezolvarea lor este necesardé o munca asidud si constiincioasd, care trebuie indeplinitd de cdtre cadre cu pregdtire corespunzdtoare. Sperdm ca tucrarea de fafd sd se inscrie pe linia aducerii la inde- plinire a politicii partidului si statului nostru si cd va fi de folos munci- torilor si cadrelor cu pregéitire medie care executd refelele de apd si ca- nalizare. AutoriiCAPITOLUL 1 CUNOSTINJTE GENERALE SI PRINCIPII] DE FUNCTIONARE A INSTALATIILOR DE ALIMENTARE CU APA 1, NECESITATILE DE APA IN FUNCTIE DE CATEGORILE DE CONSUMATORI a. Nevoile de apa pe categorii de folosinte. Dezvoltarea continua social-economica a societa{ii omenesti necesita cantitati din ce in ce mai sporite de apa si de o calitate corespunzatoare folosintei respective. Numim folosinfa de apd unitatea (partea) de activitate omeneasca (centru populat, unitate industrialé, unitate agro-zootehnica, sistem de irigatie etc.) care are nevoie de apa. Asigurarea alimentarii cu apa a unei folosinte trebuie sd satisfacd absolut toate nevoile de apa ale acesteia. De aceea, pentru a putea asigura consumul de apa a fiecarei folosinte trebuie cunoscute in primul rind nevoile acestora, in scopul de a stabili cantitatile si calitatea apei pe care o necesita. Nevoile de apa ale centrelor populate sint : 1) Nevoi gospoddresti (menajere) ale populatiei care cuprind apa necesara pentru baut, pentru preparat hrana, pentru spalatul corpului si al rufelor, mentinerea curateniei locuintei, a dependintelor si a curtii, evacuarea deseurilor si reziduurilor, stropitul grddinii etc. 2) Nevoi publice in care se cuprind cantitatile de apa care trebuie asigurate in institufii, scoli, camine, cantine, spitale, bai publice, closete publice, spalatorii, hoteluri, restaurante, cofetarii, sali de spectacole, apa pentru spalatul si stropitul strazilor si al spatiilor verzi, pentru intretinerea si exploatarea sistemelor de canalizare si pentru evacuarea zApezii, precum si apa pentru stranduri, bazine si lacuri artificiale de agrement, fintini publice si ornamentale etc. 3) Nevoi ale industriei locate care foloseste apa in intreprinderi pentru panificatie, prelucrarea carnii, laptelui, prepararea fructelor, intretinerea casnic4 si a consiructiilor, intrefinerea vehiculelor si a utilajelor, coope- tatia de productie si de consum pentru nevoile locale, nevoile santie- relor etc.Alimentarea cu apa a centrelor populate mai trebuie sd asigure si unele cerinte suplimentare si anume : 1) Cantitétile de apd necesaré pentru combaterea incendiilor 2) Pierderile de apd care se produc in sistemele de alimentare cu apd, datorita neetanseitatii conductelor sau avariilor 3) Consumul pentru cerinfele tehnologice legate de exploatarea siste- mului de alimentare cu apd, cum stint: executarea probelor de presiune, dezinfectarea si spalarea conductelor, pregatirea so- lufiilor de reactivi, spalari la statia de tratare etc. Nevoile de apa pentru industrii trebuie s4 satisfacd urmiatoarele : 1) Nevoi de productie cu caracter tehnologic in care se’ cuprinde apa pe care industriile 0 folosesc ca materie prima ce intra in compozitia produsului fabricat, apa necesara pentru racirea agregatelor, producerea aburului, spalarea materiei prime si a produselor, transportul hidraulic al materiei prime, al produselor fabricate si al deseurilor industriale etc. 2) Nevoi igienico-sanitare ale salariafilor: apa necesara pentru baut, dusuri, closete etc. 3) Nevoi social-administrative: apa pentru intretinerea constructiilor si mentinerea curateniei la locul de productie, stropitul si spalatul in- cintelor, cantine, spalatorii de rufe, locuin{ele personalului de inter- ventie etc. ; De asemenea trebuie avute.in vedere nevoile de apa. pentru comba- terea incendiilor,. pierderile care se produc in rejeaua de alimentare cu apa a industriilor, precum.si apa tehnologica proprie sistemului de ali- mentare cu apa si pentru sistemul de canalizare. Nevoile de apa ale unitatilor agro-zootehnice. cuprind aceleasi ca- tegorii ca. si la intreprinderile industriale, injelegindu-se insa prin nevoi tehnologice apa necesara pentru productia specifica adica pentru stropit, intretinerea animalelor, curatitul masinilor si uneltelor agricole etc. In ceea ce priveste pierderile de apd care se produc atit la siste- mele de alimentare cu apd ale centrelor populate, cit si in industrii, subliniem ca ele se datoresc unor imperfectiuni de executie si ex- ploatare ale obiectelor care alcatuiesc sistemul, ca ele constituie pierderi tehnice si cd nu trebuie confundate cu pierderile datorita risipei, cum ar fi lasarea deschis4 a robinetelor sau instalatii prost intretinute. b. Consumurile specifice. Cresterea continua a populatiei si a s' dardului de viata, precum si dezvoltarea industriilor reclama cantit: din ce in ce mai sporite de apa. De aceea, alimentarile cu apa nu pot fi proiectate pe baza nevoilor prezente, ci trebuie-s4 se {ina seama de dezvoltarea in perspectiva; pentru-care in tara noastta se elaboreaza studii de prognoza. 6Avind in vedere insa costul ridicat al lucrarilor de alimentare cu apa, cantita{ile de apa necesare se calculeazi pentru o perioadé de 25 ani pentru centrele populate si 10—15 ani pentru industrii. Pentru tolosirea eficienta a fondurilor de investi{ii alocate pentru alimentarile cu apa este indicat ca executarea acestor lucrari sa se facd etapizat luind in consideratie intotdeauna posibilitatile de extindere; astfel lucrarile a caror extindere este mai dificila sau mai costisitoare (captari cu. baraje, castele de apa) se executa de la inceput pentru etapa finala de dezvoltare prevazuta; dimpotriva, lucrarile care se pot extinde {ara dificulta{i sau cheltuieli suplimentare (cum sint captarile din puturi, retelele de distributie, rezervoare subterane) se etapizeazd pe perioade de 5—10 ani. Cantitatile de apa necesare se calculeaz4 avind in vedere nevoile de apa pe folosinjele aratate si pe consumurile specifice care au fost stabilite fie pe baza unor calcule tehnice, fie cd au fost estimate {inind seama de experienta, de date statistice si de tendinta de progres. Prin consum specific (norma a necesarului de apa) se intelege can- titatea medie de apa care poate satisface fiecare categorie de nevoi de apa si se exprima in litri pe unitatea de masura (persoana si zi, munci- tor si schimb, numar de unitati de produs industrial etc.). Pentru cen- trele populate consumul specific variazi in functie de gradul de dotare al cladirilor cu instala{ii interioare de apa rece si apa calda si insta- latii de canalizare. Consumurile specifice pentru industrii rezulta din procesul tehnologic al produselor respective. Prin STAS 1343-66 se stabilesc normele de consum de apa pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti si publice, pentru nevoile igenico- sanitare din unitatile productive, norme de consum de apa pentru, ani- male, pentru masini agricole si ateliere, pentru udarea gradinilor etc. Astfel, pentru nevoile gospodaresti din zonele centrelor populate cu instala{ii de apa calda la peste 70% din numérul locuitorilor si ca- nalizare, norma de consum este de 250 I/om-zi ; pentru scoli fara internat, fara dusuri sau bai, dar cu cantina 25 I/elev-zi; pentru cladiri publice 25 ljom-schimb; pentru cinematografe 12 I/loc-zi; pentru ateliere 25 I/muncitor-schimb ; pentru grajduri de vaci 130 I/cap de animal -zi etc. Cantitafile de apa necesare centrelor populate si industriilor nu .sint constante, ele variazd in decursul unui an dupa anotimp, iar in cursul unei zile fnregistreazd variatii-orare in functie de activitatea locuito- tilor side procesele tehnologice. La calculul cantitatilor de apa necesare aceasta variatie este luata in consideratie prin coeficientul de neunifor- mitate zilnicd Kz si prin coeficientul de neuniformitate orara. Ky.Coeficientul de neuniformitate zilnicd Kx este raportul dintre de- bitul zilei cu consum maxim din decursul unui an gi debitul zilnic mediu : Ost maz are Coeficientul de neuniformitate orara este raportul dintre debitul orei cu consum maxim din decursul unei zile cu consum maxim si de- bitul orar mediu (exprimat in zilele cu consum maxim) : Qo maz K,= 2 Qa me Valoarea coeficientilor de neuniformitate zilnicd si orari sint dati in STAS 1343-66 diferentiati pe categorii de consumatori, nevoi si clima, c. Stabilirea cantitatilor necesare de apa. Debitul de calcul. Toate constructiile si instalatiile care formeaz4 un sistem de alimentare cu apa se dimensioneaza la debitul zilnic maxim Qe maz, la care se adaugé de- bitul pentrn refacerea rezervei de incendiu Qrs? Q=Qei maz+Qri- Debitul zilnic maxim se calculeazi cu formula: Qet maz=KpK s S22 (mnt/ai} 1.000 Qet max este debitul zilnic maxim Kp — coeficientul de spor pentru pierderile de apa Ks — coeficientul de apa pentru nevoile tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apa Ka — coeficientul de neuniformitate zilnicd Ne — numarul de consumatori CG — norma de necesar de apa Debitul pentru refacerea rezervei de incendiu trebuie sa asigure refacerea in 24—36 h (dupa categoria folosin{ei) a unei rezerve intan- gibile de apa, care se calculeaza in conformitate cu prevederile ,,Nor- mativului republican pentru proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor“, care stabileste pe categorii de constructii debitele si presiunile necesare stingerii in- cendiilor. 8Intr-o incinté locuita (oras) apa este necesari pentru: 1) Nevoi menajere (apa care intra in gospodaria omului) 2) Nevoi publice (apa din cladirile publice, scoli, spitale etc.) 3) Nevoi pentru industria locald (piine, conserve, sifon...) 4) Combaterea incendiului 5) Pierderile in sistemul de alimentare cu apd 6) Necesarul propriu al instalafiilor de alimentare cu apé Daca s-ar masura cantitatea de apa de care au nevoie locuitorii unei localitati intr-un an de zile, iar aceasta cantitate ar fi raportata la numarul de consumatori si la numérul zilelor anului, ar rezulta nece- sarul specific mediu de apa: Vintfan . = —Yatlen__ ty /om-zi]. 9 65 Nee as /0™ i) Aceasta cantitate de apa este mumita necesar specific de apa sau consum specific si este data in STAS 1343-66. Are valori de 100—500 l/om-zi dupa marimea localitatii si dupa gradul de inzestrare cu instalatii sanitare in cladiri. Prin asemanare cu consumurile de la localita- tile existente alimentate cu apa s-au stabilit norme de consum specific pentru diverse nevoi. Astfel, pentru o localitate se poate calcula necesarul efectiv mediu de apa zilnic astfel : ff nea Negi —— [m4J2i (Qzi mea Neg opq lm |i. Cu Nz s-a notat numarul de consumatori asemenea care necesita fiecare o cantitate zilnicd de apa qi. Daca tinem seama ca se pierde ceva in sistem Ky, iar sistemul pentru intretinere are nevoie de o cantitate suplimentara de apa pentru intrefinere curenta, rezulta ca trebuie asigurat un debit mai mare: Qei mea=KpKs Nagi an [mé/zi}. Conform STAS 1 343-66 si modificarile ulterioare Kp=1,1, iar Ks=1,05. Urmarirea consumului in timp arata cA acesta nu este uniform in cursul anului, existind zile in care consumul este maxim si nici in cursul unei zile, avind ore cu consum maxim mult peste consumul mediu. Raportul a Kz este definit coeficient de variatie zilnica. et med Are valori 1,1—1,5 si este dat tot in STAS 1343-66.Daca se considera variatia consumului in una-din zilele in care se realizeaza consumul maxim, atunci : Qo mea= oe {m*/h], iar raportul Qomaz _ Qo mas =K, este numit coeficient de variatie orara (cu valori 1,2—3) Rezult&é c4 se poate calcula imediat : Qet mac =KpK NigiKa Qo med — Qet max 1 a (mejai ] i ne Qo maz ~ KpNagKnKo hint Cu aceste relatii se poate determina consumul pentru necesitatile de apa ale oricarei localitati. Pentru combaterea incendiului — situatie gtava cu consecinte pagubitoare, care poate apare in orice moment in localitate— trebuie luate masuri speciale. Conform N.P.C.1.-72 in orice schema de alimentare cu apa trebuie prevazut un volum de apa care sa poata fi folosit imediat. Marimea volumului este in functie de numéarul de incendii teoretic simultane care trebuie stinse, de marimea cladirii care poate lua foc si de materialul din care este executata, de felul activitatii desfasurate in cladire (locuinta, productie, sala de spectacol etc.). Incendiul se combate cu apa prin stropire cu jet din interior (hi- dranti interiori timp de 10 min) sau din afara (cu hidranti exteriori, durata de functionare minimum 3 h) de cdtre formatii de pompieri spe- cializate sau instruite special. Volumul de apa necesar pentru combaterea incendiului, se calculeaza : n Ya=% (601; qi+-60tsqs+3 600 teqe)+-Qo mea te [m*], in care n este numarul de incendii simultane exterioare; nj —nu- mérul de jeturi simultane la hidrantii interiori ; f, ¢e sint timpii teoretici de stingere pentru incendiul interior si exterior (10 respectiv 3 h); gi, Ye — debitele capabile pe care trebuie s& le furnizeze hidrantii inte- riori si exteriori; gs, ts — debitele si timpii pentru instalatiile speciale de stingere de tip sprinklere, drencere (uzine, depozite, arhive) ; ultimul membru al expresiei indicd necesitatea asigurarii consumului mediu pe durata teoretica de stingere a incendiului, acest volum odata consumat, trebuie refacut intr-un timp T (de obicei 24 h) indicat de N.P.C.I.-72: Ques ino= 24 xm {m9/zi]. 10