Universitatea Academiei de tiine a Moldovei

Cromatografia

Autor: Valeriu uuianu CHIINU 2013

Noiuni generale
Cromatografia este o metoda de separare si analiza a substantelor chimice din amestecuri, care se bazeaza pe interactiunea diferentiata a doi sau mai multi compusi de separat (numiti soluti) cu doua faze cromatografice: faza mobila si faza stationara. Principalele avanteje pe care le prezinta cromatografia ca metoda de separare sunt: Permite separarea, identificarea si dozarea cantitativa simultana a componentelor unui amestec. Se poate aplica unui numar foarte mare de produse, practic orice compus organic putnd fi separat printr-o metoda cromatografica Sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicata, ceea ce nseamna ca necesita doar cantitate foarte mica de proba. n acelasi timp nsa se pot aplica si la scara preparativa. Durata analizei este redusa, comparativ cu alte metode de analiza ale amestecurilor complexe.

Istoric
Cromatografia a fost initiata n 1901 de botanistul rus Tswet, care a separat niste pigmenti vegetali pe o coloana umpluta cu carbonat de calciu, folosind ca eluent eterul de petrol. Denumirea de cromatografie pe care a dat-o acestei metode provine de la faptul ca initial a folosit-o pentru separarea unor coloranti (chromos = culoare, graphos = scriere n limba greaca).

Principiul separrii cromatografice

Principiul de baza al separarii cromatografice consta n distributia inegala a componentelor unui amestec ntre faza mobila si faza stationara. Acest amestec strabate sistemul cromatografic, fiind antrenat de catre faza mobila.

Clasificarea metodelor cromatografice

1. Clasificarea n functie de mecanismul separarii 1.1. Cromatografie de adsorbtie 1.2. Cromatografie de repartitie 1.3. Cromatografie cu faze chimic legate 1.4. Cromatografie de schimb ionic 1.5. Cromatografie de excluziune 1.6. Cromatografie de afinitate

Clasificarea metodelor cromatografice

2. Clasificarea n functie de natura fazelor cromatografice 2.1. Cromatografie de gaze 2.1. Gaz-lichid (GLC) 2.2. Gaz-solid (GSC) 2.2. Cromatografie de lichide 2.1. Lichid-lichid (LLC) 2.2. Lichid-solid (LSC) 2.3. Cromatografie cu fluide supercritice (SFC)

Clasificarea metodelor cromatografice

3. Clasificarea n functie de configuratia sistemului cromatografic 3.1. Cromatografie pe coloana 3.1. Cromatografie pe coloane clasice (cu umplutura) 3.2. Cromatografie pe coloane capilare 3.2. Cromatografie planara 3.1. Cromatografie n strat subtire 3.2. Cromatografie pe hrtie

Schema de principiu a cromatografului

1 - rezervor faza mobila 2 - dispozitiv de reglare si masurare a debitului 3 dispozitiv de introducere a probei 4 coloana cromatografica 5 - detector 6 - nregistrator sau integrator

Schema de principiu a cromatografului

Parametrii separrii cromatografice

Cromatograma reprezint dependena n timp a proprietii msurate de detectorul sistemul cromatografic. Intr-o cromatogram ntlnim picuri cromatografice i o linie de baz (constant sau variabil). O separare cromatografic a unui amestec de n componeni trebuie s conduc la o cromatogram cu n picuri cromatografice.

Parametrii separrii cromatografice

Parametrii separrii cromatografice

Parametrii separrii cromatografice

Ecuaia de tip Gauss

n care Yo este nlimea maxim a picului cromatografic, msurat la valoarea timpului, numit timp de retenie (tR), w1/2 este semilimea picului (limea picului msurat la jumtatea nlimii); ln 2 = 0,693. Forma unui picul cromatografic simetric, dar mai larg n baz poate fi descris la fel de bine i de funcia Cauchy: