Tema 5: costul capitalului 1. Notiunea de cost al capitalul 2. Costul datoriei 3. Costul actiunii preferentiale 4. Costul actiunii comune 5.

Costul mediu ponderat al capitalului 1. Cspitalul are un cost si costul lui trebuie abordat din 3 motive principale: Pt maximizarea valorii firmei intreprinderea trebuie sa minimizeze costurile Conducatorul firmei are nevoie sa evalueze costul capitalului pt a lua decizii corecte privind alocarea capitalului Estimarea costului capitalului este foarte important, necesar si pt fundamentarea altor decizii luate de firma Costul capitalului este rata de venit solicitat de investitori pt emisia valorilor mobiloare. Utilizarea oricaror resurse implica anumite costuri proportionale cu preul lor. Sursele proprii de capital ( actiunele) trebuie si ele remunerate ( plata dividendelor) si deacea cea ce co stituie venit pt acionari constituie cost pt firma. Capitalul este un factor necesar si important al produciei si ca si ceilali factori acesta are un cost. Costul fiecrei componente se numete costul component al fiecrui tip de capital. In cadrul firmei exista 4 componente importante ale structurii capitalului: Datoriile aciunile preferentiale Aciunile comune Profitul nedistribuit 2.. Costul datoriei (Kd) Datoriile firmei legate de procurarea capitalului se concretizeaza in credite bancare si imprumut obligator. Ambele forme ale datoriilor trebuiesc compensate de ctre firma prin plata de dobinzi pltite creditorului la fel si prin plata cuponului (la obligatouni). In finane costul component al datoriei se efectuiaza dup impozitare. Formula: costul componentei datoriei=Kd(1-T), T- taxa. Adic la data costurilor de datorie impozitele se deduc. Exemplifica firma a luat un credit r=10%, rata impozitului -40%. Determinam costul componentei datoriei : Costul componentei datorie=. 10% (1-40%)= 0.1*0,6= 0,06(6%) concluzie : datorita faptului ca la costul datorii se impune procente, costul datorii sa redus adica nu va plati 10% dar 6% si prin urmare este mai mic. Ex: Se da: r=20%; Ri (rata impozitului)=12%\\\\ Costul componentei datoriei = 20*0,88=17,6 % 3. Costul actiunii preferentiale (Kap)- se calculeaz in mare parte in acelai loc cu calculafea costului datoriilor singura diferena este ca datorit faptului ca dividendele pt actiunele preferentiale se platesc din profitul net (dup ce a ost calculat impozitul pe. Venit) nu mai este cazul ajustarii cu data impozitului pe venit a costului unei aciuni preferentiale K componenentru ap= D/ Po; D- dividend anual, Po- pre net

Exemplu: Firma are aciuni preferentiale pt care pltete dividende in suma de 12 $ pt o aciune. Aceste aciuni se vind pe piaa la pre de 100$ buc. Dac firma va face o noua emesie de aciuni preferentiale , ea va suporta cheltuieli de subscriere in mrime de 2,5% (2,5$) pt fiecare aciune. Cu ce va fi egal costul suportat de firma pt emisia unei aciune preferentiale suplimentare. Kp= 12$ /(100$ -2,5%)= 0,123 $ 4. Costul aciunilor comune (Ks) ca si costul datoriilor si actiunile preferentiale, acesta este funcie a venitului ateptat de investitor. Ca si in cazul actiunilor preferentiale la actiunile comune nu se face ajustare la impozitului pe vemit deoarece dividentele pt actiunile comune se pltesc din profitul net. Dar estimarea costului aciunilor comune este foarte dificila pt ca nu este stabilit o rata a dobinzii sau o rata a dividendului. Exemplu: se da preul de piaa a unei actiuni (Po) este 50000 lei , dividentul pentru 1 an (D1) -3500 lei; rata de cretere a dividendului ateptate pe an (g) =8%. De determinat rata venitului ateptat si cerut al detinatorului aciunilor comune, deci costul firmei cu o astfel de aciune (Ks) Ks=(D1/Po)*100% + g (modelului lui Gordon) ; Ks=(3500/50000)*100% +8%= 15% Concluzie: 15% este costul, rata minima a venitului pe care Conducatorul firmei trebuie sa astepte sal cistige pentru a justifica retinerea profiturilor si investirea lor in afaceri in loc de a fi pltite actionarilor ca dividende. In baza modelului dividendului lu Gordon costul profitului nedistribuit =Ks 5. Fiecare firma are o anumit structura a capitalului care este un mixaj ntre datorii aciuni preferentiale si aciuni comune si care determina acestia o valoarea a capitalului care trebuie maximizata. Pt maximizarea valorii firmei trebu stabilit o structura a capitalului optima astfel incit noile creteri de capital sa aib loc de asa maniera incit sa pstreze structura optima a capitalului in timp. Prin structura optima a capitalului intelegem acea pondere a datoriilor, a aciunilor preferentiale si a aciunilor comune care va maximiza valoarea capitalului unei firme. Firmele obtin fondurile necesare printru amestec de capital propriu si datorii. Aceste fonduri sunt canalizare spre investiii si ca urmare venitul pe care aceste investiii l asigura trebuie sa fie suficient pt acoperirea atit a costului capitalului propriu cit si a costului capitalului mprumutat. Este posibil sa se urmreasc ce fonduri finanteaza o investitir sau alta adic ce investiie este finanate din capital propriu si ce investiii este finantata de capital imprumutant ( mprumut). Costul mediu ponderat al capitalului ne ajuta sa minimizam costurile fiecare individual. Proportiile stabilite ale datoriilor, aciunilor preferentiale si aciunilor comune, alturi de costurile componentelor capitalului sunt utilizate la calculafea costului mediu ponderat a capitalului (CMPC). Se da structura capitalului: 1. Pd(ponderea datoriilor)=30% Kd=20% T=38% 2. Pp(ponderea preferentialelor)=10% Kp=18,6% 3. Ps=60% Ks=15% CMPC= Pd*Kd(1-T)+Pp*Kp+Ps*Ks=0,1458. (14,58%)

concluzie: costul datorii alcatuieste 20% dar ponderea aceste datorii in totalul capIrakului este 30% , costul operaiunilor preferentiale 18,6 %, ponderea =10% din total. Costul operaiunile comune 15% iar pondeea actiunilor simple =60%. Datorit faptului dat cea mai mare parte deine aciunile comune si costurile mai mic rezulta ca CMPC este de 14,58 %, adic intreprinderea a redus costurile. Cu 14,58% Tema 6 : Fondul de Rulmentul Conceptul privind fondul de Rulmentul Gestiunea ciclului fluxului de numerar Gestiunea activelor curente si strategiile de gestiune a lor. 1.... Capitalul de lucru a firmei se prezint ca active circulante. Capitalul de lucru net sunt active circulante -datoriile pe termen scurt. In acest caz capitalul de lucru net este numit in literatura de specialitate si ca Fond de Rulment. Capitalul de lucru poate sa fie finanate pe de mparte din capital propriu (pasiv din bilantului contabil) sau din datorii pe termen scurt (datorii curente). Faptul ca intreprinderea se finanteaza din datorii pe termen scurt este necesar sa aib mijloace banesti pt asi onora datoriile la scadenta. Cu alte cuvintefirma trebubsa dispun de lichiditatii. Exista 3 tipuri de lichiditatii: Lichiditata absoluta (imediata) Lichiditate intermediara Lichiditate curenta Toate lichiditatile se calculeaz ca raport pe Datorii pe termen scurt. In tiin financiar toate aceste tipuri de lichiditati au nivele adminisbile (vezi problema). Este foarte important ca firma sa gestioneze corect capitalul de lucru si fondul de Rulment. Important gestionarii capitalului de lucru: Creditorii intreprinderii vor cere numaidecit sa ntreinere un anumit nivel de capital de lucru. In acest scop e necesar o buna gestionare a acestuia pt aceasta exista nite reaponsabilitati financiare: Accelerarea intrarilor de numerar si incetinirea iesirilor de numerar. Asigurarea unei cantitati minime de active circulante. (sa nu fi depozitata, dac avem mai multe active apar cheltuieli de ntreinere...) Evaluarea efectelor deciziilor legate de capitalul de Lukru asupra bugetului (firma are legtura cu furnizori cea ce duc la datorii a firmei asupra furnizorilor. Firma care are mai muli furnizori ea i creaza mai muli furnizori si creaza un cont aparte,) Gestionarea capitalului de lucru este important mai ales pt firmele mici deoarece acestea au acces relativ limitat la pietile de capital in deosebi pe termen lung si deaceea ele trebu sa se bazeze pe creditul comercial si pe mprumuturile bancare pe termen scurt. Obiectivul gestionarii capitalului de Lukru este maximizaea profitabilitatii prin minimizarea costurilor obligatiilor curente ale firmei si maximizarea veniturilor din activele circulante ale firmei. 2..... Gestiunea ciclului fluxului de numerar este problema chee a gestiunii sau mamagimentului capitalului de lukru. In managimentul fluxului de numerar deosebim: Ciclul operaional si Ciclul de plti care se combina determinind ciClio de conversie a numeralului

Ciclul operaional e influentat de 2 factor care la fondul lor influenteaza lichiditatea si anume: Perioada de conversie a stocurilor Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit Perioada de conversia a stocurilor- se defineste ca perioada de timp necesar pentru conversia materiilor prime in produse finite si apoi vinzarea acestor produse finite. Perioada de conversia a stocurilor se calculeaz prin impartirea a 365 zile a anului la rata de rotatie a stocurilor. Rata de rotatie a stocurilor = valoarea cifrei de vinzarile /valoarea stocurilor Ex: presupunem ca firma X produce costume in valoare de 5 mln $ , cu stocuri a cror valoare medie este de 274 mii $. Sa se determine perioada de conversia a stocurilor. Perioada de conversiea a stocurilor =365 / (5000000/274000)= 20 zile. Am determinat ca perioada de congresie a stocuril este de 20 zile. Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit. Efect comercial - vinde prin intreprinderea unu document unde arat sume care trebu si achite. Document dat e efect comercial. Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit- este un indicator a perioadei nete de tim necesare unei firme Petru asi converti efectele comerciale de primit in numerare. Calcularea perioadei de conversia a efectelor comerciale de primit Perioada medie de colectare a efectelor comerciale = efectele comerciale de primit/( cifra de vinzarile/365 zile) Ex: Firma X are de primit in medii efecte comerciale in valoare de 205 mii $ si cifra anual a vinzarilor este in valoare de 5 mln $. Perioada medie de colectare a efectelor comerciale =205000/(5000000/365 zile) = 15,0 zile. Concluzie: Astfel este nevoie de 15 zile dup efectuarea unei vinzari pentru a se ncasa contravaloarea produsului vindut. Ciclul operaional este suma perioade de congresie a stocurilor si perioada de conversie a efectelor comerciale de primit. Ex: ciclul operaional =20 zile+15 zile =35 zile. Ciclul operaional este o msura a perioadei de timp care se scurge de la achiziionarea materiei prime necesare pentru producerea bunului si colectarea in numerar a sumelor de primit ca urmare a vinzarii bunului respectiv. Ciclul de plti-firma trebu sa gestioneze fluxul de intrare si fluxul de ieirea a numeralului. Dac ciclul operational se concetreaza asupra perioadelor intrarilor de numerar el neglijeaza perioadele iesirilor de numerar, atunci cind firma trebuie sa plteasc pt achiziionarea fie pe materie prima fie pentru folosirea forei de munca. Totui necesarul de finanare a unei firme este influentat de capacitatea sa de a intirziate platile pentru cumprarea de materie prime pe credit sau pe tru plata salariilor. Astfel firma trebuie sa acorde atenie si iesirilor de numerar nu numai intrarilor. Intrerile si iesirile de numerar sunt foarte rar sincronizate dar ar fi de dorit pastrarea scadentei. (cind trebu sa platesti si cind satisface plteasc). Perioada de intirziere a platilor este perioada de timp medie ntre achizitionarea materiei prima si anagajarea forei de munca si plata in numerar pt acetia. Cum sa calcukam periaode de intiziere a platilor: Perioada de intirziere a platilor = valoarea efectelor comerciale de pltit/ ( costul mediu a bunurilor vindute /365 zile)

E : presupunem firma are de platit efecte comerciale in suma de 82500 $. Costul mediu a bunurilor vindute anual este de 3 mln $. Determinam perioada de intirziere a platilor? Periaoda de intirziere a platilor=8250/(3000000/365)=10,0 zile intirziere. Ciclul de conversie a numeralului-combina cele 3 perioade definite anterior =perioada de timp necesar pt toate cheltuielele de numerar ale unei firme efectuate pt a achizitiona factori de producie (materie prima, forta de munca) sa fie recuperate tot sub forma de numerar din vinzarea produselor. Ciclul de conversie a numeralului ncepe din ziha in care se achita o dispoziie de plata pt furnizori sau fora de munca si deruleaz pina in ziua in care se colecteaza efectele comerciale de primit. Ciclul de conversie a numerarului msoar lungimea perioadei de timp in care firma are fonduri blocate in capitalul de lucru. Formula de calcul: Ciclul de conversie a numerarului = ciclul operaional - ciclul de plti. Ciclul de conversie a numerarului =cu perioada de conversie a stocurilor +perioada de conversie a efectelor comerciale de primit- perioada de intirziere a platilor. ciclul de conversie a numerarului=20+15-10=25 zile. Ce msuri trebuie sa intreprinda firma Petru accelerarea perioadei de conversie a stocurilor Micsorarea preurilor Gasirea furnizorilor de materie prima mai convinabili. 3.... Daca firma ar putea prevision iesirile si intrerile de numerar de numerar ea ar putea sa in la dispoziie doar sumele de numerar necesare pt rambursarea datoriilor scadente, sau doar cantitatea de stocuri care este necesara pt activitatea de producie, doar atitea efecte de primit care sunt necesare pt a promova o politica optima de credit pt clieni. La fel firma nu va deine valori mobiliare foarte lichide decit dac dobinda purtata de aceste valori mobiliare (bani) depete rata de rentabilitate a investiie firmei. Toate aceste previziuni sunt de o probabilitatea foarte sczut. Actviele curente de detinut in acest caz de previziune perfecta ar avea o valoare minima cel puin teoretic astfel incit firma ar putea sa urmreasc obiectivul de maximizare a profitului. Orice activ detinut suplimentar fata de aceasta valoare nu ar face decit sa creasc valoarea activului fr o cretere a ratei de rentabilitate. Deci rata de rentabilitatea a investiiilor ca scdea. Orisice valoare mai mica decit cea optima va nsemna incapacitatea de a face platile la timp , va duce la pierderi la vinzari , va reduce volumul de productii din cauza lipsei de materie prime. In functie de modul de gestionare a financiara a activelor circulante distingim 3 politici: Politica agresiv(restrictiva)- Gestiunea astfel de politici i propune realizarea unei anumite cifre de afaceri cu stocuri minime. Dac este realizat o astfel de politica ea va asigura o rentabilitate ridicat a investiiilor dar cu un grad ridicat de risc. (producia sa fie ceruta la piaa dar este un minim de stocuri si nu putea satisface cerere de piaa) Caracteristicele gestiunii agresive(restrictive) a activelor curente sunt: Nivel sczut al activelor curente dar administrate eficient si agresiv Ciclul scurt de conversie a numeralului. Cheltuieli reduse si venit ridicat ceea ce conduce la un profit mare. Risc ridicat ceea ce impune solicitarea unui venit ridicat din parte actionarilor la (SA) Gestiunea conservatoare (relaxata) aceasta politica propune realizare unei anumite cifre de afaceri cu stocuri si lichiditati ridicate (cantitate mare de bani cash). Rentabilitatea firmei care

promoveaz astfel de politica financiar va fi afectat de costuri suplimentare privind asigurarea cu stocuri in cantitativ mari. Caracteristicele gestiunii consevatoare(relaxare) sunt: Nivelridicat al activelor curente Ciclu lung de conversie a numeraluluii Ciclul lung de conversie a stocurilor. Cheltuieli ridicate si venit redus ce conduce la un profit sczut. Riscul este mai mic deacea din partea actionarilor se solicita si un venit mai sczut Gestiunea echilibrata(intermediara) - aceasta politica este una intermediara ntre cele 2 analizate. Aceasta politica echilibrata armonizeaza relaia contradictorie dintre rentabilitate si risc. Tema7: Gestiunea pasivelor curente. Pasivele stabile mprumuturile bancare pe termen scurt Alegerea surselor de finantare pe termen scurt.

1..... Sursele de procurena capitalului necesare finantarii pe termen scurt sunt: capital propriu, capitaluri atrase, capital mprumutat. La capitalurile proprii se refer capitalul social al firmei a fondatorilor firmei. Capitalul propriu este cea mai sigura sursa de finanare. Ea determina autonomia financiar si elimina riscul fata de creditori. Sursele de finanare externa pe termen scurt sunt furbizare de: Pasivele stabile Creditele de BC Efectele de comer. Pasivele stabile(sursele atrase)- firma pe lunga faptul ca in relaiile ei cu piaa (exteriorul) este nevoita sa vinda si pe credit. Pe de alta parte insasi firma beneficiaz si de credite comerciale acordate de furnizori. Datoriile intreprinderii fata de terti (inclusiv salariile, impozite fata de stat...) reprezint pina la scadenta surse atrase de capita pentru finanarea activelor curente. Aceste surse cresc in mod automat cu extinderea acestei firme, in plus acest tip de credit(datorie) este "gratuit" in sensul ca nu se plateste in mod explicit dobinda. E ne esar sa se gestioneze pasivele optimal. Sursele atras sunt practic nite mprumuturi pe termen scurt indirecte care se creaza prin decalajul de timp dintre momentul vinzarii sau prestarii serviciului si momentul in care beneficiarul l pltete. Aceast forma de mprumut indirect este foarte frecvente si inevitabila constituind circa 40% din obligqtiile curente ale firmelor. Acest procent este mai ridicat la furmele mici deoarece ele nu au acces la alte surse de finanare. Pasivele stabile in deosebi creditul furnizor sunt o sursa spontana de finanare ele se pot modifica in funcie de tranzactiile curente ale firmei. Pentru planificarea surselor atrase se folosesc 2 metode: Metoda analitica Metoda sintetice (global) Metoda analitica- se folosete la estimarea surselor atrase din datorii pe termene fixe de plata (plata energie electrice, salarii, contributiile de asigurri sociale, primile in fonduri medicale, impozite) si cu solduri crescatoare pina la momentul platii acestora

Metoda sintetica (global)- utilizat pt estimarea surselor atrase provenite din celelalte decalaje de plti ale firmei care nu au termen fixe de palta(credite furnizori) si care au old variabil pe parcursul unei luni de zile (ncasri si creantelor de la furnizori ) Creditul comercial - un element principal al surselor atrase pt firma beneficiara (client) si in acelai timp este si o garantiei pt furnizori de asi promova vinzarile. Dei acest tip de credit nu are un post explicit (nu trebuie pltit dobinda pt utilizarea sa) el are totui un post implicit din punctul de vedere ca vinzarea pe credit are loc prin acordarea de ctre furnizor a unui rabat(reducere) pt a urgen plata vinzarilor din partea clienilor, in cazul cind clienii nu profita de acest discount (rabat) deci ei pierd sume de bani corespunztoare rabatului si marimii vinzarilor. Rezulta deci ca pt client creditul comercial (creditul furnizor) are un cost implicit determinat de pierderea rabatului acordat de furnizori asta fiind o suma ce ar fi putut fi intrebuintata pt efectuarea unor plti(rambursari de credit, achiziii de stocuri, active imobilizte...). Avantajele creditului comercial: Este la indemina practica oricrui firme. Este "gratuit"(in realitate rezultind un cistig prin reducerea preurilor de cumparare care compenseaza efortul platii la termenul cerut de furnizor). Este flexibile deoarece poate fi extins conform intelegerii ntre pri. Nu exista restricii in legtura cu conditiile acordrii Din aceste motive firmele apeleaz des la astfel de vinzari ca creditele comerciale ele fiind benefice pt ambele pri. 2...... La solicitarea unui mprumut bancar pe termen scurt (1-3 ani) mediu(3-5ani) are loc inchestea contractul de credit In Contractul de credit e stipulata suma solicitat si gajul. Condiiile creditarii: Incheerea contract de credit in care sunt stipulate clauzele creditarii Principiile creditarii: plata pentru credit (rata dobinzii)-anual si fixata. Gajarea Oferirea creditului pentru un scop determinat ce este stipulat in contract de credit. Scopul trebuie sa fie respectat Principiile rambursarii- clar stipulat rambursarea este proportionale lunara sau trimestriale Termenul (scurt, mediu si lung) Tipurile de credite bancare pe teen scurt: Creditele de trezorerie- credite pe termen scurt care au ca scop asigurarea echilibrului trezorerie curente a firmei (fluxurilor de ieirea=fluxurile de intrare) dac fluxurile de isire nu e egal cu fluxurile de intrare apare un decalaja care se regleaza prin intermediul acestui credit Creditul de mobilizare-(credite de stocuri)- unele credite bancare le solicita firma in scopul asigurarii cu stocuri. Credite pe termen scurt pt acoperirea cambiilor la respectarea scadentei rambursarii creditului. In aceste condiii apare creditul comercial dar care se acoper prin credite bancare.

Condiiile de eliberare a unui credit: Suma creditului 150000 Data efectuarii ceditului -01.06.2011 BC "Victoriabank" SA, Chiinu Termenul de achitare -3 ani Rata anual a dobinzii- 15% termenul de scadenta- 30.05.2014 Condiiile de achitare a creditului. A se achita suma egala in fiecare semestru Achitarea dobinzii se face conform ratei dobinzii semestriale. Graficul rambursarii creditului si a dobinzii: Concluzie: pe 01.06.11 Bacu va acorda credit in suma de 150000 lei termenul de scadenta fiind 30.05.14. Voi achita creditu in fiecare semestru in sume egale de 25000 lei si dobinda respectiva ratei dobinzei. La finele rambursarii creditului banca va ncasa de la mine ca debitor o suma de 189375 lei. Astfel banca a insusit un venit sub forma de dobinda de la debitor in suma de 39375 lei. 2.1 . Costul creditului bancar Costul creditului bancar depinde de condiii care au fost impuse la acordarea creditului. El variaz pt diferite tipuri de mprumuturi si de calitatea debitorului, de timpul pt care senacorda creditul. Astfel ratele dobinzilor bancare sunt mai ridicate pt firmele riscante pt banca si prin poziia firmei pe piaa. Ratele dobinzii bancare variaza in mare msura in timp in funcie de condiiile generale -economice din tara si de politica monetar a bncii centrale. Cind economia este in descrestere cererea de credite scade iar banca central furnizeaz o cantitate mai mare de moneda in sistemul bancar si in conseconta ratele dobinzii pt toate tipurile de credit scad si dimpotriv cind economia este in avind creterea cererea de credite si rata dobinzii poate sa creasc banca central in ASA condiii duce o politica restrictionata. Moneda va fi restrinsa da nu va fi pus in circulaie si data dobinzii va creste. 3.... La alegerea surselor de finanare pe termen scurt trebu de avut in vedere 4 factori: Costul Principiul armonizarii Principiul disponibilitatii Factorul flexibilitatii 1. Costul- o influena important in selectionarea finantarii pe termen scurt o constituie costu. De aceea trebu determinate costurile pt sursele alternative ale diferitelor surselor de finatare. Trebuie inut seama de asemenea de costurile de oportunitate. Dac firmele anticipeaz continuarea nevoilor de mprumuturi bancare, ele trebuie sa mentina relaii bune cu bancile respective chiar dac banca creste costul direct a creditului comparativ cu alte surse. Creditul comerciale (dac se prelungeste ca peiaoda) poate fi mai Putin costisitor decor creditul pt mijloacele circulante, dar dac intirzierea platii este prea mare firma poate sa sufere o reducere a accesului ei la credit in viitor. Costurile de oportunitate trebuiesc luate in considerare alturi de costurile directe cind este vorba de costul total al surselor alternative ale finantarii pe termen scurt.

2. Firma trebu sa decisa cit de mult poate sa roate dac dorete ca finantarea activelor curente sa se fac cu surse temporare. (un mprumut pe citeva zile). O poziie mai agresiva va determina firma sa foloseasc mai multe surse si sume de finatare pe termen scurt decor opozite conservatoare 3. Disponibilitatea creditului e cel de al 3 factor ce trebu luat in seama cind se evaluiaza sursele de fintare. Dac o firma nu se poate mprumuta la bnci ea poate sa accepte orisice tip de mijlaoce imprumutate din alte pri pt a le utiliza astfel in cursul ciclului de exploatare anumite surse de fonduri pot fi mai mult sau mai Putin disponibile. Disponibilitatea se refer atitudine la sursa ca mrime cit si la conditiile impuse de finanatare pe termen scurt. Numai examinind ambele pri managerul finantare va putea lua o decizie privind sursele de finanare suplimentare pe termen scurt. 4. Se refer la capacitatea firmei de a achita datoriile legate de un credit si de a pstra capacitatea de a reinoi si a creste acest credit. Flexibilitatea deasemeena se refra la usurinta cu care o intreprindere poate garanta sau creste finanatarea pe termen scurt

jikumoshijiku