USL Strategy On Economic and Social Development For The Period 2012-2016 of Alba Countye USL - Alba

Strategia USL privind Dezvoltarea economico-sociala a Judetului Alba pentru perioada 2012-2016
ALBA IULIA 2012
I) Analiza economico-social
1. Prezentare general
Aezare: n partea central a Romniei i n partea vestic a Regiunii Centru Suprafa: 6242 kmp (2,6% din teritoriul rii), fiind al 16-lea jude ca mrime, ncadrndu-se n categoria judeelor de mrime mijlocie Uniti administrativ-teritoriale: 11 orae i municipii (reedina de jude este Alba Iulia), 67 comune i 656 sate Relieful: Dominat de zone montane relieful este format din 4 uniti majore: Munii Apuseni (M-ii Trascu, M-ii Metaliferi, M-ii Bihor, Muntele Mare) n partea nord-vest, Carpaii Meridionali (M-ii ureanu) n partea de sud, Podiul Trnavelor n pa rtea de est i Culoarul Alba Iulia-Turda n partea central. Altitudinea minim: 205 m (n lunca ibotului), iar altitudinea maxim: 2130 m (Vrful lui Ptru); Clima: temperat-continental cu nuane climatice n funcie de particularitile reliefului: climat umed i rcoros n zona montan i climat mai cald i uscat n zona de dealuri i culoare depresionare Numrul locuitorilor: 327 224 locuitori (oct. 2011); Grad de urbanizare: 57%; Structura etnic: romni 90,0%, maghiari 4,8%, romi 4,7%, germani 0,2%, alii 0,3% Orae: 4 municipii: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebe i 7 orae: Abrud, Cmpeni, Cugir, Ocna Mure, Zlatna, Teiu i Baia de Arie Resurse naturale: resurse metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirit, mercur), sare, roci de construcie (marmur, nisipuri, pietriuri, calcar, gresie, tufuri vulcanice, marne), gaz metan, lemn Economie: PIB /locuitor: 10486 euro PCS 1(2009); Structura: servicii 46,8 % , industrie 36,5 %, construcii 7,5 %, agricultura 9,2 % Utilizarea terenului: arabil 21,1%, puni 19,2%, fnee 11,5%, vii i livezi 0,9%, pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier 36,5%, ape, alte suprafee 10,8% (2010). Transport: lungimea reelei rutiere: 2728 km (densitatea drumurilor: 43,7 km/100 kmp) lungimea reelei feroviare: 230 km (2010)
1
Paritatea de Cumprare Standard (PCS) reprezint moneda de referin stabilit la nivelul UE, fiind o unitate de valut convenional ce exclude influena diferenelor ntre nivelul preurilor dintre ri, permind astfel comparaii internaionale.
Capacitatea de cazare turistic: 2109 locuri de cazare n 67 de uniti cu funciuni de cazare turistic (2010); Numr turiti cazai: 47,8 mii persoane Principalele forme de turism: turism montan, turism cultural, turism de agrement, agroturism. Obiective turistice: ceti (Cetatea Vauban din Alba Iulia, Clnic), castele, muzee i obiective de interes cultural i istoric (cele mai importante sunt localizate n Alba Iulia, Sebe, Blaj, Aiud), arii naturale protejate i monumente ale n aturii (Parcul Natural Apuseni, Ghearul de la Scrioara, Detunatele), sporturi de iarn (Arieeni).
2. Infrastructura de transport i tehnico-edilitar

2.1. Accesibilitate. Principalele ci rutiere i feroviare de transport
a. Accesibilitate rutier Distana dintre Alba Iulia i Bucureti: 349 km Distana dintre Alba Iulia i oraele vecine de importan regional sau naional: o Alba Iulia - Cluj Napoca (nord): 97 km o Alba Iulia - Timioara (vest): 225 km o Alba Iulia - Sibiu (sud-est): 70 km o Alba Iulia - Braov (sud-est): 240 km o Alba Iulia - Trgu Mure (nord-est): 118 km Accesibilitatea rutier de la reedina de jude Alba Iulia spre municipiile i oraele din judeul Alba (viteza medie de deplasare: 55 km/h)
De la Alba Iulia la: Municipiu: Aiud Blaj Sebe Ora: Abrud Baia de Arie Cmpeni Cugir Ocna Mure Teiu Zlatna 66 100 80 37 51 17 35 72 109 87 40 55 18 38 Accesibilitate rutier Distana (km) Timpul de parcurgere (minute) 29 32 40 44 17 19
b. Distana de la Alba Iulia la cele mai apropiate aeroporturi: - Alba Iulia - Aeroportul Internaional Sibiu: 70 km - Alba Iulia - Aeroportul Internaional Cluj Napoca: 99 km - Alba Iulia - Aeroportul Internaional Trgu Mure: 104 km c. Ci rutiere de transport Drumuri de importan european: - E81 (DN1): leag Romnia de rile membre ale Uniunii Europene prin Ucraina, frontiera ucraineano-romn Nevetlenfolu - Halmeu (Satu Mare Cluj Napoca - Alba Iulia - Sibiu - Rmnicu Vlcea - Bucureti - Constana). Permite de asemenea, prin drumul european E60, o bun conexiune cu Ungaria i rile din centrul i vestul Europei. - E68 (DN7 i DN1): leag Romnia de rile membre ale Uniunii Europene prin Ungaria, prin frontiera ungaro-romn Nagylak - Ndlac (Arad - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Braov) Drumuri de importan naional i judeean: - DN14B: drum naional ce asigur legtura dintre Alba Iulia i Media (jud. Sibiu) , pornind de la Teiu (legtura cu DN1) i terminndu-se la Copa Mic (din DN14) - DN67C: sau Transalpina este o osea din Munii Parng (Carpaii Meridionali), fiind cea mai nalt din Romnia. DN67C asigur legtura ntre oraele Novaci (jud. Gorj) i Sebe. - DN74: drum naional ce asigur legtura dintre oraul Brad din judeul Hunedoara i oraele din judeul Alba: Abrud, Zlatna i Alba Iulia - DN74A: se afl n totalitate n judeul Alba , asigurnd legtura ntre oraele Abrud i Cmpeni, respectiv ntre drumurile DN74 i DN75 - DN75: drum naional ce asigur legtura dintre Turda (jud. Cluj) de Cmpeni i mai departe de tei (jud. Bihor) - Drumuri judeene care asigur legtura cu reeaua de drumuri naionale pentru acele orae care nu sunt intersectate de o osea naional, prelund astfel rolul drumurilor naionale: Cugir (DJ 704), Ocna Mure (DJ 107). d. Ci feroviare de transport Magistrale feroviare de importan naional magistrala 200 (Bucureti - Braov - Fgra - Sibiu - Vinu de Jos - Simeria Arad - Curtici) magistrala 300 (Bucureti - Braov - Sighioara - Media - Blaj - Teiu - Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului)
Ci feroviare de importan judeean i local - Unirea - Rzboieni - Trgu Mure - Deda (jud. Mure) - Teiu - Vinu de Jos - Blaj Trnveni Sovata Praid - Alba Iulia Zlatna - ibot Cugir
2.2. Infrastructura de transport n cifre statistice

Lungimea total a drumurilor publice este de 2728 km, dintre care 1232 km sunt modernizai (45,2% din total), iar 12 km cu mbrcminte uoar rutier. Densitatea drumurilor publice este de 43,7 km/100 km2, peste cea nregistrat la nivel naional. Lungimea total a drumurilor naionale ce strbat judeul este de 448 km, dintre care 94 % modernizate. Drumurile judeene i comunale din judeul Alba nsumeaz 2280 km, lungimea drumurilor modernizate reprezentnd 35,6% din total. Cea mai mare parte a drumurilor judeene i comunale (64,4%) sunt fie drumuri de pmnt (763 km), fie de drumuri pietruite (706 km). Infrastructura rutier la 31 decembrie 2010
-kmDrumuri publice Total din care: Moderni zate Cu IUR
2
Drumuri naionale
din care:
Drumuri judeene i comunale Total 65834 2280
din care:
Densitatea drumurilor publice la 2 100 km teritoriu
Moderni zate Romnia Alba 82386 2728 25171 1232 22300 12 165552 448 15246 421
Cu IUR 1063 12
Moderni zate 9925 811
Cu IUR 21237 34,6 43,7
Sursa datelor: Anuarul Statistic al Romniei, Ediia 2010
Lungimea total a cilor ferate este de 230 km, dintre care 59% din aceasta fiind electrificat. Toate oraele, cu excepia celor 3 din Munii Apuseni (Abrud, Cmpeni, Baia de Arie), sunt conectate la reeaua feroviar naional. Infrastructura feroviar 31 decembrie 2010
Ci ferate (km) Densitatea cilor ferate la 1000 km2 teritoriu cilor ferate la 1000 45,2 36,8
Total
Electrificate
Romnia 10785 4020 Judeul Alba 230 136 Sursa datelor: Anuarul Statistic al Romniei, Ediia 2011
2
mbrcminte uoar rutier
n perioada 2002-2009 a crescut semnificativ numrul de autovehicule de transport i autovehicule de transport marf, n timp ce numrul de motociclete i motorete a sczut.
Rata de cretere/descretere a autovehiculelor de transport persoane, marf, motociclete i motorete n 2009 fa de 2002
Autovehicule Motociclete, Autovehicule de transport motorete de transport persoane marf Regiunea Centru 25,8 -50,5 22,3 Judeul Alba 46,2 -59,9 31,8 Sursa datelor: Indicatori prelucrai pe baza datelor: INS, Baza de date TEMPO
2.3. Infrastructura tehnico-edilitar

Infrastructura tehnico-edilitar a localitilor din judeul Alba a cunoscut o dezvoltare semnificativ n ultimii ani, datorit investiiilor realizate n cadrul programelor cu finanare european sau naional. n prezent (anul 2010), n toate cele 11 orae ale judeului exist reea public de alimentare cu ap i canalizare n sistem public, iar n 8 dintre acestea exist i reea de distribuie a gazului metan. Situaia este diferit n mediul rural: din cele 67 comune ale judeului doar 47 dispun de reea public de ap, 6 comune au reea public de canalizare, iar n 24 exist reea de distribuie a gazului metan. La nivelul judeului Alba, lungimea total simpl a reelei de distribuie a apei potabile nsumeaz 1204,6 km, capacitatea de producere a apei potabile a ajuns la 165692 m3/ zi,
lungimea conductelor de canalizare totalizeaz 442,8 km (marea majoritate n mediul urban), iar lungimea conductelor de distribuie a gazelor msoar 1321,5 km. Cantitatea de ap potabil distribuit consumatorilor din judeul Alba a totalizat 24394 mii m3 n cursul anului 2010, n uoar scdere fa de anii anteriori, iar cantitatea distribuit de gaze naturale n acelai an a ajuns la 180460 mii m3 , n scdere cu 37% fa de anul 2007, evoluie cauzat n principal de reducerea cererii consumatorilor industriali. Numrul unitilor administrativ-teritoriale ce dispun de reele de ap, canalizare i distribuie a gazelor naturale, n anul 2010
Total orae cu instalaii de alimentare cu ap potabil din care orae: cu instalaii de canalizare public n care se distribuie gaze naturale Total comune din care comune: cu instalaii cu n care se de instalaii distribuie alimentare de gaze cu ap canalizare naturale potabil public
Alba 11 11 11 8 67 47 6 Sursa datelor: I.N.S., Activitile privind utilitatea public de interes local, n anul 2010
24
Principalii indicatori ai infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul judeului Alba, n anul 2010

Lungimea total simpl a reelei de distribuie a apei potabile (km) Capacitatea instalaiilor de producere a apei potabile 3 (m /zi) Apa potabil total distribuit consumatorilor 3 (mii m ) Lungimea total simpl a conductelor de canalizare (km) Lungimea conductelor de distribuie a gazelor (km) Volumul total al gazelor naturale distribuite 3 (mii m )
Total 1204,6 165692 24394 442,8 1321,5 Urban 636,3 157639 22788 402,2 702,5 Rural 568,3 8053 1606 40,6 619 Sursa datelor: I.N.S., Activitile privind utilitatea public de interes local, n anul 2010.
180460 153504 26956
3. Populaie i demografie
3.1 Evoluia principalilor indicatori demografici
Cu o populaie total de 372 mii locuitori n 2010, judeul Alba se situeaz pe poziia 29 n rndul celor 41 judee ale Romniei. Densitatea populaiei este sczut (59,6 locuitori/kmp), sub cea nregistrat la nivel naional sau regional. n ultimii 20 ani, populaia judeului s -a redus cu 12,3%, nregistrnd unul din cele mai severe ritmuri de declin, iar pn n anul 2050, potrivit prognozelor demografilor, judeul Alba ar mai putea pierde alte 36% din populaia actual. Evoluia structurii pe grupe de vrst pune n eviden un accentuat
7
proces de mbtrnire demografic, ponderea vrstnicilor mrindu-se de la 10,8% n 1990 la 15,3% n anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 35,4%. Conform primelor rezultate ale Recensmntului populaiei i locuinelor din octombrie 2011, date publicitii n luna februarie 2012, judeul Alba avea o populaie stabil de 327224 locuitori, mai mic cu aproximativ 45 mii persoane fa de datele calculate pe baza intrrilor i ieirilor nregistrate n balana demografic. Aceste cifre relev un declin demografic mai accentuat dect cel estimat, acest fenomen fiind extins la scara ntregii ri. Pe msur ce alte informaii centralizate ale recensmntului vor fi publicate, se va putea determina structura populaiei pe grupe de vrste, nivel de educaie, categorii socioprofesionale, participare la activitatea economic etc. Evoluia principalilor indicatori demografici
1990 Populaia total (mii pers.) Densitatea populaiei (loc/kmp) Ponderea n pop. regiunii (%) Ponderea n pop. Romniei (%) Urban Rural 0-14 ani 15-64 ani 65 ani si peste 2000 2010 2025 2050 2010/ 1990 -12,3 2050/ 2010 -35,9
424,3 68,0 14,92 1,83 55,3 44,7 23,6 65,6 10,8
395,9 63,4 14,98
372,3 59,6 14,75
323,6 51,8 14,04
238,5 38,2 14,87 1,48 8,3 56,3 35,4
x x x x x x x
x x x x x x x
1,76 1,74 1,68 Distribuia pe medii rezideniale (%) 58,8 58,8 41,2 41,2 Distribuia pe grupe de vrste (%) 18,1 14,7 12,0 68,3 70,0 69,2 13,6 15,3 18,8
Sursa: Institutul Naional de Statistic date nedisponibile
La baza acestei evoluii au stat att scderea natalitii (de la 13,6 n 1990 la 8,8 n 2010) ct i un intens proces migraional. Ca urmare a sporului natural negativ, populaia judeului Alba a sczut cu aproape 16 mii persoane, partea cea mai mare a declinului datorndu-se ns soldului puternic negativ al migraiei interne i externe.
Principalele componente ale micrii naturale

UM Rata natalitii Rata fertilitii Rata mortalitii Rata sporului natural Sporul natural persoane Sursa: Institutul Naional de Statistic 1990 13,6 56,9 11,1 2,5 1070 1995 10,0 40 12,5 -2,5 -998 2000 10,0 38,5 11,7 -1,7 -670 2005 9,9 38,6 12,7 -2,8 -1048 2010 8,8 36,0 12,1 -3,3 -1234
UM Raportul de dependen demografic3 % Rata mbtrnirii demografice4 Sperana de via ani Sursa: Institutul Naional de Statistic date nedisponibile
1990 53 455 70,36
2000 47 753 71,55
2010 43 1061 73,84
2025 45 1556
2050 78 4268
Ca urmare a scderii ponderii populaiei tinere (0-14 ani), raportul de dependen demografic s-a redus n ultimii 20 ani de la 53% la 43%, ns va ajunge pn n anul 2050 la 78% datorit creterii ponderii populaiei vrstnice. Ca efect al acelorai modificri ale structurii pe vrste, rata mbtrnirii demografice a crescut de 455 la 1061 n 2010, valoarea acestui indicator putnd crete de 4 ori pn n anul 2050. Aceste valori plaseaz judeul Alba printre judeele cu cel mai accelerat ritm prognozat de mbtrnire demografic din Romnia. n perioada 1990-2010 s-a nregistrat i o cretere moderat a speranei de via, aceasta ajungnd n prezent la 73,84 ani.
3
Raportul procentual ntre numrul copiilor (0-14 ani) i numrul vrstnicilor (peste 64 ani), pe de o parte i numrul populaiei n vrst de munc (15-64 ani), pe de cealalt parte 4 Numrul vrstnicilor (peste 64 ani) ce revine la 1000 tineri (0-14 ani)
10
Analizate n profil teritorial, evoluiile demografice mai sus amintite se desfoar n mod diferit. Exist zone cu un puternic dinamism economic i social precum municipiile Alba Iulia i Sebe i comunele adiacente, n care numrul populaiei crete i se menine o structur echilibrat pe grupe de vrst, n timp ce unele comune din Munii Apuseni sau din Podiul Secaelor sufer un proces accelerat de mbtrnire i depopulare.
3.2. Populaia urban

Rata de urbanizare la nivelul judeului Alba era n 2010 de 58,8%, fiind apropiat de cea nregistrat la nivel regional i superioar celei naionale. Reeaua localitilor urbane cuprinde 4 municipii i 7 orae. Dintre acestea, un municipiu are o populaie mai mare de 50000 locuitori, patru localiti au ntre 20000 i 30000 locuitori, o localitate are ntre 10000 i 20000 locuitori, iar cinci orae au sub 10000 locuitori. Rezultatele provizorii ale Recensmntului din octombrie 2011, relev diferene importante fa de datele statisticii curente. Astfel, populaia stabil a municipiului Alba Iulia este de doar 58681 locuitori, cu 10000 persoane mai redus fa de numrul populaiei municipiului la 1 iulie 2010, publicat de I.N.S. Cele mai slab populate localiti urbane sunt Baia de Arie i Abrud, care au avut la data recensmntului 3433 respectiv 4944 locuitori.
Populaia localitilor urbane din judeul Alba la 1 iulie 2010

Total Municipiul Alba Iulia Municipiul Aiud Municipiul Blaj Municipiul Sebe Abrud Baia de Arie Cmpeni Cugir Ocna Mure Teiu Zlatna Sursa: Institutul Naional de Statistic -persoane219089 68750 25934 20708 29636 5730 4264 7672 25826 15003 7429 8137
11
Populaia localitilor urbane din judeul Alba conform rezultatelor provizorii ale Recensmntului populaiei din octombrie 2011
Total Municipiul Alba Iulia Municipiul Aiud Municipiul Blaj Municipiul Sebe Abrud Baia de Arie Cmpeni Cugir Ocna Mure Teiu Zlatna Sursa: Institutul Naional de Statistic -persoane186785 58681 22495 20026 24165 4944 3433 6942 20119 12377 6421 7182
3.3. Structura populaiei dup nivelul instituiei de nvmnt ab solvite

Conform datelor recensmntului populaiei din anul 2002, 6,52% din totalul populaiei de peste 10 ani avea o diplom universitar, 3,21 % au studii postliceale sau de maitri, 21,41% au absolvit liceul, iar 17,59% sunt absolveni ai colii profesionale, restul populaiei cu vrsta mai mare de 10 ani avnd un nivel sczut de pregtire colar. Rata analfabetismului depete uor 2% , fiind apropiat de media naional i de cea regional. Este de ateptat ca structura dup nivelul de educaie ce va rezulta n urma centralizrii datelor recensmntului din 2011 s fie mult diferit fa de structura rezultat n urma recensmntului din 2002.
- %Total Sup de lung durat 5,52 Sup de scurt durat 0,50 Postliceal, de maitri 3,21 Liceal Profesional 17,59 Gimnazial 27,26 Primar Fr coal absolv. 5,04 coala nedecl. 0,07 Analfabei 2,19
100,00
21,41
19,40
Sursa: Institutul Naional de Statistic, Recensmntul populaiei i al locuinelor din anul 2002
Structura populatiei dupa nivelul scolii absolvite

5.11 2.19 6.52
3.21 Superior
19.4
21.41
Postliceal si de maistri
Liceal
Profesional 27.26 17.59
12
3.4.Participarea populaiei la activitatea economic

Din cele 371,5 mii persoane, reprezentnd populaia total a judeului la 31 decembrie 2010, populaia activ numr 174,3 mii persoane (47% din total), n timp ce resursele de munc nsumeaz 244,3 mii persoane, reprezentnd 66% din populaia judeului (aici fiind incluse toate persoanele n vrst de munc, apte de lucru precum i persoanele n afara vrstei de munc, aflate n activitate). Diferena de 70 mii persoane este constituit din studenii i elevii n vrst de munc care frecventeaz cursuri de zi, femeile casnice i alte categorii de persoane neocupate. Populaia inactiv numr 197,2 mii persoane (53% din total), fiind alctuit din elevi i studeni, pensionarii care nu realizeaz alte venituri n afara pensiei, femei casnice, copiii i adulii care nu au statut de elev, respectiv pensionar i care sunt ntreinui de familie, stat sau organizaii private. Ponderea populaiei inactive este n cretere att datorit creterii numrului de pensionari ct i tendinei de prelungire a duratei studiilor i ntrzierii intrrii tinerilor pe piaa muncii (53,1% n anul 2010 comparativ cu 48,4% n 2000). Componentele populaiei dup participarea la viaa economic
Populaia total, din care: Resurse de munc A. Populaia activ civil Populaia ocupat civil omeri B. Populaia inactiv, din care: Populaia n pregtire profesional i alte categorii de populaie n vrst de munc -mii persoane371,5 244,3 174,3 156,8 17,5 197,2 70,0
Sursa: Institutul Naional de Statistic, Balana forei de munc 2011
13
Numrul mediu al salariailor din judeul Alba, n anul 2010 a fost de 74577 persoane, n scdere cu 18,8% fa de cel nregistrat n anul 2008. Pe activiti ale economiei naionale, cele mai mari reduceri s-au nregistrat n construcii (-36,2%), industrie (-32,3%), agricultur (-24,5%), informatic i comunicaii (-21,7%), transporturi (-15,4%). Industria rmne sectorul economic cu cei mai muli salariai (36,8% din total), urmat de sectoarele: Comer (15%), Sntate i asisten social (9,4%), nvmnt (9,2%), Construcii (5,8%), Transport (5,4%), Administraie public, aprare, asigurri publice (5,3%).
Numrul mediu al salariailor din judeul Alba, pe activiti ale economiei naionale, n anul 2010 -persoaneTotal 74577 Agricultur, silvicultur, pescuit 2644 Industrie, din care: 27415 Industria extractiv 817 Industria prelucrtoare 23952 Producerea i furnizarea energiei electrice, termice, gazelor i apei calde 1105 Distribuia apei, salubritate 1541 Construcii 4343 Comer 10880 Transport i depozitare 4032 Hoteluri i restaurante 1951 Informaii i comunicaii 456 Intermedieri financiare 1164 Tranzacii imobiliare 121 Activ. profesionale tiinifice i tehnice 1431 Servicii administrative i servicii suport 1254 Administraie public, aprare, asig. sist. public 3915 nvmnt 6894 Sntate i asisten social 7005 Activ. culturale i recreative 565 Alte activ. ale economiei naionale 507
14
4. Economia
4.1.Date generale privind economia
Valoarea i structura produsului intern brut al judeului Alba
UM
Produsul intern brut Structura VAB Agricultura Industrie Construcii Servicii PIB/ locuitor PIB/loc. n raport cu media naional PIB/loc. n raport cu media european Mil lei preturi curente % % % % Euro PCS % %
5
1998
585,3 23,1 22,7 5,2 49,0
2000
1283,2 15,0 38,1 3,8 43,1 4776
2005
4658,2 13,0 35,3 5,0 46,7 7260 91,9 31,5
2008
8777,8 9,2 36,5 7,5 46,8 11576 98,1 46,1
2009
8391,6 10486 96,2 45,2
80,2 21,7
93,2 26,0
Sursa: Calcule pe baza datelor Institutului Naional de Statistic Produsul intern brut realizat la nivelul judeului Alba n anul 2008 nsumeaz 8391, milioane lei preuri curente. Structura acestuia relev predominana sectorului serviciilor i a industriei (46,8% respectiv 36,5% din total), cota agriculturii fiind de doar 9,2% din PIB iar cea a sectorului construciilor de 7,5%. n 2009, primul an al actualei crize economice, valoarea total a PIB s-a contractat, ajungnd la 8391,6 milioane lei, n preurile anului 2009. Cu o valoare a produsului intern brut/ locuitor de 22452 lei, Alba se plaseaz pe poziia a 12-a n rndul celor 41 judee ale Romniei, situndu-se totui uor sub nivelul naional (96,2% din media naional). Produsul intern brut/ locuitor la nivelul judeului Alba a atins 1 0486 euro PCS (euro la paritatea de cumprare standard), valoare apropiat de cea a indicatorului la nivel naional (10900 euro PCS). Comparativ cu alte state europene, PIB/locuitor la nivelul judeului Alba ajunge la doar 45,2% din media european. Acest raport a crescut de peste 2 ori n doar 10 ani, datorit ritmului superior de cretere economic nregistrat n judeul Alba.
Moned convenional ce exclude influena diferenelor ntre nivelul preurilor dintre ri, folosit pentru comparaii internaionale
15
Evoluia structurii valorii adugate brute (VAB) la nivelul judeului Alba

% Agricultur, silvicultur, pescuit Industrie Construcii Comer, hoteluri i restaurante, transporturi, comunicaii Intermedieri financiare, tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti Administraie public, nvmnt, sntate i asisten social 1998 23,1 22,7 5,2 22,8 14,7 11,5 2000 15,0 38,1 3,8 21,5 9,5 12,1 2005 13,0 35,3 5,0 18,3 11,7 16,7 2008 9,2 36,5 7,5 17,3 16,2 13,3
Sursa: Calcule pe baza datelor Institutului Naional de Statistic Agricultura i silvicultura i-au redus ponderea n valoarea adugat brut la nivel judeean de la 23,1% n 1998 la 9,2% n 2008, n timp ce ponderea industriei a crescut de la 22,7% la 36,5%. Proporia construciilor s-a mrit n aceeai perioad cu 2,3 puncte procentuale. O diminuare a contribuiei la formarea valorii adugate brute s-a nregistrat n cazul domeniului ,,Comer, hoteluri i restaurante, transporturi i comunicaii, n timp ce ponderea sectorului ,,Administraie public, nvmnt i sntate a fluctuat ntre 11% i 17% de-a lungul perioadei 1998-2008.
16
4.2.Numrul i structura ntreprinderilor

Unitile economice locale active din judeul Alba, dup activitatea principal i clasa de mrime, n anul 2010 -nr.Total 0-9 sal. Total Agricultura, silvicultura Industria extractiv Industria prelucrtoare Energie electric i termic i gaz Distrib. apei, salubritate, deeuri Construcii Comer Hoteluri i restaurante Transporturi i depozitare Informaii i comunicaii Intermedieri financiare Tranzacii imobiliare Servicii administrative i servicii suport nvmnt Sntate i asisten social Activiti culturale i recreative Alte activiti de servicii 7398 337 32 1070 6 45 796 2454 507 690 183 91 123 149 48 79 55 98 6526 286 23 760 6 32 690 2255 453 628 174 86 119 131 44 70 52 95 din care 10-49 sal. 50-249 sal. 724 42 8 213 0 10 97 182 54 53 9 5 4 17 4 9 3 3 120 7 0 74 0 2 9 17 0 9 0 0 0 0 0 0 0 0 peste 250 sal. 28 2 1 23 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
Sursa: Institutul Naional de Statistic Not: Sunt incluse doar entitile comerciale cu activitate economic nefinanciar, organizate ca: societi comerciale, regii autonome, societi cooperatiste, societi agricole
La finele anului 2010, n judeul Alba existau 7398 firme active, 88,2% dintre acestea ncadrndu-se n clasa microntreprinderilor, 9,8% n clasa ntreprinderilor mici, 1,6% n cea a ntreprinderilor mijlocii i doar 28 firme (0,4% din total), se situau n categoria ntreprinderilor mari. Fa de anul 2008 numrul ntreprinderilor active s-a redus cu 872. Predomin firmele avnd ca activitate principal comerul ( peste 33% din total), urmate de cele din industria prelucrtoare (14,5%), din sectorul construciilor (10,8%) i din transporturi (9,3%) . 23 din cele 28 firme mari, cu peste 250 salariai, activeaz n industria
17
prelucrtoare, alte 2 firme mari activeaz n domeniul agricol, i cate 1 n industria extractiv, distribuia apei i n domeniul ,,Servicii administrative i servicii suport. Exceptnd industria prelucrtoare i sectorul distribuiei apei, celelalte domenii nregistreaz ponderi ale ntreprinderilor mici i microntreprinderilor de peste 95% din numrul de firme la nivel de ramur. Cifra de afaceri, investiiile brute i personalul unitilor locale active din industrie i servicii, la nivelul judeului Alba, n anul 2010
Cifra de afaceri (mil. lei) Total Industria extractiv Industria prelucrtoare Energie electric i termic, gaze Distribuia apei, salubritate Construcii Comer Hoteluri i restaurante Transporturi, depozitare, pot Informaii i comunicaii Tranzacii imobiliare i serv pt. ntreprinderi nvmnt Sntate i asisten social Alte activiti de servicii colective, sociale i personale 10119 133 4854 390 118 636 2730 115 609 194 280 7 16 Investiii brute (mil. lei) 1149 4 520 26 14 72 77 17 80 31 302 1 2 Investiii brute la 1000 lei cifr de afaceri (lei) 114 30 107 67 119 113 28 148 131 160 1079 143 125 Personal (nr.) Productivitatea muncii (mii lei) 180 217 179 997 85 130 254 58 144 257 94 33 47
56153 612 27190 391 1394 4884 10737 1966 4221 755 2984 211 340
37
81
468
79
Sursa: Institutul Naional de Statistic Not: Sunt incluse doar entitile comerciale cu activitate economic nefinanciar, organizate ca: societi comerciale, regii autonome, societi cooperatiste, societi agricole Cifra de afaceri total realizat de firmele locale s-a ridicat n anul 2010 la 10119 milioane lei, aportul industriei prelucrtoare fiind de aproximativ 48%, iar cel al comerului de 27%. Investiiile brute realizate n anul 2010 la nivelul judeului Alba au depit 1100 milioane lei, grosul investiiilor ndreptndu-se spre industria prelucrtoare. Capitalul investit reprezint 11,4% din cifra de afaceri obinut de companiile locale din industrie, construcii i servicii.
18
Comparativ cu cifra de afaceri la nivel de ramur, aferent anului 2010, cele mai ridicate valori ale investiiilor s-au realizat n domeniul ,,Tranzacii imobiliare i servicii pentru ntreprinderi (1079 lei la 1000 lei cifr de afaceri) informatic i comunicaii, hoteluri i restauranturi, nvmnt. Cu doar 30 lei investii la 1000 lei cifra de afaceri obinut n 2010, industria extractiv ocup ultima poziie n clasamentul pe domenii economice realizat n funcie de acest indicator economic. Productivitatea muncii n industrie, construcii i servicii Analizate strict prin prisma indicatorilor financiari, nivelurile cele mai ridicate ale productivitii muncii, n anul 2010, s-au nregistrat n domeniul producerii i distribuiei energiei electrice, energiei termice i gazului, n sectorul informaticii i comunicaiilor i n comer. La polul opus, niveluri sczute de productivitate se nregistreaz n unitile economice din domeniul nvmntului, din sectorul ,,Hoteluri i restaurante i din domeniul sntii.
4.3.Agricultura
Judeul Alba dispune de un potenial agricol semnificativ. Terenurile arabile nsumeaz peste 130 mii hectare, punile 118 mii hectare, fneele peste 71 mii hectare, iar via de vie aproximativ 4600 hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu precdere n partea central estic a judeului, n luncile Mureului i Trnavelor i n Podiul Transilvaniei. Solurile se ncadreaz n clasa de fertilitate medie i n mai mic msur n clasa de fertilitate ridicat, iar condiiile de clim permit cultivarea majoritii cerealelor, furajelor, legumelor i plantelor tehnice. Judeul Alba este cel mai important productor de struguri i vinuri din Regiunea Centru, aici fiind localizate cele mai importante podgorii din Transilvania (Valea Trnavelor, Aiud-Ciumbrud, Alba Iulia - Ighiu, Sebe - Grbova). n ultimii 5 ani, datorit unor investiii importante, suprafaa cultivat cu vi de vie a crescut cu aproape 1000 hectare. n schimb, suprafaa total a livezilor s-a redus de peste 2,5 ori n ultimii 15 ani, n prezent fiind sub 1000 hectare. Utilizarea terenurilor
1995 Suprafaa agricol total, din care: Terenuri arabile Puni Fnee Vii Livezi Pduri Ape Alte terenuri 324489 131080 115373 70421 5112 2503 226601 6485 66582 2000 328929 132909 117649 72328 4455 1588 220781 33140 214945 2005 330771 135367 118244 71923 3545 1692 225719 7038 60629 -ha2010 324853 130087 118162 71007 4656 941 227846 6283 65175
Sursa: Institutul Naional de Statistic

19
Suprafaa arabil cultivat este n diminuare, n anul 20 10 aceasta reprezentnd doar 78% din terenurile arabile. Predomin cultura cerealelor 62% din total (iar n cadrul acestora primul loc este deinut de porumb), pe poziia secund plasndu-se furajele 24% din suprafaa cultivat. Alte suprafee importante sunt cultivate cu cartofi, legume i plante tehnice. n anul 2010, aproape un sfert (22%) din suprafaa arabil a judeului a rmas necultivat, aceast pondere fiind n cretere fa de anii anteriori. Numrul de maini i utilaje agricole este n cretere, excepie fcnd combinele de recoltat. Cu suprafa medie de 37 hectare teren arabil/ tractor, judeul Alba se plaseaz sub media la nivel naional (52). Suprafaa cultivat
1995 127834 89353 6933 2772 721 3462 22958 2000 111209 72919 7491 1635 1399 4215 22710 2005 116044 78201 8480 717 2430 4385 21320 -ha2010 101226 63097 6093 820 1462 4524 23844
Total, din care Cereale Cartofi Sfecl de zahr Floarea soarelui Legume Furaje
20
Parcul de maini i utilaje agricole

1995 2880 2222 824 629 2000 2882 2309 1036 626 2005 3620 2997 1373 662 -nr.2010 3526 2949 1438 578
Tractoare Pluguri Semntori mecanice Combine pentru recoltat
Sursa: Institutul Naional de Statistic Caracterizate prin producii la hectar apropiate de mediile naionale la majoritatea culturilor, producia agricol vegetal nregistreaz variaii importante de la un an la altul, depinznd ntr-o msur considerabil de factorii climatici. Producia agricol vegetal
1995 292642 89072 71585 777 71120 391597 12259 18948 2000 160053 81136 12776 1292 63016 262619 17996 22707 2005 241633 90188 26553 914 52898 348726 30251 12816 -tone 2010 243248 72583 30920 2643 58918 354878 24310 17960
Cereale Cartofi Sfecl de zahr Floarea soarelui Legume Furaje Fructe (excl. struguri) Struguri
Cu o pondere de 41% din valoarea produciei agricole realizate n 20 10 la nivelul judeului, zootehnia este o activitate economic important pentru mediul rural. Efectivele de bovine i porcine au nregistrat scderi de 35% respectiv 25% ntre 1995 i 2010. Chiar dac a
21
nregistrat o diminuare a efectivelor n ultimii 2 ani, avicultura a cunoscut o dezvoltare notabil, judeul Alba plasndu-se n prezent pe poziia 8 la nivel naional n ce privete numrul de psri. Dup declinul din anii 90, activitatea de cretere a oilor a nceput s se redreseze n ultima perioad, pstoritul tradiional pstrndu-se pn n zilele noastre n unele comuniti rurale din zona de munte a judeului. Efectivele de animale
1995 95075 134233 325814 2075600 2000 76746 98369 235462 2099233 2005 79759 183476 238091 2952209 -capete 2010 61559 100122 300776 2078843
Bovine Porcine Ovine Psri
4.4. Silvicultura
Pdurile sunt una dintre cele mai importante bogii ale judeului Alba. Vegetaia forestier acoper 36,5% din suprafaa judeului, constituind principala resurs economic a locuitorilor din localitile montane i asigurnd necesarul echilibru ecologic. n anul 2010 s-au recoltat, conform datelor oficiale 526,3 mii mc de lemn, n majoritate lemn de rinoase sau de fag. n ultimii ani s-a trecut tot mai mult la exploatarea complex a lemnului, incluznd aici utilizarea n scop energetic a reziduurilor provenite n urma exploatrii forestiere.
Suprafaa mpdurit i volumul de lemn recoltat n anul 2010 Suprafaa mpdurit (ha) 227846 Volumul brut de lemn recoltat (mii m3) Rinoase Fag Stejar Diverse specii tari 293,2 168,5 37,9 23,8
Total 526,3
Diverse specii moi 2,9
4.5.Industria
Producia de energie primar
UM Tone Mii mc MW Mii KWh 2008 175620 366,5 699296
Crbuni (tone) Gaze naturale extrase ( mii mc) Puterea instalat (MW) Producia de energie electric (mii kWh)

22
Principalele resurse energetice ale judeului Alba sunt hidroenergia i biomasa. Potenialul energetic al rului Sebe este valorificat prin cele 4 hidrocentrale a cror putere instalat nsumeaz 366,5 MW cu o producie de energie de 700 milioane kWh la nivelul anului 2008. Alte cteva microhidrocentrale pe mai multe cursuri de ap din jude se afl n diferite etape constructive sau au fost puse recent n funciune, rmnnd totui un important potenial hidro nevalorificat. Potenialul biomasei, reprezentat de cantitatea mare de deeuri forestiere (generate de existena a numeroase firme care exploateaz lemnul), de plantele energetice i de reziduurile agricole valorificabile n scopuri energetice este o alt resurs de energie important a judeului. Potrivit unui studiu realizat de ICEMENERG SA, potenialul energetic al biomasei la nivelul judeului Alba se ridic la aproximativ 382 Terajouli. Extracia gazului metan din domurile gazeifere din estul judeului are o tradiie de aproape 100 ani. Producia de gaze naturale s-a ridicat n anul 2008 la 175620 mii m3, completnd tabloul resurselor energetice ale judeului Alba. Producia realizat n 2008 la cteva produse industriale reprezentative pentru judeul Alba:
Produs industrial Gaz metan extras Preparate din carne Lapte de consum Bere Confecii textile nclminte Cherestea Plci fibrolemnoase Hrtie Sod calcinat Prefabricate din beton armat Mobilier UM mii mc tone hl mii hl mii lei mii per. mc tone tone tone tone mii lei Producia anual 175620 31797 288207 1576 186666 1976 1113460 220711 23015 187974 36352 154243
Sursa: Institutul Naional de Statistic Chiar dac ponderea industriei n totalul valorii adugate brute i n ce privete ocuparea forei de munc la nivel judeean s-a redus n ultimii 15-20 ani, industria i pstreaz locul important n ansamblul economiei judeului Alba. Cea mai mare parte a volumu lui de investiii economice s-a ndreptat spre industrie, aceasta fiind totodat principala surs de exporturi. Dei numeric predomin ntreprinderile de mici dimensiuni, cea mai mare parte a produciei industriale este realizat de ntreprinderile mari i mijlocii.
23
n prezent, industria de prelucrare a lemnului, industria alimentar (prelucrarea crnii, lactate, fabricarea buturilor alcoolice), industria uoar i industria construciilor de maini sunt pilonii principali ai industriei judeului Alba. Industria prelucrrii lemnului a beneficiat de cele mai mari investiii din sectorul industrial i asigur peste 40% din exporturile judeului. Industria alimentar valorific n parte materia prim local i beneficiaz de o pia de desfacere la nivel naional. Industria confeciilor textile i a nclmintei a prosperat ca urmare a dezvoltrii ncepnd cu sfritul anilor 90 a produciei n sistem lohn, iar industria construciilor de maini a reuit s se modernizeze i datorit colaborrii de succes dintre firmele autohtone din acest domeniu i cteva companii germane de prestigiu. Industria extractiv (extracia minereurilor neferoase, a rocilor de construcii, a srii) i industria chimic ce prelucreaz sarea sunt dou ramuri industriale cu o foarte lung tradiie ce au fost puternic afectate de restructurare i care dispun nc de un potenial semnificativ de dezvoltare. Aceste industrii, n condiiile n care ar beneficia de un volum semnificativ de investiii n vederea modernizrii i printr-un management performant i-ar putea rectiga un loc important pe harta economic a judeului. Criza economic a lsat o puternic amprent asupra dezvoltrii industriei judeului Alba, cteva dintre firmele industriale mari nchizndu-i porile (GHCL UPSOM, Stratusmob, Montana), numrul de salariai din industria judeean reducndu -se cu peste 5000 n perioada 2008-2010.
Principalele firme cu sediul n judeul Alba avnd industria ca obiect principal de activitate:
Extracia minereurilor neferoase, a srii i a materialelor i rocilor de construcie : Cuprumin Industria alimentar i a buturilor : Transavia, Elit, Albalact, Jidvei, Alpin Lux, Romaqua Industria de prelucrare a lemnului i producere a mobilei: Holzindustrie, Kronospan, Savini Due, ATERO, Transilvania Production (primele dou firme realiznd i cele mai mari investiii n industrie n ultimii ani) Industria confeciilor textile i nclmintei: Rekord, Arieul Conf, Ciserom, GalwaySport, Lenjerie Werk 83, Rodex Fashion, Matin Maier Industria construciilor de maini: Uzina Mecanic Cugir, Star Transmission, Bosch Rexroth, IAMU, Uzina de Vagoane Aiud (firm ce i-a stabilit sediul social la Aiud n anul 2011), SEWS Romnia (filiala Alba Iulia) Industria betonului i a produselor din beton pentru construcii: Prebet, Elis Pavaje, Florea Grup Industria metalurgic: Saturn, Metalurgica Transilvana Industria porelanului: Apulum, IPEC Industria hrtiei i cartonului: Pehart TEC.
24
4.6.Turism
Turismul beneficiaz n judeul Alba de un potenial important, reprezentat de cadrul natural deosebit i de obiectivele sale culturale de cert valoare. Zona montan, prin Munii Apuseni n partea de nord-vest a judeului (ndeosebi valea superioar a Arieului ce cuprinde o parte important din Parcul Natural Apuseni, cu peisaje deosebite, fenomene carstice spectaculoase - Petera Scrioara, Munii Trascului) i prin Munii ureanu, n partea de sud, rmne principala zon de atracie turistic a judeului Alba. Exist n ultimii ani un interes sporit pentru revigorarea turismului de iarn, staiunea Arieeni din Munii Bihor trecnd printr-un proces de modernizare i extindere, iar n Munii ureanu, la Luncile Prigoanei se contureaz o nou staiune de iarn. mbinnd farmecul rustic cu atraciile naturale, agroturismul este una din formele de turism care a cunoscut o dezvoltare remarcabil n ultimii ani, fiind bine reprezentat n munii Apuseni (ex. Valea Arieului Mare, comuna Rimetea din Munii Trascu) Turismul cultural a cptat noi impulsuri n ultimii ani. Principala atracie o reprezint oraul Alba Iulia, cu numeroase obiective cultural-istorice (cetatea, vestigiile castrului roman, catedralele catolic i ortodox, Biblioteca documentar Batthyaneum, Muzeul i Sala Unirii etc). De interes turistic sunt i localiti mai mici precum municipiile Sebe, Aiud, Blaj i comuna Clnic (biseric fortificat inclus n patrimonial UNESCO) dar i alte numeroase obiective culturale amplasate n toate zonele judeului, nc neincluse n circuitele tu ristice. Evoluia principalilor indicatori ai activitii turistice
UM locuri mii locuri-zile mii mii 1995 1873 456,4 105,0 168,8 2000 1641 484,9 49,3 86,2 2005 1179 362,0 49,0 94,6 2010 2109 619,6 47,8 101,1
Capacitate de primire existent Capacitate de primire n funciune Numr sosiri Numr nnoptri
Sursa: Institutul Naional de Statistic Capacitatea de primire la 31 iulie 2010 cuprindea 2109 locuri n 67 uniti de cazare (42 dintre acestea fiind pensiuni turistice sau agroturistice), majoritatea dintre acestea fiind uniti noi sau recent modernizate. Fluxul turistic, evideniat att de numrul de sosiri (turiti cazai) ct i de numrul de nnoptri nregistreaz un trend descendent, ceea ce arat c exist dificulti n atragerea de turiti, fiind totodat nevoie de diversificarea ofertei turistice i a oportunitilor de petrecere a concediului n vederea prelungirii sejurului turitilor n judeul Alba .
25
4.7.Exporturi
Valoarea exporturilor Ponderea n exporturile Romniei Exporturi/ locuitor UM mii euro % euro 2001 227505 1,8 588 2005 391793 1,8 1030 2007 513485 1,7 1370 2009 486306 1,7 1303 2010 691923 1,9 1859
Sursa: Institutul Naional de Statistic Exporturile de mrfuri joac un rol important n dezvoltarea economic a judeului Alba. Principale mrfuri exportate n anul 2009 au fost produsele din lemn (43% din total), confeciile textile, nclmintea, mobilierul, mainile i echipamentele, produsele chimice. Produsele agricole i materiile prime dein ponderi neglijabile n exportul judeului (sub 2%). Exporturile judeene au crescut de aproape 2,3 ori ntre 2001 i 2007, scznd uor n 2009 la 486 milioane euro. Datele preliminare pentru anul 2010 indic un nivel record de al exporturilor de aproape 700 mii euro. Ponderea n exporturile naionale s-a meninut la 1,71,8%, ceea ce arat c judeul Alba a urmat tendina exporturilor la nivel naional.
26
5. Piaa forei de munc

Numrul populaiei active a judeului Alba a sczut de la 202,6 mii persoane n 1995 la 174,3 mii persoane n anul 2010. n mod similar, n aceeai perioad, s-au redus numrul populaiei ocupate, de la 188,7 mii persoane la 156,8 mii persoane i fora de munc salariat, de la 116,2 mii persoane la 75,5 mii persoane. Aceste evoluii au determinat scderi semnificative ale ratei de activitate i ale ratei de ocupare a populaiei n vrst de munc. Numrul omerilor i rata omajului au avut evoluii determinate n mare parte de ciclurile economice, cu scderi n perioadele de cretere economic (1995 -1996, 2000-2007) i creteri n perioadele de recesiune (1997-1999, 2008-2009). Ca o consecin a reducerii numrului populaiei ocupate i a creterii relative a numrului persoanelor inactive, rata de dependen economic a populaiei6 a crescut progresiv n perioada 1995-2010, ajungnd la 1370 la finele perioadei sus menionate.
Principalii indicatori ai pieei muncii, la finalul anului

UM Mii Mii Mii Mii % % % 1995 202,6 188,7 116,2 13,9 74,4 69,3 6,8 1153 2000 204,1 177,7 90,4 26,4 75,5 65,7 12,9 1228 2005 183,9 168,6 84,6 15,3 69,7 63,9 8,3 1249 2010 174,3 156,8 75,5 17,5 66,7 60,0 10,0 1370
Populaia activ Populaia ocupat Nr. salariailor Nr. omerilor Rata de activitate a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) Rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) Rata omajului nregistrat Rata de dependen economic7
Raportul ntre totalul populaiei inactive i omerilor, pe de o parte i populaia ocupat, pe de cealalt parte, calculat la 1000 persoane 7 Raportul ntre totalul populaiei inactive i omerilor, pe de o parte i populaia ocupat, pe de cealalt parte, calculat la 1000 persoane
27
Populaia ocupat dup sectoarele principale de activitate

1995 Total 188,7 Agricultura 67,3 Industrie 66,2 Construcii 6,9 Servicii 48,3 Sursa: Institutul Naional de Statistic 2000 177,7 70,2 54,7 4,4 48,4 2005 168,6 54,4 46,4 5,9 61,9
-mii pers.2010 156,8 48,2 42,2 6,7 59,7
Structura pe domenii de activitate a populaiei ocupate a suferit modificri notabile n intervalul 1995-2010. Populaia ocupat n agricultur i n industrie a sczut att n cifre absolute ct i ca pondere n totalul populaiei ocupate i a crescut semnificativ populaia ocupat n sectorul serviciilor, ajungnd la 38,1% din total. Aceste evoluii apar mai pregnant dac se analizeaz evoluiile structurii forei de munc salariate, ponderea salariailor din domeniul serviciilor depind 54% n anul 2010, n timp ce agricultura i silvicultura dein 3,5% din numrul salariailor. Cu toate acestea, structura ocuprii la nivelul judeului Alba este departe de a avea caracteristicile unei economii postindustriale, unde sectorul serviciilor deine peste 70% din fora de munc.
Structura pe principalele sectoare de activitate a populaiei ocupate
100% 80%
60% 40% 20% 0% 35.7% 39.5% 32.3%
25.6% 3.7% 35.1%
27.2% 2.5% 30.8%
36.7% 3.5% 27.5%
38.1% 4.3% 26.9% 30.7%
1995 Agricultura
2000 Industrie
2005 Constructii
2010 Servicii
28
Structura salariailor pe domenii principale de activitate -mii pers.Total Agricultura Industrie Construcii Servicii 1995 116,2 11,7 58,9 6,5 39,1 2000 90,4 2,3 46,9 4,1 37,1 2005 84,6 4,3 36,2 4,9 39,2 2010 74,6 2,6 27,4 4,3 40,3
6. Infrastructura social i de educaie

6.1.Nivelul de dezvoltare al judeului Alba exprimat prin indicatori sintetici
Indicator de msurare sintetic a dezvoltrii umane, Indicele de Dezvoltare Uman (IDU)8 a fost calculat pe baza mediei geometrice indicilor celor 3 dimensiuni fundamentale ale dezvoltrii umane: o via lung i sntoas, acces la informaie i educaie i un standard decent de trai. IDU la nivelul judeului Alba este 0,822 Indicele de Dezvoltare Uman i valorile indicatorilor acestuia pentru anul 2008 la nivelul judeului Alba Indicatorii dezvoltrii umane durabile Sperana medie de via la natere (ani) Rata alfabetizrii (%) Rata de colarizare (%) PIB per locuitor n $ la paritatea puterii de cumprare IDU 0.822
73.51 97.81 71.30 12357.80
Valoarea Indicatorului Dezvoltrii Umane (IDU) a judeului Alba este mai mare dect valoarea indicatorului calculat att la nivelul Regiunii Centru ct i a ntregului teritoriu naional.
Calculating the Human Development Index, http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_TechNotes_reprint.pdf
29
Accesul la informaie i dinamica fenomenului de urbanizare din ultimul timp a atras dup sine o cretere a gradului de dezvoltare din majoritatea oraelor din jude. n expresia gradului de dezvoltare la nivelul judeului Alba o component de baz o reprezint i mediul rural n care triete 41,3% din populaia total a judeului (potrivit datelor statistice din 2009). Indicatorul sintetic care pune cel mai bine n eviden nivelul de dezvolt are la nivel unitate administrativ teritorial rural este Indicele Dezvoltrii Comunelor (IDC)9, a crui expresie matematic este compus dintr-o serie de indicatori selectai pentru 4 domenii: infrastructura de locuire, resurse publice, capitalul economic individual-familial i capitalul uman condiionat de vrst. Opernd n baza conceptului de srcie comunitar potrivit cruia o comun este cu att mai puin dezvoltat cu ct la nivelul ei se nregistreaz o probabilitate mai mare de consum redus de bunuri publice sau private, IDC la nivelul judeului Alba este 58, indicnd o dezvoltare mai mare la nivelul mediului rural, dect media naional care are valoarea 50. Primele 21 de comune cele mai dezvoltate din judeul Alba care au un IDC de 60 i peste sunt: Ciugud (94), Daia Romn (82), Grda de Sus (81), Sntimbru (77), ona (69), Mihal (69), Sncel (68), Rdeti (67), Lunca Mureului (66), Galda de Jos (66), Vinu de Jos (65), Crciunelu de Jos (65), Roia Montana (65), Ighiu (65), ugag (65), Jidvei (64), Unirea (64), Lopadea Nou (64), Grbova (61), Mirslu (60), Bucerdea Grnoas (60).
6.2.Judeul Alba n contextul educaional i a ofertei profesionale. Aspecte ale capitalului uman
La nivelul judeului Alba aspecte privind capitalul uman este evideniat printr-un set de indicatori relevani privind: evoluia ratei de absolvire pe niveluri de educaie, formarea profesional a adulilor, accesul la educaie i sntate.
9
Dumitru Sandu, Dezvoltarea comunelor din Romnia, 2009
30
Potrivit datelor aferente anului colar 2010/2011 n judeul Alba, accesul la educaie i nvmnt se realizeaz prin intermediul celor 134 de coli pentru nvmntul de zi, seral i cu frecven redus: 95 de coli pentru nvmntul primar i gimnazial, 36 de licee i 3 coli postliceale. n perioada 2000-2010 evoluia populaiei colare a nregistrat o scdere ca urmare a fenomenelor demografice, dar i o cretere a numrului de elevi de liceu ncepnd cu anul 2005. Unitile de nvmnt, personalul didactic i populaia colar din judeul Alba, n anul colar 2010-2011
Uniti nvmnt precolar nvmnt primar i gimnazial nvmnt liceal nvmnt profesional nvmnt postliceal nvmnt universitar 38 95 36 3 2 Personal didactic 710 2438 1145 7 190 Copii/ elevi/ studeni nscrii 12197 28665 16139 1069 984 5348
Evoluia populaiei colare10 a judeului Alba n perioada 2000-2008
10
Sursa datelor: Institutul Naional de Statistic
31
n judeul Alba funioneaz 2 instituii de nvmnt superior care cuprind un numr de 9 faculti i un personal didactic de 190 de persoane, principalele domenii de pregtire profesional fiind: economia comerului, turismului i afacerilor, administrarea afacerilor, finane bnci, contabilitate, marketing, informatic, msurtori terestre i cadastru, electronic aplicat, ingineria mediului, drept. n anul universitar 2010-2011 numrul total de studeni nscrii la cele 2 universiti a fost de 5348 Evoluia ratei de absolvire pe niveluri de educaie11 la nivelul judeului Alba n perioada 2000-2007 a nregistrat diferenieri semnificative n funcie de nivelurile de nvmnt i medii de reziden. n mediul urban cele mai mari rate de absolvire sunt n nvmntul gimnazial i liceal, iar n ultimii ani i n nvmntul profesional i de ucenici. Evoluia ratei de absolvire pe niveluri de educaie la nivelul judeului Alba n perioada 2000-2007
An colar nvmnt gimnazial 93.8 85.5 87.5 84.4 78.9 91.9 86.4 nvmnt liceal 60 53.5 55.5 54.8 67.1 54.8 60.2 nvmnt profesional i de ucenici 26.4 26.2 25.1 22 52.9 46.6 40.8 nvmnt postliceal i de maitri 5.8 7.3 4.3 5.6 4.5 3.5 3.8
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007
n judeului Alba exist societi comerciale i firme de specialitate care ofer cursuri de formare profesional, dar i o reea de nvmnt prin care se deruleaz programe ce vizeaz educaia adulilor oferind noi oportuniti n rndul celor care doresc o reconversie profesional sau dobndirea de noi competene. n anul 2008 n cadrul a 3 programe autorizate CNFPA derulate prin reeaua de nvmnt de stat au beneficiat de formare profesional 116 de persoane, 39% din numrul total de coli de nvmnt tehnic i profesional (18) fiind autorizate CNFPA. Un numr de 7 programe de a 2-a ans derulate n anul colar 2008-2009 au fost implementate n 7 coli n cadrul crora au participat 138 de persoane.
11
Rata de absolvire reprezint procentul absolvenilor unui anumit nivel de educaie din totalul populaiei n vrst teoretic de absolvire specific nivelului de educaie respectiv
32
Programe autorizate CNFPA derulate i alte programe de educaie a adulilor autorizate n 200812 Judeul coala Denumirea programului zidar pietrar tencuitor Dulgher tmplarparchetar tmplar universal reconversie profesional pentru agricultur Nr. Nr. programe participani derulate 1 28 1 1 2 28 60 60
ALBA
Colegiul Tehnic Dorin Pavel Alba Iulia
Grupul colar Forestier Cmpeni Grup colar AgricolAl. BorzaCiumbrud Total
176
6.3. Infrastructura de sntate

Un indicator care se reflect n calitatea capitalului uman este sntatea populaiei i accesul la infrastructura i serviciile de sntate. Potrivit datelor statistice din anul 2010, asistena medical spitaliceasc este asigurat de 10 spitale i un sanatoriu TBC. Asistena medical primar se realizeaz prin intermediul a 238 cabinete medicale de familie i medicin general. Asistena ambulatorie de specialitate se realizeaz prin 10 ambulatorii integrate spitalelor i de specialitate. Numrul total de paturi din spital este de 2 163 (revenind n medie 5,8 paturi la 1000 de locuitori). n 2010, personalul medico-sanitar numra 3377 persoane, dintre care: 660 de medici, 202 de stomatologi, 229 de farmaciti, restul de 2286 fiind personal sanitar mediu. Numrul de locuitori ce revin unui medic a crescut n anul 2010 la 564. Infrastructura de sntate din judeul Alba, la finele anului 2010 -nr.Spitale Dispensare medicale Centre de sntate Centre de sntate mintal Sanatorii TBC Uniti medico-sociale Centre medicale specializate Cabinete medicale de medicin general Cabinete medicale colare i studeneti Cabinete medicale de familie Cabinete stomatologice Cabinete stomatologice colare i studeneti Cabinete medicale de specialitate Societi civile medicale de specialitate 10 7 1 1 1 1 1 8 34 230 172 7 93 1
12
Sursa datelor: ISJ Alba, situaia la 1 februarie 2009
33
Trebuie avut n vedere faptul c, prin HG 303/2011 privind strategia naional de raionalizare a spitalelor din Romania, publicat n Monitorul Oficial 223/2011, n judeul Alba au fost desfiinate spitalele din Baia de Arie, Ocna Mure i Zlatna, n timp ce secii ale altor uniti spitaliceti au fost comasate, prin aceast msur fiind afectate peste 50.000 de persoane.
6.4.Uniti i centre de cercetare

Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare este unul dintre factorii care poate potena competitivitatea la nivelul judeului Alba. Necesitatea ntririi legturii dintre mediul economic i cel de afaceri atrage n viitor dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere, a clusterelor industriale i a celor bazate pe cercetare, accelernd procesul de transfer tehnologic.
Universitatea 1 Decembrie 1918 din Aba Iulia
a. Centre de cercetare: o Centrul de Cercetri Economice o Centrul de Cercetare BENA o Centrul de Cercetri Topografice o Centrul de Cercetri Geologice i Speologice POLARIS o Centrul de Cercetri Sociologice o Centrul de Cercetri pentru Dezvoltare Teritorial o The International Research Centre in Geometric Function Theory and Applications. b. Cercetare n beneficiul IMM-urilor i a mediului de afaceri o Servicii i activiti de cercetare destinate mediului de afaceri i mediului decizional: consultan n cercetarea aplicat, elaborare de studii i analiz domenii precum: msurtori terestre, geodezie, geologie, sociologie, economie, dezvoltarea teritorial, ingineria mediului c. Oferta de cercetare. Numrul de publicaii ISI (indicator relevant n evaluarea ofertei de cercetare a unei universiti) a nsumat n ultimii 5 ani 303 de articole:
Total 303 2010 125 2009 61 2008 74 2007 43 2006 -
primele 5 domenii care beneficiaz de cercetare a crei vizibilitate este oferit prin publicaiile ISI i BDI13 sunt: matematic, tiine economice i contabilitate, topografie, geodezie, sociologie
13
BDI (Baza de Date Internaional) baza de date internaional cu articole de nalt calitate a rezultatelor cercetrilor
34
d. Proiecte de succes finalizate sau n curs de implementare a cror rezultate contribuie la procesul de dezvoltare durabil: o Proiect Protecia anticoroziv a bronzului arheologic: caracterizare interdisciplinar prin metode experimentale moderne (Cod CNCSIS 17, 2009-2011 ) o Proiect Monitorizarea i evaluarea integrativ a dezvoltrii durabile regionale (Cod CNCSIS 2567, 2009-2011 ) o Proiect Etatism i diversitate confesional ntr-un teritoriul multicultural. Politica de toleran religioas n Transilvania n timpul lui Iosif al II-lea (Cod CNCSIS 65, 2009-2011). Institute de cercetare Staiunea de Cercetare i Dezvoltare pentru Viticultur i Vinificaie Blaj Centrul de Cercetare, Proiectare i Producie Refractare (CCPPR) din Alba Iulia Institutul de Arheologie Sistemic din Alba Iulia
6.5.Judeul Alba n contextul social

Un Indicator relevant n identificarea principalelor dispariti n dezvoltarea social este Indicele de Dezvoltare Social Local (IDSL) a crui valoare numeric este de 67 pentru judeul Alba, indicnd un nivel mediu de dezvoltare, comparativ cu cel al Regiunii Centru care pune n eviden un nivel mediu-superior de dezvoltare social (76). Nivelul de dezvoltare social din mediul rural din judeul Alba este considerat a fi unul mediu-superior dezvoltat. Dezvoltarea social a judeului Alba n 2008 pe medii rezidenial14 n comparaie cu valorile maxime i minime la nivel naional
Dezvoltarea social a judeelor pe medii rezideniale Valoarea IDS 2008 Mediul urban Mediul rural 80 54 IDS maxim 99 71 Cluj Ilfov IDS minim 72 38 Giurgiu Teleorman i Vaslui
Jud. Alba IDS Nume jude IDS Nume jude

14
Dumitru Sandu (2010), Dispariti sociale n dezvoltarea i n politica regional din Romnia, Universitatea Bucureti, Facultatea de Sociologie i Asisten Social, pagina 8. (studiu elaborat n cadrul proiectului Dezvoltarea capitalului comunitar din Romnia, CNCSIS-ID 2068)
35
n funcie de IDSL calculat la nivelul anului 2008, cele mai mari valori s -au nregistrat n judeul Alba pentru 4 orae mediu dezvoltate: Alba Iulia (88), Blaj (86), Sebe (86), Aiud (82), 4 orae srace: Cugir (79), Ocna Mure (79), Teiu (79), Abrud (70) i 14 comune dezvoltate: Ciugud (72), Ighiu (68), Jidvei (68), Vinu de Jos (68), Mihal (67), Sntimbru (67), ona (67), Unirea (65), Sncel (64), Crciunelu de Jos (63), Daia Romn (62), Lunca Mureului (62), Ssciori (61) i Galda de Jos (60). Un indicator care permite o msurare indirect a bunstrii comunitare care la rndul ei se reflect n contextul social este Indicele de dezvoltare a satului (DEVSAT), a crui valoare de 62 situeaz judeul Alba peste media naional din mediul rural. La nivel de jude acest indicator a fost construit prin agregarea a 4 indici referitori la capitalul uman, capitalul vital, condiiile de locuire (capitalul material) i gradul de izolare a comunitilor, indicii fiind calculai ca medii ale valorilor DEVSAT ponderate cu populaia satului n 2002. Gradul mediu de dezvoltare social15 a satelor din judeul Alba comparativ cu valorile maxime i minime la nivel naional
Gradul mediu de dezvoltare social a satelor pe judee Judeul Alba Judeul Vaslui Judeul Ilfov Total mediu rural DEVSAT 62 DEVSAT Minim 46 DEVSAT Maxim 81 DEVSAT Mediu naional 60 Capital uman 61 Capital uman 39 Capital uman 72 Capital uman Capital vital 56 Capital vital 55 Capital vital 84 Capital vital Capital material 59 Capital material 42 Capital material 72 Capital material 55 Grad de izolare 41 Grad de izolare 47 Grad de izolare 34 Grad de izolare
54
64
42
n funcie de clasificare satelor dup nivelul de dezvoltare a acestora, potrivit datelor statistice, cea mai mare pondere a populaiei rurale din judeul Alba, aproape o treime, triete n sate cu nivel maxim de dezvoltare, acest fapt se reflectndu-se pe mai multe nivele de dezvoltare privind condiiile de trai i calitatea vieii.
15
Dumitru Sandu, Indicele dezvoltrii satului DEVSAT, pag 5
36
Ponderea populaiei rurale pe categorii de sate n funcie de nivelul de dezvoltare 16 din judeul Alba
Sate foarte srace 19.5 Sate srace 13.4 Sate mediu dezvoltate 21.6 Sate dezvoltate 16.2 Sate cu nivel maxim de dezvoltare 29.3
7. Reele i instituii de sprijin pentru afaceri

7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri
Parcuri industriale o Parcul Industrial Cugir Centre de informare tehnologic o Centrul de Informare tehnologica - Alba Iulia C.I.T. ALBATECH, CCIA Alba Domeniul de activitate: Tehnologia informaiei, industria agroalimentar, biotehnologii pentru protecia mediului Incubatoare de afaceri o Incubatorul de Afaceri Alba Iulia
7.2. Asociaii i instituii de sprijin pentru mediul de afaceri

A. Dezvoltarea durabil a mediului economic i nconjurtor: 1. Dezvoltarea mediului de afaceri Camera de Comer, Industrie i Agricultura Alba Fundaia PAEM din Alba Iulia Federaia Patronal Alba 2. Agricultura i dezvoltarea rural Asociaia Alba AFRODA pentru Dezvoltare Rural Asociaia Agricol Fria 92 din Sebe Asociaia Economic de Cooperare a Productorilor de Polen din Blaj
16
Dumitru Sandu, Indicele dezvoltrii satului DEVSAT, pag 6
37
Asociaia Judeean a Vntorilor i Pescarilor Sportivi din Alba Iulia, Ocna Mure, Aiud, Cmpeni Federaia Naionala de Pescuit Sportiv din Romania, 3. Industrie, transporturi, comer Uniunea General a Industriailor din Romnia (UGIR 1903) - Filiala Alba 4. Productori, meteuguri tradiionale Asociaia Europroiect Centru Produse pavele din Cugir 5. Turism i ecologie Asociaia de Turism i Ecologie Trascu din Zlatna Asociaia Valea Sebeului, Alba Asociaia Aurarilor Alburnus Maior din Roia Montana B. Dezvoltarea durabil comunitar Grup de Aciune Local din Munii Metaliferi, Trascu i Muntele Mare (GAL MMTMM), iniiat de primria oraului Abrud Asociaia Montan Moilor din Alba Iulia Asociaia intercomunitar de dezvoltare Alba Iulia
38
II. ANALIZA
Puncte tari
SWOT - JUDEUL ALBA

Puncte slabe Lipsa unui centru urban cu o populaie mai mare de 100 000 locuitori care s se constituie ntr-un pol de atracie pentru o zon geografic mai larg Vecintatea unor judee cu orae mari (Cluj, Sibiu), car e au un nivel ridicat de atractivitate economic i demografic i spre care se manifest tendine centrifuge Declin demografic, proces accentuat de mbtrnire a populaiei n special n unele localiti din mediul rural ( Podiul Secaelor, Munii Apuseni), migraia forei de munc Uniti administrativ-teritoriale care nu-i pot asigura sursele de venit necesare bunei funcionri Localiti monoindustriale, afectate de restructurare economic, cu un nivel ridicat al omajului de lung durat, Practicarea unei agriculturi de subzisten (exploataii de dimensiuni mici, for de munc mbtrnit, tehnologii arhaice, costuri mari de producie, insuficiena unei infrastructuri moderne i lipsa unor sisteme funcionale de preluare / depozitare a produselor agricole Acces dificil spre unele zone rurale, starea necorespunztoare a multor drumuri de importan local (judeene sau comunale) Valorificare relativ redus a potenialului turistic, lipsa corelrii ntre diferitele iniiative i proiecte ce vizeaz domeniul turismului, corelare ce ar permite promovarea judeului Alba,
Situare geografic avantajoas n raport cu axele europene de transport (coridorul IV de transport paneuropean - rutier i feroviar) i fa de regiunile dezvoltate din Europa Potenial agricol i forestier important, potenial semnificativ pentru agricultura ecologic Resurse importante de energie regenerabil (biomas i potenial micro-hidro) Existena unor resurse minerale apreciabile (minereuri metalifere complexe, roci de construcie, sare) i tradiia mineritului n zona Munilor Apuseni Investiii strine i intenii de investiii majore n cteva domenii economice cheie (construcii de maini, automotive, prelucrarea lemnului ) Investiii private concentrate n 4-5 localiti urbane din jude i n unele comune (Galda de Jos, Sntimbru, Ciugud, Vinu de Jos, Jidvei) Potenial turistic semnificativ (att natural ct i antropic); derularea unor proiecte de anvergur n domeniu Dezvoltarea n decursul ultimelor 2 decenii a unei instituii de nvmnt superior ce poate asigura o parte din necesarul de pregtire profesional Formarea unor nuclee de specialiti n domeniul proiectelor cu finanare internaional Existena unei fore de munc bine calificat n anumite
39
domenii cheie, permind continuarea i ntrirea unor tradiii economice (industria alimentar, prelucrarea lemnului, construcii de maini)
ca destinaie turistic Servicii turistice deficitare, personal insuficient motivat Pregtirea profesional insuficient a forei de munc, corelarea redus ntre calificrile cerute de piaa muncii i oferta de formare profesional, nivel sczut al abilitilor antreprenoriale Deficit de specialiti n domenii economice cheie i n unele domenii sociale (ex. asistena medical) Ameninri Accentuarea declinului demografic Creterea dezechilibrelor demografice (ntre grupele majore de vrst, ntre populaia activ i populaia inactiv) i geodemografice (mbtrnirea accentuat a unor localiti, depopularea unor localiti rurale) cu consecine importante n plan social i economic (restrngerea activitilor economice, nchiderea unor uniti de nvmnt, creterea numrului de locuine neocupate, creterea numrului de persoane ,,asistate etc.) Accentuarea tendinelor ,,centrifuge spre judeele mai puternice Creterea suprafeei terenurilor agricole neutilizate, exploatarea neraional a pdurilor Agravarea problemelor de mediu, creterea gradului de poluare a solului , a apelor i a aerului creterea riscului de producere a unor dezastre naturale Scderea interesului investitorilor mari pentru judeul Alba,
Oportuniti Posibilitatea formrii unei zone cu specific urban avnd cca 100 000 locuitori (municipiile Alba Iulia, Sebe i comunele limitrofe) care s polarizeze activitile economice i sociale din jude i definirea unor direcii prioritare de dezvoltare pe termen lung ale acestei zone Crearea unor zone economice speciale / parcuri industriale n 3-4 locaii din jude Fluidizarea traficului rutier prin accelerarea implementrii proiectelor n domeniul infrastructurii rutiere Transformarea agriculturii ntr-o activitate rentabil, creterea volumului de investiii n agricultur, creterea numrului de exploataii economic viabile Dezvoltarea activitilor economice legate de agricultur (servicii pentru agricultur, industrii de procesare a produselor agricole Valorificarea resurselor de energie regenerabil (n special biomas)
40
Atragerea unor investitori de calibru n oraele puternic afectate de procesele de restructurare economic i crearea de locuri de munc sustenabile (Ocna Mure etc.) Reconversia economic a localitilor miniere din Munii Apuseni, pornind de la valorificarea potenialului local i includerea acestora n proiecte derulate ntr-un areal geografic larg, cuprinznd mai multe localiti cu aceeai problematic economic. Studierea posibilitii continurii activitilor de minerit n condiii de rentabilitate economic i respectnd principiile unei dezvoltri socioeconomice durabile Valorificarea oportunitilor de atragere a finanrilor nerambursabil pe baza experienei dobndite pn n prezent Consolidarea Universitii din Alba Iulia, identificarea i sprijinirea domeniilor cu potenial de cercetare i transfer al rezultatelor ctre mediul economic Dezvoltarea unor proiecte de dimensiuni mai mari n domeniul infrastructurii locale sau n domeniul economic prin asocierea mai multor comune sau prin asocieri de tip urban-rural pe baza unor complementariti geografice/economice/culturale Continuarea dezvoltrii sectorului turismului, extinderea formelor de turism (inclusiv turism balnear Ocna Mure, vititurism etc.), crearea unui brand turistic judeean i valorificarea complementaritilor cu judeele nvecinate (proiecte comune)
deplasarea acestora spre alte judee Extinderea ,,pungilor de srcie din jude, nmulirea ,,zonelor defavorizate i creterea riscului de a intra ntr-o ,,spiral a srciei Creterea omajului, creterea fenomenelor de migraie a forei de munc (extern i intern) Accentuarea problemelor sociale legate de srcie, creterea gradului de nesiguran, creterea abandonului colar, degradarea i dispariia unor uniti de ocrotire a sntii, degradarea infrastructurii sociale Incapacitatea de autofinanare i ,,intrarea n faliment a mai multor autoriti locale
41
III.Strategia de Dezvoltare a Judetului Alba pentru perioada 2012-2016

Strategia de dezvoltare a Judetului Alba cuprinde principalele directii de dezvoltare viitoare ale judetului pentru perioada 2012-2016. La baza intocmirii acestei strategii stau o serie de documente care privesc dezvoltarea judetului Alba, precum si sugestiile si ideile primite de la diversi actori de la nivelul judetului care sunt implicati in probleme de dezvoltare economica si sociala. Scopul imediat al strategiei este dictat de necesitatea de a crea o viziune asupra politicii de devoltare a judetului prin actiuni sinergice si de a pune la dispozitia administratiei judetene si locale si actorilor socio-economici din judet, un ghid care sa faciliteze luarea unor decizii necesare atenuarii efectelor negative datorate proceselor de restructurare si a crizei economice globale, de a crea bazele unei dezvoltari armonioase si echilibrate. Plecam de la premiza ca obtinerea obiectivelor acestui program poate fi asigurata numai printr-un proces de implementare bazat pe parteneriat intre actorii politici si cei social economici din cadrul Judetului Alba, ca si printr-o intensa colaborare cu parteneri nationali, europeni si internationali. Realizarea obiectivelor strategice impuse prin acest program este posibila doar prin implicarea unor importante fonduri financiare prin care sa poata fi sustinute masurile care au fost proiectate. Aceste sume nu pot fi asigurate doar din bugetul judetului si bugetele locale si in consecinta apare necesitatea acordarii de asistenta financiara din fondurile Uniunii Europene,al bugetului national, al altor organisme si institutii financiare si prin atragerea de investitii private, promovand un cadru de dezvoltare public-privat corespunzator . Analizand problemele sociale si economice in Judetului Alba, ajungem sa identificam anumite discrepante intrajudetene cauzate de factori locali sau istorici pentru atenuarea carora este important sa se intervina in procesul de dezvoltare. Astfel, in ceea ce priveste infrastructura de transport aceasta este mai slab dezvoltata in anumite zone, in particular in cele montane cu acces dificil sau in zonele deluroase ale Podisului Secaselor, ceea ce creaza disparitati foarte mari in ceea ce priveste conditiile de viata din aceste zone, fata de centrele urbane sau chiar fata de localitatiile rurale din zone cu aglomerari de populatie. Retelele de transport insuficiente, lipsa electricitatii, a unei infrastructuri adecvate in invatamant si sanatate si saracia, determina migratia tinerilor spre alte tari si spre centrele urbane si accentueaza fenomenul de imbatranire a populatiei. Inlaturarea decalajelor intrajudetene existente se poate realiza doar prin elaborarea unor strategii si programe speciale pentru implementarea carora sunt necesare eforturi sinergice ale tuturor actorilor judeteni si locali implicati si fonduri financiare importante .
42
Conceptia strategica asupra dezvoltarii

Din analiza situtiei economice actuale, a documentelor programatice existente la nivel national, regional, judetean si local precum si din discutiile cu diversi actori administrativi si economici implicati, a rezultat conceptia strategica asupra dezvoltarii judetului Alba. Astfel, in vederea asigurarii unei prezentari coerente si sintetice s-au propus perspectivele de dezvoltare in urmatoarea structura : 1)definirea viziunii de dezvoltare a judetului Alba ; 2)definirea obiectivului strategic global ; 3)definirea principalelor axe de dezvoltare, a obiectivelor specifice si a masurilor preconizate pentru realizarea lor.
Viziunea de dezvoltare
In 2020, judetul Alba este un judet competitiv economic, atractiv din punct de vedere investitional si turistic, asigurand conditii bune de viata pentru cei ce traiesc si locuiesc aici.
Obiectivul strategic global al Strategiei de Dezvoltare a Judetului Alba este:

Cresterea calitatii vietii locuitorilor judetului Alba prin reducerea diferentelor de dezvoltare economica si sociala si cresterea competitivitatii economice prin utilizarea tuturor resurselor naturale si umane cu respectarea principilor dezvoltarii durabile. Orientarea de baza a strategiei judetului Alba o constituie potentarea punctelor tari ale judetului, in vederea valorificarii oportunitatilor si minimizarea efectelor punctelor slabe. In esenta prin aceasta strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita cresterea competitivitatii economice a judetului, tinand seama de protectia sociala si conservarea mediului. Masurile prin care se urmareste implementarea strategiei vizeaza patru campuri de actiune: economia resursele umane infrastructura mediul.
Principalele axe de dezvoltare ale judetului Alba sunt:

1)Dezvoltarea economica si crearea de noi locuri de munca ; 2) Dezvoltarea infrastructurii fizice a judetului si a localitatilor ; 3)Dezvoltarea mediului rural si a agriculturii ; 4)Cresterea calitatii capitalului uman si a serviciilor sociale ; 5)Protejarea mediului si conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural al localitatiilor;
43
Obiective specifice si masuri

Procesul de restructurare si criza economica, au afectat toate sectoarele economice din judet care au inregistrat o puternica scadere, concomitent cu cresterea numarului de someri. Strategia de Dezvoltare a judetului Alba, prin obiectivele stabilite, urmareste dezvoltarea in intreag judetul a unei economii performante si prin mobilizarea tuturor resurselor fizice si umane, in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului sa se obtina cresterea nivelului de viata al locuitorilor din toate zonele judetului. Aceasta strategie este concentrata pe urmatoarele obiective si masuri:
Axa 1 Dezvoltarea economica si crearea de noi locuri de munca ;
O.1.1.Cresterea competitivitatii economice prin modernizarea si dezvoltarea economiei

judetului; Pentru atenuarea consecinelor pe care le-a genereat procesul complex de 20 de ani de restructurare a economiei judetului Alba, care a afectat in special mediul industrial,atat marile platforme industriale de la Cugir si Aiud, cat si zonele monoindustriale si a generat somaj si saracie, se considera ca o alternativa ar putea sa o constituie dezvoltarea sectorului de ntreprinderi mici si mijlocii si modernizarea prin diversificarea activitatilor economice. Dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii este deosebit de importanta deoarece, pe de o parte, in prezent este cea mai importanta sursa de locuri de munca, iar pe de alta parte prin intermediul lor se creaza o cultura a competitiei bazata pe flexibilitate si productie. Luand in considerare povara pe care somajul o creaza asupra bugetului national si presiunea sociala pe care o genereaza, s-a considerat ca solutia acestei probleme poate fi gasita prin sustinerea crearii si dezvoltarii de noi companii private, capabile sa absoarba surplusul de forta de munca. Din aceasta cauza apare ca o imensa necesitate intensificarea acestui proces prin stimularea si sustinerea unor societati private care au potential de dezvoltare. Remarcam de asemenea ca exista disparitati intre numarul de I.M.M.-uri care activeaza in zonele mai dezvoltate si cele mai sarace, ca si intre cele din mediul urban si cele din mediul rural. Consideram ca realizarea acestui obiectiv se poate produce prin sprijin in crearea de noi IMMuri si dezvoltarea celor existente, atragerea unor investitii romanesti si straine, dezvoltarea spiritului partenerial in afaceri(retele de intreprinderi,clustere,etc) si sprijinirea unor investitii destinate utilizarii energiilor regenerabile si eficientei energetice. Masuri: M.1.1.1.Sprijin in crearea si dezvoltarea IMM-urilor; M.1.1.2. Atragerea unor investitii semnificative in economia judetului; M.1.1.3. Dezvoltarea si consolidarea structurilor reprezentative ale mediului de afaceri; M.1.1.4. Sprijinirea investitiilor in producerea si utilizarea energiilor regenerabile si in obtinerea eficientei energetice;
44
TINTE: - 10.000 de noi locuri de munca pe ansamblul judetului dupa 4 ani. - Atragerea a cel puin cate unui investitor major, cu peste 400 de angajati, in cel puin 5 zone diferite ale judetului (Alba Iulia-Sebe, Apuseni, Aiud-Ocna Mure, Cugir i Blaj) pe specificul economic identificat al zonei.
O.1.2.Crearea si modernizarea infrastructurii de sprijin a afacerilor;

( zone economice, parcuri industrial,centre de cercetare si transfer tehnologic,etc); Aceste structuri de sprijinire a afacerilor sunt destinate dezvoltrii activitilor economice din zonele afectate de restructurare industrial, dar i din alte zone cu potenial de polarizar e a dezvoltrii judetului, oferind condiii propice dezvoltrii IMM productive, ceea ce va contribui la dezvoltarea economic i la crearea de locuri de munc ntr-o diversitate de areale, att subdezvoltate, dar i n zone aflate n plin proces de ascensiune economic. Se preconizeaza sa fie sprijinite urmtoarele structuri de afaceri:zone economice,incubatoare de afaceri, parcuri industriale, tiinifice, tehnologice i platforme logistice. O preocupare important va consta n reabilitarea siturilor in dustriale, activitate care favorizeaz nu numai protecia mediului, dar reprezint n acelai timp un avantaj pentru eficientizarea noilor investiii deoarece dispun de o infrastructur care trebuie mbuntit i nu total rennoit. Sectorul IMM este cel care absoarbe cel mai important segment de forta de munca, este de fapt locomotiva economiei., de aceea crearea facilitatilor pentru investitori prin amenajarea unor locatii specifice reprezinta o prioritate strategica. Un bun mediu de afaceri, existenta unor reale oportunitati pentru IMM-uri vor conduce la cresterea de ansamblu a economiei judetului si la la cresterea competitivitatii intreprinderilor pe piata europeana. Pentru realizarea obiectivului se urmareste in principal dezvoltarea unor zone economice, incubatoare de afaceri, parcuri industrial,centre de cercetare si transfer tehnologic, accesul la retelele de transfer de date, precum si favorizarea locarii unor centre comerciale, financiare si logistice in judetul Alba. Masuri: M.1.2.1.Sprijin pentru crearea si dezvoltarea in jurul localitatilor a unor zone economice M.1.2.2. Crearea si dezvoltarea de incubatoare de afaceri, parcuri industrial,centre de cercetare si transfer tehnologic,e.t.c.; M.1.2.3. Imbunatatirea accesului la infrastructura informational si la retelele de afaceri; M.1.2.4. Sprijin in dezvoltarea unor centre comerciale, financiare si logistice; TINTE: - Crearea a cel putin cinci poli de dezvoltare economica la nivel de judet ce vor avea fiecare in centru o zon de dezvoltare economic sau de afaceri cu infrastructura necesara. - Fiecare pol economic va fi gandit integrat cu cate o zona de dezvoltare socioeconomica ceea ce implica componente de: infastructura, educatie inclusiv invatamant profesional de profil si de specialitate, infrastructura de sanatate.
45
Axa 2 Dezvoltarea infrastructurii fizice a judetului si a localitatilor ;
O.2.1. Dezvoltarea , modernizarea si reabilitarea
infrastructurii de transport ;
Investiiile n infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaiei i a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mrfuri i cltori, mbuntirea accesului pe pieele judetului, creterea eficienei activitilor economice, economisirea de energie i timp, crend condiii pentru extinderea schimburilor comerciale i implicit a investiiilor productive, mbuntirea accesului populaiei la serviciile de sntate, asisten social i educaie. Dezvoltarea economica regionala durabila nu poate fi conceputa decat intr-un sistem integrat care sa cuprinda sectoarele economice, infrastructura de transport si comunicatii si activitatile administrative si sociale. Dezvoltarea si diversificarea industriei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii si nu numai. Pentru facilitarea schimburilor comerciale, cu implicatii directe asupra atragerii investitorilor straini si pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din judet se are in vedere asigurarea accesibilitatii la reteaua aeriana, feroviara si rutiera prin dezvoltarea si modernizarea cailor rutiere la nivelul tuturor localitatilor. Dezvoltarea economica regionala durabila are ca suport o buna infrastructura de transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul si comunicatiile in judet. Calitatea proasta a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia mpiedica dezvoltarea multor localitati si se constituie intr-o cauza principala pentru ramanerea in urma a acestora. Reteaua inadecvata de drumuri in anumite zone si accesul dificil catre acestea reduc mobilitatea populatiei, disponibilitatea bunurilor de consum si a serviciilor, oportunitatile pentru angajare, functiile economice si sociale ale comunitatilor si implicit coeziunea interna a acestora. Sprijinul financiar pentru investitii in infrastructura si imbunatatirea mediului comunitatii conduc la cresterea activitatilor economice si sociale, intensificarea relatiilor si prin aceasta, valorificarea potentialului neexploatat. Crearea sau imbunatatirea unei retele de drumuri judetene si locale sunt cerinte fundamentale pentru dezvoltarea economiei judetului. Finantarea va contribui la imbunatatirea accesului spre zonele dezavantajate care au potential de dezvoltare, catre cele industriale si turistice pentru a maximiza valorificarea potentialului acestora. Prin imbunatatirea infrastructurii va creste atractivitatea judetului pentru investitori. Potentialul economic al judetului va creste, vor fi facilitate legaturile intre centrele importante, se va imbunatati statutul ariilor urbane dezavantajate. Toate acestea vor conduce la imbunatatirea calitatii vietii si vor ajuta la construirea unui mediu comun atractiv mai ales in zonele ramase in urma. Pentru a pune in valoare zonele turistice ale judetului se vor reabilita si moderniza zonele de acces spre judetele vecine. Proiectele care sustin imbunatatirea transportului de persoane vor fi sprijinite. In mod concret se va urmari:
46
Masuri: M.2.1.1. Dezvoltarea,modernizarea si reabilitarea drumurilor judetene; M.2.1.2. Modernizarea si reabilitarea drumurilor comunale si forestiere; M.2.1.3. Modernizarea si constructia unor drumuri noi spre zonele turistice ale judetului si spre judetele invecinate; M.2.1.4 Imbunatatirea transportului judetean si urban de persoane;. TINTE: - Acces pe drumuri modernizate si reabilitate pentru fiecare localitate in raza a maxim 50 de km pentru orice localitate din judet catre: o zon de dezvoltare economic si un centru de santatate modernizat sau spital modern. - Retea de drumuri modernizata in raport cu functionalitatea si utilitatea polilor de dezvoltare pentru a egaliza sansele oamenilor si accesul la reurse pe fiecare zona. - Sprijin pentru reabilitarea drumurilor secundare (comunale i forestiere).
O.2.2. Dezvoltarea , modernizarea si reabilitarea
infrastructurii localitatilor ;
Realizarea acestui obiectiv va duce la armonizarea cu standardele europene in domeniul asigurarii calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere si a obtienerii unor conditii de locuire care au drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor. Pentru a raspunde necesitatii fundamentale de a trai intr-un mediu curat si de a pastra cadrul natural nepoluat se impun masuri de conservare, protecie si igienizare a mediului prin retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante si asanarea zonelor degradate de obiective industriale cu impact negativ asupra mediului. In campul infrastructurii urbane, lipsa mare a investitiilor in mentinere si renovare a cauzat o rapida deteriorare in ce priveste calitatea serviciilor municipale. Administratiile locale rurale au preluat responsabilitatea pentru furnizarea apei potabile, tratarea apelor menajere si canalizare, dar duc inca lipsa de resursele financiare necesare si de instrumentele pentru a accesa finantarea. Instalatii de captare si distributie a apei au capacitati reduse, care determina discontinuitati in aprovizionarea unor orase. Reteaua de canalizare publica nu acopera reeaua total de distribuie a apei. De aici rezult faptul c exist numeroase strzi, care dei au reele de distribuie a apei, nu au reele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafata solului, poluand mediul. Numarul localitatilor in care se distribuie energie termica in sistem centralizat s-a redus in ultimii ani datorita costurilor ridicate cat si a gasirii unor solutii alternative din partea consumatorilor. Analiza situatiei depozitelor de deseuri menajere releva o serie de aspecte inca neconcordante in raport cu standardele europene si legislatia nationala, privind gestiunea deseurilor. In mediul rural dotarea cu mijloace tehnice pentru desfasurarea activitatii de salubritate este destul de redusa. Atat numeric, cat si ca suprafata, depozitele depasesc semnificativ limitele admisibile la nivel european. Deseurile industriale reprezinta o problema importanta pentru judet, atat prin cantitatile produse cat si datorita diversitatii compozitiei. Problema majora o reprezinta depozitarea definitiva a acestora. Stimularea dezvoltarii unor activitati de colectare, reciclare si valorificare a deseurilor prin, implementarea corespunzatoare a Planului Judetean de Management Integrat al Desurilor este o
47
masura care prin efectul produs, realizeaza o baza de pornire spre crearea unui sistem economic ecologic. Pentru cresterea eficientei energetice vor fi incurajate proiectele de izolare a locuintelor publice si private. Cresterea calitatii vietii si a sigurantei cetateanului se urmareste a fi realizata si prin finantarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si a lucrarilor de reducere a riscului de alunecari de teren. Pentru a permite un contact optim cu cetateanul vor fi sprijinite si proiectele de dezvoltare a infrastructurii administrative (primarii,centre de informare,etc) si se vor reface planurile de urbanism in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile, a regulilor urbanistice si a caracteristicilor localitatilor. Implementarea actiunilor pentru realizarea obiectivului vor duce la stimularea parteneriatului intre administratia publica, ONG-uri si firmele private pentru ridicarea calitatii vietii cetateanului. Masuri: M.2.2.1. Extinderea, modernizarea si reabilitarea retelelor de apa si canalizare din judet; M.2.2.2. Implementarea Planului Judetean de Management Integrat al Desurilor; M.2.2.3. Cresterea eficientei energetice prin izolarea locuintelor publice si private; M.2.2.4. Reducerea riscului de inundatii si alunecari de teren; M.2.2.5. Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii administrative (sedii primarii, centre de informare pentru cetateni,centre de informare turistica,indicatoare,panouri de informare,marcaje trasee turistice,etc)si intocmirea planurilor de urbanism in concordant cu principiile dezvoltarii durabile, a regulilor urbanistice si caracteristicilor localitatilor; TINTE: - Reabilitarea termica a cladirilor de interes comunal si orasenesc: spitale, scoli, licee, spatii culturale (cladiri istorice sau de valoare culturala). - Cresterea semnificativa la peste 30% din numarului de localitati din Alba care au retea de canalizare si solutii pentru implementarea aductiunii de apa in toate localitatile (in zonele accesibile si populate).
O.2.3.Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate si a infrastructurii sociale;

Populaia judetului este afectat de incapacitatea sistemului de sntate de a face fa nevoilor. Infrastructura spitaliceasc precar i lipsa dotrilor cu echipamente oblig n multe cazuri populaia s cltoreasc pentru consultaii la distante mari sau n alte judee, sistemul de servicii sociale nu este suficient dezvoltat, iar dotrile infrastructurale sunt de slab calitate. Serviciul de intervenii pentru situaii de urgen, inclusiv pentru intervenii pre-spitaliceti nu este dotat cu echipamente suficiente i nu poate face fa cerinelor n timp util. Nivelul de ncredere al populaiei n serviciile de care poate beneficia este sczut iar plile n afara sistemului de asigurri de sntate sunt o practic frecvent ntalnit. Toate acestea conduc la nesiguran privind accesul la servicii de sntate de calitate. Multe unitati sanitare prezinta necesitati de reabilitare a cladirilor, precum si de innoire a echipamentelor existente si de achizitionare de noi echipamente medicale performante si necesare derularii activitatilor specifice.
48
Situatia precara din sistemul sanitar rural se datoreste in mare parte existentei unei retele de transport si comunicatii cu mediul urban slab dezvoltate sau prost intretinute, lipsei echipamentelor sanitare, instabilitatii cadrelor sanitare si unei educatii igienico-sanitare necorespunzatoare. La nivelul judetului Alba se va urmari cresterea calitatii serviciilor sanitare prin dezvoltarea infrastructurii, cu preponderenta in spatiul rural unde aceste servicii sunt inferioare calitativ in comparatie cu cele existente in urban. Proiectele va avea in vedere cresterea calitatii serviciilor sanitare, prin marirea numarului de unitati sanitare umane (dispensare, cabinete medicale, farmacii, etc.) si prin dotarea corespunzatoare a acestora si in mod implicit, cresterea gradului de sanatate al populatiei. Proiectele finantate vor avea in vedere amenajarea si reabilitarea de spitale, dispensare, cabinete medicale, centre de recuperare, cu preponderenta in mediul rural. Analizele au evideniat situaia precar a infrastructurii centrelor sociale i rezideniale, i necesitatea realizrii de investiii n reabilitarea, modernizarea i dotarea acestora. La nivel local vor fi identificate cldirile care pot primi destinaia de centre sociale. Acestea vor acorda o gam variat de servicii, cu scopul de a ajuta persoanele n dificultate, ncepnd cu primirea lor necondiionat n acest centru, pn la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confrunt. Centrele sociale vor vor furniza diverse tipuri de servicii: sociale (mas, integrare cultural, etnic, religioas), juridic-administrative, orientare i acompaniere pentru piaa muncii pentru diverse grupuri dezavantajate. n acelai timp, aceste centre vor funciona i ca centre de zi pentru persoane dependente sau copii cu disabiliti care pot fi lsai n grija unui personal specializat, astfel nct, pe timpul zilei, ceilali membri ai familiei (cu precdere femeile) s i poat desfura activitatea n mod obinuit (serviciu, coal etc.). Dezvoltarea centrelor sociale va fi completat de investiii n centrele rezideniale. Masuri: M.2.3.1. Asigurarea accesului la serviciile de sanatate pentru intreaga populatie a judetului; M.2.3.2. Modernizarea si echiparea corespunzatoare a unitatilor sanitare cu preponderenta in mediul rural; M.2.3.3. Sprijinrea initiativelor de infiintare a unor centre de recuperare medicala; M.2.3.4. Infiintarea unor locatii sociale prin investitii publice si incurajarea parteneriatului publicprivat. TINTE: - Acces pentru fiecare localitate in raza a maxim 50 de km pentru orice localitate din judet catre un centru de santatate modernizat sau spital modern. Dezvoltarea se va face integrat pe polii de dezvoltare in raport cu necesitatile populatiei si cu necesitatile de dezvoltare economica. - mbuntirea mobilitii pentru intervenii medico-sociale de urgen la domiciliu.
O.2.4. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de invatamant, cultura, sport si

agrement; Datorita restructurrii industriale si a mutaiilor majore care au avut loc in economia judetului in ultimii ani, au aprut neconcordante in domeniul resurselor de munca, intre cerinele economiei si domeniile de pregtire care se realizeaz in coala.
49
Calitatea serviciilor educaionale este direct legat de starea i calitatea infrastructurii n care se desfoare actul educaional. Avnd n vedere perioada lung de subfinanare, starea actual a infrastructurii de educaie este deficitar, iar investiiile necesare depesc fondurile disponibile. Starea infrastructurii educaionale este i mai precar n zonele n declin economic, cu probleme economice i sociale acute, unde coala a devenit mai puin atrgtoare pentru copii. Accesul la educaie al copiilor din localiti cu economii n declin, n special din mediul rural i medii sociale vulnerabile (n special rromi) este dificil nu numai din cauza infrastructurii c olare proaste, ci i din cauza distanelor mari pn la cele mai apropiate coli (copii fiind nevoii s plece n alte localiti pentru a studia), lipsa mijloacelor de transport, a unor spaii colare de cazare n apropierea colilor (sau, dac exist, sunt insuficiente), n condiiile n care prinii aflai n multe situaii n omaj de lung durat, nu pot plti serviciile de transport existente sau s nchirieze spaii de cazare. Analiza situaiei existente relev necesitatea realizrii de campusuri scolare si de dotare in nvmntul secundar care, fiind obligatoriu, poate asigura un acces egal al copiilor la utilizarea calculatoarelor prin dotarea corespunzatoare a scolilor. nvmntul precolar nu este obligatoriu, dar este o etap foarte important pentru integrarea copiilor n procesul educaional. Capacitatea grdinielor este insuficient, situatie in care multe cereri de nscriere sunt respinse sau copiii sunt primii n condiii necorespunzatoare. De aceea se impune extinderea i / sau reabilitarea / modernizarea grdinielor i dotarea corespunztoare a acestora astfel nct copiii s beneficieze de condiii adecvate. Vor fi sprijinite proiecte de reabilitare a asezamintelor cultural urbane(case de cultura, muzee,etc) si de dezvoltare, modernizare si reabilitare a infrastrucurii bazelor sportive si de agreement(parcuri,piscine,stranduri,piste pentru biciclete si role,etc). Masuri: M.2.4.1. Modernizarea, reabilitarea si dotarea infrastructurii de educatie si formare profesionala initiala in concordanta cu nevoile de dezvoltare economica si social si cu prognozele demografice; M.2.4.2. Optimizarea accesului copiilor si cadrelor didactice la unitatile de invatamant din zonele greu accesibile; M.2.4.3. Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii culturale; M.2.4.4. Dezvoltarea, reabiltarea si modernizarea infrastructurii sportive si de agrement; TINTE: - Reducerea cu 10% a ratelor de abandon i eec colar. - Regandirea strategiei educationale pentru judet prin infiintarea de Licee de profil si scoli profesionale pe specificul polilor de dezvoltare economica. - Revitalizarea traditiilor profesionale ale judetului. - Crearea programului Primul ghiozdan pentru sprijinirea elevilor din clasa nti.
50
Axa 3 Dezvoltarea mediului rural si a agriculturii ;
O.3.1. Sprijinirea activitatilor economice din mediul rural si periurban ;

Datorita functiei de spatiu economic, natural si social, spatiul rural trebuie garantat si dezvoltat pe termen lung. Pentru aceasta, trebuie continuate masurile de dezvoltare rurala, al caror nucleu ar fi crearea unor fundamente de durata pentru locuri de munca pentru populatia satelor. Economia rurala, bazata in principal pe agricultura si prelucrarea produselor agricole si mestesuguri, este prea putin eficienta si inregistreaza un declin continuu ceea ce are drept rezultat un grad accentuat de subdezvoltare si un decalaj semnificativ fata de mediul urban si fata de spatiul rural european. Din aceste motive strategia se bazeaza pe o abordare integrata care cuprinde organizarea si dezvoltarea agricola, diversificarea economica prin stimularea industriei mici si mijlocii, a mestesugurilor si a serviciilor rurale, managementul resurselor naturale, punerea in valoare a functiilor ambientale si promovarea culturii, a turismului si a activitatilor recreative. Este evident ca pentru a se produce diversificarea activitatilor economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii prin care sa se asigure noi investitii, asistenta tehnica, servicii in afaceri, infrastructura adecvata, educatie si dezvoltarea durabila a localitatilor si incurajata asocierea. Pentru judetul Alba, dezvoltarea rurala este considerata ca o directie primordiala a strategiei de dezvoltare prin care se urmareste punerea in practica a unei politici integrate care sa permita valoarificarea a tuturor tipurilor de potential ale spatiului rural: cresterea animalelor, prelucrarea laptelui, carnii, pieilor, colectarea si prelucrarea fructelor de padure, piscicultura, apicultura, sericicultura, practicarea mestesugurilor, produselor de artizanat, etc. Masuri: M.3.1.1. Sustinerea si dezvoltarea activitatilor agricole; M.3.1.2. Sprijinirea dezvoltarii afacerilor cu specific neagricol in mediul rural; M.3.1.3. Dezvoltarea activitatilor agricole prin sprijinirea asocierii; TINTE: - Stoparea sau reducerea semnificativa a exodului fortei de munca, al fiilor satului, care duce la ruina satele din Alba. - O gandire integrata agricola si industriala pentru fiecare pol de dezvoltare economica. Toti polii de dezvoltare economica ai judetului trebuie sa aiba o componenta de valorificare a potentialului agricol. - Agricultura este azi cel mai mare capital neexploatat al judetului.
O.3.2.Dezvoltarea comunitatilor rurale, agroturism si promovarea satului si a produselor

traditionale ; Datorit funciei de spatiu economic, natural si social, spatiul rural trebuie garantat si dezvoltat pe termen lung. Pentru aceasta trebuie continuate masurile de dezvoltare rurala, al cror nucleu ar fi crearea unor fundamente de durata pentru locuri de munca pentru populaia rurala si
51
promovarea produselor alimentare si agricole pentru a putea genera venituri sustenabile pentru cei care le produc. Pentru revigorarea activitatilor economice din mediul rural si diversificarea acestora se impune sustinerea activitatilor agricole prin realizarea de servicii specifice, a activitatilor de agroturism, a productiei de artizanat si a altor activitati cu specific rural.Este necesara sustinerea inregistrarii produselor traditionale specifice, promovarea si valorificarea lor. In judet se gasesc sate care sunt interesante prin valorile etno-folclorice, mestesuguri, produsele de creatie artistica si artizanala adunate in colectii muzeale satesti, prin detinerea unor valori recunoscute, istorice sau culturale (muzee, monumente, case memoriale, vestigii arheologice), asa cum sunt satele pe teritoriul carora se afla biserici fortificate sasesti, sate vitipomicole, pastorale, sate care ofera posibilitati de practicare a sporturilor, sate care sunt adiacente unor rezervatii naturale sau altor fenomene geomorfologice deosebite. Se vor sprijini proiecte de reabilitare a caminelor culturale,bisericilor, caselor memoriale si muzeelor satesti si de construirea si amenajarea unor noi asemenea asezaminte. Ca alternativa la turismul traditional a inceput sa se dezvolte agroturismul, beneficiind de potentialul reprezentat de gospodariile populatiei din mediul rural care ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului roman, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. Pentru cresterea competitivitatii acestei activitati se impune o crestere a interoperabilitatii programelor privind dezvoltarea turismului cu cele care vizeaza dezvoltarea rurala, infrastructura de transport, de dezvoltare a resurselor umane si cu programele culturale. sa Masuri: M.3.2.1. Promovarea produselor alimentare si agricole din zonele rurale sau periurbane; M.3.2.2 Promovarea mestesugurilor, a traditiilor si a produselor culinare specifice; M.3.2.3. Promovarea agroturismului autentic; M.3.2.4. Sprijinirea proiectelor integrate de dezvoltare a infrastructurii; M.3.2.5. Valorificarea mostenirii traditiilor culturale prin dezvoltarea si modernizarea infrastructurii (camine culturale,muzee rurale,etc); TINTE: - Integrarea tuturor obiectivelor culturale satesti, rurale sau de tip agroturistic in Programul si in Traseele proiectului Alba Iulia Capitala Culturala Europeana 2020 care va aduce o infuzie uriasa de capital (sute de milioane de euro la nivel de judet) si dinamism satelor din Alba, plus o deschidere culturala nemaintalnita in judet. - Crearea a 3500 locuri de munca, treptat, ca urmare a derularii etapelor din proiectul Alba Iulia Capitala Culturala Europeana 2020.
Axa 4 Cresterea calitatii capitalului uman si a serviciilor sociale ;
O.4.1. Cresterea flexibiltatii si a mobilitatii profesionale pe baza diversificarii calificariilor,

a ridicarii nivelului de cunostinte si a deprinderilor profesionale ale lucratorilor;
52
Luand in considerare faptul ca o economie performanta nu se poate obtine decat cu oameni pregatiti sa faca fata noilor cerinte tehnologice si manageriale, strategia isi propune sustinerea unor activitati de dezvoltare a potentialului uman pentru a face fata noilor cerinte. Pentru sistemul de educaie i formare profesional, previziunile demografice corelate cu concluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaie i din analiza ofertei curente n raport cu tendinele pieei muncii i economiei judeene, conduc la nevoia de planificare a unor msuri viznd: ajustarea ofertei n raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurarea accesului la educaie i formare profesional (acces vs. calitatea serviciilor i varietatea opiunilor), optimizarea resurselor. De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaie colar i consolidarea poziiei colilor n cadrul comunitii - se desprinde nevoia i oportunitatea unei strategii de diversificare a grupurilor int i a ofertei de servicii: implicarea activ pe piaa formrii adulilor, servicii n folosul comunitii, contracte cu ntreprinderile i alte organizaii pentru studii, cercetri i consultan, etc. n sprijinul adaptrii permanente a ofertei la comanda social, se recomand crearea i aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel judetean i local, care s furnizeze informaiile necesare ,accesibile colilor i beneficiarilor sistemului de educaie i formare profesional. Este esenial coordonarea n acest scop ntre instituii n vederea planificrii i implementrii unor proceduri adecvate pentru investigarea pieei muncii n sfera de competen a Planurilor regionale de ocupare (PRAO). Corelarea bazelor de date din omaj cu noile finaliti (calificri/niveluri de calificare) obinute prin sistemul de educaie i formare profesional i cu prevederile cadrului naional al calificrilor ar facilita schimbul de informaii utile, de interes reciproc. De asemenea se recomand colaborarea ntre instituiile din educaie i formare profesional, universiti i alte organizaii specializate pentru proiectarea i aplicarea unor proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenilor i angajatorilor - viznd inseria profesional, gradul de utilizare a competenelor i alte informaii utile privind finalitile sistemului de educaie i formare profesional. Se are in vedere asigurarea unor conditii pentru calificarea si recalificarea fortei de munca prin: -informarea populatiei asupra noilor perspective profesionale si ocupationale ale zonei; -organizarea unor moduluri de formare profesionala in activitati pentru care exista cerere pe plan local, care sa se adreseze persoanelor necalificate sau cu nivel scazut de calificare; -sprijinirea organizarii unor centre de asistenta tehnica si consultanta pentru persoanele care initiaza activitati pe cont propriu; -crearea unei culturi antreprenoriale prin sprijinirea unor actiuni de formare, asistenta si consultanta. Se urmareste cu precadere pregatirea tinerilor fermieri pentru a creste eficienta si calitatea fermelor prin organizarea unor cursuri de initiere in gestionarea si managementul firmei si prin cursuri de initiere si utilizare a tehnologiei informatiei. Luand in considerare cresterea somajului in judet, in perioada urmatoare se impune necesitatea elaborarii si implementarii masurilor active care au ca destinatie sa dezvolte capitalul uman si sa contribuie la ocuparea fortei de munca disponibile, sa impiedice in acelasi timp migratia fortei de munca tinere si sa asigure necesarul de specialisti, cu preponderenta in mediul rural. Se vor finanta activitati de training care au drept scop dezvoltarea spiritului antreprenorial in judetul Alba si pentru a incuraja crearea de noi I.M.M.-uri. In acest sens se preconizeaza stimularea pregatirii in vederea usurari accesului la la bazele de date privind posibilitatile de iesire pe piata, sporirea posibilitatilor de informare legate de pornirea unei afaceri, consultanta, seminarii si editarea unor indrumatoare practice si ghiduri pentru intreprinzatori.
53
Vor fi sprijinite si promovate proiectele care contribuie la dezvoltarea institutiilor administrative, colaborarea intre acestea si cetateni si cresterea nivelului de transparenta si de integritate ale functionarilor publici si imbunatatirea nivelului de implicare a cetatenilor in rezolvarea problemelor civice. Masuri: M.4.1.1. Colaborarea intre mediul de afaceri si prestatorii de servicii de formare pentru a realiza o concordant cat mai buna intre cererea si oferta fortei de munca; M.4.1.2. Cresterea numrului de persoane care au urmat cursuri de calificare/specializare ; M.4.1.3. Promovarea msurilor active de ocupare a forei de munc disponibile; M.4.1.4. Prevenirea migratiei fortei de munca tinere si stabilizarea personalului calificat prin asigurarea conditiilor de munca si de viata, cu preponderenta in mediul rural; M.4.1.5. Imbunatatirea capacitatii administratiei publice prin ridicarea calificarii functionarilor si implicarea cetatenilor. TINTE: - Dezvoltarea proiectelor educationale si pentru forta de munca in functie de nevoile zonelor.
O.4.2. Cresterea calitatii serviciilor sociale;

Integrarea grupurilor dezvantajate pe piaa muncii constituie un domeniu important de aciune prevzut de relementarile europene si nationale. Strategia naional prevede reorganizarea sistemului serviciilor sociale i acordarea de servicii sociale i rezideniale ntr-un mod integrat, grupurilor vulnerabile. Aceste servicii vor fi acordate prin centrele sociale i rezideniale, care se vor afla n aceeai arie teritorial i sub aceeai coordonare administrativ. Persoanele aparinnd grupurilor vulnerabile se confrunt cu multe dificulti legate de integrarea lor social, determinat de o serie de factori care se regsesc n diferite zone: educaie, ocupare, locuire, acces la utiliti publice, etc. Nu de puine ori aceste persoane se afl ntr -o stare de srcie, marginalizare i discriminare care le afecteaz accesul la educaie i la piaa muncii. Facilitarea accesului la educaie i ocupare a acestor grupuri cu luarea msurilor necesare pentru ca acetia s rmn pe piaa muncii i creterea anselor lor de ocupare sunt eseniale n creterea participrii i combaterea excluderii sociale. Activitile prevzute n cadrul acestui obiectiv vor viza motivarea persoanelor pentru a se integra/reintegra pe piata muncii, asistarea lor n cutarea unui loc de munc, facilitarea accesului la instruire i alte msuri active de pe piaa muncii, incluznd sprijin pentru persoanele cu probleme de sntate pentru a se rentoarce pe piaa muncii, reducnd astfel omajul, srcia i ponderea populaiei inactive. Se va sprijini dezvoltarea de programe specifice, inclusiv stimulente pentru angajatori, pentru (re)integrarea pe piaa muncii a grupurilor vulnerabile, n special pentru populaia roma, persoane cu disabiliti i tineri peste 18 ani care au prsit sistemul instituionalizat de protecie social,programe de formare pentru dezvoltarea calificrilor i abilitilor de baz pentru grupurile vulnerabile, msuri complementare pentru a crea i menine ocuparea (sprijin pentru membrii dependeni din familii, servicii de asisten i alte activiti asociate care permit indivizilor s participe pe piaa muncii),sprijin special pentru dezvoltarea de noi locuri de munc protejate n cadrul firmelor .
54
Vor fi sustinute initiativele culturale si sportive ale persoanelor care fac parte din grupuri dezavantajate. Masuri: M.4.2.1. Diversificarea, extinderea i creterea calitii serviciilor sociale oferite de autoritile locale, organisme guvernamentale i neguvernamentale; M.4.2.2 Promovarea participrii persoanelor excluse social la viaa cultural i social a comunitii; M.4.2.3. Integrarea sociala a tinerilor din institutiile de ocrotire sau plasament familial ;
Axa 5 Protejarea mediului si conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural al localitatiilor ;
O.5.1.Imbunatatirea managementului protectiei mediului ;

Tinand seama de principiile generale de protectie a mediului, de starea mediului si de conditiile specifice din judet, prin strategia de dezvoltare se urmareste mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii si mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii. Actualmente se manifesta o slaba constientizarea a populatiei si a agentilor economici privind managementul ariilor protejate-Situri Natura 2000 si resurse financiare reduse, personal nespecializat in managementul ariilor protejate si habitatelor de interes comunitar. Sistemul actual de monitorizare a calitatii factorilor de mediu nu acopera integral teritoriul administrativ al judetului si nu exista un sistem coerent de informare a publicului cu date privind starea mediului. Actiunile desfasurate pentru protectia mediului vizeaza in principal doua directii si anume reducerea agresiunii asupra mediului inconjurator prin stimularea cu prioritate a industriilor nepoluante si prin refacerea ecologica a zonelor poluate. Stimularea colectarii selective a deseurior si a dezvoltarii industriilor de reciclare a materialelor refolosibile este un alt obiectiv care se interfereaza cu dezvoltarea tehnologiilor ecologice si promovarea in paralel a educatiei in spiritul protectiei mediului. Orice activitate a agentilor economici care are ca efect redresarea factorilor de mediu va fi incurajata si stimulata si se va urmari constientizarea cetatenilor privind responsabilitatile de mediu prin promovarea parteneriatului intre autoritatile publice locale,ONG-uri si sectorul privat. In vederea reducerii emisiilor de CO2 si vor fi sustinute initiativele de utilizare a energiilor regenerabile si transportul ecologic. Masuri: M.5.1.1. Reducerea poluarii gazelor cu efect de sera si a poluarii fonice prin promovarea mijloacelor de transport nepoluante si a utilizarii energiilor regenerabile; M.5.1.2. Sprijinirea initiativelor care utilizeaza colectarea selective a desurilor si reciclarea acestora; M.5.1.3. Promovarea parteneriatului intre autoritatile publice locale,ONG si sectorul privat in vederea protectiei mediului.
55
O.5.2.Promovarea, conservarea si
restaurarea patrimoniului natural, istoric si cultural al comunitatilor locale si sprijinirea manifestarilor culturale si sportive ; Pentru judetul Alba este deosebit de important s se conserve ceea ce a rmas din motenirea cultural a diferitelor zone care au fost grav afectate n timp. Ne referim aici la cldiri istorice, monumente, muzee, lucrri istorice de art. Aceste iniiative de conservare cultural, propuse de autoritile locale, vor trebui nsoite de o consistent planificare, care s conserve (i unde este posibil s restaureze) centrele istorice ale oraelor,meninerea stilului arhitectonic tradiional i conservarea cladirilor istorice medievale. Pe teritoriul judetului se gasesc monumente de arhitectura populara care fac parte din patrimoniul cultural national: case de lemn ce dateaza din secolul al XIX-lea in comuna Vidra, satul Goiesti, case din XVIII-lea - al XIX-lea Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana Alba, case din secolul al XVIII-lea Comuna Vadu Motilor, satul Vadu Motilor, casa Avram Iancu Comuna Avram Iancu, satul Avram Iancu. Acestea reprezinta numai o parte a patrimoniului cultural judetean, valorile arhitecturale care se mai pot gasi inca in localitatile noastre necesita reabilitari, consolidari, protectie si punere in valoare. Prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat judetul, intalnim zone in care s-a pastrat o cultura romaneasca autentica si zone in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare, realizand o simbioza plina de originalitate si o cultura foarte bogata. In judetul Alba, caracterizat de un relief preponderent muntos, cu munti locuiti permanent pana la inaltimi foarte mari (satul Petreasa, comuna Horea, la 1566 m in Muntii Apuseni se afla la cea mai inalta altitudine) se gasesc sate risipite care formeaza un peisaj antropic specific, sate de munte care datorita izolarii au pastrat un patrimoniu cultural arhitectural, traditii, obiceiuri care se cer in continuare conservate si promovate. Din punct de vedere al patrimoniului natural, acesta trebuie prezervat prin masuri specifice. O serie de rezervatii si parcuri naturale se afla pe teritoriul judetului, in Muntii Apuseni si Muntii Sebesului, acestea prin masurile specifice necesita: actiuni de conservare, valorificare turistica, informare, cresterea constientizarii importantei prezervarii patrimoniului natural si antropic, asigurarea structurilor administrative ale zonelor protejate din interiorul judetului, dezvoltarea unor programe de evaluare a resurselor ariilor protejate existente, infiintarea administratiilor ariilor protejate, atragerea membrilor comunitatii locale in administrarea/custodia ariilor protejate, elaborarea planurilor de management sant actiuni care vor fi sprijinite. Manifestarile culturale traditionale si cele care sunt in curs de consacrare si manifestarile sportive vor fi incurajate, sprijinite si promovate, iar judetul Alba va fi promovat si ca un pachet turistic unitar. Masuri: M.5.2.1. Prezervarea mostenirii naturale, istorice si culturale a localitatilor; M.5.2.2. Punera in valoare a potentialului comunitatilor locale care in prezent nu este promovat; M.5.2.3. Sprijinirea si promovarea manifestarilor culturale si sportive; M.5.2.4. Promovarea unitara a judetului ca destinatie turistica.
56
TINTE: - Proiectul Alba Iulia 2020 - Capitala Culturala Europeana ca platforma centrala in urmatorii 8 ani pentru promovarea turismului, dezvoltarea economica si culturala a localitatilor din judet. - Cresterea capacitatii de turism cu cateva mii de locuri de cazare in zonele turistice, aceasta fiind una din cele mai subdezvoltate infrastructuri a judetului. - Cresterea semnificativa a promovarii turistice si a numarului de turisti atrasi. - Dezvoltarea unei retele turistice judetene: trasee, centre de informare turistica, iar infrastructura de si pentru turism va fi dezvoltata in parteneriat public-privat.
57

USL Strategy On Economic and Social Development For The Period 2012-2016 of Alba Countye USL - Alba

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

USL Strategy On Economic and Social Development For The Period 2012-2016 of Alba Countye USL - Alba

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia USL privind Dezvoltarea economico-sociala a Judetului Alba pentru perioada 2012-2016

ALBA IULIA 2012

2. Infrastructura de transport i tehnico-edilitar

2.2. Infrastructura de transport n cifre statistice

Drumuri judeene i comunale Total 65834 2280

Densitatea drumurilor publice la 2 100 km teritoriu

Moderni zate 9925 811

Cu IUR 21237 34,6 43,7

Sursa datelor: Anuarul Statistic al Romniei, Ediia 2010

mbrcminte uoar rutier

2.3. Infrastructura tehnico-edilitar

Principalii indicatori ai infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul judeului Alba, n anul 2010

180460 153504 26956

424,3 68,0 14,92 1,83 55,3 44,7 23,6 65,6 10,8

395,9 63,4 14,98

372,3 59,6 14,75

323,6 51,8 14,04

238,5 38,2 14,87 1,48 8,3 56,3 35,4

Sursa: Institutul Naional de Statistic date nedisponibile

Principalele componente ale micrii naturale

1990 53 455 70,36

2000 47 753 71,55

2010 43 1061 73,84

3.2. Populaia urban

Populaia localitilor urbane din judeul Alba la 1 iulie 2010

3.3. Structura populaiei dup nivelul instituiei de nvmnt ab solvite

Structura populatiei dupa nivelul scolii absolvite

3.4.Participarea populaiei la activitatea economic

Sursa: Institutul Naional de Statistic, Balana forei de munc 2011

Evoluia structurii valorii adugate brute (VAB) la nivelul judeului Alba

4.2.Numrul i structura ntreprinderilor

Sursa: Institutul Naional de Statistic

Sursa: Institutul Naional de Statistic

Parcul de maini i utilaje agricole

Tractoare Pluguri Semntori mecanice Combine pentru recoltat

Sursa: Institutul Naional de Statistic

Bovine Porcine Ovine Psri

Sursa: Institutul Naional de Statistic

Diverse specii moi 2,9

Sursa: Institutul Naional de Statistic

5. Piaa forei de munc

Principalii indicatori ai pieei muncii, la finalul anului

Sursa: Institutul Naional de Statistic

Populaia ocupat dup sectoarele principale de activitate

-mii pers.2010 156,8 48,2 42,2 6,7 59,7

25.6% 3.7% 35.1%

27.2% 2.5% 30.8%

36.7% 3.5% 27.5%

38.1% 4.3% 26.9% 30.7%

Sursa: Institutul Naional de Statistic

6. Infrastructura social i de educaie

73.51 97.81 71.30 12357.80

Calculating the Human Development Index, http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_TechNotes_reprint.pdf

Dumitru Sandu, Dezvoltarea comunelor din Romnia, 2009

Evoluia populaiei colare10 a judeului Alba n perioada 2000-2008

Sursa datelor: Institutul Naional de Statistic

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Colegiul Tehnic Dorin Pavel Alba Iulia

Grupul colar Forestier Cmpeni Grup colar AgricolAl. BorzaCiumbrud Total

6.3. Infrastructura de sntate

Sursa datelor: ISJ Alba, situaia la 1 februarie 2009

6.4.Uniti i centre de cercetare

6.5.Judeul Alba n contextul social