Strzile Bucuretilor mic istorie sentimental n imagini (LI). Dealul Patriarhiei.

GALERIE FOTO
14 dec 2012Autor: Dr. Alexandru Popescu

Vezi galeria fotoStrzile Bucuretilor mic istorie sentimental n imagini (LI). Dealul Patriarhiei. GALERIE
FOTO

Dealul Mitropoliei, apoi al Patriarhiei, din 1925, constituie nu numai centrul ortodoxiei romneti, aici aflndu-se sediul forumului ei suprem. n anumite perioade, acest spaiu a jucat un rol important i n viaa politic a rii, prin evenimentele ce s-au derulat aici i prin prezena unor importante instituii ale statului.

O "carte de istorie"

La mijlocul secolului XVII, zona se gsea n mijlocul unor vii, aflate n proprietatea domnilor rii, iar mnstirea, de fapt n afara oraului, era aprat de ziduri puternice. n 1698, Constantin Brncoveanu construiete o clopotni la intrarea n perimetrul mnstirii. n apropierea sa se aflau trei cruci de piatr amintind de personaliti i evenimente, ntre care rscoala seimenilor (corp de mercenari) n 1655 , precum i asasinarea unor boieri, ntre care bunicul lui Constatntin Brncoveanu. Dar Dealul Mitropoliei a intrat n istorie n legtur cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al rii Romneti (24 ianuarie 1859), susinut de o mulime de 30.000 de oameni Iniial cimcmia, care conducea n acest moment treburile rii, de orientare antiunionist, a dispus aducerea armatei pentru mprtierea acestei mulimi, dar generalul Vldoianu, dnd dovad de raiune, a dispus retragerea trupelor, evitndu-se astfel ca Dealul Mitropoliei s devin locul unei "bii de snge", devenind, n schimb, locul n care s-a pus temelia Unirii Principatelor. De-a lungul vremii, dispunerea i structura principalelor construcii aflate n acest perimetru au suferit o serie de transformri, corespunztoare cerinelor vieii religioase, dar i de natur politic i arhitectural, astfel nct se poate spune c Dealul Patriarhiei constituie o adevrat "carte de istorie". Astfel, vechile chilii care s gseau n apropierea bisericii au disprut, locul lor fiind luat de Palatul Patriarhal i de acela al Camerei Deputailor.

Restaurrile Bisericii Patriarhiei Construit ntre 1654-1658 de domnitorul Constantin erban, purtnd hramul Sfinii mprai Constantin i Elena, Biserica Patriarhiei este i ea o mrturie a continuitii istorice, cci turlele sunt asemntoare cu acelea ale bisericii lui Neagoe Basarab din Curtea de Arge. De-a lungul vremii, domnii i mai trziu conductorii rii au manifestat o grij deosebit pentru soliditatea i aspectul su, astfel nct biserica a fost restaurat de mai multe ori, n 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, deinnd, din acest punct de vedere, un adevrat "record". Desigur, datorit acestor restaurri, biserica pstreaz puin din forma sa iniial, n schimb fiind unul din lcaele religioase cele mai bine ntreinute ale rii. n acelai timp, Biserica Patriarhiei este legat i de istoria Bucuretilor, dat fiind c ea adpostete moatele patronului Capitalei, Sfntului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), aezate ntr-o racl de argint, aduse din Bulgaria n 1774. Un muzeu Tot n timpul domniei lui Constantin erban a fost ridicat i cldirea care acum adpostete Palatul Patriarhal, destinat iniial s fie locuina stareului mnstirii. Atunci cnd devine sediul mitropoliei rii, n 1668, n timpul domniei lui Radu Leon, cldirea este refcut i extins, iar, n 1932-1935, dup proiectul arhitectului Gheorghe Simotta, i se adaug un corp n care se gsesc sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului i alte cteva ncperi. Valoarea cldirii este conferit de faptul c ea este mpodobit cu picturi reprezentnd momente din istoria religioas, ntre care portrete ale capilor bisericii ortodoxe romneti, dar i politic, cultural a rii,. De fapt, aceast cldire a devenit un adevrat muzeu, adpostind obiecte de mare valoare folosite n efectuarea serviciului religios.

O inscripie n versuri
Se consider c Paraclisul bisericii, cldit odat cu biserica, este piesa cea mai valoroas din tot ansamblul mnstiresc de pe Dealul patriarhiei. Este refcut n 1723, din iniiativa unuia din cei mai importani domnitori ai perioadei fanariote, Nicolae Mavricordat, ceea ce dovedete c unii dintre acetia au rmas n istorie nu numai ca "jefuitori" ai rii, ci i ca autori de acte culturale i religioase. O alt "premier" legat de aceast cldire l constituie faptul c inscripia greceasc a Paraclisului este redactat n versurile poetului Dimitrie Notara. Un asasinat i o dispariie Clopotnia din Dealul Patriarhiei, care servete i ca poart de acces n perimetrul ei, delimitat de ziduri, a fost construit n 1698, de un alt domn care s-a ilustra n calitate de ctitor, Constantin Brncoveanu. De aceast construcie se leag unul din evenimentele sngeroase i puin elucidate ale istoriei romneti, asasinarea politicianului Barbu Catargiu n 1862. Scena este imortalizat de o statuie aflat la poalele dealului, care ns acum se pierde ntre blocurile noi ce o nconjoar.

O serie de obiective existente pe Dealul Patriarhiei, consacrate la momentul ridicrii lor, au disprut. Este vorba de "Ceasornicul de soare" sau "Tunul meridian", realizat n 1845. "Semnalele", care erau declanate de aprinderea pulberii unui tun de razele soarelui, se auzeau n tot Bucuretiul. Existena sa a fost ns scurt, cci, n timpul Revoluiei de la 1848 a fost distrus de un grup de bucureteni. Dac arderea Regulamentului Organic, de fapt prima constituie a rii romneti, incriminat de nsui Karl Marx drept "codice al muncii de clac" (?!), apare justificat este greu de neles de ce a fost distrus "Ceasornicul de soare" (din care a rmas doar soclul cu vulturi sculptai, care se mai poate vedea si astzi), dar cine poate nelege psihologia "grupurilor" de revoluionari ? Unul din primele bulevarde Nu numai perimetrul n care se aflau construciile Patriarhiei, ci ntreg Dealul a fost renovat. Aceast iniiativ se leag de numele unui personaj cu reale merite n modernizarea edilitar a Bucuretilor, generalul Pavel Kiseleff. Dup planurile inginerului Vladimir Blaremberg, n 1832, au fost demolate csuele care se aflau de-a lungul pantei, deschizndu-se unul din primele bulevarde ale Bucurerilor.

De la Divanul domnesc la Camera Deputailor

n afar de lucrrile Adunrii elective din 1859, Dealul Patriarhiei a fost i sediul unor instituii ale statului, ntre care Divanul Domnesc. Dezvoltarea politic a statului romn a fcut necesar construirea unui palat menit s adposteasc forul legislativ al rii, Camera Deputailor. Importana care a fost acordat acestei construcii reiese i din faptul c, pentru realizarea sa, a fost deschis un concurs internaional, la care au fost prezentate nu mai puin de 30 de proiecte. n cele din urm palatul a fost construit n 1907, dup planurile arhitectuluiDimitrie Maimarolu
, fiind prima lucrare de beton armat din tar. Este o construcie impozant, n stil neoclasic de influen francez, cu faad de 80 m., prezentnd, n partea central, un peristil cu 6 coloane ionice. Impuntoare este i cupola slii de edine, n vrful creia se gsete un vultur cu aripile desfcute.

n interiorul palatului au fost amplasate busturi, n bronz, marmur i picturi, ale marilor figuri politice din istoria Romniei, care, n 1948, au disprut. De-a lungul vremii, cldirea a adpostit instituii ale forurilor legislative ale rii: pn n 1948 - Camera Deputailor, apoi Marea Adunare Naional, i n perioada 1989-1997, din nou, Camera Deputailor. n ultima perioad, perimetrul Dealului Patriarhiei, a fost mpodobit, cu o serie de statui reprezentnd personaje care s-au ilustrat n istoria sa i a rii, cum este aceea a lui Alexandru Ioan Cuza, dezvelit n 2004. Cum am avut ocazia s amintim n cuprinsul rubricii noastre, mai puin inspirat este statuia domnitorului erban Cantacuzino, care, la data cnd redactm aceste rnduri, i-a "pierdut" o parte din soclu

Dealul Patriarhiei
Intr-una din zilele reci si cu lumina clara ale acestui decembrie, Biserica Patriarhiei capatase o aparenta aproape imateriala.

Recunoscator de a fi invins rascoala lefegiilor, Constantin Serban Basarab fonda in 1655 o manastire pe un deal acoperit cu vii din apropierea Curtii Domnesti ("Dealul Viilor"). Se pare ca anterior existase aici un mic schit de lemn, lucru deloc neobisnuit. Manastirea a infruntat valtoarea vremurilor inca de la inceput, fiind jefuita de turci inainte chiar de a fi terminata. Mai apoi Radu Leon a reusit sa o ispraveasca si sa o inconjoare cu un zid protector ca de

cetate, intarit cu contraforti. Tot el, stramutand Mitropolia de la Targoviste la Bucuresti, a transformat biserica in Catedrala mitropolitana (1668).

Vestigiu al fostei incinte si monument de arta feudala, poarta de intrare cu turn a aparut in vremea domnitorului Constantin Brancoveanu care a dorit sa-si inlesneasca accesul dinspre resedinta sa de la poalele dealului, pana atunci intrarea facandu-se pe sub turnul-clopotnita dinspre Filaret. De-a lungul timpului, Colina Mitropoliei a fost martora sau scena evenimentelor istoriei. Clopotele Mitropoliei au rasunat cele dintai in ziua de 11 iunie 1848 din Turnul lui Brancoveanu, vestind izbucnirea Revolutiei, iar Dealul Mitropoliei a fost inconjurat de masele populare pentru a sustine guvernul revolutionar in momentele critice. Langa clopotnita Mitropoliei au fost ingropati intr-o ceremonie miscatoare, in prezenta bucurestenilor care "intesau" aleea ce duce la catedrala, cativa martiri ai acelor zile agitate. Pe colina Mitropoliei a fost ales sub presiune populara Alexandru Ioan Cuza domn al Tarii Romanesti, savarsindu-se astfel Unirea Principatelor, tot aici a fost proclamata Independenta de Stat a Romaniei si Regatul. Istoricul Emanuel Badescu ne vorbeste despre bucuria si entuziasmul popular din ziua sfintirii Clopotului cel Mare, adus in 1888 pentru a indeparta, o data cu vechiul clopot inlocuit, amintirea prezentei rusesti in Principate. Domni si mitropoliti au fost unsi in fata altarului catedralei, iar biserica a avut si rolul de necropola domneasca. Cele doua cruci din dreptul altarului sunt ramasite ale crucilor si pietrelor de mormant care existasera in jurul bisericii. Mitropolia a fost centru de propagare al culturii prin tiparirea de carti in tipografia instalata aici de Mitropolitul Varlaam, intre care si prima Biblie tradusa de carturarul Nicolae Milescu Spatarul in limba romana (1688).

Frederic Dame remarca la inceputul secolului trecut contrastul dintre destinatia lor atat de importanta si simplitatea si modestia cladirilor de pe Dealul Mitropoliei care gazduiau cele trei autoritati: cea Divina, cea a Statului si cea Ecleziastica. In 1907, pe locul fostei staretii (in care se tinusera inca din vremea Regulamentului Organic sedintele Divanului boieresc si ale Adunarii Obstesti prezidate din jiltul sau de Mitropolitul tarii), a fost construit noul Palat al Camerei Deputatilor, cladirea eleganta cu portic (arh. Dimitrie Maimarolu) cu o cupola caracteristica, usor de recunoscut de la distanta. Mai tarziu a fost edificat (arh George Simotta, 1931) noul Palat al Patriarhiei. Palatul se intinde pe coasta dealului in jos, fiind vizibil din Bd. Regina Maria ori din alee si doar putin de pe platou.

Palatul Patriarhiei vazut dinspre alee (Strada Patriarhiei);

Intrarea dinspre apus si cupola familiara bucurestenilor a Palatului fost al Camerei Deputatilor;

Pe latura de apus a platoului si alipite resedintei Patriarhului sunt Paraclisul si foisorul lui cu arcade in stil brancovenesc, refacute de catre domnitorul Nicolae Mavrocordat, pretioase monumente de arhitectura feudala romaneasca. Tampla aurita si ajurata a paraclisului si poarta de lemn sculptat sunt recunoscute pentru remarcabila valoare artistica. Acest luminat fanariot, posesor al unei biblioteci faimoase, "cea mai bogata din Europa Orientala", ridicase cam in acelasi timp (1724) azi pierduta Manastire Vacaresti si casele domnesti cu minunatul, la propriu, Foisor (disparut si acesta) care a dat numele mahalalei, nume ajuns pana la noi (cartierul din jurul Bisericii Foisor, in sud-estul orasului - nici o legatura cu Foisorul de Foc). Lipsesc cele doua porti groase de stejar ale turnului de acces, disparute in urma restaurarii recente. Biserica larga si bine asezata pe pamant s-a dovedit de nezdruncinat, la propriu si la figurat, strabatand timpul si implinindu-si menirea. Turlele ei sunt intre foarte putinele turle de biserici bucurestene scapate neatinse. Catedrala a fost de-a lungul timpului simbol al puterii statale a Tarii Romanesti si al rezistentei neamului. Prin monumentele sale de istorie si arta si prin incarcatura de semnificatii Dealul Mitropoliei poarta un mesaj uitat si de care avem nevoie mai mult ca oricand, acela al identitatii noastre si a ceea ce ar trebui sa fim.
George (Gogu) Constantinescu (1881-1965) s-a nscut la Craiova, la 4 octombrie 1881. A absolvit, n 1904, ca ef de promoie, coala Naional de Poduri i osele. Se preocup, n anii de dup terminarea facultii, de beton armat, ocupndu-se de teoria acestuia, dar i executnd mai multe lucrri de poduri. Gogu Constantinescu a realizat bolta de beton a fostului sediu al Camerei Deputailor din Dealul Mitropoliei. Dornic s-i extind cercetrile tiinifice, se stabilete n Marea Britanie, unde introduce o

nou tiin, ramur a mecanicii mediilor continue, numit sonicitate, care se ocup cu transmiterea puterii mecanice prin vibraii n medii fluide i solide (prin lucrarea The Theory of Sonics. A treatise on transmission of power by vibrations, aprut n 1918). Inca din secolele XVI-XVII pe colina se afla un complex manastiresc, inconjurat de ziduri ca de cetate, iar dealul era acoperit de plantatii de vita de vie. Incepand cu anul 1698 accesul in curtea manastirii a inceput sa se faca prin clopotnita construita de Constantin Brancoveanu. In curtea manastirii se aflau 3 cruci de piatra sculptate in memoria Mitropolitului Teodosie, in cinstea generalului Miloradovici si in amintirea celor cazuti in timpul rascoalei semenilor din 1652, in timpul lui Constantin Serban, impotriva boierilor. Semenii erau 2000 de soldati straini care formau un regiment ce lupta numai in razboaie, si a fost intemeiat de Matei Basarab. Tot aici este si locul unde s-a hotarat in 24 ianuarie 1859 alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza de catre adunarea electiva din Bucuresti, la propunearea lui Vasile Boerescu si sub presiunea a peste 30000 de oameni ce venisera sa-l sustina pe viitorul domnitor. In momentul de fata, avand ca reper biserica patriarhiei, aflata in centrul pietei de pe Dealul Patriarhiei, celelalte constructii sunt amplasate astfel: la Vest vechile chilii, transformate ulterior in birourile Patriarhiei, la sud-est Palatul Patriarhal, la est Paraclisul si Camera Deputatilor, iar la nord Clopotnita. Biserica, purtand hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena, a fost construita intre anii 1654-1658 de Constantin Serban Basarab Carnul si sotia acestuia Balasa, si sfintita de Mihnea al III-lea in 1658. Imediat dupa sfintire biserica a fost transformata in Mitropolia tarii. Dupa primul razboi mondial Mitropolia este transformata in Patriarhie. Biserica adaposteste moastele Sfantului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), asezate intr-o racla de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774. Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroasa din tot ansamblul manastiresc de pe Dealul Mitropoliei. Cladit in secolul al XVII-lea impreuna cu palatul, paraclisul este refacut 1723. Amintirea acestui moment se regaseste pe inscriptia greceasca din interiorul edificiului, pictata deasupra usii. Inscriptia este in versuri si reprezinta opera poetului Dimitrie Notara.

La momentul zidirii clopotnitei complexul manastiresc era inconjurat de ziduri, constructiile manastiresti fiind amplasate in interiorul curtii delimitate de aceste ziduri. In anul 1698 Constantin Brancoveanu dispune construirea unei porti de intrare in interiorul manastirii conform traditiei, adica sub forma unei clopotnite. Sub aceasta clopotnita este impuscat in 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit in Dealul Mitropoliei pentru a tine un discurs in sedinta Adunarii Deputatilor desfasurata in incinta Camerei Deputatilor din complexul de pe Dealul Mitropoliei. Cladirea care astazi reprezinta Palatul Patriarhal a fost construita pe timpul lui Constantin Serban Carnul cu scopul de a fi locuinta pentru staretul manastirii. Dupa 1668, cand Radu Leon numeste manastirea ca noul sediu al mitropoliei tarii, vechiul palat este refacut si i se aduc diverse adaugiri, de-a lungul timpului, palatului ii sunt construite corpuri noi. Intre 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adauga un corp palatului, astazi corpul principal al palatului, format din sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului si alte cateva incaperi. Palatul camerei deputatilor a fost construit in 1907 dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul unde era Divanul Domnesc, la randului fiind construit pe locul unor vechi constructii manastiresti.In interiorul palatului sunt amplaste busturi, in bronz, marmura si picturi, ale marilor figuri politice din istoria Romaniei. Palatul contine si o biblioteca cu peste 11.000 texte ale unor dezbateri parlamentare, monitoare oficiale, etc si peste 7.000 de carti. Cladirea a fost sediul Camerei Deputatilor pana in anul 1997, an in care sediul camerei Parlamentului a fost mutat alaturi de Senatul Romaniei in Palatul Parlamentului. Incepand cu anul 1997 palatul se afla in administrarea Patriarhiei Romane.

Ceasornicul de soare sau Tunul meridian este un monument disparut din ansamblul de pe Dealul Mitropoliei. Locul in care a fost amplasat acesta nu este bine cunoscut, dar se stie ca se afla in apropierea clopotnitei. A fost amplasat pe Dealul Mitropoliei in 1845 si a functionat pana in 1848, fiind distrus de populatia nemultumita a Bucurestiului odata cu arderea Regulamentului Organic. Tot acest complex de cladiri de o arhitectura deosebita, incadrade de foarte multa verdeata iti ofera o oaza de liniste si racoare pe timp de vara chiar in mijlocul aglomeratului Bucuresti. Este un loc ce merita vizitat in orice anotimp, deoarece iti va impresiona privirea la fiecare pas. De asemenea pozitia ofera o perspectiva larga si de ansamblu asupra Pietei Unirii si posibilitatea de a face niste fotografii dragute cu traficul din Bucuresti. Daca ai la dispozitie 1-2 ore intr-o zi si esti prin zona, iti recomand sa treci in revista si acest loc din Bucuresti. Cu siguranta nu vei regreta, decat poate faptul ca ai trecut de atatea ori prin preajma lui si nici macar nu ti-ai imaginat ce poate ascunde. O plimbare placuta iti urez, acuma cat vremea buna mai tine cu noi! Patriarhia Romn Biserica Patriarhiei, cu hramul Sfinii mprai Constantin i Elena, ctitorie a domnitorului Constantin erban Basarab (1654 1658) a fost nceput n 1656 i trnosit n luna mai 1658 (fr a fi n totalitate terminat) n prezena Patriarhului Antiohiei. n 1668, n timpul domniei lui Radu Leon (1664 - 1669), biserica a devenit sediul Mitropoliei rii Romneti, mutat n secolul al XVI-lea de la Trgovite, mai nti, la Mnstirea Sfntul Gheorghe - Vechi i apoi la Mnstirea Radu Vod. Dup Primul Rzboi Mondial, Mitropolia s-a transformat Patriarhia Romniei.. Cu planul trilobat i cu patru turle, biserica Patriarhiei este o reproducere, cu dimensiuni mrite, a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arge, deosebindu-se de aceasta i prin pridvorul larg deschis, sprijinit pe 12 coloane. Faadele sunt mprite n dou registre de arcade oarbe separate de un bru din piatr lucrat n ciubuce rsucite din loc n loc, ncadrat de dou iruride crmizi dispuse sub forma unor dini de ferstru. Biserica a fost restaurat n 1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1935-1939 i n 1959-1962, cnd aceasta a recptat o nfiare apropiat de cea iniial. n pronaos este sutuat o racl de argint, n care se afl moatele Sfntului Dimitrie Basarabov, sfnt protector al oraului. Turnul-clopotni, din faa bisericii, a fost construit n anul 1698 de ctre Constantin Brncoveanu i restaurat n perioada 1956-1958. Biserica Paraclis a Patriarhiei, realizat n secolul al XVII-lea, a fost refcut n 1723, prin grija domnitorului Nicolae Mavrocordat i a mitropolitului Daniil. Reedina patriarhal a fost construit, n perioada 1932-1937, dup planurile arhitectului Gheorghe Simotta care a reuit s rezolve problemele legate de cornia abrupt a dealului i s integreze cldirea n ansamblul de edificii monumentale i cldiri istorice care existau n vecintate (elemente ale mnstirii din secolul al XVII-lea i construcii de la nceputul secolului al XVIII-lea). Compoziia volumetric amintete de un castel fortificat, iar detaliile arhitecturale sunt influenate de ornamentica bizantin. n corpul central al palatului se afl Sala Tronului, apartamentele Patriarhului i cancelaria Patriarhiei. Palatul Patriarhiei fostPalatul Camerei Deputailor a fost realizat, ntre anii 1903 - 1907, dup planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul vechiului Divan Domnesc (unde, la 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al rii Romneti). Palatul este construit n stil neoclasic, cu o faad de 80 m, care are n zona central un peristil compus din ase coloane ionice. Sala de edine este acoperit de o cupol, n vrful creia se afl un vultur cu aripile desfcute. Pn n 1948, acest palat a adpostit Camera Deputailor, apoi, timp de cinci decenii, Marea Adunare Naional i, din nou, dup 1990, camera Deputailor. n 1997, palatul a revenit Patriarhiei Romne. Dealul Mitropoliei era, pe la 1830, acoperit de vii i de case, iar un drum de pmnt urca spre vrf. n 1832, din ordinul generalul rus Pavel Kiseleff a nceput construcia unui bulevard care urca dealul, trecea pe lng biseric i cobora n cealalt parte, nspre ulia Filaretului (n prezent strada 11 Iunie). n anul 1931, pe dealul Mitropoliei (n faa clopotniei) a fost amplasat statuia Lupoaicei Capitoline, mutat aici din fosta

pia a Romei (de la captul strzii Lipscani) unde fusese inaugurat n 1906. Statuia a rmas n acest loc pn la nceputul anilor 50, cnd a fost amplasat n scuarul din Piaa Dorobani.

Filaret Cmpia Libertii Parcul Carol I Pe terenul de circa 35 hectare unde se afl astzi Parcul Carol, n 1792, mitropolitul Filaret al II-lea a construit, n apropiere de heleteul lui erban Vod, o frumoas fntn unde n zilele clduroase de var i petrecea cteva ore pe zi. Fntna, din marmur, sub form de chioc cu un etaj, avea, la parter, opt guri sculptate prin care venea apa captat de pe dealurile din zon. Tavanul era tot din marmur pe care erau sculptate cele 12 zodii, iar de streain atrnau clopoei de sticl care scoteau sunete cristaline atunci cnd adia vntul. Datorit degradrii treptate a fntnii, n 1863 ea va fi drmat. n 1870 se va construi Fntna George Grigore Cantacuzino (primar al capitalei n perioada 21 mai 1869 23 ianuarie 1870, i cel care a subvenionat construirea sa). Noua fntn, care exist i astzi, nu este aa de monumental ca cea veche, ea fiind mpodobit cu coloane de crmid tencuit i cu ornamente realizate de Karol Stork. Din perioada mitropolitului Filaret, zona mai nalt s-a numit Dealul Filaret, iar partea cu grdina i lacul, Cmpia Filaret. La 11 iunie 1848, cteva zeci de mii de bucureteni au pornit de pe Cmpia Filaret spre palatul lui Gh. Bibescu, pentru a-l obliga pe acesta s semneze noua Constituie, s numeasc un guvern provizoriu, iar dup dou zile s abdice. La 15 iunie 1848, tot pe Cmpia Filaret au fost prezeni peste 30 000 de locuitori n frunte cu guvernul, garnizoana capitalei, clerul i corporaiile. n mijlocul cmpiei Filaretului se ridicase un cort mare i un baldachin de ramuri verzi. Jur mprejur, mulimea se grmdea pe cmpie, crat pn pe dealurile ce mrginesc de o parte cmpul (Anul 1848 n Principatele Romne, Bucureti, 1902). A doua zi dup aceast adunare, Guvernul provizoriu, prin decretul nr. 17, a hotrt ca aceast zon s se numeasc Cmpul Libertii. n 1905, la sugestia lui Take Ionescu, s-a hotrt trasformarea acestui teren ntr-un parc naional, unde s se inaugureze, un an mai trziu, o expoziie jubiliar care s srbtoreasc 1800 de la cucerirea Daciei de ctre Traian i de cnd se stabiliser primii coloniti romani, 40 de ani de domnie a regelui Carol I i 25 de ani de cnd Principatele Romne deveniser regat. La 6 iunie 1906, n prezena ntregului guvern, a familiei regale i a numeroi invitai, se inaugureaz Expoziia General. Cmpia mltioas fusese trasformat ntr-un parc minunat, ca urmare a lucrrilor conduse de arhitectul peisagist francez Edouard Redont. Pavilioanele i diferitele cldiri au fost realizate dup planurile arhitecilor tefan Burcu, Victor G. tefnescu, I. Berindei i a inginerului Grant. n prezent, multe din monumentele construite iniial nu se mai pstreaz. Pe dealul Trocadero, arhitectul V. tefnesu i inginerul Grant au realizat Palatul Artelor care ulterior a devenit sediu al Muzeului Militar (mai trziu drmat). n stnga parcului se mai pstreazCastelul de ap construit de arhitecii Scarlat Petculescu i Schindl, dup modelul cetii Poenari din Arge, presupus reedin a lui Vlad epe. Dintre operele construite iniial se mai regsesc Arenele Romane (5.000 de locuri) un teatru n aer liber realizat, n stil doric, de arhitectul Negrescu i inginerul Elie Radu. Pe prima alee din stnga intrrii se afl Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida. Tot n Parcul Carol I se afl primul pod de beton armat din Romnia, conceput cu un cadru n cosole, i realizat, n 1906, de inginerul i inventatorul George (Gogu) Constantinescu. La 17 mai 1923, n Parcul Carol I se inaugureaz Mormntul Eroului Necunoscut, iar n 1927, ansamblului funerar realizat de sculptorul Emil Willy Becker i se adaug o candel cu foc nestins. n decembrie 1958, ansamblu este demontat, dar va fi refcut n octombrie 1991. n 1935, pentru tradiionalele serbri ale Lunii Bucuretilor, n piaa din faa parcului s-a construit o fntn artezian monumental, numit Fntna Zodiacului sau Zodiilor, deoarece pe cupa sa de marmur cu un diametru de 16 m, sunt lucrate n mozaic cele 12 figuri ale zodiilor. Fntna a fost proiectat de arhitectul Octav Doicescu, iar sculptorul Mac Constantinescu a executat mozaicul cu figuriile zodiilor.

La 30 decembrie 1963, n Parcul Libertii (actualul Carol I) este inaugurat Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului i a patriei, proiectat de arhitecii Horia Maicu i Nicolae Cucu, i dezafectat dup 1989.

Gara Filaret. La 26 august 1869 este finalizat construcia Grii Filaret (prima din Bucureti) al crei parter i etaj nchideau o hal din care porneau trei linii de cale ferat. Elevaia intrrii principale este caracterizat de un fronton triunghiular, iar acoperiul se sprijin pe o structur metalic ca se descarc pe zidurile construciei, printr-un sistem de arce n plin cintru. La 19 octombrie/31 octombrie 1869 este inaugurat linia ferat Bucureti-Giurgiu. Primul tren, care era format din locomotiva Mihai Bravu (locomotiv-tender cu dou osii condus de sir Trevor Barklay) i trei vagoane cu 90 de cltori, a plecat de la Filaret la ora 10,45 i a sosit la Giurgiu la ora 12,30, dup o oprire la Comana. Tot atunci, a plecat i al doilea tren Dunrea, condus de romnul Nicolae Tnase, socotit primul romn mecanic de locomotiv. n 1960, liniile de tren au fost dezafectate, iar staia a devenit autogara Filaret. Din pcate, astzi, construcia se afl ntr-o stare deplorabil.

Uzina de Gaz Filaret, inaugurat la 31 octombrie 1871, a asigurat introducerea sistemului de iluminat stradal, prin intermediul felinarelor cu gaz aerian (785 de felinare n 1871). n 1880, uzina devine Compagnie du gaz de Bucarest, care n 1906 se transform n Societatea general de gaz i electricitate din Bucureti funcionnd astfel pn n anul 1946. Uzina termoelectric de la Filaret, dat n exploatare n septembrie 1908, avea instalate motoare Diesel de 675 CP, cele mai puternice grupuri de acest fel, din Europa epocii, care lucrau ntr-o central electric. Tot pe Dealul Filaret, au mai fost construite: Fabrica de chibrituri, Monetria Naional i Fabrica de Timbre. Aceste cldiri, modele de arhitectur industrial, pot fi puse n valoare i integrate n circuitul turistic al Bucuretiului.

Strada Xenofon, singura strad n trepte din capital, situat n Nord-Vestul Parcului Carol I, face legtura ntre strada Constantin Istrati i aleea sau rondul Suter. Compus din peste 100 de trepte, ea are peste 220 de ani i a fost unul din locurile de promenad pentru aristocraia romneasc. Strada poart numele lui Xenofon (c. 427 - c. 355 .Hr.) un soldat admirator al lui Socrate, cunoscut i pentru scrierile sale istorice (Anabasis Kyrou, Amintiri despre Socrate, Hellenica .a.).

Biserica Cuitul de Arginta fost construit n perioada 1906 - 1907, dup planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budeti. Frumos proporionat, aceasta are motivele decorative (crmid aparent cu iruri de ocnie suprapuse) inspirate de biserica Sfntul Nicolae- Domnesc din Iai (ctitorie a lui tefan cel Mare).