Rinichi

La nivel renal au loc 3 procese:

Filtrarea glomerurala
-filtrarea sangelui din capilarele glomerurale trecand prin membrana filtranta capsula Bowman -in urma filtrarii la niv membranei filtrante (forme din endoteliu capilar, spatiu interstitial, epiteliul visceral al capsule i Bowman) urina primara -la niv membranei filtrante trec cu usurinta substante glomerurale cu greutate < 69.000 Da

P E F =P H (P C O +R+I) =70 mmHg (30mmHg+10 mmHg) =30 mmHg

-presiunea efectiva de filtrare: presiun ea hidrostatica (profiltrare), in capilarele glomerulare = 70 mmHg, arterele scurte merg direct din AO, arterele renale, glomeruli p > (depinde de valoarea p sistemice) OBS: rinichiul prin mecanismele sale de autoreglare este capabil sa pastreze valoarea p hidrostatice la nivel ct chiar daca p sistemica variaza intre 60 -200 mmHg -impotriva acestei p pozitive sunt: p colloid -osmotica (oncotica) data de proteinele din segmentul capilar = 30 mmHg si alte p mici negative = 20 mmHg ce se opun filtrarii (p interstitiala intampinata la iesirea din capilar si R = forta intampinata la iesirea din capsula lui Bowman) -modalitatea de verificare a capacitatii de filtrare renale: masurar ea clearance-ului renal = cantitatea de plasma exprimata in ml apurata de o anumita substanta X in timp de 1 mm C= U=conc subst X in urina A= conc subst X in sange
1

V=vol urina eliminate intr -un min

-nu este o metoda de rutina -pentru determinarea clearance -ului se foloseste o substa nta: manitol, inulina care trebuie sa indeplineasca urm atoarele conditii: 1. sa fie filtrate in totalitate < 69.000 Da 2. sa nu fie absorbiti (nu secretata uniform de la filtru)

Reabsorbtia tubulara
-Procesul prin care organismul uman recupereaza o parte din substantele filtrate la niv glomerular, dar care sunt absolut necesare proceselo r metabolice (apa, glucoza, aa , electroliti) -Mecanismele de absorbtie sunt diferite si sunt complexe EX: glucoza, aa sunt reabsorbiti activ (impotriva gradientelor de co nc ) folosind carausi (sisteme transportoare) si E -Deci reabsorbtia acestor substante depinde de CMT (capacitatea maxima de transport nr de carausi) -Pe de alta parte apa este reabsorbita pasiv (conform gradientelo r de concentratie)

1.Reabsorbti a glucozei (la niv tubul ar renal): -Este reabsorbita complet si activ in prima parte a a tubului conto rt proximal, d aca valoarea g licemiei este normala (65 -110 mg/100 ml sange) -Daca valoarea glicemiei depaseste pragul renal al glucozei (189 mg/100 ml sange in sangele venos sau 200 m g/100 ml sange in sangele arterial) atunci este depasit CMT-ul si o parte din gluco za nu mai poate fi reabso rbita, ramanand in urina apare glico zuria 2.Reabsorbti a ami no acizilor: -Se face activ, specific este existenta mai multor s isteme transportoare cum ar fi: un sistem pt aa dibazi ci (arginina, lizina, ornitina) alt sistem pt aa dicarboxilici (ac glutamic e tc) a lt sistem pt - aa ( -alanina) sistem pt aa neutrii (leucina)

-La NN exista o amino acidurie dozabila (fiziologica), in timpul sarcinii din cauza modificarilor hormonale apare aminoaciduria (fiziologica). In populatiile apare in urina hidroxiprolina. In functie de tipul de alimentatie, daca acesta este exclusiv constituita din carne poate aparea m etilhistidina. 3.Reabsorbti a K: -Are loc in totalitate compl et la niv tubului contort proximal si activ -Faptul ca el se regaseste in urina finala se datoreaza secretiei sale la niv tubului contort distal 4.Reabsorbti a Na: -Este singura reabso rbtie care se realizeaza la niv tuturor segmentelor tubulare cu exceptia segmentului descen dent al ansei Henle (acest segment nu este permeabil pt Na el nu poate parasii ansa) -Na este singurul care este reabsorbit prin ambele mecan isme (pasiv/activ/pasiv) astfel: din urina in celulele ep iteliul tubular, Na intra pasiv din celula tubulara, in spatiul in terstitial peritubular intra Na din spatiul inters titial in capilarul peri -tubular se intra pasiv (de la mult la putin respectand gradientul de concentratie) OBS: Modificarile filtratului glomerular, la niv anselor Henle, la niv segmentului descendent, filtratul glomerular intra in el hiperosmotic (cu o c onc in electroliti), dar de-a lungul segmentului descendent catre vf. ansei filtratul devine hiperosmotic, deoarece Na nu poate parasi acest segment in timp ce apa iese din el (se d uce in capilarele peritubulare) Segmentul ascendent al ansei Henle este impermeabil pt. apa (nu poate sa paraseasca acest sgment) in timp ce Na este reabsorbit la iesirea din ansa Henle, filtratul glomeru lar redevine hipoosmotic A fost descris in literatura, fenomenul de sech estratie a Na in regiunea anselor Henle, deoarece Na iesit din segmentul ascendent reintra in se gmentul descendent prin difuzie

5.Reabsorbti a apei : -Este reabsorbita pasiv, aproape peste tot de -a lungul tubilor exceptand segm . ascendent al ansei Henle. -Exista 2 reabsorbtii ale apei : 1 obligatorie la niv . tubului co ntort proximal; Aceasta reabsorbtie consta in reabsoarberea a peste 80% din apa urinii primare , indiferent de aportul de apa si de starea de hidratare a organismului. 3

2 alta facultativa la n iv. tubului contort distal. Aceasta reabsorbtie depinde strict de starea de hidratare a organismului si este realizata prin interventia a 2 hormoni (AD H si aldosteron). Cei 2 horm oni ajusteaza/corecteaza compozitia urinii in functie de necesitati (ADH -ul prin hiper sau hiposecretia sa de la nivel hipotalamic, scade permeabilitatea tubilor pt. apa sau o creste; aldosteronul prin hiper sau hiposecretia sa creste sau scade reabsorbtia Na la nivel tubular distal).

* Exista mijloace de apreciere a functiei de re absorbtie (masurarea unor coeficienti de reabsorbtie-clearance -uri) cum ar fi : clearance -ul pt. ac. para -amino-hipuric.

Secretia tubulara
-Mecanism de importanta redusa comparativ cu primele 2, constand in secretia de la niv. celulelor tubulare in mod activ si in competitie de ioni de K si a io nilor de H cu scopul recuperarii/ la schimb cu ionii de Na ce trebuiesc recuperati din filtratul glomerular. -Mai sunt secretati in mod activ in cantitati mici nesemnificative anumiti ac.organici, baze (unele activ altele pasiv). -Mai sunt secretate cantitati mici de ac.uric, creatinina cat si substante introduse accindental si eliminate prin urina prin secretie activa (unele dro guri,unele antibiotice, substante de contrast introduse pt unele inv es tigatii).

Implicarea rinichiului in mentinerea echilibrului acido -bazic

-Prin procesele de reabsorbtie si secretie tubulara detin un rol im portant in mecanismele de acidifiere ale urinii si implicit in re glarea echilibrului acido -bazic -Filtratul glomerular (urina primara) este un lichid cu pH alcalin (7 .35-7.4), in timp ce urina finala este in mod nor mal acida cu pH (6) deoarece rinichiul elimina prin urina ioni de H rezultati in urma proceselor metabolice, fapt ce are drept consecinta ajustar ea pH-ului urinar -Corectarea pH -ului se face atat la nivelul tubului co ntort proximal cat si la nivelul tubului contort distal, la nivelul tubului distal secretia ionilor de H se realizeaza in competitie cu secretia ionilor de K si la sch imb cu ion ii de Na)

-Ionii de H provin din disocierea acidului carbonic sintetizat la randul sau in celulele tubulare din CO 2 si H 2 O in prezenta anhidrazei carbonice OBS: activitatea acestei enzime este deosebit de importanta pentru acidifierea urinii, exista droguri cum ar fi N efrixul care inhiba activitatea anhidrazei carbonice ceea ce duce la diminuarea secretiei de ioni de H si de ci la cresterea pH -ului urinar -Ionii carbonat vor fi reabsorbiti, apoi ionii de H reactioneaza cu fosfati i dibazici de Na rezultand fosfati monobazici de sodiu si eliberand un io n de so diu care va fi reabsorbit, acest proces are loc la nivelul tubilor distali duca nd la diminuarea pH -ului urinar -Ionii de H secretati v or reactiona cu NH 3 sintetizat in celulele tubulare in prezenta glutaminazei, iar NH 3 difuzeaza in lichidul tubular (urina) si reactioneaza cu ionii de H formand ioni de amoniu care vor fi schimbati pe Na permitand recuperarea Na, deci cantitatea de amoniu sintetizata de cel ulele tubulare intr -un rinichi normal este strict dependenta de pH -ul urinar astfel cu cat acesta este mai scazut (va avea o concentratie mai mare in ioni de H) cu atat se va sintetiza o cantitate mai ma re de ammoniac la nivel tubular OBS: amoniogeneza ren ala detine in conditii fiziologice importanta primordial a, aproximativ 30 -50 miliechivalenti ioni H sunt eliminati zilnic sub forma de combinatii cu amoniu si numai intre 10 -30 miliechivalenti sub forma aciditatii titrabile(tamponat fosfati) OBS: prin schimburile ionice care au loc la nivel tubular in procesul de mentinere a echilibrului acido -bazic intervine si ionul de K care dupa ce a fost filtrat si reabsorbit la nivel proximal este secretat la n ivelul tubului distal la schimb

Reglarea activitatii r ena le

Autor eglarea irigatiei renale este caracterizata prin faptul ca la v ariatii largi ale presiunii arteriale sistemice (val sistolica intre 60 -200 mm/Hg) nu este influentata semnificativ rata filtrarii glomerulare -Au fost descrise doua echilibre glomerulo tubulare: 1)Echilibrul proximal : asigura corelarea intre filtrarea glomerulara si functiile tubulare (mai ales de reabsorbtie) 2)Echilibrul distal : asigura corelarea intre reabsorbtia tubulara si secretia tubulara sub influente hormonale (toate functiile r enale se adapteaza cantitatii si cal itatii urinii din tubul distal) -Mecanismele acestei adaptari tind defapt sa limiteze pierderile de Na si au la baza activarea sistemului renina -angiotensina 5

-La nivel tubular distal se manifesta si alte influente endocr ine prin inter ventia urmatorilor hormoni: ADH ( permeabilitatea tubilor pentru apa stimuland reabsorbtia apei) aldosteron ( permeabilitatea tubilor distali pentru Na stimuland reabsorbtia sa si eliminarea de K) parathormonul ( influenteaza mecanismele de acidifiere ale urinii deoarece stimuleaza elimi narea fosfatilor la nivel renal) sistemul kalicreinelor bradikinina ( influenteaza irigatia locala renala) prostaglandinele de tip A2 (vasodilatatoare l ocale) sistemul renina-angiotensina-aldostero n (sistem hormonal unitar) - renina este o enzima proteolitica secretata de aparatul juxtaglomerular renal, circula 55-60% in plasma

OBS: exista si renine extrarenale denumite izorenine /angiotensinaze tisulare dar nu sunt active in plasma. Renina actioneaza asupra angiotensinogenului ( 2 globulina sintetizata in ficat) si il transform a in angiotensina I care sub influenta unei enzime de conversie este transformata in angiotensina II -cel mai puternic vasoconstrictor OBS: rinichiul prezinta o secretie bazala de renina (13+- 1,8 nanograme/litru/min) si o secretie reninica de nece sitate care s-a constatat ca are nivelul cel mai cresc ut noaptea OBS: experimental s -a demonstrat ca aproximativ 50% din renina plasmatica este inactivata aproximativ in 30 de min -Angiotensina I este un decapeptid in mare parte inactiv , o mica parte din ea se transforma in angiotensina II sub influenta enzimei de conversie, ca r ol este si ea vasoconstrictoare -Enzima de co nversie este o glicoproteina pr ezenta la foarte multe niveluri (plasma, rinichi, endotelii vasculare, stomac, ileo n, colon, in pancreas, hipofiza) dar cea mai mare concentratie a ei se se afla la nivel pulmonar -Sub actiunea ei se formeaza angiotensina II cu urmatoarele roluri: este cel mai puternic hormon supresor (in principa l vasoconstrictie arteriolara) stimuleaza sistemul simpatico -adrenergi c si eliberarea de catecolamine reprezinta principalul stimul pentru secretia de aldosteron de la nivelul corticosuprarenalei si de ADH de la nivel hipotalamic este un hormon loc al hipertensiv rolul dipsogen -experimental s -a observat ca dupa injectarea de A II apare senzatia de sete fapt urmat de ingestie masiva de apa (hipertensiunea si cresterea volemiei)