Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Răspunderea Penală Îşi Are Geneza În Săvârşirea Unei Infracţiuni Şi Se Realizează În Cadrul Raportului Juridic Penal
Răspunderea Penală Îşi Are Geneza În Săvârşirea Unei Infracţiuni Şi Se Realizează În Cadrul Raportului Juridic Penal
raportului juridic penal, de constrngere, prin activitatea subiecilor acestui raport, titulari de drepturi i obligaii corelative. Statul, ca reprezentant al societii i unic titular al dreptului de a trage la rspundere penal, are obligaia de a-i exercita aceast prerogativ n cadrul legii, prin incriminarea faptului ilicit penal, deoarece nu poate pretinde persoanelor un alt comportament care nu a fost impus de lege. La rndul su, cel ce a svrit infraciunea are obligaia de a suporta consecinele faptei sale, dar i dreptul de a solicita ca tragerea sa la rspundere penal s se deruleze n cadrul legal. Ca instituie juridic a dreptului penal, rspunderea penal cuprinde un ansamblu de norme juridice privitoare la realizarea prin coerciiune a ordinii juridice penale, percepte ce cuprind condiiile n care ia natere raportul juridic penal de conflict, coninutul i modul de soluionare a acestuia, cauzele care fac ca rspunderea penal sfie nlturat sau ipotezele n care ea poate fi nlocuit cu alt form de rspundere juridic. Acest ansamblu de norme ale dreptului penal material se completeaz cu cele din dreptul procesual penal, execuional i constituional. Pe de alt parte, trebuie subliniat c legea penal acord factorului timp o importan deosebit n aplicarea efectiv a dispoziiilor sale, considernd c trecerea timpului trebuie s constituie, n anumite condiii sau situaii, o cauz care pune capt incidenei penale, deoarece trecerea la rspundere penal, implicit aplicarea pedepsei, pot conduce la mplinirea scopurilor preventive i educative numai dac se fac n termen util. De aceea, n sistemul nostru de drept, rspunderea penal este guvernat, printre altele, de principiul prescriptibilitii sale. Prescripia este o cauz care nltur rspunderea penal i este reglementat de art. 60 din Codul penal, constnd n stingerea raportului juridic penal de conflict nscut prin svrirea infraciunii, prin nefinalizarea sa ntr-un termen prestabilit de lege, cu excepia infraciunilor contra pcii i omeniri, celor de razboi. Pornind de la art. 332 alin. (1 ) CPP., procesul penal nceteaz n edina de judecat dac intervine termenul de prescripie, este o regul general de care urmeaz sa se conduc instant de judecat la examinarea unei cauze penale. Cred c de la aceast regul general codul de procedur penal enumr n mod direct o excepie care pot fi dedus din alin. (5) al art. 332 CPP., care prevede c n cazul cn intervine termenul de prescripie, ncetarea procesului penal nu se admite fr acordul inculpatului, procedura continu n mod obinuit, instana, n cazul n care se confirm vinovia inculpatului, urmeaz s procedeze conform art. 389 alin. (4) p. 3. Deci dac nvinuitul cere ca cauza penal s continue, OUP trebuie s duc cauza pn n instana de judecat, unde instana de judecat va da o sentin de condamnare n conformitate cu art. 389 alin. (4), p. 3. Ca argument n susinerea poziiei mele vin s aduc i art.285 alin. (7) care ne spune c: ncetarea urmririi penale i liberarea persoanei de rspundere penal nu pot avea loc contrar voinei acesteia ori a reprezentantului legal, inclusiv n cazul cererii de reabilitare a persoanei decedate. n acest caz, urmrirea penal continu. (avnd n vedere c ncetarea, conform art. 285 poate avea loc dac a intervenit termenul de prescripie).
Deci n concluzi atunci cnd intervine termenul de prescripie procesul urmeaz a fi ncetat de fiecare dat, cu excepia cazului cnd bnuitul sau inculpatul cere ca procesul s continue.