Bugetele locale

Notiunea bugetelor locale e strans legata de principiul autonomiei consacrat atat la nivel constitutional cat si al altor legi organice:lege bug locale 273 din 2006 sau administratiei pub locale 215 din 2001.remarcam pt inceput o oarecare discrepant intre norma constitutional si cea din legea bugetelor locale,constand in structura administrativ teritoriala diferita si de aici si posibilitatile de finantare,norma constitutional neprevazand spre ex cele 6 sectoare ale mun bucuresti si nici structura municipilor. Ca str organizatorice sau administ teritoriale identficam un nr de 3211 unitati din care 2850 comune,205 orase,103 municipii,6 secotare,41 judete.dupa anul 2000 aparand aprox 180 de noi orase. Principiul autonomiei locale se manifesta sub 3 directii: 1autonomie de organizare:concretizat in alegerea autoritatiilor administrtiei publice locale de catre membrii comnitatii. 2autonomie funcitonala:posibilitatea autoritatilor locale de a rez problemele de larg interes local 3autonomie de gestiune in sensul ca autoritatil locale pot sa dispuna sub aspect patrimonial de bunurile,banii apartinatori acestor unit administrative Evident ca aceasta autonomie admininstrativa este insotita si deuna financiara,adica de acoperirea de resurse dupa anumite reguli pt asi realiza scopurile propuse(legate de organizarea funcitonala competente atributii conform hotluate in plan local.)pe langa cele 3 acte normative enuntate amintim si carta europeana privind autonimia locala si documentele elaborate de ocde (oranizatia de cooperare si dezvoltare economica)si ue care aseaza autoritatile locale pe 4 paliere numite si niveluri de guvernamant. 1.nivel guvernamental central(national sau federal 2nivel regional-regiuni,landuri provincii state federale 3nivel local-muncipal 4nivel supranational care exercita functii bugetare in domeniu institutilor de securitate sociala si care au ramificatii nationale

De remarcat ca aceata strucura generala nu corespunda cu ce legala din rom ,cea enuntata de legea romana.se poate observa pe baza acestei scheme ca autonomia finaciara la niv subguvernamental poate fi abordata studiinduse cateva elemente esentiale.:posibilitatea de constituire si colectare a veniturilor(impozite, taxe) ,posiblitatea de asumare de cheltuieli,posibilitatea de a apela la creditul public si altele Modul de colaborare a guvernului central cu cel local in procesul de colectare a impozitelor si taxelor se realizaeaza in cel putin 2 variante: 1 guv central determina baza de impozitare ,modul cde colectare a impozitelor si taxelor iar autoritatile regionale participa la determinarea cotelor de impunere avand dreptul sa contribuie la repartizarea sumelor. 2guvernul fixeaza baza de impozitare,cotele de impunere ,percepe impozite si taxe iar autoritatile locale sunt indreptatite prin lege ,necoditionat ,sa primeasca o fractiune din veniturile fiscale colectate in unitatea administrativa teritoriala pe care o conduc. La nivel mondial se observa o tendinta de cestere a veniturilor publice dat nu a fost identificat vreun model de crestere.un studio ne arata distributia veniturilor fiscal la nv de ue:59% t guvernul central,29% pt institutii si organe de securitate sociala,11% autoritatea locala si 1% bugetul ue.sunt discrepant mari in ceea ce priveste cuantumul nivelurilor subguvernamentale in raport cu veniturile fiscal totale si anume :1% belgia si 33 % danemarca;suedia 32% spania 31%,belgia si Germania 29%. In ceea ce priveste asumarea ch publice locale in contextul cresterii economiei locale aceste ch au un trend ascendent.In multe state transferarea atributiilor a insemnat si cresterea corespunzatoare a sumelor de bani de la nibelul central la nivelul de baza .astfel de stiuatii intalnimin italia si spania,competentele institutionale revenind domeniului sanatatii si educatie preuniversitar sau pt tari din afara ue,mexic si Canada,pt sanatate si piata fortei de munca.In polonia descentralizarea activitatiilor guvernamentale a fost concretizata in domeniul educatiei, sanatatii ,intretinerii durmurilor.strans legat de nivelul soldului bugetar este situatia imprumutului public ce poate fi contractat . In practica europeana intalnim mai multe situatii: a.un nivel limitat cum ar fi cazul ungariei si danemarcei b.un aviz prealabil din partea ministerului finantelor c.o aprobare a unui alt organ administrative superior(cazul germaniei in care trebuie luat acordul landului din care autoritatiile locale fac parte) Sunt si situatii in care apelarea la creditul public se realizeaza fara restrictii:suedia,norvegia,noua zeelanda si altele.de mentionat ca in materie de impreumuturi guvernul central nu garanteaza impumutul si ca nerespectarea reguluilor privind conditiile de recurgere la creditul public se materializaza in niste sanctiuni cum ar fi:monitorizarea ch

locale,conditionarea acordarii de Asistenta finaciara ,anularea unor acte ilicite,plasarea sub controlul unui organ financiar central(banca stabiliment de credit) Un caz mai aparte in materie der ealizare bugetelor locale reprezinta spania.organizarea administrativ teritoriala cuprinde 4niveluri:guvernul central,17 comunitati autonome,50 provincii,8000 municipalitati. In ce priveste finatele publice elementul particular in reprezinta descentralizarea continua realizata pe baza de acordur,pacte intre guvernul central,comunitati autonome si municipalitati.consitutional este recunoscut principiul autonomiei finaiciare,comunitatile decid cu privire la volum si la structura resurselor finaciare.educatia si sanatatea sunt domeniile in care finatarea se realizaeaza integral intrucat aceste autoritati intrucat aceste autoritati au posibilitatea deciziei financiare.modelul definantare se bazeaza pe 3 categorii de fonduri(numite blocuri) 1. blocul finantarii de baza:prin aceste fnduri se asifura finatarea serviciilor transferabile de la guvernul central la comunitatiile locale. 2.blocul de solidaritate :sugereaza idea unei solidaritati intre diverse regiuni din spania.finantarea se face prin intermediul asanumitului fond interregional de compensare care are rostul sa elimine dezechilibrele dintre regiuni. 3.dreptul comuitatilor locale de a impozita precum si cel de a se imprumuta suplimentar. In statele unite constitutia de la 1776 a consacrat principuil autonomiei locale iar competentele de natura financiara si fiscala au fost exerciatate de catre state .statele au libertatea sa stabileaca baza de impunere in limitele constitutiei.ex taxele de import export sunt fixate de guvernul federal;comertul interstatal este limitat.in ce priveste veniturile bugetului federal:impozite pe venit 43%,impozit pe profit 8,9%,contr la asig sociale 39,3%,accize si taxe 4,7%. In ceea ce priveste bug locale din Romania odata cu promovarea noilor acte normative au aparut si noi principii: 1.principiul autonomiei locale finaiciare 2principiul proprtionalitatii:resuresele financiare aleentitati publice sa fie proportionale cu responsabilitatile autoritatilor administratei publice locale stabilite prin lege. De aici rezulta : 1.un drept de a primi resurse suficiente in funcite de gradul de responsabilitate 2.obligatie de a acorda resuresele pt echilibrarea bugetelor,sume acordate de govern astfel incat sa nu fie afectate politicile bugetare locale Pe langa cele doua principia raportul responsabilitate proportionalitate ramane fundamental chiar daca in practica este greu de cuantificat.

Procedura bugetara pres parcuregerea etapelor: 1.informarea autoritati administratiei pub locale:a.furnizare de informatii fundamnetale:contextul macroecomic b.factori de cojuctura c,cifre privind incheierea ex precedente 2elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget.pe baza datelor de mai sus se intocmeste de ordaonatori ,se depune la sediul DGFP,care joaca rolul de interfata intre autoritate central si locala. 3.definitivarea transferurilor de fonduri publice 4definitivarea proiec;tului de buget-tot prin grija ordonatorilor pricipali. Apobarea proiectului: -organul competent:consiluiul. -porcedura de vot:jumatate +unu. -acte importante: 1.determiarea nivelului de impozit si taxe locale pt anul urmator:cele mai imp venituri.in principiu nivelul se stabileste in termen de 45 zile de la data actualizarii taxelor si impozitelor in funcite de rata inflatiei.o incurcatura apare legata de termenul de 45 zile datorita modificarilor f fracvente a codului fiscal.ca atare,procesul de elaborare a proiectulli poate sa intarzie ceeea ce atrage sancitnea indirecta a consiliului.dupa opinia practicienilor sanciunea este injusta si lipsita de eficacitate juridical intrucat intarzierea se datoreaza tot autoritatii centrale si de fapt culpa ii apartine.in caz contrar ,DGFP poate sa aplice sancituni care constau in nealocarea de cote cuvnite sau aplicare sistemului 12-cimilor 2.posibilitate de efectuare a contestatiilor de catre cetateni care au acest drept constitutional la modul de intocmire a bugetului Acestl ucru e echivalent practice cu modificare bugetului local. Executia bugetului local Fazele sunt asemanatoare celor din bugetul de stat:Deschidere de credite ,angajare ,lichidare ,ordonatare. Principiiul de baza conform caruia se realizeaza executia bugetara este principiul afectatiunii speciale a creditlor bugetare care are niste exceptii: 1.virari de credite bugetare efectuate nelimitat pe baza acordului legislativului local(viramente intre programe si intre capitol,viramente in cadrul aceluiasi capitol-din trimestrul 3)

2.transferul creditelor bugetare:se modifica cadrul institutional,se transfera insitutiei,cresc chelutielile 3.suplmentare crdite bugetare:din fonduriel de rezerva a bugetului local sau uneori chair al bugetului de stat. 4.anticiparile de credite:cu conditia de a fi justificate sis a nu depasesca 30% din suma totala. 5.anularea creditelor bugetare:daca se renunta la anumite programe,proiecte,sarcini defintate ,amanalate. Incheierea executei bugetare. In ultima zi al anului Responsabil: ordonatorului principal Apoba: consilui local Structura contului annual de executie pe parte de: - Venituri:prevederi bugetare initiale,definitive,incasari realizate - Cheltuieli:ch bug initiale,definitive,plati efectuate.