LECTURA CA MIJLOC DE BNTUIRE I PRIETENIE

Crile sunt scrisori mai voluminoase, adresate prietenilor. Jean Paul

n actul lecturii este dificil de stabilit cine pe cine bntuie: scriitorul pe cititor sau invers.

Cititoriii nii sunt unul pentru altul fantome.

Fantoma este o prezen care ne privete, dar pe care noi nu o vedem.

Moartea unui autor este dat de tergerea urmei lui prin refuzul lecturii sau deformarea textului.

Lectura reprezint o form de a alege reafirmarea unei moteniri.

Lectura ca prietenie depirea unei incertitudini i confirmarea prin ceilali a unei triri, idei, adevr. Existena celuilalt este dat de dorina de a-l face martor la sim irea existenei proprii. Prietenia devine un mod de a tri ntr-o comuniune de gnduri i idei.

Prietenia nu ine cont de spaiu i reprezint o ademenire de la distan , unde necunoscuii devin familiari.

Prin mprtire destinatarii i descoper iubirea comun fa de nite expeditori, ceea ce duce la o producie de fantasme comunitare.

Se creaz astfel grupuri, fr pretenii de omogenitate, dar care prin intermediul anumitor medii pot crea forme de enunare colectiv.

Mijloacele de comunicare n mas i scrisorile

Idei juste apanajul unei ideologii Idei - o practic i o form de a restitui limbajului capacitatea de a lupta mpotriva puterii

Obiectiv: s exiti n propria ta limb ca un strin. (Deleuze, Tratative)

Un mod de relativizare a presiunii puterii

Lectura - un prilej de a medita, adic de a fi capabil de ngrijire de sine i de a deveni astfel un subiect n raport cu un adevr i de a avea puterea de a se ridica mpotriva unei ordini obiective a lumii.

Dou tipuri de adevr: 1. n care individul este elementul principal de producere a lui 2. pentru care existena individului i este indiferent.

Obiectivul lecturii reprezint un efort i o datorie de a demonstra c omul nu este o fiin aritmetic.