MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Noi nu suntem urma[ii Romei

BUREBISTA
up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`, povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri \ndep`rta]i, pelasgii (traci, ge]i, sci]i, daci - numi]i astfel, nu dup` limba vorbit`, care era aceea[i - pelasgica sau Latina prisc`, ci dup` localizarea lor geografic`, cum [i azi, noi dacorom~nii, mai suntem numi]i: moldoveni, reg`]eni, vlahi, b`n`]eni, dobrogeni ori macedoneni), voi \ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avut atunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi \ncepe cu BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii Traciei, care s-a n`scut cam pe la \nceputul secolului I \.d.H., la mai mult de 2000-3000 de ani de la pr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c~nd lumea antic` era dominat` de Imperiul Roman. n 111 \.d.H., se na[te la Argedava, ca fiu al regelui burilor, un t~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitorii acestuia din nou \n fruntea Europei pre-istorice, se na[te Burebista. 84 \.d.H.: la v~rsta de 27 de ani, pleac` \n fruntea unei armate, primit` de la tat`l s`u, [i cucere[te Coste[tii, unde se instaleaz` ca re-unificator al regatelor dacice. Cam tot atunci, la Roma, Sulla punea m~na pe putere. 80-70 \.d.H., Acornion, prietenul s`u, \n v~rst` de cca. 30 de ani este trimis \n misiune diplomatic` la Argedava, la tat`l lui Burebista (pe atunci \n v~rst` de 60-70 de ani). 7 iunie-9 august 48 \.d.H., Acornion \l va \nt~lni pe Pompei. 44 \.d.H., la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de ani Burebista va muri, se pare asasinat.

39

Fig.14. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa (Eu-m` gr`besc-s` curg , sanskrit`) De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare: - la nivelul inferior, un sanctuar de 4 x 13 tambururi, avnd incluse ntre ele, ntr-o pozi]ie longitudinal` [i central`, simetric n raport cu centrul sanctuarului nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [i supran`l]ate. - la nivelul mediu, unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo, sunt nc` dou` sanctuare, unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6. - la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi

Fig.15. Dup` S. Bobancu , C. Samoil`, E. Poenaru, 1 tambur=1 an dacic n felul acesta sanctuarul de 4x13 tambururi este purt`torul unei perioade de timp tipice dacilor, perioada de 52 de ani.

Noi nu suntem urma[ii Romei

Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` \ntre Burebista [i Cezar. 100 \.d.H., se na[te Iulius Cezar. 58-51 \.d.H., cucere[te Galia [i scrie De Bello Gallica. 48 \.d.H., \l \nvinge pe Pompei la Pharsalas (\nchipui]i-v` cum s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers). 44 \.d.H., preg`te[te campania \mpotriva regelui Burebista, dar... este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani. Dar s` revenim la magnificul nostru rege, uitat de istoricii no[tri, scos din c`r]ile de istorie alternative, aruncat \n groapa istoriei tocmai de aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria, istoricii no[tri. Burebista \[i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice; \n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente fundamentale. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit un mijloc puternic de ne\ntrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei \ntre toate p~lcurile neamului nostru, f`r~mi]at p~n` la el; Burebista a unit neamurile \ntr-o \mp`r`]ie respectat` aici \n Centrul [i R`s`ritul Europei, \ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi) p~n` dincolo de Nipru. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligen]a, puterea [i vitejia lui \n lupt` aveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-eracare-este-nu), ceea ce \nseamn` Nemaipomenitul, Cum nu a mai fost [i nu mai este.17 Joannes Magnus18, considera c` adev`ratul nume al s`u a fost Boroista (vezi c.XVII ) [i vorbe[te despre el: BOROISTA se num`r` printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i, pe bun` dreptate, a fost a[ezat la loc de cinste \n timpul s`u, \n vremea Regatului Gotic, pe vremea c~nd Roma era sub conducerea lui Sulla, care domnea mai cur~nd violent dec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla, 138-78 \.d.H., n.t.). Acela, n`scut \n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurile cele mai barbare, le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care \i era proprie. Acest Get \ns`, BOROISTA, de[i crescut pe t`r~muri barbare, a demonstrat c` [i-a \nsu[it cele mai umane obiceiuri. n timp ce Sulla

41

42

Fig.16. Vedere de ansamblu a sanctuarelor-calendar (reconstituire pe machet` la scar`) Sub aspect constructiv se pot vedea: Marele [i micul sanctuar circular, discul solar ct [i cele patru sanctuare dreptunghiulare. Enigma Sarmi-seget-usa-ei, a celui mai vechi calendar european, a mo[tenirii l`sate nou` de str`mo[ii carpato-danubieni se pare c` nu mai este o enigm`.

*Calendarul de la Sarmizegetusa Regia, S.Bobancu, C. Samoil`, E. Poenaru. Ed. Academiei, Rom~ne, Bucure[ti, 1980.

Noi nu suntem urma[ii Romei

se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin, Boroista era indulgent [i cu du[manii \nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman; Sulla ac]iona la voia \nt~mpl`rii; Boroista, cu mare pruden]`; acela (Sulla) \[i exercita func]ia de conducere prin violen]`, acesta prin consilii, virtu]i [i reglement`ri juridice. Apoi, dac` facem o compara]ie \ntre cei doi conduc`tori, \n general, socot c` este de ajuns s` afirm`m c` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani, nici cel care este Roman c` este str`in obiceiurilor barbare. Sub acest Boroista a tr`it [i genialul [i admirabilul profesor Deceneu, i]it din vechile [coli filosofice eline sau, dup` al]ii, din cele egiptene, ajung~nd la cel mai \nalt grad de \n]elepciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui, ajuns \n rangul de rege la Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Acest rege cu totul prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad` foarte limpede, c`ci judeca cu mult` \n]elepciune at~t faptele umane, c~t [i cele divine [i adunase \n jurul lui profesori care [tiau s` diferen]ieze, c~nt`rind cu dreapt` \n]elepciune, faptele trec`toare ale domniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica \n]elepciune; de la dasc`lii cei b`tr~ni a \nv`]at Deceneu ce \nseamn` cu adev`rat pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit; de aceea s-a bucurat de mult` autoritate [i \n r~ndul oamenilor simpli, precum Zamolxe de care am vorbit mai sus; de aceea ei, c~nd auzeau vocea regelui lor, socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu. A educat oamenii, i-a instruit cu mult` \n]elepciune [i i-a \mpodobit cu \n]elepciunea [i pietatea religioas`; a ales preo]i, a ierarhizat pontifi capabili s` interpreteze [i legile, dar [i faptele de religie. Pe ei \i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului. Monede descoperite din vremea lui, \n Transilvania, ni-l \nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete, simboliz~nd trecutul [i prezentul. Unele inscrip]ii de pe monede sunt \n limba tracic`, latina prisc`, [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL, Cel Mai Mare Rege. Alt nume al lui, cu \n]elesul de st`p~n absolut al tracilor este PAVEL-TER.

43

Fig. 17. Discul solar (al lui Aplo nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??).

Fig. 18. Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA (\n sanscrit` Eu m` gr`besc s` curg)

44

Noi nu suntem urma[ii Romei

Numele so]iei lui, Zina, \mp`r`teasa [i marea preoteas` a tracilor, s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.17 Sf`tuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci s` tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca Legile Belagine.19 Se pare c` \n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fie anul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis, 713 \.d.H.; trebuie notat c` anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]ii de pe tot teritoriul pelasgic, ca SSS (6,6,6) sau CCC (C-grecesc) ori VIVIVI (6-latin).20 Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare \n rug`ciunea unei femei gete, Zamolxiene, g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis, con]in~nd [i un ... acrostih... dovedind \nc` o dat` marele rafinament atins de geto-daci.

Fig. 19. Fragment de roat` de piatr` din]at` n interior de la Sarmi-seget-usa Dacica.

45

AYRELIA BENERIA SYM FORO SYN DIO SYN ZE SASE TRI KAI TETHI GATRI AYRIS NONAM NIASCHARIAN

I I I I I I I I

STRLUCITOARE CURAT MREA DOAMN SUNT CREDINCIOAS SUNT CU TREI DE ASE DAR ATT TE ROG CNDVA S M AJUI S RENASC

Citind doar primele litere \n acrostih avem forma]ia ABT SSS KAN: Cu 666, de ani acesta fiind semnul la care se \nchinau cei \ntor[i la adev`rata religie, semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pe frunte.21 Re[edin]a ini]ial` a regelui, Sargedava este localizat` pe undeva pe la Coste[ti (dealurile Or`[tiei). Principalul ajutor al regelui trac de atunci era DECENEU, marele preot care, dup` ce a fost pentru o perioad` de timp \n Egipt, ini]iindu-i pe preo]ii egipteni \n tainele sacerdotale pelasgice, revine \n Ge]ia (Go]ia - dup` povestirea istoricului ostrogot Iordanes), devenind [eful suprem al spiritualit`]ii tracice, reu[ind \mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t militar, c~t [i spiritual. Burebista \[i \ndeamn` supu[ii la abstinen]`, sobrietate [i ascultare de porunci, noul mod de via]` fiind propagat dintr-un centru spiritual, numit de Straborn Muntele Sf~nt, legendarul KOGAION care, dup` Adrian Bucurescu, ar fi undeva \n mun]ii Bucegi, l~ng` Sfinxul Rom~nesc, deoarece KOG-A-ION \nsemna [i Capul Magnificului; cu toate astea, azi, mul]i arheologi localizeaz` legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) \n Masivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici), la Sarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul din sanctuarele patrulatere. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii lui Zamolxis, Zeul sub-p`m~ntean, ofereau credincio[ilor acea nemurire complet`, at~t a sufletului, c~t [i a trupului, unde ucenicii (recru]ii) c~ntau: Sf~nt e Domnul Nop]ii?22

46

Noi nu suntem urma[ii Romei

La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia, generalul Varro Lucullus, \n cadrul celui de-al doilea r`zboi Mithridatic (74-72 \.d.H.), ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice, de la Apollonia p~n` la Delta Dun`rii, \ncheind un tratat \ntre romani [i alte cet`]i vecine, cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Aceast` tutel` mascat` \i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti, care trimit o solie la Burebista s`-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a generalului Antonius Hybrida este \nvins` l~ng` Histria; Burebista supune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi), Calatis (Mangalia), Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. Pe calea r`zboiului sunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azi de ru[i, sub numele de Orlovka), Tyras, Odessas (Odesa, azi ora[ ucrainean ce are \n centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul... Moldoveanca!).23 Burebista \[i \ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni \ns`rcina]i cu administrarea agriculturii, str~ngerea d`rilor, supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii, f`c~nd posibil` realizarea sistemului de fortifica]ii \n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu \ntins pe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). Incinta militar` din centrul religios are o suprafa]` de 3 hectare, cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat \n Europa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construite din blocuri de calcar; a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate, legate cu lut, ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colina Cozla), Cet`]eni (Jud. Arge[), Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara. Armata lui num`ra, la vreme de r`zboi, mai mult de 200.000 de oameni, f`c~ndu-l de temut. La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avut pl`cerea s` o ascult pe prof. Gianina Georgescu din New York vorbindu-ne de Dacii din Spania: Noi dacorom~nii, direc]i descenden]i ai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-i ni[te barbari. n schimb ne m~ndrim din ce \n ce mai mult cu ob~r[ia

47

fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t, jefuit [i umilit. n schimb, spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice, s`ge]ile [i jugul, care stau pe stema noului stat al Spaniei, noble]ea [i dreptul la suveranitate. De asemenea, geticismul [i genealogia getic` devin standard pentru noble]ea nobilimii spaniole, at~t c~t [i ideea nemuririi Zamolxiene, dispre]ul fa]` de moarte. Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris \n Spania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut \n Spania). n schimb, g`sim o tradi]ie invers`, o tradi]ie dacic` a Spaniei. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci, iar Spania a fost fondat` - la a IV-a ei \ntemeiere, cea definitiv`, \n secolul al V-lea - de poporul de la Dun`re. Cei care \n Tracia erau numi]i Ge]i au fost numi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i \n vremuri mai vechi fuseser` numi]i Sci]i. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse, a[a cum precizeaz` foarte clar Messenius. Respectul pentru biseric` \i \mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator de religie [i de aceea ei \l folosesc pe Deceneu. Deceneu nu se cuvenea s` fie p`g~n. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i \nva]` pe go]i teologia [i pune preo]i [i episcopi. El ini]iaz` \n r~nduiala celor dou`sprezece semne, \n astrologie [i astronomie. Fi]i m~ndri de daci, re\nvia]i amintirea lor, [i rescrie]i istoria noastr`. Burebista ducea [i o politic` extern` activ`, intervenind chiar [i \n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv Cezar [i Pompei) \n anul 48 \.d.H. n leg`tur` cu aceasta, o inscrip]ie recent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele lui Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. Vor mai trece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar, dup` ce-l va \nvinge decisiv pe Pompei l~ng` Pharsalla, pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu misiuni de pedepsire c`tre grani]ele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp \nainte de a \ncepe lupta decisiv` cu regele trac, pe 15 martie 44 \.d.H., Cezar a

48

Noi nu suntem urma[ii Romei

fost asasinat \n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurt timp [i Burebista va muri \n circumstan]e asem`n`toare. Doi dintre cei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel, aproape simultan, istoria conferindu-le destine similare. Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regelui defunct. Azi e dificil s` apreciem \n \ntregime cuno[tin]ele sale [tiin]ifice extrem de vaste. Numeroase inscrip]ii \n piatr` sugereaz` no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora, a[a-numitul num`r perfect 6 sau num`rul cosmic 36; informa]ii de astronomie despre pentagonul planetar (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte, Venus [i Mercur); pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii; pozi]ia lunii la cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scena pictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei, ca [i pe o lamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. O tablet` descoperit` la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` \n]elegerea de c`tre Marele Preot a celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale \ntr-o manier` ce aminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e. Autori, istorici, arheologi, ba chiar [i juri[ti nordici, to]i str`luci]i erudi]i, printre care [i Carolus Lundius24, subliniaz` un adev`r de net`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unor nume de popoare, de regi, de cet`]i, de ape etc., acesta fiind [i cazul lui DROMGETHIS, OSTROGETA, BOROISTA, DECIBALUS, DICENEU... n contextul celor prezentate, cum putem crede c` a[a o societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`, costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc \nr`d`cinate \n mai pu]in de dou` secole de asuprire roman`, a[a cum unii istorici (sunt ei oare ai no[tri?) caut` s` ne \nve]e?! Cum este posibil ca, \n timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tulul imperiu Roman, adic` de trupe de mercenari analfabe]i, care de-abia puteau \nchega dou` vorbe \n latin`, ace[tia s` ne \nve]e pe noi o limb` pe care ei \n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se

49

argumenteaz` c` ei ne-au \nv`]at latina [i mai mult, ne-au f`cut s` ne uit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8 cuvinte au mai r`mas \n limba noastr` rom~n` contemporan`! Tracii ar fi putut fi, \n ceea ce ne prive[te, oameni inteligen]i, dar este absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri, tr`ind liberi [i ferici]i pe restul de 86% din teritoriile trace, s` \nceap` subit un maraton prin v`i [i defilee, p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori, hot`r~]i s` \nve]e o limb` mai la mod`! nsu[i g~ndul este absurd.

50

Noi nu suntem urma[ii Romei

PODUL DE PIATR` DE PESTE DUN`RE

odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunile antichit`]ii; romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a lui Apolodor din Damasc, idee preluat` [i de unii dintre istoricii no[tri. Exist` unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache.25 Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod de piatr`, al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. Ast`zi, cu toat` tehnica modern` de care dispunem, se consider` c` un pod de piatr` peste Dun`re se poate construi \ntr-o perioad` de aproximativ 5-7 ani... ori istoricii sus]in c` Traian l-a construit la \nceputul celui de al doilea r`zboi cu dacii \n doi ani?!... Socotim imposibil` construirea \ntr-o perioad` at~t de scurt`, de numai doi ani, a unui pod de piatr` peste Dun`re, \n special c~nd Traian se g`sea \n plin` campanie militar`, contraatacurile lui Decebal provoc~nd mari pierderi invadatorilor romani. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [i nici un text epigrafic nu ne vorbe[te de podul lui Traian [i nu a fost g`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` \n construirea lui. Deoarece comentariile De Bello Dacico ale lui Traian sunt pierdute, ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian, unde se vede clar c` \n anul 101 d.H., romanii treceau Dun`rea pe un pod de vase. De ce oare, m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc, c`ruia i se atribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian, a uitat s` imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare - un pod de piatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?!

51

Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fi fost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului, popor condus de cel despre care Strabon scria: Burebista st`p~ne[te tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii, este temut de romani, ataca, trecea fluviul c~nd voia prin Macedonia. Luat prin surprindere de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, \ncearc` s` opreasc` \naintarea romanilor, demol~nd partea de lemn carosabil` a podului, restul fiind incendiat, dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului. Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele \n Dacia nu pe un pod de piatr` ci pe unul de vase, dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat` pe Columna lui Traian. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiul pod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de la popula]ia dacic`, dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`site pe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul! n secolul al IV-lea d.H., Constantin cel Mare, dac de origine n`scut la Ni[, reconstruie[te podul de la Drobeta, adaug` un castru cu patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri. Men]ion`m c` \ntr-o balad` arom~n`, Puntea din art`, se vorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re [i care au lucrat la el 6 ani.

52

Noi nu suntem urma[ii Romei

DIURAPNEUS, supranumit [i ...Decebal

Motto: Din Zei de-am fi scobor~tori, C-o moarte tot suntem datori; Totuna e dac-ai murit Fl`c`u ori mo[ ng~rbovit, Dar nu-i totuna Leu s` mori, Ori C~ine-nl`n]uit. (George COBUC: Decebal c`tre popor) n perioada secolului I d.H. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic ne apare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice, care este continuu pr`dat`, furat`, \mpins`, lovit`, izbit` [i jefuit` de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i... s`-[i creeze propria istorie [i cultur`, fur~nd-o de la noi. Grecii sosi]i \n patru valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 \.d.H.) s-au a[ezat lini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de... Romani... [i vor sta sub jugul acestora 500 de ani, mai mult ca noi, dacii,... dar minune, ei nu-[i vor schimba limba, ci, numai noi, [i nu \n 500 de ani, ci \n 100 [i ceva! S` fie aceasta adev`rat, ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa latin` prisca dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu, [i, \n felul acesta, ei, dacii, nu a mai trebuit s` \nve]e o nou` limb`, [i s-o uite pe a lor ? n aceast` perioad`, \n vara anului 87 d.H., \mp`ratul roman Domitian trimite, sub comanda lui Cornelius Fuscus, trupe romane s` ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. Acesta trece pe un pod de vase Dun`rea, la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci, prin surprindere, [i... \nvins. Legiunea roman` a V-a Alaude este complet nimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus, ucis \n lupt`. Dar cine a fost conduc`torul armatei dacice?... Numele lui, numele dacului \nving`tor, a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se va inspira Orasius \n secolul V d.H. [i Iordanus, sec. VI d.H.)... numele lui

53

era... DIURAPNEUS Cel Orfan, un tarabostes din Sud-Vestul Daciei, care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de popula]ia dacic`, supranumindu-l DE-CEBALUS, Neam de Cal ori Pe Cal, Cavaler, ori I NOROGUL (Ducipalul) [i c`ruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-un gest nobil [i inteligent, \i va ceda tronul. Pe vasul funerar descoperit la Gr`di[tea de Munte - Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg - sanscrit`) apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO, ce se poate traduce Decebalus a pl`tit \n`l]area la cer... iar dac` \l citim \n oglind` Oliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucis. Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: DE CEBALUS PERSCO RILO: De neamul calului va pieri du[manul (Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 183). Se pare c` acest blestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman. Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu nume predestinat, ALARIC, Inorogul, n`scut \n... Dacia, care purta \n sufletul lui acest blestem, astfel c` la \nceputul secolului V d.H., vizigo]ii, condu[i de Inorog, au p`r`sit Hemus - Peninsula Balcanic` [i au p`truns \n Italia. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d.H., distrug~nd-o p~n` \n temelii, trec~nd-o prin foc [i sabie... S` se fi \ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ? Dacii s-au luptat sub stindardul lupului, stindard tradi]ional al tracilor: capul de lup cu corpul de dragon; Romanii au avut capitala, Roma, \ntemeiat` [i ea sub semnul lupului... [i dup` vechile legende, de un raman, Enea-Str`lucitorul, plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina). Dar [i numele de Roma \nc` nu-[i are rezolvat` originea, provenien]a. Anul \nfiin]`rii Romei nu este sigur. Nici numele ei nu este de la Romulus, cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius: CONDITA URBES, CONDITORIS NOMINE APPELLATA - ci de la situa]ia ora[ului, a[ezat l~ng` o ap`, RU sau RUMON (cuv~nt trac ori etrusc echivalent pentru r~u). Romulus nu a putut fi \ntemeietorul ei, ci doar fiu al ora[ului de pe RU sau RUMON, fiul Romei. ntreaga legend` cu Romulus, pare a fi fost \mprumutat`, spune Titus Livius, mai degrab`, din vechile legende ale poporului pelasgic (tracic), din care [i ei se tr`geau. A[a c` ei, dacii [i romanii, vorbeau aceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii... nu este o ironie a istoriei c` azi ei, Romanii, se numesc italieni, iar noi tracii-pelasgi, Rom~ni? Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal; ca rege, reface unitatea statal` a Daciei, \nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de

54

Noi nu suntem urma[ii Romei

alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`, Dacia \ncadr~ndu-se \ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu, din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. Neamurile getice \mpr`[tiate \n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug, iazygii [i roxalanii, se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei. Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de la Sarmisegetuza, dac` nu chiar \nainte de el, incinta sacr`, discul solar de andezit, sanctuarele patrulatere, c~t [i atelierele metalurgice de la Gr`di[tea Muncelului, capabile s` produc` un fier cu o puritate de 99,97%26. n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe contemporanii s`i prin politica de grandoare ce o duce: sec`tuirea finan]elor, propagarea despotismului, reprimarea crunt` a cre[tinismului. La 18 Septembrie 96 d.H. Domitianus este asasinat de un libert iar \n ziua urm`toare armata [i conspiratorii \l vor proclama \mp`rat pe b`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA, care \l va adopta ca fiu [i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d.H. Traian, dup` \nvingerea Germanilor, sup`rat pe dispre]ul pe care-l aveau dacii fa]` de romani (Pliniu cel T~n`r), hot`r`[te m`rirea efectivelor militare din Moesia inferioar`, construie[te castrul de la B`rbo[i-Gala]i, consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` la Tyros (Nistru), dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`rii la Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). Dar adev`rata cauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe care Dacia \l st`p~nea, reprezent~nd pentru Roma un El Dorado, o Californie a antichit`]ii. Traian ad`uga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i inferioar`, \nc` alte patru, aduse din provinciile germane [i alte dou` create special cu prilejul primului r`zboi dacic. La 25 Martie 101 mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se \n fruntea a 150.000 de solda]i, ca s` cucereasc`... ce?... o ]ar` de analfabe]i, f`r` limb` [i cultur`?... o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s` spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` eram a[a de pu]ini de ce \i trebuiau lui Traian 150.000 de solda]i?!... Dac` eram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!... n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarcau la Lederata (Rama) [i se \ndreptau spre Acidava (V`r`di]a). Decebal \i l`s` s` p`trund` p~n` \n Banat, concentr~ndu-[i oastea \n zona de la Tapae-Bucova, unde Traian ob]ine o modest` victorie. Totu[i

55

Fig.20. A[a ar`ta, EL, Decebal. Portret al marelui rege dac, de pe Columna lui Traian.
*Decebal [i Traian, Ion Miclea, Radu Florescu, ED. Meridiane 1980.
56

Fig.21. Nobil dac Tarabostes - statuie decornd aticul arcului de triumf al lui Constantin cel Mare de la Roma, el nsu[i dac de la sudul Dun`rii, satul Ni[. Figura dacului a fost tratat` cu respect, aerul lui b`rb`tesc, vigoarea trupului, atitudinea calm`, impun [i nu las` impresia unui speriat, umil captiv, ci mai degrab` a unui st`pn care [tie rosturile lumii. Dar ce mi se pare misterios sunt cei trei SSS (666 ori CCC ). n anul 666 de la Zalmoxis, mp`ratul Burebista [i marele preot Decaineus au hot`rt s` restaureze adev`ratul cult, dezv`luindu-le ge]ilor misterele sacre. Atunci s-a decis ca anul I al calendarului s` fie anul na[terii Celor Doi Zalmoxis. Astfel anul reformei religioase a fost 666, adep]ii lui considernd acest num`r benefic (norocos), pe cnd adversarii l-au considerat num`r malefic. Complexul de sanctuare de la SarmiSeget-Usa constituind probabil apogeul [i centrul sacerdotic al misterelor sacre. Acest num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de la Drobeta, placa de marmur` de la Tomis, ori cea de la Tetovo (Macedonia). Cum de a ajuns 666 s` simbolizeze num`rul fiarei n Apocalipsa Sfntului Ioan Teologul, este un alt mister!
-Vezi Teribilul num`r 666, Adrian Bucurescu, Dacia Secreta, ARHETIP R.S., Bucure[ti 1997.
57

aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ara Ha]egului situat` \n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya - zeul soarelui la vechii vedici). Datorit` diversiunii f`cute de Decebal, care se aliaz` cu burii, bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rile romane acum a[ezate \ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a), Traian este silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia, pentru a-i respinge pe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei, unde mai t~rziu, \n 109, va ridica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. Al]i istorici spun c` acesta a fost ridicat de daci. n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva, str`bate Muntenia prin pasul Bran, \nving~ndu-l pe Decebal. n urma p`cii \ncheiate, Decebal pierde Banatul, ara Ha]egului, Oltenia, Sudul Munteniei [i al Moldovei. n decembrie 102, la Roma, Traian prime[te numele de DACICUS (\nving`tor al dacilor). Traian \nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare. ntre 103-105, cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria), reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-Turnu Severin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). Apolodor din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u; lui i s-a \ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe column` a uitat s`-[i prezinte podul!). A scris [i o carte despre construc]ia, ori mai corect spus reconstruc]ia podului, care \ns` s-a pierdut; cuprinsul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS, care d` \n istoria sa o descriere am`nun]it` [i exact` a podului. Marile construc]ii de poduri au \ntotdeauna ceva simbolic, aproape eroic, semnific~nd tot at~tea m`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a \nl`tura piedicile pe care natura le a[terne adeseori \n calea noastr`; menirea lor este \nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure \ntre un ]`rm [i altul... c~t despre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor, aceasta a \nsemnat \nlesnirea jefuirii ]`rii noastre, a subjug`rii [i sclaviei poporului dac, a cotropirii \n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei, cum \nc` mai spun unii dintre istoricii no[tri, \n scop civilizator! Constantin cel Mare, dac n`scut \n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii, va reconstrui [i el acest pod la aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. De ce \l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`mas pustii, goale, a[a cum sus]in unii istorici? i dac` \nrobirea, \njosirea, jefuirea o numesc d~n[ii proces civilizator, de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot... civilizatori pentru

58

Noi nu suntem urma[ii Romei

c` [i ei ne-au civilizat mai bine de 50 de ani, de am r`mas s`raci dup` at~ta civiliza]ie... ori bunului prieten Hitler [i germanilor s`i care v`z~nd c` nu vrem s` intr`m \n r`zboi al`turi de ei ne-au civilizat \mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania la unguri, Bucovina la ru[i, Cadrilaterul la bulgari. Al doilea r`zboi al lui Traian \mpotriva lui Decebal, \ncepe \n vara anului 105, c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. (Reamintim c` \ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat \mpotriva lui Traian care \ns` a e[uat. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` de azi ?... Am fi ar`tat diferit ?... Am fi vorbit o alt` limb`?... Iat` \ntreb`ri ce r`m~n f`r` r`spuns.) S` revenim deci la armatele romane, care, doritoare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor, \nainteaz` \n trei coloane: - prima coloan` \nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile unde legendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului, s` moar`, pas`rea PHOENIX; ea ]inea \n cioc cel mai vechi \nsemn pelasgic, iar \n gheare smirna; din cenu[a ei, undeva \n mun]ii Cernei, pas`rea Phoenix ren`[tea). A[adar prima coloan` roman` \nainteaz` prin Valea Cernei, ara Ha]egului, ajunge la cet`]ile Coste[ti, Blidaru [i Piatra Ro[ie, pe care le distruge. - a doua coloan` urc` pe Valea Jiului, pe la Castrul de la Bumbe[ti, p`trunz~nd \n Masivul Surianul pe la Bani]a. - a treia coloan`, condus` de Traian, se deplaseaz` de la Drobeta la Sucidava [i Romula, str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana (S~mbotin-V~lcea), ajunge la Tili[ca, apoi la C`p~lna. Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`, trec pe la Bran, Bratocea, Oituz. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia se d` la \nceputul verii anului 106 d.H., cu participarea legiunilor a II-a ADRIUTIX, a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primul atac, dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau capitala Daciei. Cetatea este incendiat`, sunt reteza]i to]i st~lpii sanctuarelor \n incinta sacr`, se distruge \ntreaga fortifica]ie. R`zboiul, \ns`, continu`. Prin tr`darea lui Bacilis (confident al regelui dac), romanii g`sesc \n albia r~ului Sargesia, tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i 331.000 kg de argint; vezi Marcela Nica, Istoria Rom~nilor, Ed. Mondan, Bucure[ti, 1994, p. 26)27. Ultima lupt` cu oastea regelui dac are loc la Porolissum (Moigrad).

59

Fig.22. Femeie dac` cu copil.

60

61

Fig.23. Dacii trec Dun`rea n Moesia [i atac` un castru roman.

Fig.25. Spre Sarmi-Seget-Usa

62

Noi nu suntem urma[ii Romei

Era ad~nc \nr`d`cinat \n firea tracilor obiceiul de a nu se teme de moarte. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t \n oricare alt` c`l`torie. n retragerea spre mun]i, Decebal este urm`rit de cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus. Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urare pentru cei prea greu lovi]i de nenorocire, ba chiar o \nal]` [i pream`re[te cu f`g`duin]e supranaturale. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a lui Decebal, se \mpr`[tie [i se sinucid. Numai nesupusul rege, mai mare dec~t zeul s`u, nu-[i caut` uitarea \n moarte, ci \ncearc` s` se sustrag` dinaintea romanilor, \n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si \nc`, \n str`fundurile mun]ilor sau \n codrii neumbla]i, mijlocul de a preg`ti re\nceperea luptei [i r`zbunarea. Dar cavaleria roman` \l urm`re[te f`r` r`gaz, este gata s` pun` m~na pe el, [i atunci marele Decebal \[i \mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. Scena m`rea]` a mor]ii sale poate fi reg`sit` pe Columna lui Traian. Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa, la Gr`di[tea Muncelului [i ceea ce mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i, s`bii, v~rfuri de l`nci etc. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas sub p`m~ntul colinelor c`lcate de vitezele legiuni romane. Am g`sit o lini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresului arheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf de s`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte \n acea zon`. M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ceva mai mult despre Decebal, fiica lui Dachia (?), fratele lui Diegis, sora lui Sarmis, marele preot Vezina dar ei scriu [i scriu numai despre vitejii de romani care, de fapt, au pustiit, t~lh`rit, p~rjolit, robit, satele [i c`tunele noastre dacice impun~ndu-[i pacea roman`. P~n` acuma, despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse: Herodot, Iordanes, Dio Cassius [i Dion din Prusa, zis [i Dio Chrisostomus. Acesta din urm`, din cauza lui Domitian, sufer` [i el, ca [i Ovidiu, pedeapsa surghiunului. Aruncat afar` din Imperiul Roman, el r`t`ce[te [i prin ]`rile de la Dun`re, prin anul 87 d.H., fiind martor ocular al celor mai importante evenimente, preg`tirea r`zboiului daco-roman. Se pare c` a trecut [i pe la Sarmisegetusa [i chiar c` l-a \nt~lnit pe Decebal. nsemn`rile lui Orationes - cuv~nt`ri, par \nsemn`ri de reporter. Din p`cate au ajuns p~n` la noi doar c~teva fragmente. Chrisostomus28 a f`cut o c`l`torie lung` pe malul Istrului [i \n ara ge]ilor El este mirat de comportamentul deosebit de civilizat al dacilor: cum de m` rabd`, c~nd m-au

63

v`zut, cum nu [tiam s` c`l`resc, nici arca[ priceput, nici osta[ cu arme grele, nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eram. ara dacilor i se pare lui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindeni s`bii, plato[e, l`nci, toate pline de cai, arme [i oameni \narma]i29. Cu o real` admira]ie pentru daci, el, Dio Chrisostomus, continu`: n mijlocul at~tor oameni deosebi]i, eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor, un spectator foarte pa[nic al r`zboiului. P`cat c` cei interesa]i nu \ncearc` s`-i g`seasc` opera complet` a acestui om deosebit, contemporan cu Decebal. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci, s` le descrie obiceiurile, limba. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i Dio Chrisostomus se simt confortabil printre ace[ti str`ini? Ei nu sunt deranja]i de diferen]ele de limb`. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiunit \n China, o ]ar` a c`rei limb`, obiceiuri v` sunt complet str`ine Dar ace[tia doi, Ovidiu (care a scris [i versuri \n limba ge]ilor, [i asta \n numai 4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la ei acas`, f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii. S` nu-l uit`m pe Pu[kin, care fiind exilat \n Moldova/Basarabia a scris, cu patim` poezia (\n limba rus`) Blestemat ora[ Chi[in`u, poate tocmai din cauz` c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat. Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate, autori ignora]i, care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [i istoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554, Bonaventura Vulcanius-159730, Carolus Lundius-1687), c`r]i pe care unele le-am cump`rat, altele le-am copiat, reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele, m` \ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut [i nu fac aceast` munc`? Am fost zdrobi]i, \nvin[i dar... nu nimici]i! Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?... Ce a avut el comun cu noi ?!... Vom vedea!

64

Noi nu suntem urma[ii Romei

RE[EDIN]A LUI DECEBAL

Motto: Oricine t~nje[te dup` un STPN, SERVITOR se va numi

storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`. n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso CIACCONE prezint` \n premier` basorelieful lui Apolodor din Damasc sculptat pe Columna lui Traian \n Roma, basorelief care \nf`]i[a, spune el, scene din cele dou` campanii militare \n cucerirea Daciei ale sus-numitului \mp`rat (101-102 d.H [i 105106 d.H.). Arat`, \ntr-adev`r, ciudat c`, exact ei, romanii, nu au l`sat nici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`, o adev`rat` piatr` de hotar a culturii antice, chiar ei, care obi[nuiau s` scrie at~t de mult despre orice, oriunde. i va fi acela[i spaniol care va fi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei se refer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [i str`mo[ii poporului Rom~n31. Red`m aici descrierea exact` f`cut` de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectele majore ale realit`]ii italiene ale sec. XVI) primei scene a Columnei lui Traian: Re[edin]a lui Decebal era un palat magnific, decorat cu columne [i portrete, probabil situat pe ]`rmul nordic al Dun`rii, pe care \mp`ratul Traian \l va ocupa ulterior, d~nd ordine s` se p`streze toat` mobila regal`. Momentul culminant este \n timpul Tratatului de Pace temporar \ncheiat \n 102 d.H. \ntre Traian [i Decebal. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupus` statuie a \nsu[i regelui

65

Fig.24. Palatul lui Decebal. Se pot vedea cei trei leri, fe]e tipice dacice [i chiar n partea stng` sus, dragonul, capul de lup dacic. n dreapta jos, un vas roman ce se apropie de ]`rm.
66

Fig,26. n ara Zeilor, Daksha, pe Drumul Zeilor, terase construite de daci cu peste 2.000 de ani n urm`, dac` nu [i mai mult. O societate de ]`rani capabil` s` taie stnci, s` construiasc` ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat nc`, terase din blocuri de andezit pe care trebuiau s` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km. dac` nu [i mai mult ), temple ale c`ror ruine nc` mai st`pnesc mun]ii, un adev`rat Machu Pichu, aici n mun]ii Transilvaniei, aici la Gr`di[tea Muncelului [i nu numai aici.

Fig.27. Cas` dacic` la construc]ia c`reia nu s-a folosit nici un cui

67

Decebal, sculptura put~nd reprezenta \n acela[i timp unul din marii s`i predecesori, \mbr`cat \n costumul na]ional dacic. Poarta principal` a palatului se vede c` era \ndreptat` spre Dun`re. Frontul ei \nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i, fiecare ]in~nd c~te o tor]`. Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat, c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`, av~nd dou` crucifixuri \n m~na dreapt`. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imagini ale a[a-numi]ilor LARS, adic` acele divinit`]i care indicau \n cadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine o p`zea. Aparent, nimic \n`untrul unei case nu putea fi ascuns de ace[ti mici Zei de cas` deoarece se credea c` ei de]in focul [i lumina, fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lor. Aceast` nou` descriere contravine, bine\n]eles, cu ceea ce am fost \nv`]a]i decenii de-a r~ndul \n [colile comuniste. Mul]i dintre noi au crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`rani primitivi, locuind \n bordeie sub p`m~nt, \n timp ce aveau mari [i

Fig.28. Ziduri dacice, contemporane cu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup` mii de ani, f`r` s` se fi folosit vreun beton, nu las` ntre pietrele lor s` p`trund` nici o lam` de ras!
68

Noi nu suntem urma[ii Romei

numeroase mine de aur \mprejur; [i care, a[a cum sus]in aceia[i istorici, au trebuit s` a[tepte venirea romanilor civilizatori condu[i de str`mo[ul nostru Traian \nsu[i, pentru a putea ajunge la societ`]ile de elit` ale lumii antice. Civilizatorii au fost \n realitate trupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pe buc`]ile de teritoriu cucerite, aveau s` devin` faimoase nu numai pentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at pe viteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare de c`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresului social. El, \mp`ratul Traian, avea s` ia credit postum pentru civilizarea noastr` \ntr-un mod similar \n care, secole mai t~rziu, l-au aplicat conduc`torii fanario]i str`ini de neamul nostru, fasci[tii sau ru[ii. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne civilizeze mai bine dec~t predecesorii s`i, nel`s~nd \n urm` dec~t numai s`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne. S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i creatori de istorie orbi, [i s` nu vad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelor scene ale Columnei lui Traian? Bine\n]eles, foarte posibil ca ipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i, pentru a \nl`tura orice presupunere gre[it`, se cere \nt~i \ncercat s` se fac` cunoscut`, ca apoi, efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`. Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este \nregistrat` la num`rul 231 \n albumul lui Ciaccone, \n timp ce ea apare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` de cuplul de istorici Miclea-Florescu. Ace[ti doi istorici, reputa]i profesioni[ti, sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a \mp`ratului Traian, \mbarcarea la portul Ancona \n drumul s`u c`tre Dacia, al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]in verosimil deoarece este pu]in probabil ca \mp`ratul Traian s`-[i fi reprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate; p`rerea noastr` este c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars, zeit`]ile dacice ale casei). Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelor columnei [i multe altele vor ap`rea \n viitor, dar un singur lucru

69

Fig,29. Statuia unui Tarabostes, din marmur` [i porfir de la Roma, din Museo Nazionale Roman. i aceast` monumental` figur`, de dimensiuni colosale, face parte din aceea[i bogat` plastic` prezentnd Mitul Dacic. Trebuie s` recunoa[tem c` romanii trebuie s` fi fost cu adev`rat impresiona]i de ace[ti daci, pentru care , ca s` le cucereasc` c]iva kilometri de ]ar`, au venit cu zecile [i sutele de mii...... ca s` cucereasc` ce? o societate de ]`rani care a trebuit s`-i a[tepte pe ei, romanii, s`-i nve]e latina (limba pe care o vorbeau cu mii de ani nainte s` apar` Imperiul Roman). Au cucerit ei, romanii, n urma unui r`zboi fratricid, 14% din teritoriul Daciei [i... minune , TOI dacii din teritoriul ocupat dar [i din cel neocupat, 86%, a[a peste noapte au nceput s` vorbeasc`... latina, [i asta n 165 de ani, uit~ndu-[i complet limba? Au inv`]at-o ei dacii din mun]i [i v`i, p`duri [i mla[tini, a[a de pl`cere; [i de la cine? de la ni[te legionari analfabe]i veni]i din toate col]urile lumii [i care abia blbiau cteva cuvinte latine!
*Museo Nazionale Romano, inv. 124482, Salvatore Aurigemma, e terme di Diocleziano e il Museo Nazionale Romano, Roma, 1963, nr. 500.

70

71

Fig.30. Prinderea copiilor lui Decebal. Cavaleri[tii romani i prind pe doi adolescen]i, aparent copiii lui Decebal. Dintre lupt`torii din escort` un tarabostes zace la p`mnt mort; un comatus a fost prins, iar copiii sunt lua]i de doi solda]i romani pentru a fi du[i lui Traian.

*Fig.20,21,22,23,24,29,30, Decebal [i Traian,Ion Miclea [i Radu Florescu, Ed. Meridiane, Bucure[ti, Romania, 1980.

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: \n`untrul grani]elor unei super-bogate ]`ri, \n mod special prin terenurile aurifere, pare foarte plauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat de via]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe civiliza]ii regi [i \mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu!

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

72