Realizat de: Dumitru Dragos-Razvan Neamtu Catalin-Ionut Mazilu Bogdan-Ionut

Definitie Ruptura de menisc este o leziune a meniscului articulatiei genunchiului frecvent intalnita. Fiecare genunchi are doua meniscuri in forma literei C: un menisc lateral in portiunea externa a genunchiului si un menisc medial in portiunea interna a genunchiului. Acest tesut elastic actioneaza ca absorbant al socului dintre formatiunile osoase superioare si inferioare ale membrelor inferioare si stabilizeaza articulatia, distribuind greutatea in mod egal asupra genunchiului. O leziune a meniscului poate interfera cu modul de actiune al articulatiei genunchiului.[http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunilegenunchiului/ruptura-de-menisc_1625] Printr-o miscare de rotatie a genunchiului in timpul unui efort sustinut, cele doua meniscuri pot fi lezate usor. Ruperea partial sau totala a meniscului apare la o miscare brusca de torsiune sau de rotatie a coapsei,in timp ce piciorul sta pe loc. Daca are loc o ruptura minima,meniscul ramane conectat in partea anterioara si posterioara a genunchiului, daca are loc o rupture mare,meniscul poate sa atarne de un filament de cartilaj, gravitatea rupturii depinzand de localizare si extentsie. [ http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/leziuni-alemeniscului-de-la-nivelul-articulatiei-genunchiului_1631#Diagnostic]

Articulaia genunchiului
Articulaia genunchiului este cea mai mare atriculaie bicondilian a corpului omenesc, i totodat cea mai important din punct de vedere biomecanic n static i locomoie. Aceast articulaie asigur ortostatismul, suportand ntreaga greutate a corpului omenesc manifestat prin fore de ordin fizic extrem de mari, care sunt `absorbite` datorit structurilor osoase i a aliniamentului oaselor participante n articulaie. Odat pierdut stabilitatea acestei articulaii, are de suferit ntregul lan cinematic, ducnd la formarea a unor poziii vicioase, compensatorii, care odat formate, sunt foarte greu de restabilit, i duc la formarea altor deficiene fizice. Datorit importanei sale att de mari, n orice program de recuperare, recuperarea funcionala a genunchiului si stabilizarea acestuia este printre primele obiective ale Kinetoterapeutului. Aceast articulaie este format din suprafaa articular a 3 oase: femurul, tibia, i patela. Femurul particip n articulaie prin cei doi condili ai si, tibia prin platforma tibiala, iar patela cu suprafaa articular patelar. Toate suprafeele articulare amintite sunt acoperite de un fin cartilaj hialin, iar capsula este aceea, care le mbin. n interiorul capsulei se afla lichidul sinovial, foarte important amortizor mecanic! Articulaia este ntrit de patru mari ligamente: -ligamentul colateral tibial -ligamentul colateral fibular .cele dou ligamente ncruciate Aceste ligamente sunt foarte importante n stabilitatea genunchiului: n timp ce cele doula ligamente laterale limiteaza micarea de lateralitate a genunchiului, cele ncruciate previn micarea exagerat nainte a tibiei, respectiv flexia ei exagerat.

Importana meniscului n articulaia genunchiului

Meniscurile intraarticulare sunt dou fibrocartilaje ce s+au dezvoltat la periferia fiecreia din fosele articulare tibiale.Rolul lor este de a contribui la

o mai bun concordan ntre suprefeele condiliene femurale si fosele erticulare ale tibiei.[Papilian, 2003, p.132 ] Aceste fibrocartilaje se dispun unul medial, altul lateral. Cel medial, deoarece condilul femural medial este mai jos situat si mai proeminent fa de cel lateral, are forma unei semilune uor ncurbate; n timp ce cel lateral are o forma de o uor despicat la nivelul eminenei intercondiliene. Aceste menuscuri prezint cte o fa superioar ncurbat, cte o fa inferioar plat aderent la tibie, cte o baz dispus lateral de articulaie aderent la capsul, respectiv cate o creast orientat spre interior, i cte dou vrfuri. Cele dou vrfuri meniscale anterioare sunt unite una de cealalt prin ligamentul transvers al meniscului, iar cele posterioare prin ligamentul meniscofemural posterior. Foarte important de menionat este faptul c aceste fibrocartilaje sunt avasculare, aadar leziunile acestora se recupereaz foarte greu, ns niciodat 100%. Aadar aceste meniscuri au rolul de a crea aderen ntre suprafeele articulare, de a asigura mobilitatea articulaiei respectiv de a diminua forele mecanice exercitate de catre femur asupra tibiei.

Leziuni ale meniscului Autori autori autori. Tot ce e scris de mine, am scris de la mine, ce stiu eu in mare.....vezi f rost de autori , si scuze, dar sunt racit i varz de la drum, de aceea nu mai pot scrie acum. Sper ca te ajut cu ceva ce am scris, si daca ti se pare prostie sau nu iti place sterge, sau scrie cu cuvintele tale.

Ruptura de menisc

Etiologie

Simptomatologie

Tratament
Exist mai multe tipuri de tratament, n funcie de severitatea afeciunii. n cazuri mai grave se apeleaz la tratament chirurgical, care const n transplant de menisc, iar n formele uoare, dup un repaos i crioterapie, se apeleaz la gimnastica medical. Mai scrie ceva

-Obiectivele tratamentului
Printre obiectivele tratamentului se numr: Meninerea sau creterea mobilitaii articulare prin micri pasive, autopasive, active ajutate i active.(Treptat pe parcursul tratamentului) Tonifierea cvadricepsului Tonifierea muchilor lojei posterioare a genunchiului (semitendinos, semimembranos biceps femural) respectiv

a muchilor adductor mare, tensor al fasciei lata, gracilis i croitor (care influeneaz i ele ntr-o oarecare msur mobilitatea articulaiei genunchiului) Creterea stabilitii atriculare

-Tratament prin kinetoterapie

-Tratament prin hidrokinetoterapie

Exercitii pe uscat:

1.Din decubit lateral,membrele superioare intinse deasupra capului,abductia membrului inferior simultan cu adductia membrului superior: -vom lucra partea opusa a corpului in acelasi mod:

2.Asezat pe un scaun,bratele pe langa corp,pacientul ridica cate un membru inferior cu genunchiul extins concomitant cu extensia bratului de aceeasi parte; pacientul poate tine o minge de tenis stransa in mana:

3.Din

ortostatism,cu un picior asezat pe un scaunel de inaltimea gambei,se executa o usoara flexie pe genunchiul membrului inferior de pe sol:

4.Mers fandat cu mingea tinuta deasupra capului si trunchiul inclinat spre inainte:

5.Din ortostatism cu bratele flectate la 90 de grade,ridicri alternative ale genunchilor .

6.Mersul piticului,cu un baston inut cu ambele mini la ceaf.

7.Din patrupedie ,aduce cte un genunchi la piept,alternativ.

8.Din seznd pe scaun,membrele superioare flectate la 90 de grade ,aduce cte un genunchi la piept .

9. Poziia iniial: stnd pe genunchi cu sprijin pe palme,ochii privesc nainte. Aciune: se aduce un genunchi la piept concomitent cu aplecarea capului,apoi se extinde gtul,iar piciorul se ntinde n spate pn ajunge paralel cu podeaua.Se repet exerciiul i cu cellalt picior.

10. Poziia iniial: stnd pe genunchi cu sprijin pe palme,ochii privesc podeaua. Aciune: ridicarea concomitent a braului i a membrului inferior opus, paralel cu podeaua.Meninere 10 secunde,apoi se repet micarea cu membrele celelalte.

11.Poziia iniial: decubit dorsal pe o suprafa tare,genunchii flectai,tlpile pe suprafa.

Aciune: se poziioneaz minile n spatele coapsei i se trage genunchiul la piept, apoi se extinde genunchiul.Se menine 15 secunde dupa care se schimb piciorul.,

Exercitii in apa:

12.Mers in apa mica,cu trunchiul indoit inainte si mainile la ceafa:

13.Mers lateral in apa mica concomitant cu flexia si extensia membrelor superioare:

14.Din culcat lateral, cu o mn susinem capul, cealalt pe lng corp, piciorul n tripl extensie, face micarea de adductie cu picorul.

15.Din ortostatism,la marginea bazinului inndu-se de bar,ridicarea genunchiului stng spre dreapta i a celui drept spre stanga.

16.Pluta pe spate,braele ntinse ,pacientul face bicicleta.

17.Pluta pe piept cu minile inndu-se de marginea bazinului,aducerea alternativ a cte unui genunchi la piept.

18.Pluta pe spate,inndu-se de bar la marginea bazinului aducerea genunchilor la piept.

19.Mers pe toat talpa, apoi pe vrfuri, cu minile la ceaf, coatele trase napoi .

20.Din ortostatism,membrele superioare flectate la 90 de grade i face genoflexiuni.

21.Mers prin ap cu minile la ceaf,aducerea cte unui genunchi la piept alternativ.

22. Poziia iniial: aezat cu genunchii flectai i minile la ceaf. Aciune: aducerea genunchiului la cotul opus.

23. Poziia iniial: pluta pe fa. Aciune: trage alternativ genunchii la piept.

24. Poziia iniial: atrnat cu faa la peretele bazinului,genunchii flectai la piept,tlpile pe perete ct mai aproape de scara de care se in minile. Aciune: extinde genunchii.

Varsta : 25 de ani Sex: Masculin

LECTIA1-ziua1 Descrie Dozar re ex. e Ex .1 5 repet ari x 3 serii 5 repet ari x 3 serii 5 repet ari x 3 serii 5 repet ari x 3 serii 5 repet ari x 3 serii

Indicati i metodi ce 1 min pauza 1 min pauza 1 min pauza 1 min pauza 1 min pauza

Ex. 2

Ex.3

Ex.4

Ex.5

LECTIA 2-ziua1 Descrie Dozar Indicati re ex. e i metodi ce Ex.12 10 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.13 10 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.14 10 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.15 10 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.16 10 1 min repet pauza ari x 3 serii

LECTIA 3-ziua2 Descrie Dozar Indicati re ex. e i metodi ce Ex.6 10 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.7 10 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.8 10 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.9 10 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.10 10 1 min repet pauza ari x 3 serii

LECTIA4-ziua2 Descrie Dozar re ex. e Ex .17 10 repet ari x 4 serii 10 repet ari x 4 serii 10 repet ari x 4 serii 10 repet ari x 4 serii

Indicati i metodi ce 1 min pauza 1 min pauza 1 min pauza 1 min pauza

Ex. 18

Ex.19

Ex.20

LECTIA 5-ziua3 Descrie Dozar Indicati re ex. e i metodi ce Ex.11 15 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.1 15 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.2 15 1 min repet pauza ari x 3 serii Ex.3 15 1 min repet pauza ari x 3 serii

LECTIA 6-ziua3 Descrie Dozar Indicati re ex. e i metodi ce Ex.22 15 1 min repet pauza ari x 4 serii Ex.23 15 1 min repet pauza ari x 4 serii Ex.24 15 1 min repet pauza ari x 4 serii Ex.12 15 1 min repet pauza ari x 4 serii

Ex.21

10 repet ari x 4 serii

1 min pauza

Ex.4

15 repet ari x 3 serii

1 min pauza

Ex.13

15 repet ari x 4 serii

1 min pauza

LECTIA7-ziua4 Descrie Dozar re ex. e Ex .5 20 repet ari x 3 serii 20 repet ari x 3 serii 20 repet ari x 3 serii 20 repet ari x 3 serii 20 repet ari x 3 serii

Indicati i metodi ce 1 min pauza 1 min pauza 1 min pauza 1 min pauza 1 min pauza

Ex. 6

Ex.7

Ex.8

Ex.9

LECTIA 8-ziua4 Descrie Dozar Indicati re ex. e i metodi ce Ex.14 20 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza Ex.15 20 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza Ex.16 20 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza Ex.17 20 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza Ex.18 20 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza LECTIA 11-ziua6 Descrie re ex. Ex.4 Dozar e Indicati i metodi ce 15 50 de repet secund ari x 3 e serii pauza 15 50 de repet secund ari x 3 e serii pauza

LECTIA 9-ziua5 Descrie Dozar Indicati re ex. e i metodi ce Ex.10 15 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza Ex.11 15 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza Ex.1 15 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza Ex.2 15 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza Ex.3 15 50 de repet secund ari x 4 e serii pauza LECTIA 12-ziua6 Descrie re ex. Ex.24 Dozar e Indicati i metodi ce 15 30 de repet secund ari x 3 e serii pauza 15 30 de repet secund ari x 3 e serii pauza

LECTIA10ziua5 Descrie Dozar Indicati re ex. e i metodi ce Ex .19 20 30 de repet secund ari x 3 e serii pauza Ex. 20 20 30 de repet secund ari x 3 e serii pauza

Ex.5

Ex.12

Ex.21

Ex.22

Ex.23

20 repet ari x 3 serii 20 repet ari x 3 serii 20 repet ari x 3 serii

30 de secund e pauza 30 de secund e pauza 30 de secund e pauza

Ex.6

Ex.7

Ex.8

15 repet ari x 3 serii 15 repet ari x 3 serii 15 repet ari x 3 serii

50 de secund e pauza 50 de secund e pauza 50 de secund e pauza

Ex.13

Ex.14

Ex.15

15 repet ari x 3 serii 15 repet ari x 3 serii 15 repet ari x 3 serii

30 de secund e pauza 30 de secund e pauza 30 de secund e pauza