Roberto Moll - Ora[ul se construie[te peste noroi simetric1 Roberto Moll este un pictor erudit.

Ca atare, lucr`rile sale sunt pline de referin]e din nenum`rate domenii, atent [i con[tient (aproape matematic) selectate, fiecare pe deplin studiat` [i asumat` [i fiecare o instan]` a unui interes particular al pictorului. Pe Roberto Moll \l intereseaz`: cultura japonez` clasic` [i contemporan`, mecanica quantic` [i no]iunile sale de timp [i spa]iu, arhitectura modernist` inspirat` de arhetipuri de liniaritate extrase din palatele japoneze clasice [i mediul urban ca instan]` de organizare spa]ial`. Fuziunea acestora genereaz` picturi cu peisaje mitice inspirate din cultura japonez` combinate cu imagistic` ukiyo-e de secol 18 ghei[e, paravane, pe[ti[ori Koi [i bonsai, la care se adaug` planuri de cl`dire, stlpi de telefon, drumuri pavate [i personaje manga. La final, totul este pres`rat cu figuri geometrice smulse dintr-un manual de graphic design constructivist de \nceput de secol 20. {i toate sunt pictate pe hrtie de calcul. Pictorul de 44 de ani a descoperit hrtia de calcul acum 10 ani cnd s-a pus s` deseneze pe un caiet vechi de matematic` al tat`lui s`u. Bun` parte din lucr`rile sale sunt plasate \n decoruri urbane. Peisajele din picturile lui Moll sunt oarecum de[ertice, structura ora[ului fiind sugerat` de \ns`[i liniatura hrtiei, iar ac]iunea se situeaz` pe plan secund, rarefiat` printre linii. Prima impresie este una de izolare a individului personaje separate de o mare de linii de calcul care alc`tuiesc spa]iul gol dintre oricare dou` forme desenate sau plinuri de culoare. O impresie gre[it`, conform lui Moll. Ora[ele pictorului spaniol nu sunt l`ca[e de singur`tate, dimpotriv`, el consider` c` mul]imile sunt cele care creaz` spa]iul unui ora[. |n shimb, ora[ul \nsu[i este mecanismul organizator, cel care cnt`re[te [i vinde pe buc`]i haosul de pietre [i noroi pe care este construit. |n interpretarea lui Moll, gestul arhetipal de constituire a unui ora[ este trasarea de grani]e, de linii, deci. Ora[ul \n sine este reprezentarea grafic` a suprafe]elor sale, iar aglomer`rile devin posibile chiar datorit` spa]iului gol dintre dou` puncte de concentrare de func]ii urbane. |n lucr`rile sale, aceast` no]iune se traduce prin fizicalitatea suportului liniatura hrtiei pe care o folose[te Moll este deopotriv` factor organizator [i prezen]` real` (fizic`), personaj \n lucrare. Hrtia devine un fragment de spa]iu deja organizat. Ceea ce se petrece nu este \ns` la scar` spa]iul nu este relativ la ac]iune, ci invers, ac]iunea este relativ` la spa]iul limitat oferit de suport. Ceea ce se vede, deci, cap`t` greutate prin faptul de a fi un fragment de spa]iu pe care Moll alege s` nu \l ascund`. O jum`tate de caracati]`, \ns` jum`tatea relevant`, o form` geometric` sau o
1

Citat dat de Roberto Molla din Francis Picabia (1879 1953), pictor [i poet modernist francez

sec]iune de plan de cl`dire, \ns` formele [i sec]iunile importante, o referin]` estetic` fie modernist` fie de inspira]ie japonez`, \ns` \ntotdeauna referin]a esen]ial`. Pentru Moll, tabloul devine actul de a alege acea frntur` de via]` [i de ora[ care merit` s` fie ilustrat`. {i \n acela[i timp, un fragment de spa]iu care c`p`tnd prezen]` fizic` sugereaz` [i spa]iul ce-l \nconjoar`, spa]iul din afara tabloului, prezent astfel \n lucrare f`r` a putea fi v`zut.