Sl rlnlCnll

25. Compartimentele lichidiene ale organismului: lichidele extracelular i intracelular; lichidul interstitial si edemul 26. Formarea urinei: I. Filtrarea glomerular fluxul sangvin renal i controlul acestora .27 Formarea urinei: II. Procesarea tubular a filtratului glomerular

Reglarea osmolarittii extracelulare i a ' concentratiei extracelulare a sodiului 29. Reglarea rena a nivelurilor ionilor de potasiu, calciu, fosfat magneziu; actiunile integrate ale mecanismelor renale pentru controlul volemiei i
28.

volumului lichidului extracelular Reglarea echilibrului acido-bazic 31. Bolile rinichiului i medicamentele diuretice
30.

\ PITOLUL

25

ompartimentele lichi ,rganismului; lichi ,i intracelular; lichi emul

~Dup5 cum s-a discutat in Capitolul I, mentinerea unui volum relativ constant i a unei compozit,ii stabile a lichidelor organismului este esential5 pentru homcostazie. Uncle dintre cele mai frccvente i mai importame probleme inInitc in practica medica15 sunt consccinta disfunctiei sistemelor de control cu rol in , , ^
.. ~ . . . . . . .

~~--....-"

mcntmcrca echlllbrulul hchldian al organismulul. In acest capitol precum $i in capitolele urm5toarc care 'It funct,ia renal, sunt abordate aspccte rcfcritoare la rcglarea general5 a volulichidian al organismului, constituentii lichidului cxtracclular, echilibrul acidoi controlul schimburilor lichidiene intre compartimentele extracelular i ,lular.
%

ortul i eliminarea de lichid sunt egale in conditii normale

!tatea relativ a compozit,iei lichidclor organismului estc remarcabil deoarecc .un schimb permanent dc lichid i solvati intre organism i mcdiul extern, .:n i intre difcritelc compartimente ale organismului. De cxcmplu, aportul .dn este foarte variabil i trebuie cchilibrat printr-o eliminarc egal de lichid, inct s5 fie impiedica cretcrca sau rcducerca volumului compartimentelor ., e ale organismului.
rtul zilnic de ap5 organism provinc dou5 surse principale: (I) alimentar (aproximativ 2100 reprezentat5 dc lichidcle ingcratc i dc apa cont,inut de alimente i (2) meta, c aproximativ 200 ml/zi), reprezentat de apa format in organism prin oxidarea `,idrat,ilor. Este asigurat astfel un apart hidric total de aproximativ 2300 ml/zi , ul 25-1). Accst apart variaz5 ins foartc mult dc la un individ la altul i chiar ,,,1i individ, in functic de clim obiceiuri i dc nivelul activittii flzicc.
,;1.'n

rderea zilnic5 de ap5 din organism -derea insensibil5 de ap5. Uncle dintre pierderile hidricc nu pot fi rcglate cu te. De exemplu, exist5 pierderi continue de ap prin evaporare la nivelul trac-irator i prin difuziune la nivel cutanat, care cumulat reprezint aproximativ , zi in condit,ii normale. Pierderile hidrice pe aceste ci sunt denumitc insensi,.: arece nu sunt conticntizate de individ, chiar dac sc produc in mod continuu
,Ite flint,ele umane.

Pierderea insensibil de ap la nivel cutanat este independent5 de sudoratic ,'prezent chiar i la persoanele cu absent congenital5 a glandelor sudoriparc; ',ilea medic dc ap5 care se pierde prin difuziune la nivel cutanat estc cuprins -00i 400 ml/zi. Accast cantitate cste minimalizat de stratul comas al tegu',zlui. bogat in colesterol, care constituie o baricr impotriva picrderii exccsive de ` 'n difuziune. Atunci c5nd stratul comas este denudat, aa cum se int5mpl5 in e unor suprafete intinsc, rata dc evaporare poate crete dc p5n la 10 ori,

-nd la 3-5 I/zi. Din acest motiv, pacientilor cu arsuri trcbuie s li sc administrcze

29 /

!Blum !uuSJo alt aua!p!qa!I alaluam!lJtdmo)

'6 OL ap ealelnaJ6 no p!^!pu! !nun '?zeal!W!lap el aJeo JolaueJqWaW e aluaW!edwoo Jolaled!oul.Jd eaJeJlsnll. le o!,p!4 !nln,q!I!4oa !!J?l6aJ eJdnse nlqwesue ap aJ!^!Jd 1!6unlaJd ! aleWJou !.II!puoO sualu! 0129 0J3
(iz/Iw) gde aP got.uliz eaJeuiwl.la 18 InodV

pundsaJoO ! no

aleo!pu! whoa,d
ul

aI!Jole^ aua!p!qO!I !nlnws!ue6Jo