XXXXXXXXXX

xxxxxxxxxxxxxx

SCOALA - COMPONENTA A VIETII COTIDIENE Indrumator :

Student : xxxxxxxxxxxxx

- xxxxxxxxxxxxxx -

CUPRINS

O scoala este o institutie creata pentru a educa elevii, sub supravegherea profesorilor. Majoritatea tarilor au sisteme formale de educatie in care elevii trec printr-o serie de scoli. Numele acestor scoli variaza in functie de tara, dar in general includ scoala primara pentru copii mici si o scoala generala pentru adolescentii care au absolvit prima treapta. In completarea acestor doua scoli, elevii din unele tari au acces la scoli atat inainte cat si dupa scoala primara si cea secundara: gradinita sau clase pregatitoare pentru scoala in cazul copiilor foarte mici (3 5 ani) si universitate, colegiu, seminar dupa scoala secundara. O scoala poate fi dedicata unui anumit tip de camp informational 2

(economie, scoala de dans). De asemenea, se poate apela la scoli alternative care ofera metode avangardiste de educatie. De asemenea sunt si scoli private, atat pentru copii cu nevoi speciale, in functie de religia elevilor, scoli cu standarde mai ridicate ale educatiei. Scolile pentru adulti includ scolile militare si cele care formeaza personal pentru anumite corporatii. In cazul scolilor online si a studiilor la domiciliu, predatul si invatatul au loc in afara institutiilor traditionale.

1. Istoria si dezvoltarea scolilor

Conceptul de grupare al studentilor intr-o locatie centralizata in scopul invatarii exista inca din antichitate. Scolile au fost atestate istoric inca din Grecia Antica (Academy), India Veche ( Guruku) si China Veche. Imperiul Bizantin a avut stabilit un sistem scolar obligatoriu pentru primul nivel, sistem care a disparut odata cu colapsul Imperiului in 1453 AD. Islamul a fost o alta cultura care a dezvoltat un sistem scolar. Initial , in cadrul moscheilor a fost combinata invatatura religioasa cu cunostintele laice. Ulterior a fost creata Madrassa cladire scolara independenta de moschee - aflata sub controlul Califului. Madrassa Nizamiyya e considerata de specialisti ca fiind cea mai veche scoala care a supravietuit, fiind construita in 1066 CE de Emir Nizam Al-Mulk. Sub otomani, orasele Bursa si Edirne au devenit centre de studii. Complexul Kulliye continea: o moschee, un spital, o madrassa si bucatarii publice, a revolutionat sistemul educational, permitand accesul la cunostinte pentru un public larg prin mesele gratuite, ingrijirile medicale. In Europa, in timpul Evului Mediu si mare parte din Perioada Moderna Timpurie, principalul scop al scolilor era predarea limbii latine.

2. Educatia
Educatia este un concept care se refera la procesul prin care elevii isi insusesc cunostinte: Instructiuni se refera la facilitarea invatarii intr-un anumit domeniu, prin instructiunile oferite de un instructor intr-o forma sau alta. Predarea activitatea unui profesor care in timp real preda unui/unor elevi. Invatarea insusirea unor cunostinte specifice, abilitati anume, care pot fi transpuse in practica imediat dupa insusirea lor.

2.1. Fazele educatiei

Educatie Prescolara copii intre 3-5 ani Educatie Primara Educatia primara ( sau elementara) consta in primii 5-7 ani de educatie formala. In general acesta etapa incepe la 5, 6 sau 7 ani. Global, 70% din copii primesc o educatie primara si acest procentaj prezinta o evolutie ascedenta. Educatie Secundara In marea majoritate a sistemelor educationale contemporane, educatia secundara corespunde celei primite in adolescenta. E caracterizata de tranzitia dintre educatia stas pentru minori , la o educatie optionala/ selectiva. Educatia tertiara Este etapa urmatoare ciclului secundar. In tarile dezvoltate, o mare proportie a populatiei ( pana la 50%) urmeaza un stagiu tertiar educational intr-o anumita perioada a vietii. Prin urmare, un stagiu educational tertiar este foarte important pentru economia nationala, atat ca o ramura semnificativa in sine cat si ca o sursa de persoane pregatite pentru alte ramuri ale economiei. Educatia adulta ( a adultilor) Educatia adulta ( a adultilor) a devenit o trasatura comuna ppulatiei adulte din numeroase tari. Se realizeaza prin urmarea diferitelor cursuri de cariera disponibile (economice, veterinare,etc.) Educatia aternativa Educatia alternativ, cunoscuta si ca educatia non-traditionala, se refera la toate formele de educatie externe educatiei traditionale. Sunt incluse nu numai formele educationale create pentru persoane cu nevoi speciale ( de la adolescente insarcinate pana la prsoane cu dizabilitati psihice), dar si forme de educatie create pentru o audienta generala. Educatia indigena Educatia indigena reprezinta o alternativa la educatia traditionala, internatonal valabila, atat pentru studenti cat si pentru profesori. Ideea de baza este includerea in procesele de educatie/invatare a unor elemente carecteristice culturii/traditiilor populatiei respective. Prin aceasta metoda educationala se utilizeza, promoveaza si dezvolta constiinta unicitatii traditiilor indigene si respectul, aprecierea populatiior indigene. 2.2. Dezvoltarea educatiei In tarile in curs de dezvoltare, numarul si seriozitatea problemelor intampinate cand se incearca ridicarea gradului de educatie sunt, natural, mai mari. Persoanele din zone rurale sau zone izolate sunt, cateodata, ignorante in ceea ce priveste importanta educatiei. Oricum, numeroase tari au un Minister al Educatiei si, in multe domenii, precum studiul limbilor straine, gradul de insusire al cunostintelor de catre elevi este mult mai ridicat decat in cazul elevilor din tarile industrializate. De asemenea, nu este neobisnuit ca studentii din tarile relativ sarace sa fie vorbeasca fluent 2 sau 3 limbi straine, ceea ce nu este un lucru comun in cazul studentilor din tarile dezvoltate economic. O alta problema o repezinta, in cazul tarilor slab dezvoltate, insistenta parintilor ca copii sa paraseasca scoala pentru a sustine, prin munca lor, familia. Cu toate

acestea, studiile recente au arata ca imediat ce se atinge un echilibru finaciar relativ, copii sunt incurajati sa se intoarca la scoala. 2.3. Schimburi internationale Nu doar materiale educationale au o tendinta de generalizare/globalizare ci si cresterea numarului de schimburi de studenti/programe de studii in alte tari, prezinta o accentuata curba ascendenta. Anumiti experti sustin ca, indiferent de cat de bun este sistemul educational de la care se pleaca sau care este experimentat temporar, avantajul studentilor implicati in acest schimb il reprezinta experimentarea unui alt tip de educatie/stil de viata.

3. Procesul de invatare
Invatarea reprezinta procesul de insusire a unor noi cunostinte, valori, deprinderi, indemanari si poate include sintetizarea unor tipuri diferite de informatii. Abilitatea de a invata e posedata atat de oameni cat si de animale si unele masini. Procesul de invatare pentru specia umana intervine ca parte a educatiei sau dezvoltarii personale. Poate fi orientat spre un anume scop sau poate fi sustinut de anumite motivatii. Invatarea intervine ca un rezultat al obisnuintei sau al conditionarii clasice ( in cazul anumeroase specii de animale), sau ca rezultat a unor activitati mai complexe ( precum jocul) care se regasesc doar in cazul specilor relativ inteligente. Invatarea poate fi un proces constient sau inconstient. Sunt numeroase dovezile care sprijina conceptul de invatare prenatala ( inca de la 32 saptamani). Joaca este considerata de numerosi experti ca prima forma de invatare. Copii se joaca, experimenteaza cu lumea, invata regulile si cum sa interactioneze 3.1. Educatia traditionala Puncte deficitare Invatarea este un proces propriu fiecare individ il parcurge intr-un mod personal si urmand anumiti pasi individualizati- si nu un proces care iti este impus, cel putin nu ca etape intermediare si mod de constientizare. Educatia treditionala este centrata pe predarea efectiva a profesorilor si nu pe procesul de invatare al evevilor. Este gresita presuunerea ca pentru fiecare farama de informatie predata de catre profesori exista si o fractiune de invatare din partea elevilor. Oricum, marea majoritate alucrurilor pe care le invatam inainte, in timpul si dupa ce terminam scoala nu sunt efectiv predate/spuse. Un copil invata lucruri fundamentale ca: a merge, a vorbi, a manca, a se imbraca, fara ca acestea sa-i fie predate. Adultii invata marea majoritate a ceea ce utilizeaza la serviciu sau in timpul liber, exact in cadrul exercitarii activitatilor respective. Marea majoritate a ceea ce se invata in salile de cursuri se uita, raman doar ideile de baza si logica din spatele lor si unele amanunte insignificative. 3.2. Domeniile invatarii

Cognitiv amintiri, calcule,discutii, analize, rezolvarea problemelor, etc. Psihomotor dans, inot, ski, scufundari, condus o masina, mers pe bicicleta, etc. Afectiv a simpatiza, a iubi, a aprecia, a se teme, a uri, a venera, etc.

Aceste domenii nu sunt mutual exclusive. De exemplu, cand se invata jocul de sah, persoana trebuie sa invete regulile jocului ( domeniu cognitiv), dar si cum sa repartizeze pisele pe tabla si cum sa tina si sa mute corect piesele ( domeniu psihomotor). De asmenea, persoana respectiva poate ajunge sa iubeasca jocul de sah, sa aprecieze deprinderile pe care le slefuieste, cat si istoria jocului ( domeniul afectiv). 3.3. Invatarea pe toata durata vietii Invatarea pe toata durata vietii este insusirea cunostintelor pe toata durata vietii, de buna-voie si auto-impusa, din motive personale sau profesionale. Prin urmare, este stimulata nu doar componenta sociala a vietii cat si competivitatea si oportunitatile de angajare. Prin urmare invatarea nu este rezervata copilariei si claselor de scoala, dar are loc pe toata durata vietii si intr-o multitudine de situatii. In ultimii 40 de ani, fluxul constant al descoperiri tehnologice si stiintifice a avut un efect profund asupra nevoilor si stilurilor de a invata. Invatarea nu poate fi izolata intr-un anumit interval de timp si spatiu ( scoala) cu aplicabilitate intr-un spatiu si timp fix ( locul de munca). In prezent procesul de a invata poate fi vazut ca ceva ce are loc in fiecare zi, in urma fiecarei interactiunii cu cei din jur si cu tot ceea ce ne inconjoara. Categoriile invatarii pe toata durata vietii Scoala de acasa include a invata cum sa inveti ( etapele care trebuie parcurse pentru a invata anumite lucruri) sau dezvoltarea structurilor folosite in procesul de invatare Educatia adulta achizitia unor calificari formale sau deprinderi pe durata vietii de adult Educatia neintrerupta deseori caracterizeza cursurile de perfectionare sau optionale oferite de instituriile de invatamant de grad superior Cunostinte penru locul de munca include dezvoltarea profesionala sau sesiunile de pregatire la locul de munca Invatarea personala informatii insusite fara motive practice, doar din dorinta de a largi gama de informatii detinute, obtinute utilizand o gama de surse si instrumente inclusiv aplicatiile online.

4. Tendinte prezente Educatia viitorului

In ultima decada, numeroasele schimbari economice si tehnologice au determinat aparitia unui nou tip de forta de munca. Atentia elementelor educationale a fost indreptata asupra tranzitiei elevului de la scoala la lucru, observandu-se pe parcurs anumite elemente care actioneaza ca un lest pentru aceasta tranzitie: standarde scazute ale educatiei, rata mare a abandonului scolar, opinia conform scoala nu pregateste elevii pentru viata reala. Printre alte lucruri, aceasta stare a generat multe discutii pe baza unei educatii a viitorului. Deoarece totul se schimba cu o rapiditate extrem de mare, sunt necesari profesori care sa educe elevii pentru o plaja relativ incerta de conditii economice si sociale, deoarece viitorul nu poate fi cunoscut.

Cheia necesara pentru a cunoste viitorul este faptul ca viitorul este schimbarea. Daca se cunoaste modul in care schimbarea intervine si cum poate fi acceptata, atunci pot fi pregatiti indivizii ca s-o fructifice la capacitatea maxima, deoarece o schimbare nu poate avea loc fara suportul celor afectati de aceasta schimbare. Accentul in educatia viitorului nu mai este pus pe prezent ci pe adaptarea individului la schimbare. Cea mai eficienta strategie de a asigura forta de lucru solicitata de piata muncii este de a asigura coerenta intre educatie si piata muncii. In acest context, coerenta are doua aspecte: Transmiterea de catre angajatori catre personalul educational, a indemanarilor, calificarilor necesare angajatilor Receptionarea corecta de catre partile implicate in procesul educational a acestor semnale si, mai ales, raspunsul la aceste semnale

Inca din antichitate, scoala ca institutie - a facut parte din viata cotidiana a omului. De cand fetusul are 32 de saptamani pana in momentul in care ne continuam existenta pe alte planuri, invatam. Indiferent unde, cand si cum, educatia continua. Nu conteaza ca este un masterat pentru un fizician, un curs de dans pentru un adolescnt, o facultate de arhitectura pentru un bunic sau scoala vietii pentru un viitor taietor de lemne dintr-un sat din creierii muntilor, invatam noi si ii invatam si pe cei din jurul nostru. Scoala ca institutie- e doar o parte din viata noastra, una semnificativa intr-adevar. Dar scoala invatare- este toata viata noastra: invatam in fiecare moment.

5. Bibliografie
www.wikipedia School, Education, Learning, LongLife Learning Education and Everyday Life: An Argument Against Educational Futures Robert Lanning