i edragoste . x l s tg E d io l s t o r i e e x i s t id o a rp o v e g td ,,Nu a i u b i r i ic.u m s ei u b e a p e v r e m u ri n o c c i d e n t ? c u m i 5 it r a i a fiecare sexualitate a? sa cum se.irnpi ae , n t i n e n t ud l ,o r i n t a ? c a up r o c r e a r es , e n t r up r i m ad a t ai n t r - of o r m i c o n t i n u i ,s u r o r i r . l s t o r i c ig i is c r i i t o rr i ie f a cp , i n P a l e o l i tp ic a v ; e t i i n t i m ed Ana z a r o a r ee av o l u ! ' e inzilele noastre S.e d u c t p a s i ; n , e . o t i s m i,n f r d etla l r . .

V o m v e d e ac E n u t e j o c i c u d r a g o s t e a S,it ca eva s i m p l ub , ac h i a r d i m p o t r i v a . s e x un l - af o s t i n t o t d e a u n o m e d i eu m a n dc , a r ed o b o a r io s e r i e Aceasta s u r p r i n z d t o ac re d e i d e ip r , , cisdtoria a;p o i ,s e n t i r n e n t u l ; c o n c e p u t es , e j o a c i i n t r e i a c t e :m a i i n t d i , s e f e m e i{ i i d e b 5 r b u n g u ld r u m p a r c u rd E ao o v e s t e 5 tle s f A r S ip tl ,i c e ' e a . a - gc i'' l , ip e n t r u sis o c i aS p u t i ni n u r m al o r )p e n t r u ascdpa d ej u g u lr e l i g i o5 i u b i . a elementar:dreptulde a c e sd t rept a tabu-uri ' a ,n t i c e i orale d e l av e c h m t r a s 5S t i m m i e r e v e n d , c i rf $ i a s t a zn d e c i I l i b e r t a t e i n P l i n u e s t em a i u g o rs a i u b e 5 t i ialiiascunse . r o b a b ic 'i m o S t e n f i m s d c o n t i n u d m n o i ,i a r eo i s t o r i e c o n s t r d n g e rD e .a ,i u b i r e a S eil' D o m i n i q uS eimonnet in tol19t?t]t Sole' Jacques LeGof[' Jacques veyne, JeanCou'tin,Paul sunt rst( F e r n e y 5i A l i c e s"h"l pltt'r-Bruckner' C o , b i n ,A n n e - M a r i e ,'le i n t r e '"-'le' Scriitori. , - . ^ i LExpress' !'Evnrp< es s t e .intre este' ?l fYij:i Dominique simonnet,redactor-5ef tumtt'

.,J .J

i
al

J rtl

"rt l

td

a
l*

t(t

e H
.E

vt

r1g

E
k h
rtt

a G

, ts -

ol ol UI

a isrcrie .*r,"tii.;,i\i ieamaiftumoasd

973 ts8N-1o 97&973 tsBN-13

jilruilililhtltl
I i

764-1 764-o

I J

'*

f:

PARALEIA 45 i l

SCpNn I
ANII NEBUNI De acum inainte trebuie sd placit
in. sfargit! Dupd secole de inhibifii, d.e frustrdi, d.e represiuni, iatd cum acest lucru de nemdrturisit, mereu ctscl.trts,mult doit, iese timid din penumbrd: pldcerea... Reuolufia amoroasd care are loc intre 1g6O 9i 196O este discretd dar ineluctabila. indeajuns cu aceste conuengii ipocrite, cu aceastd. rugine fala d.e propiul cofp, ctt aceastd sexualitate vinouatd care tgi pune amprenta pe lipsa de demnitate a bdrbafilor gi pe iekriarei yemeiior! C9!a cu mariajul fdrd. dragoste! Gata dt dragoitea fard pldcere! Iatd ce tncep oamenii sd gand.eascd, chiar iacd. nu tndrdznesc tncd sri o gi spund.. inca din peioad.a interbelicd., manafi de un hedonism salutar, oamenii se ating, se mdngdie, se sd;utd. pe gura (d"a,pe gurd.!). pe scurt se elibereazd. Acegti ani nu chiar atat de nebuni deschid un nou act al istoriei noastre. gi tncd. o d.atd, pim_planul scenei. femeile sunt cele care ocwpd.

Puterea

de a zice rrlus

- Domtntque Sfl nq7'*rt in zorii secolului al XX-lea, Ia ie7irea dintr-o peioadatncorsetatd. $i, am uazut deja, tn care te simfi pros! tn propia piele, se amorseazd.o reuolufie a moranrurilor care se ua tmplini cu tncetul pana cdtre anii 1960. Vafi. deci neuoie de aproape o sutd. de ani, Tnlrcap 5i de cele doud rdzboaie mondiale, .Pentru a permite explozia noii libertafi a dragostei. -Anne-Marie Sohn: A fost intr-adevd.r necesar un lung parcurs al mentalitd.filor pentru ca indivizii sE indrdzneasca se se emancipeze de sub influenfa religiei, a familiei, a satului sau a solidaritdlilor legate de meserie. AQa cum a ardtat Alain Corbin, cdtre sfAr$itul secolului al XIX-lea au inceput s5. se nascd. noi comportam.ttls aflate in opozifie cu morala oficiald victorielnS, angaj6.nd emanciparea corpurilor gi spiritelor. Acest curent eliberator se va dezvolta in secolul 1f,-lea, provocd.nd o "1 eticd in istoria veritabild rupturd raporturilor dintre bdrbafi qi femei. Oamenii modeqti, qi in primul rAnd femeile, sunt cei care se angajeazi pe

t98l Scena

Anii

nebuni

t99l

aceaste cale. Incetul cu incetul, femeile se despart de vechiul model al virginitifii la care le supunea religia, depS.qescteama de opinia publicS. qi groaza de copilul nedorit, ele iqi asumd din ce in ce mai multe riscuri. - Femeile, tncd o datd, se afla in linia intdi! Cum se manife std aceastd eliberare? - Marea schimbare este sfdrqitul cdsdtoriei aranjate, care nu va mai exista din 1920, mai intAi in mediile populare unde domneqte o mai mare libertate a moravurilor gi unde oamenii sunt m6.nafi mai pufin de interesele patrimoniale. Femeile cuceresc incetul cu incetul puterea de a zice,,nu". Exodul rural qi salarizarea, dAnd fiecdruia posibilitatea de a dispune de propriile sale venituri, ii face la Paris nu mai pe tineri gi mai autonomi: cei care ,,u.rc5." depind de tatdl 1or, nu mai trebuie sd dea socotealS. domnului preot sau primarului satului. Ei cautd pur qi simplu s5 fie fericifi. - $i pentru a fi feicit, trebuie sa iubegti. - Ce altceva dec6,t chiar abc-ul fericirii este sd triieqti cu persoana pe care ai ales-o qi cu care te infelegi bine? Aceastd. idee novatoare va urca scara sociald., p6.nd la burghezi: de acum inainte se va spune c6 relaliile matrimoniale trebuie sd fie mai int6.i bazate pe un sentiment reciproc. Dragostea devine liantul cuplului. Cdsdtoria aranjatd devine astfel ruqinoasi.

,Inima

mea e la picioarele

voastre'

- Dragostea nu mai este un ltLx sau o gansd", ca altd"datd..Din acest moment, ea ua fi c,ultiuatd, gi este chiar un motiu de mdndrie. -intr-adevdr. Scrisorile de dragoste, foarte numerose la inceputul secolului in mediile populare, aratd asta cu prisosinfd: sunt stAngace, pline de gregeli de ortografie, qi romanticd, asemenea dar cuprind o retoricd infl5.cd.rat5. exploateazd. vechile teme ale acelor romane-foileton care literaturii (precum tdnd.ra fat5. pierdutd pe care bS.iatul o salveazS.cu forfa pasiunii). Unele dintre ele se aseamS,nd cu corespondenla dintre Victor Hugo gi Juliette Drouet

care e plind. de fraze exaftate. intre 1900 qi 1939, se trimit de asemenea enorm de multe cdrfi poqtale cu subiect alnoros, care reprezintd in general un cuplu intr-un peisaj bucolic; bdrbatul, cu o alur5" dominatoare, ii ofer5. tovardqei sale un buchet de flori. - Cu mici poeme gata tipdite. - Da. ImFginea este adesea insofitd de cAteva versuri: ,,Sunt al vostru trup qi suflet. Inima mea e la picioarele voastre. Un cuvAnt al buzelor voastre m5. va face fericit." Mai adaugi cAte un cuvinfel, refaci pe ici pe colo textul tip6rit sau te mulfumegti chiar cu un: ,,Nu mai adaug nimic, totul este deja scris pe cartea poqtald", ceea ce te scuteqte de problemele de redactare. incepAnd din 1914, stilul se schimbd pufin: cei doi indrd.gostifi sunt in general fald-n fa!d, ochi in ochi, pierduli; mai departe ei apar imbrS.fiqali, gata s5. se sdrute pasional. Filmele, romanele de citit in tren sunt in acelaqi gen. - Ceeq ce se exprimd. dintr-o datd este deci o sete de dragoste, o doinld" prea indelung reprimatd de a iubi. - Da. Acum, trebuie sd iubeqti! Aceasta este chiar regula. Sd. iubeqti pentru a trd.i bine. Pentru cd oamenii incep s5' se convingS: dacd. nu cunoqti iubirea, !i-ai ratat viafa. $i se face incetul cu incetul trecerea de la ideea c5. trebuie sd-!i iubegti soful sau sofia, ceea ce reprezenta deja o revolufie fundamentald, la ideea, altddatd scandaloas5., c5. trebuie sd-!i trdieqti iubirile atunci cAnd acestea se ivesc. Astfel, unele persorne iqi urmeazd pasiunile orbegte, se c5.sd.torescin trei luni, divor\eaz6,, cautd din nou... Femeile nefericite cu solii lor iqi cautd in adulter tandrefea de care au nevoie. Scrisorile cele mai pasionale pe care le-am putut strAnge provin intotdeauna de la cupluri ilegitime sau de la tinere fete care se aruncS. in bratele unui t6.n5.rbdrbat fdrd a avea siguranfa cdsitoriei.

Broderiile seducfiei
- Cd.sdtoria...Ba rdmdne deci mereu la oizont. -Sigur cd. da! Se revendicd dragostea, dar cu toate acestea necesitd.file sociale nu dispar qi ele restrAng

[ool Scena

Anii

nebuni

[Ol]

libertatea de alegor,r. i-'r, proverb din lumea ruralS. spune: ,Unul nu poatt' ninric, ooi pot cAt trei". Ceea ce inseamnd cd o exploatalre nu poate sd funcfioneze decdt cu doud persoane. Trebuie sd faci fafd nevoilor viefii. Locurile obiqnuite de intAlnire sunt limitate gi aratd asta cu prisosinfS.. - Unde se pot intalni oamenii? - Se leagd cunogtinfe la munc6., la uzin5, la cAmp, la cd.sdtoria verigoarei - un exemplu clasic - sau la s5.rb5"torile din sat, adic6 in mediul tdu social. in Bretania, la aceste sdrb6tori numite ,Pardons", pofi stabili bundstarea unei tinere fete dupd. broderiile fustei sale de catifea, imbrdcdminte foarte costisitoare: cu cAt broderiile sunt mai inalte, cu atAt domnigoara este mai bogatd. in acest saz, urr taner bdrbat sdrac nu ii va face curte. Intre oamenii din acelagi mediu se fac cadouri, cum ar fi aceste bule ale iertdrii pe care le at6.rni acasd, semn al interesului pe care-l porfi unei persorne.In Provence, se ofer5.qaluri. - Dragostea, de acord. Dar cu condifia sd rdmdi la niuelul tdu, aga e? - Unii iubesc qi peste condifia lor socialS, dar se expun adesea opozitiei pdrinfilor. Tinerele fete sunt mai libere gi pot spera sd iubeascd in afara mediului lor social. Muncitoarele trag loztti destul de bune in acest joc: un sfert dintre ele reuqesc sd se mdrite cu rrn bdrbat din mica burghezie, urcAnd astfel o treaptS.pe scara sociald (bdrbafii muncitori nu fac in schimb cdsdtorii,,reuqite"). E rezultatul seducfiei, care devine din ce in ce mai importantd in aceastd epoc6. De acum inainte, trebuie sd placi.

fiecare duminicd.. La inceput, va c6.nta un l5.utar. Apoi, vor urma fonograful, dancing-ul, cinematograful, qi dup6. cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, barurile gi petrecerile dansalte. DatoritA bicicletei, qi apoi liniilor de autobr:2, intre cele dou6 rdzboa:e se cdlS.toregte uqor, qi se merge din sdrbdtoare in sdrbdtoare. Cunoaqterea dansurilor devine paqaportul indispensabil al dragostei. Tinerii cap5.td.obiceiul de a ieqi duminica, danseazd impreund, se revid... Se ,,frecventeazd". Familiile sunt linute la curent: ,,Md.duc la bal in seara asta? - Cu cine? - Cu Albert." Unii pdrinli incearcd s5.-qi impiedice fata sd iasd din casd., dar trebuie un so!. Atunci... Incetul cu incetul, totuqi sd-i gdseascS. o noud libertate. Pot fi vdzuli plimbAndu-se tinerii iqi cAqtigS" impreund duminica, la bAlci, pe strdzi. Cuplurile necdsd.torite sunt de-acum acceptate. $i se pot aliqa impreund. - imi imaginez cd tntr-un astfel de context gi serucIitatea se elibereazd. - Este cealaltd mare transformare a momentului. incep6.nd cu perioada interbelicd, morala sexuald devinS" din ce in ce mai elasticd. in mod cert, Biserica nu acceptd sexualitatea conjugald. decAt pusd in slujba unei fecunditd"!i nelimitate, qi dovedeqte in continuare multe reticenfe fafd de pldcere. Sexualitatea este mai departe un pdcat. Dar un numdr tot mai mare de catolici afirmd. cd dragostea gi pld.cereasunt indisociabile. $i interdicliile incep sd se prd.buqeascS.

Femei de moravuri uqoare Febra de sambefi seara

- E marea reuolufie a flirtului, despre care uorbea Alain Corbin. Ceea ce implicd faptul cd tinerii au mai multd libeftate de a se tntalni. - Da. Sdrbitorile traditionale, loc clasic de intdlnire, sunt din ce in ce mai rare. Dar locurile de petrecut timpul liber sunt din ce in ce mai multe. incepAnd cu 1900, patronii de cafenele orgarizeazd. baluri in sala din spate in - in ce fel se manifestd aceastd schimbare a moralei sentale? -Ea se regdsegte mai intAi in limbaj. Nu-fi mai este atAt de ruqine de pldcerile trupeqti. $i o spui. PAn5.atunci, se utiliza limbajul romantic al secolului al XVIII-lea - ,,ifi ostoiai pasiunea" - iar relaliile sexuale erau evocate intr-o manierS. eufemisticA sau cu ajutorul unui vocabular care f5.ceareferire la murddrie sau la pdcat. De acum inainte se vorbeqte despre sex folosind fie un limbaj neutru qi distant

[lo2l Scena

Anii

nebuni

uo3l

- ,,relatii", ,repnze sexuale" -, fie lexicul anatomic care-fi permite sd descrii totul cu o oarecare detaqare. Nu mai ezifi sE numeqti cu precizie pdrfile corpului. Procesele verbale sunt pline de termeni medicali. Spui ,sex", ,,vagin", ,,coit". Limbajul se elibereazd. Congtiinfele de asemenea. Toate acestea deculpabilizeazd.practicile sexuale. Dar, atenfie, lucrurile rdmAn intre adulfi. Adolescenfilor nu li se vorbegte despre sexualitate. - Ce gtiu atunci acegti adolescenfi? Cum se descurcd" ei pentru a aborda sexul opus, pentnt a-l ,frecuentao, cnm se spune. - Nu gtiu nimic. Cu excepfia unor medii populare unde oamenii sunt destul de direcfi, in special in ce privegte bolile venerice, ticerea prevaleazl. in familie pAnd in anii 1960. Singura educafie amoroasd. este negativd: griji, feregte-te de bdiefi!" li se repet6 fetelor. ,Fereqte-te "Ai de femeile de moravuri ugoare!" sunt sfdtuifi b6iefii. - intr-adeudr, cam pufin pentru educafia sexuald! -in 1930, tatdl meu, ndscut in Germania qi care avea atunci 19 ani, a plecat de acasd pentru a se duce sd' studiezn la Franlfirrt. Pe peronul gdrii, atunci cdnd se urcase deja in tren, bunicul meu (ndscut in 1870) i-a dat numai acest sfat: ,,Fereqte-te de femeile de moravuri uqoare!" Nimic mai mult. Este singura vorbd. pe care a pronunfat-o in nouS.sprezece ani pe aceastS. temd. in acele timpuri, adolescenfii trebuiau prin urmare sd culeagS.informafii de pe unde puteau. incercau s5. mai gdseasc6 cAte ceva prin cdrfi, dar pdrinfii vegheau. Simone de Beauvoir povesteqte cum, intre cele doud rdzboate mondiale, muna ei lipea paginile ceva mai indrdznefe din unele cdrfi, pentru ca ea sd.nu poatE avea acces la ele.

Solii ireprogabile
- Dn acest punct de uedere, fetele nu sunt deloc la acelagi niuel qt baiefii. Acegtia din urmd. sunt in continuare in auantaj. - Notiunea necesarei inifieri a tdndrului bdrbat subzistd. in lumea masculinS., virginii sunt luafi in derAdere.

Un bdiat virgin la c6.sdtorie este intotdeauna un pic caraghios. Aqadar, unchii sau bdrbafii din familie fac presiuni ca sdl oblige pe tAndr sd se dezvir$neze. Acesta descoperi casele de toleranfd unde intdlneqte o fatd ascultdtoare, ,,uqoarA" cum se spune in epoc5.. Dar rareori gdseqte o partenerd de vArsta sa. Cdci pentru o fatd a se ld.sa prinsd in relalii sexuale inaintea cdsdtoriei inseamnd. s5-gi ruineze $ansele matrimoniale. Pentru a-qi traduce dragostea in sexualitate, tAnS.ra fatd vrea sd aibd. siguranfa cd. va fi 1uat5. de solie. - Tineni masculi uor in continuare sd fie siEui cd se cd.sdtoresccu o fatd uirgind. - Burghezii r5.mAn ataqafi de virginitatea feminind., iar bS.iefii din acest mediu doresc ca viitoarea lor sofie sd fie ireproqabilS.: dacd. ea n-a fost virtuoasd inainte de cdsdtorie, riscd. sd.nu fie nici dup5. (e vechea spaimd de a nu fi tatS-l copilului tdu). De unCe, intr-adev5.r o totalA inegalitate intre comportamentele sexuale ale fetelor qi ale baielilor. Aceste fiind zise, o oarecare presiune sociald se exercitd.gi asupra bdielilor: ei nu pot face chiar orice. - Ce anume e condamnat? - E foarte rd.u vdzutd o legdtur5. a unui tAnir cu o femeie mdritatd, sau faptul cd el las5.grea o fatd fd.rd sd o ia de so{ie. Dac5' faci o ,,prostie", trebuie sd te rdscumperi: sdrbitoregti atunci ,,Paqteleinaintea Floriilor", adic5. te cdsdtoreqti cu fata pe care ai ldsat-o insdrcinatd. Dacd b6.iatul iqi ia tdlpS"qila, aqa cum se mai intAmpl5. cAteodat5., el este unanim condamnat. in mediile mai libere, cum ar fi cele ale municitorilor parizieni, unde se trS.ieqte in concubinaj, nu e nici o dramd dacd vine pe lume un copil din flori. Dar, in mod obiqnuit, fetele sunt prudente qi foarte supravegheate. De-a lungul anilor, se dezvoltd totuqi ideea cd dragostea qi sexualitatea merg impreun6., qi dacd. eqti sigur cd iubeqti, poli sd-!i asumi risul de a merge mai departe. Legd.turile stabilite inainte de cd.s6.torie se vor inmulli intr-o m5.surd.impresionantd. O cincime dintre fete au relafii prenupfiale in Belle Epoqud.
' Perioada primilor ani al secoluiui al XX-lea, considerafi ca deosebit de fericiti (n. trad.l.

llo4l Scena

Anii

nebuni

uosl

Ele ajung la circa o treime in perioada interbelic5, qi la jumdtate in anii 1950.

se fdcea. $i copiii iqi aratd dragostea, sunt calini cu p5rinlii lor... Toul se deblocheazd. In fond, sentimentul arnoros este avangarda exprimdrii celorlalte sentimente. DupA copii, incepi s5le sdruli pe mamele 1or... altfel.

Cupluri mai pldcute

- Mai multd dragoste tn cuplu, ceua mai multd setcualitate,.. Asta urea sd spund cd relafiile dintre barbali gi femei se schimbd, se indulcesc? - Relatiile din cadrul cuplului sunt ceva mai egalitare, qi ceva mai plScute, chiar dacd femeilor le revin sarcinile casnice gi multe dintre sarcinile educative. ExistS, se pare, mai puline intervenfii brutale ale acestor sofi care, in secolul al XIX-lea, le vorbeau so{iilor pe un femeii lui". Pentru ton rdstit, fiecare voindu-se "st6pAnul opinia public6, soful violent nu mai este stipdnul, ci un bdrbat brutal, pe care-l dezaprobd. Acum rdmdi qocat cdnd tdranca nu se aqeazd la mas6 si mdndnce qi rdmAne in picioare lAngd. foc, cum se intimpla la generaliile precedente. Dar persisti intrebarea dacd afirmarea sentimentelor amoroase nu ajunge sd creeze forme noi de dominatie masculinS., mai insidioase, mai subtile: de data aceasta femeia nu se mai supune prin presiune, ci prin iubire. Pentru cd o datd cu dragostea vin qi manipuldrile afective, cum ar fi gelozia tiranicd exercitatd de unii sofi. - Cuplultrrcepe sd se etotizeze, ne spunea Alain Corbin Se rcnfirma aceastd tendinfd? - MAng6ierile, mai indelungi, mai savante, se generalizeazi. in perioada interbelicd, la fel ca qi sdrutul pe gurd. PAnd atunci, acesta fusese considerat scandalos, chiar 9i in spafiul privat (un ordin al Curfii de Casaiie din 1881 il considera ca fiind parte constitutivd, a infrac{iunii de atentat la pudoare). Dintr-o datd, sirutul profund este pus in valoare, devine simbolul pasiunii qi se generalizeazA.lnlocuiegte, la far6, vechile coduri, inghiontitul qi ciupitul fetelor de c5.tre bdieti. PAnd acum oamenii erau foarte pudici in exprimarea sentimentelor, refinere moqtenitd dintr-o neincredere inoculati timp de secole de religia cregtin6.. Acum incepi s6-fi sdruti copiii, ceea ce inainte nu Mdngdieri gi,,preliminarii"

- Pana atunci, actul sental se desfdgura tntr-un mod mai degraba primitiu, dacd nu de-a dreptul arhaic, fiind orientat tn tntregime spre satisfacfia rapidd a bdrbatului. Se ua schimba gl asta? - In pat, accentul e pus pe preliminarii. Chiar dacd femeile refuzl categoric sodomia, practicd. ce ajunge p6nd la o formd. de viol incercatd de unii bS.rbafi ca o formd de dominare, se dezvoltd insd sexualitatea bucald. Lungul drum al descoperirii corpului incepe sd fie parcurs. Se cuvine notat cd acesta merge in paralel cu progresele igienei intime. Se impune curd.fenia. - Indrdznegti, in s/i2rgit, sa te arali gol? - Nu se merge chiar atAt de departe... Timp de secole, nuditatea a fost un tabu religios. intre prima baie de dup5. nagtere qi cea pentru inmormAntare, unele femei nu s-au ardtat niciodatS.goale. in timpul oanilor nebuni"*, femeile iqi pun fuste scurte, iqi aratd" picioarele, dar pdstreaz6. cu toate acestea o pudoare venitS. din adAncurile istoriei. Chiar dacd in mediile populare se face uneori dragoste ziua in atniaza mare, pe fugd., in grajd sau pe vreo lad5.,ifi pdstrezi totuqi hainele pe tine. - $i fn camerd.? - In camera conjugall.te dezbraci, dar rirn6.i in intuneric. Sd iubegti nu inseamnd incl s5. te abandonezi. Si nu uitdm cd tinerii soli din perioada interbelicd. au pirinti crescufi in secolul al XIX-lea, cS.rorali s-au inoculat reguli de pudoare foarte stricte. Cu toate acestea, incepAnd din anii 1930, datoritd concediilor cu platd., femeile se duc la
- Perioadi interbelicd. (1919-1929) care precede matea crizd economici (n. trad.).

uo6) scena

Anii

nebuni

[lO7)

plajd., poartd un costum de baie, un qort, o fustd-panlalon pentru a merge cu bicicleta... incetul cu incetul, corpurile se vor dezvdlui privirii.

.Devenise

un adevirat

vulcan!"

- Dar pldcerea feminind, atat de negata sau de detestatd pand atunci? - Medicii se ingrijoreazl. cdnd vid tinere fete, veritasd qtie bile oile neprihd.nite, ajungdnd la cdsdtorie f5"r5" produce poate ignoran{d aceastd cd iqi dau seama nimic. traumatisme grave. Pentru femei, plS.cereanu este incd o revendicare a-firmatd. Ele nu vorbesc despre ea, dar se g6.ndescla ea. - Sd sperdm cd ele nu se mulfumesc doar sd se gdndeascd. - Unele iqi inqeali bdrbatul, de cele mai multe ori cu altul mai tAnd.r decAt el (sau mai tin5.r decAt ea) qi se apd.rd.spunAnd: ,,Este mai priceput decAt tine." Ceea ce inseamnd c5"ele cauti plicerea. Am semnalat cazul unui muncitor parizian pe care sofia sa l-a luat de so! ca urmare a unei decepfii amoroase. Ea nu-l iubea. CAnd soseqte noaptea nun{ii, face o criz6. de nervi, refuzd sd i se dea. Mama intervine, incearcd sd-qi aducd. fata la sentimente mai bune. Imaginafi-vi scena... Povestea dureazd cincisprezece zile. Prietenii sotului incep sd-qi bat6 joc de el, pAnd intr-acolo incat el trebuie sd. se dezbrace in fa{a lor ca sd le arate cd este b5.rbat, unul adevdrat. Bdrbatul devine insd temporar impotent. PAnA la urmd., dupd doudzeci de ani de cdsdtorie, aceastd femeie descoperd dragostea in compania lui. El este inspdimAntat: ,,Devenise un adevS.rat vulcan, spune el, nu-i mai fdceam fa!5.." Acest caz exceptional arat6' cd lipsa sexualitdfii putea fi intr-adevdr o sursd de necazuri' - Scopul este, pin urrnare, sd formezi un cuplu nu atdt indrd.gostit, cdt realizat sexual. Cdsdtoria, sentimentul, pldcerea, toate trei reunite. Din toatd istoria noastrd a dragostei este perioada cea mai idealistd.!

- Idealul ar fi, intr-adevdr, sd. le uneqti pe toate trei. in plus, sunt dorili gi copiii, ceea ce complici miza. $i mai qi lucrezi, pe deasupra! $tacheta este deci pusd foarte sus. $i rari sunt cei care reuqesc sd o atingd. Aceasta fiind situafia, femeile incearc6 sd se convingd cd totr:l merge foarte bine. Fenomenul poate fi vdzut foarte clar intre 1930 qi 1950: unele femei, in special catolice, incep sd trdiasci artificial: rimdn mdritate din datorie, dar trdiesc inecate in amdrdciune. Alt revers al medaliei: cuplurile formate din dragoste se despart mai uqor ca inainte. incepdnd cu perioada interbelici, o mullime de cupluri se destramS. datoritd plictiselii. Adulterul devine revelatorul disfuncfiei arnoroase. in aceastd perioadd femeile inatnteazl, 75oh pan5.la 80% din totalul cererilor de divort.

Revolufia amoroasa
- Generafiile despre care uorbim sunt s./hgiate de cele doud rdz,boaie mondiale. Vor modifica acestea euolufia spre cuplul din dragoste gi pentru pldcere? - Nu s-a produs nici o rupturd in ce priveqte revolufia amoroasS..Cred cd sexualitatea qi dragostea au o cronologie proprie care practic scap5.evenimentelor politice. Sigur, existd frustrarea evidentd a soldafilor, homosexualitatea latentd despre care nu se vorbegte qi despre care nu se gtie nimic. Unii soldafi au suferit traume ingrozitoare. Cum au putut sd revind apoi la un ideal in dragoste? in ce le priveqte, femeile au trecut cu greu peste absenta bdrbafilor, ele n-au fost intotdeauna fidele... Revederile sunt dificile, au urmat numeroase divorfuri, dar 9Oohdintre cupluri au rdmas impreunS.. Se qtie, de asemenea, cAt de devastatoare au fost la fard efectele Primului Rdzboi Mondial. ln anii 1920 existau atAt de pufini bdiefi, incdt pdrintii igi l5.sau fetele s5. facd ce voiau. Astfel s-a accelerat emanciparea. - Anii care urmeozd dupd 1945 sunt comparabili ,,anilor nebunio, marcafi de uoinfa de emancipare amoroasd

-r

[lO8] Scena

gi sentald.. Dupd nebunia rdzboinicd, o anumita parte din tinei se elibereazd. - Dup5. Primul Rdzboi Mondial, a existat un prim puseu al tinerilor, influenfali in special de lilmele americane ale realizatoriior germani sau austrieci emigrafi, cum ar fi Lubitsch sau Billy Wilder. Bdiefoaica, film care descrie o tdndr6. fatd care se cupleazi cu amanti qi amante, a provocat un enorrn scandal, dar a fost in acelagi timp gi un succes. Scriitori precum Colette nu-qi ascundeau bisexualitatea... Dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial apare intr-adevdr un nou val al liberalizdrii moravurilor. - Ne putem gandi in special la filmul ,Tigoii" de Marcel Cam, care ii aratd pe tinerii dez.oientafi din SaintGermain-des-Prds a.{undafi in placeri cinice gi funeste. . . - Sunt, de asemenea qi Bund ziue, tistefe de Frangoise Sagan (1954), Graul tncolfit de Claude AutantLara (19531,Amanlii de Louis Malle (1958), care toate au provocat scandaluri. Optimismul reg5.sit, dorinta de a fi fericit, pofta de a trdi profitd de dragoste. Purtdtor al acestei noi aspirafii, tineretul va deveni amnezic: nu vrea s5.vorbeascd despre rdzboi:,Hitler, n-am auzit de el!" El vrea o alt6 lume. lncepd.nd din 1945, hedonismul se regiseqte in cuplurile legitime. Efectul sdu va fi un babg boom. Se investeqte in viitor, prin copii.

tlogl pentru cd le gdsesc ,,nule,, la pat. De aceastd"datd", se doreqte pldcerea. Dragostea nu mai este suficientd. Uneori nici mdcar nu mai este necesard.. - Liberalizarea. seruald gi amoroasd. era, dupd pdrerea dumne auoa strd., ineluctabita ? - in dragoste, ca qi in orice altceva, existd. o avan_ gardd ale cdrei comportamente servesc drept model $i ,i;;_ qesc prin a fi urmate de cei mulfi. Sigur, mai apar qifor_. de rezistenfd. De-a Jungul intreguluf secol al XX_fL", ,rrrii moraligti incearc5 sA se intoar"d in ti*p, ,,Femeiletrebuie sd stea acasd.,ele nu au d.reptul sd avorteze, nu trebuie sd trd.iascd.in concubilaj..:, Dar pledoariile lor sunt i;;p;: rante. Efectul imitafiei la tineri este prea puternic. E ceea ce demonstreazd.anii 1950 cu flirtuj: ,, protl_ deazd. ca toatd.lumea sfdrgescprin a se simli ".i "*. c"r"grufgi. in acest fel, incetul cu incetul, s_a trecut de la jr"go"t". idilicd la sexualitatea^obligatorie. Aga_numita,,re,iolufie sexuald""a anilor 1960 qi 1970 este prin urmare fructul tuturor acestor decenii de transformare. Controlul reprod.u_ pilula qi legalizarea avortului, va finaliza aceastd ::.ii, .:, liberalizare. De acum incolo, toate impreundrile arnoroase devin posibile.

n nii

nebuni

Dorim pldcerel
- Dar idealul despre care uorbim va exploda in anii 1960. De aceastd. datd",pldcerea este aceea care uafi pusd. pe pimulloc. -Anii 1960 sunt intr-adevdr cei care vor separa sexualitatea, cdsdtoria qi dragostea. Oamenii vor deveni foarte exigenfi in domeniul sexual: nu te cisitoreqti inainte ' de a-fi testa viitoarea jumdtate, pentru a te asigura ci vei putea face si coincid6. dragostea cu sexualitatea (acest obicei a inceput de altfel din Belle EpoEte: viduvele care doresc sd. se rec5.s5.toreasc5. fac intotdeauna un test pentru a fi sigure c6 viitorul sof le va satisface). Dacd lucmrile merg r6u, legdtura se rr.pe. Unii bdiefi le pirdsesc pe fete

SCENN N II-N
REVoLUTIA sEXUnlA
Sd juisdm fdrd limite!
$i dintr-o datd, explozia! Greul capac pe care secolele de reprimare tl puseserd asupra sexualitdfii se '68. Este interzis sd face bucdfi sub presiunea lui mai Sdfacemtabula tasa din interzici! Sd juisamfdrdlimite! trecutul puritan! in pielea goald, cu flori tn pdr, fumezi una dupd. alta figai an maijuana, $i-ft schimbi unul dupd altul partenerii. Este Paradisul pe Pamant. Degi... Mistica sexului are gi un reuers. Prioitate absolutd placeii. Orgasm obligatoiu. ,Nu te-ai eliberat!", li se spune celor care se rdzurdtesc. Sentimentul amoros este nega| cdsdtoria ridianlizatd. Sd auem curajul sd o spunem: unii drdgu$i reuolufionai erant adeudrafi Robespiene. 51 nu tncetdm sd resimfim nici astazi efectele acestui episod angelic Ai peruers.

Paranteza

fermecatd

- Donlnique Simonnet: Se uorbegte despre anii 196O gi 197O ca despre o ,parantezd" fermecatd"" tntre pilula Si S/DA, o clipa de grafie gi de libertate sexuald tn care totul era posibil, totul era permis, ca gi cum dragostea ar fi rupt toate lanfurile cere o lineau legatd.. Viziunea e pulin prea idilicd., nu-i aga? - Pascal Bnrcknen Este cu toate acestea destul de exact5.. in acea epocd-,exista o conjuncturS. foarte propice dragostei libere: o situafie economicd infloritoare (allatd in plin mijloc al perioadei Trentes Glorieuse{, Frania redescoperea prosperitatea, dupd. penuria celui de-al Doilea R5zboi Mondial), un optimism delirant la stAnga qi la dreapta (tocmai urma sd-fie anihilat
Denumire acordatd., dupd titlul unei cdrti a economistului Jean Fourasti6 (Les Trentes Gloieuses, Ig79), perioadei de creqtere economicS. pe care Franfa a cunoscut-o din 1945 p6ni in 1975, adicd de la sfdrqitul celui de-al Doilea Rdzboi Mondial pand la prima cnzE a petrolului (n. trad.). '

-r
ul2l Scena ll Revoluf ia sexuald [l13] cancerul, iar infarctul miocardic lichidat), o perioadd de absenfi a bolilor venerice (ultima, sifilisul, fusese invinsd). Toate combina{iile erotice erau deci posibile, IErd alt risc dec6t o blenoragie sau oboseala fizic6..Dintr-o dat5", subiectul amoros putea incerca s6-qi parcurgi dorinlele de-a lungul 9i de-a latul, IErd frAne sau penalizdri $tiinfa invinsese vechea idee a pAcatului sexual. Libertatea pdrea s5.nu aibd limite. Aceasta era cel pufin atmosfera in epocd. - Era, dupd. cum ne-a spus Anne-Maie Sohn, punctul terminus al unei lungn migcdi de emancipare care fusese pregdtitd. timp de mai multe decenii. - Migcarea de contestare existase intr-adev6.r timp de peste un secol in cadrul diferitelor medii artistice gi estetice. Aga cum se intAmplase in anii 1930, o anumit6 dorinfd de libertate a fost exprimatd cu putere dup6. rdzboi, in mod special de cdtre tineri. La mijlocul anilor 1960, ardeam de dorinta de a qti gi ne insugeam orice semn. Eram intr-adevdr fascinafi de filme ca Trigorii lui Marcel Carn6, care pentm noi reprezentau utopia dragostei libere gi a orgiei. Terminasem cu societatea ipocritS. in care tafii dictau legea in familie, iar patronii in intreprinderi. $i doream s5.o terminim cu acea Franfi incorsetatd., n$dizat6., inchis5.. Tot ceea ce puteam h5,pdi din strdinS.tate - rock-ul, blues-ul, soul-ul, migcarea hippA, pdrul lung - era adunat de noi cu o aviditate ftrd limite. Bdie{ii qi fetele se priveau ca doud triburi care urrnau sd alerge curAnd unul spre celdlalt, dar care rdmAneau incd separate prin interdic{ii. * Care erau de fapt aeeste uechi interdicfii? - Mai erau valabile virginitatea femeii inaintea cdsdtoriei (degi devenise mai mult o glumd), gcolile separate, un oarecare ascendent al bdrbatilor asupra femeilor, o form6. de pudoare... In acel timp, intreaga Franfd. trdia sub dublul semn al vodevilului qi al adulterului (care, trebuie notat, nu au dispdrut incd. nici astdzi). Acestea fiind zise, am descoperit mai apoi c5. rudele noastre mai vd.rstnice erau gata gi ele s5. treacS. la un alt regim sexual, cel al libertdfii. De fapt, tabu-urile au cdzut in acei ani pentru ci ele muriserd deja, roase pe din6untru de o intreagd mentalitate democraticd. gi egalitard. Istoricii sexualitdfii au explicat-o: pAnd.la aparilia revolufiei industriale domnea o oareca-relibertate la !ard., Biserica era mai pufin opresivd decAt a fost mai pe urmd cu burghezia. $i apoi, interdicliile erau minate de miqcarea socialistd qi muncitoreascS., anarhism, moqtenirea lui Rimbaud, suprarealism, situalionism... AtAta doar cd te prefdceai cd. nu-!i dai seama. Se inventase un inamic formidabil qi mitic, iudeo-creqtinismul, pentru a sublinia mai bine singularitatea epocii noastre.

A trdi fdrd timpi

morfi

- Mai '68 serueSte drept reuelator gi aruncd. tn aer uechiul capac moral. - Da. Mai '68 este actul de emancipare al indivi dului, care sap5.morala colectivd. De acum inainte, trdim ca indivizi. Nu mai primim ordine de la nimeni. Nici de la Bisericd.,nici de la armati, nici de la burghezie, nici de la partid... $i fiindca individul s-a eliberat, el nu mai are alte obstacole in fafa propriilor dorinle decAt pe el insugi. ,,Sd triim fdra timpi morfi, sd ne bucurS.m fdr5. limite." Este minunata promisiune a unei lumi noi. Este momenjubilafie la gAndul cd tul in care se manifestS.o adevS.ratd ordinea care ne apd.sase in copilirie va fi pusd. la pdmAnt. Urma sd trecem de la represiune la cucerire qi aveam sentimentul ci trd.im un moment istoric. - O parte dintre tinei sunt primii care ies din rdnd. - Miqcarea cuprinde in principal marile oraqe qi mediul universitar. Parisul era avangarda, o oazd. de libertate intr-o Franld in care se trd.ia bine, dar care era incd" prizoniera unor vechi prejudecdfi, mai ales pentm mine, care veneam dintr-un mediu catolic strict. La liceul Henric al IV-lea, in clasa pregS.titoare pentru literaturS., formam un paradis al frustrafilor! Vorbeam despre marxism, revolufie, proletariat pentru a ne ascunde o mizerie sexuald.gi afectivd totald... Exista dorinfa, existau elanuri, suspine care treceau. Dar erau mascate de o retoricd. revolufionard mincinoasS..

ul4l

Scena

ll

Revolulia

sexuald

tll5l

- $i dintr-o datd, totul a explodat... - O fraz6. a ministrului Educafiei, Frangois Missoffe, adresatdlui Daniel Cohn-Bendit care solicita dreptul de a intra in dormitoarele fetelor, a fost detonatorul: ,,Dacd vd '68 este o revolufie chinuie, ducefi-vd. la piscinS.!" Mai antiautoritar6, antitradilionalistd, in care sexualitatea are rolul unui far, a unui instrument de mdsuri a schimbdrilor in curs. Dintr-o datd, voluptatea irumpe! ln secolul al XVIIIlea, spuneai ,,v5. iubesc" ca sd se infeleagd ,,vddoresc". De data asta spui ,,tedoresc" in loc de ,,teiubesc"'

S-ar fi putut spune: niqte copii cdrora li s-a dat drumul intr-o cofetdrie! Md rog, puteai lua orice, puteai gusta totul! Toli o f6.ceau zicAndu-gi ,,dacd nu o fac, voi perea un prost sau o intdrziatd., qi pe deasupra s_ar putea sd fie qi pld.cut". in timpul anilor 1960 qi lgio, a exiitat astfel o enormS. aviditate: viala se desfdqura sub drapelul expe_ rienfei. ili spuneai cd" nu trebuie sd. refuzi ,ri-i". ,ri"i chiar experienfele homosexuale.

,,Erecfie, insurec{ie!..
- Sd o recunoagtem, totul era tnudluit tntr_un discurs intelectual destul de tncefoEat. in epocd se teoretiza mult asupra^sexualitafii gi adesea se spuneau urute gi neurute. il -_ citeam pe Freud, sigur cd. d.a, teoretician para_ doxal care nu era cu toate acestea un partizan aI desfrAului, dar mai ales pe Wilhem Reich, ali cirui idei (folosite de o parte a extremei stangi ca un fel de sintezd intre Freud qi Marx) se potriveau de minune cu extrava_ ganfele epocii. Potrivit lui Reich, absenla orgasmr,rlui permitea sd. se explice dublul fenomen al fascisrnului qi stalinismului: dacd oamenii iqi alegeau cAte un Hitler sau un Stalin, era din cauzd.cd nu juisau. Fiindcd Reich fusese persecutat in SUA de FBI, inchis intr-un spital psihiatric la stdrgitul anilor 1950, era considerat ca un martir. Orgas_ mul, se -spunea, are nu numai virhrfi hedoniste, ci qi politice. in cadrul migcdrii Sexpol, ale cdrei lucrd.ri nu lL poli citi astdzi fird. sd izbucnegti in r6.s, niqte trolkigti ne explicau cum emu:rciparea fiinfei umane nu se poate reaJizadoar prin grevd, ci qi la pat: noaptea, prin copulafie, muncitorul qi muncitoarea trebuiau sd. atingd impreund. extazul pentru a grdbi ,,ma.rea seard,,, altfel ;amanea un periculos rest de energie de care patronii ar fi putut profita, ceea ce risca sd. producd o inapoiere social6. Toate acestea erau incredibil de melodramatice, dar credeam in ele: ,,Cu cdt fac mai mult dragoste, cu atAt sunt mai revolulionar!" Raouf Vaneigem a lEcut chiar acest joc de cuvinte, care astdzi consterneazS.:,,Erecfie, insurecfie!,.

Ca nigte copii

intr-o

cofetdrie

- Este pin urmare ceea ce s-a numit ,reuolufia sentald". Ce insemna cu adeudrat acest termen? - Era dreptul la dorintS. pentru tofi, dreptul de a nu mai fi penalizat atunci cAnd ili manifestai atraclia pentru o persoand, mare noutate pentru femeile cdrora, pAn6 atunci, li se interzisese sd-qi exprime libidoul. P5'n5. atunci se trS.iau iubiri intrerupte care se opreau inainte de ultimul stadiu (,,pdrintii mei nu vor' eu vreau sd rSmin virgind pentru cd.sdtorie"), situafie similard celei intdlnite azi Ia majoritatea musulmanelor' Din acest moment incolo se deschidea o uqd: tAndra fatd putea sd aleag5. sd facd orice dorea, sd nu asculte de normele sociale, parentale, familiale... - $i era legitim sd.caufi Pldcerea. - Totul era dat peste cap: accentul nu mai era pus pe interzicerea pld.cerii, ci din contra, pe dreptul la pldcere. O mare revolulie: era recunoscutS.de asemenea o alt5. categorie de dorinfe, cea a femeilor, care nu se rezuma doar la impulsul speciei masculine' $i s-a trecut de la aceastd recunoagtere la actul propriu-zis. Toate acestea au fost trdite cu obstinatia, perseverenfa, voinfa de a merge spre un mister. - Concret, ce tnsemna aceastd trecere la fapte? - Sa o spunem: a fost o perioadd cdnd fiecare se culca cu fiecare, atAt din dorinf6 cAt qi din curiozitate,

{l16l scena

Il

Revolu!ia

sexuald

[tt7l

- Amorul liber a deuenit atunci o adeudrata ideologie. ,Graaln-ul serului urma sd.aducd.fericirea... - ... qi pacea pe pd.mAnt. Revolufia proletard stagna (se vedea clar cd scopul proletariatului nu era sA facd revolufii, ci s5. se imburghezeascS.), iar lumea a treia era departe, in ciuda proclamafiilor generoase. Sexualitatea, in schimb, era plind de promisiuni. Ea ii privea pe toti oamenii, in cele mai intime aspecte ale viefii 1or. Incercam atunci sd racorddm amorul liber la toate ideologiile care existau. in ce md"sur5. putea fi coroborat materialismul istoric cu revolufia sexual6? Se potrivea Lenin cu Reich? Exista peste tot un delir fecund, nu numai corpul se elibera, ci gi cuvAntul.

,,Iubifi-vd

unii peste

ceilalfie

- Mai mult decat o dogmd, era de-a dreptul un misticism! - Da. Sexualitatea era prelungirea religiei, forma cea mai directd qi mai accesibild a rS.scumpdrdrii pdcatelor. FS.ceai dragoste gAndindu-te la Rimbaud, la Breton, la Eluard. Se credea cd sexualitatea purta in ea o dragoste universalS., o formd. de franciscanism. PAnd la denaturarea aceastei fraze din EuangLrelie:,,Iubifi-vd. unii peste ceilalfi." Se reinventa o form5. de cregtinism primitiv. in istorie, multe erezii au fost create in numele trupului, in ideea cd paradisul trebuie gdsit acum imediat, cE beatitudinea qi fericirea trebuie mai intdi trdite intre frali qi surori, preofi qi preotese, cdlugdri gi maici. Acestea incepuserE adesea prin legdturi trupeqti, qi se terminaserS. pe rug, in torturi ingrozitoare, Biserica nefiind prea dispusd s5. glumeascd pe tema asta. Revolufia sexuald se inscria in aceastd.tradifie. -Toate acestea pot pdrea caraghioase o datd c.u. trecerea timpului. Ne mirdm de aceastd naiuitate enorrnd in care ne bdld.ceampe atunci. - in miqcarea hippg exista naivitate qi prostie, dar gi o oarecare generozitate biblic6, certitudinea de a fi purtEtorii unui mesaj de dragoste care igi trdgea seva direct din

izvorul iudeo-cregtinismului. Sexualitatea se incadra intr-o migcare de ansamblu care urma sd producd un om nou, un fel de Adam reconciliat cu tot ceea ce secole de obscurantism qi de iudeo-cregtinism il impiedicaserd sd trd"iasc6. Oamenii erau conr.in$i cd in jocul senzualitilii exista un adevS.rcare scdpa tuturor actorilor qi care ii depiqea. $i cd la urma urmei eram agenfii unei puteri care era d.easupra noastrd-, incollea in istorie de mii de ani, qi ci noi eram primii sdi descoperitori. Eram ca nigte exploratori. Sexul era grddina Edenului! Unii se codeau sd.intre qi rdmAneau la porlile falansterului, dar trebuia fdcut in aga fel incAt toli sd aibd. acces la festin. Sexul era mesagerui promisiunii. Iar promisiunea consta in ruperea barierelor dintre oameni, sfArqitul urii, aparifia unei intelegeri universale. Copilul era vdzut ca o fiinld care dorea qi in adult era cd"utat copilul care fusese. Se indeplinea astfel o veche utopie care strdbd.tuseintreg cursul istoriei occidentale!

Rdscumpirarea pdcatelor prin sex

- Seamdnd. mult cu iluzia comunistd.. - Revolufia sexualS. este chiar il:uzia comunist5. mai pufin partidul, doctrina, gulagul, ceea ce nici m5car nu e prea rd"u. Iluzia comunistS" conta ea insdqi in reluarea mesajului milenarist al creqtinismului qi aI diverselor erezii ale iudaismului. Existd aici o legdturd de netdg6duit. Chesterton a avut aceastd. frazd. geniild-: ,,Lumea modernS.este plind de idei creqtine care au luat-o razna." Revolufia sexual5. e una dintre ele. - Aceastd. nebunie nu era oare produsul unei minoitdti de intelectuali gi de baba cool. ugor amefili d.edrog? - Greu de spus astdzi dacd, era sau nu aga. Ea s-a tradus totuqi printr-o miqcare de masd. Vantul bdtea dinspre Statele Unite, cu miqcarea hippg, muzic6., d.roguri, dar qi din Anglia, Olanda, fdri protestante, in care domnea
- Persoand. care in anii 1970 adopta modul de viald non_vio_ lent, ecologist al comunitdltlor hippg (n. trad.).

Il8l

Scena

II

Revoluf

ia

sexuald

[lt9]

un fel de dezinvolturd erotic5.. Cel mai mare succes al lui '58 este revolulia dorinfei, care va fi mai apoi teoretizati. de Foucault, Deleuze, Guattari... Pluteai intr-o bundvointd generalizatd, naivd. dar fecundd: sexul trebuia cu adevS.rat sd.ne curefe de toate impulsurile rele. Din moment ce riul era de origine sexual6, urrna sd devenim buni ficAnd dragoste.

,Nu te-ai eliberatt" - Acesta era mesajul adus tn special de migcarea hippy din Statele Unite. - Unii hippg fdcuserd din sex o formuli amabild. de a-qi da bun6 ziua. ,,Actul amoros ar trebui s5.fie tot atdt de banal ca qi gestul de a bea un pahar de apd in doi", spunea anarhista rusd. Alexandra Kollontai. Erai liber si acfionezi, fiind sigur cd actul sexual nu era urmat de nici o consecinfd, nici de un copil, datoritd contraceptivelor, nici de o boa16. $i pe urm5., fEceai dragoste pentru cd aqa trebuia, era o modi! Trebuia sA nu ratezi istoria timpului tdu. - Dqr aceastd curioasd reuolulie auea o fald ascwnsd: discursul normatiu, presiunea grupului, culpabilizarile peruerse... Trebuia sd aderi la dogma dragostei libere, sd-fi oferi corpul fara sa faci moftui, iar in caz contrar sd te analizezi, sd-fi faci autocritica, sd. te corectezt. In ciuda eliberdrii, era uorba de terorism. - Absolut. Dintr-o dat6, sexul a devenit terorist. Se trece de la o dogm5. la alta, pe nebdgate de seamd, pentru c5.noul are aparenfa minunii. Pldcerea era interzisd. Devine obligatorie. Ambianfa este intimidantS., nu ca pAnd acum, prin lege, ci prin normd. Interdicfia se inverseazd, qi noul tribunal se instaleazd: nu numai cd trebuie s5.faci dragoste sub toate formele, cu toate persoanele posibile, fiare reticenfe, IEr5. tabu-uri, dar mai trebuie gi ca plicerea pe care o resimli sd fie conformb. Oricine se sustrage de la aga ceva este considerat un fel de epavd reactionarS, un reziduu al lumii vechi. CAnd fetele nu voiau sd se culce cu tine, aveai mijloace sd le culpabilizezi: ,Aqa care va s6

zic6.,ai rd"mastot la stadiul d.la!Nu te-ai eliberat incd.l" Se instaureazS., incetul cu incetul, ceea ce am denumit, impreunS. cu Alain Finkielkraut, dictatura orgasmului obligatoriu, a ideii cd bdrbalii Ei femeile trebuie sd.juiseze in aceiaqi fel. Trebuie sd demonstrezi cd. eqti la indltime. Erotismul intrd in domeniul actelor de vitejie. Umfli numdrul partenerilor qi al orgasmelor aqa cum !i-ai umfla pectoralii. Sexul devine constrAngere qi performanfi. - Uitatd. e cdsdtoia, disprefuit sentimentul! Din cele trei componente ale dragostei care se combind"sau se opun de la tnceputul istoriei dragostei, pldcerea, atat de mult timp repimatd, este cea care deuineprioitate absolutd.,gi le stiuegte pe celelalte doua. Deleuze Si Guottai uorbesc chtar despre ,,meschina dorinla de a fi iubit". - Chiar qi mariie spirite mai spun cAte o prostie... Corpul pS"rAndsd {ie o metaford a subversiunii, tot restul nu este decAt accesoriu, iar sentimentul este pus sub obroc. i1i spui cd timp de secole oamenii qi-au ascuns dorintele sub cuvinte frumoase, in spatele unei perdele de sentimente frumoase. Atunci, trebuie sd o stAqiil Chiar dac5. qansoneta continud. s5. vorbeascS.despre dragoste, rnuzica epocii, rock'n roll-ul qi pop-ul, scot urlete de apetit sexual sdlbatic (,,1 can't get no satisfaction", ,,1want gou!"). Nu se mai vorbeqte decAt de satisfacerea dorinfelor. Inhibifia gi frustrarea sunt arS.tate cu degetul ca niqte boli care trebuie eradicate; sentimentul amoros, cu extraordinara sa complexitate qi fantomele sale seculare (posesiunea, gelozia, secretul) este pus la index.

$i dragostea

deveni

obscend

- Are 9i aici loc o adeudratd" rdstttrrLare a ualoilor: irvte'rdic{ia se referd de acum la sentimentul amoros gi nu la sex. - Da. Dragostea a devenit obscend.. in acest fanatism pansexual oamenii erau convinqi cd. dragostea nu era decAt suprastructura infrastructurii erotice, cd sentimentele nu erau decAt expresia dorintei. De unde si

u2O) Scena

II

f{eVolu!ia

sexuald

ll2i)

refuzul seducfiei, vdz:utd.ca un fel de grozdvie a timpurilor antice: criteriile frzice, frumusefea, estetica erau considerate niqte resturi ale lumii vechi. - In teorie, toli puteau, trebuiau sa placd tuturor... - Se presupunea cd bdrbalii qi femeile vin unii spre ceilalfi cu toatd sinceritatea, fArd sd recurgS"la vechile qi mizerabilele stratageme. Dominique Desanti povesteqte cum o comunitate californiand s-a fondat pe baza principiului rotafiei sexuale: in fiecare seard, fiecare trebuia sd. se culce cu altcineva, astfel inc6.t sd. se stabileascd. o egalitate perfectd. AtAt doar cd. grdsana urAlicd. igi gd'sea din ce in ce mai greu parteneri, bAielii iEi tot s5.reaurAndul cAnd ajungeau la ea, pAnd. c6'nd ea s-a trezit intr-o seard pe lrltur d" casei intrebAnd: ,,Cine md vrea?" in acest comunism sexual, vechile bariere persistau. - in ce priuegte anplul, eI era o forma abominabild a dezoldrii: erq considerat un asamblai arhaic, reacfionar. - Cei care se cd.s5.toreau ni se pAreau patetici, incercam sd-i facem sd se ruqineze. Nici nu mai putea fi vorba de gelozie. Dac5. cineva se ldsa prins de ea, cercul lui de prieteni ii ardta un fel de compasiune: ,,Pentru ce eqti gelos? GAndeqte-te bine. Ce-fi pasS' dacd partenerul t5.u se culcd cu altcineva?" Deja, vorbele terapeutice incepeau sd apar6. $i atunci, in loc s5"rdsuceqti cufitul in ran6, aqa cum ai face astdzi, incepeai s5. te convingi: ,,De fapt, poate cE gre$esc. De ce si md ingrijotez dacd tovardqa mea se tdvdleqte cu vecinul de dedesubt? N-am decAt si md duc la cumpdrdturi in timpul dsta." Cuplul era o formd tranzitorie, pe care o imprumutai ca sd te indrepli spre poligamie sau poliandrie, pe care le voiai mai durabile. Pe vremea aceea exista un adevdrat terorism anticonjugal.

Asta era noua lume?

- Chiar gi copiii se angajaserd pe calea acestei mdre,te cQuze. - Copiii trebuiau crescufi intr-un spirit opus celui in care fuseserd educali pS.rinfii 1or, gi anume in elogiul

dorinfei lor. Unii pdrinti mergeau pand acolo incAt fd.ceau dragoste in fafa 1or. Imi amintesc cd am asistat intr_o seard., la Copenhaga, in faimoasa comunitate Christiania, la o mare cind., evident macrobioticd (sa md.nAnci carne era o crimA): sub privirile induioqate ale unor tineri cristici, bdrboqi qi ametili de droguri, puqtii sdreau pe mese, cd.lcau prin mancare, gi disperali cd nimic nu le era interzis, rd.sturnau farfuriile gi_qi aruncau piureu in fafd. Adullii pletoqi le explicau cd- au dreptale sd. se poarte aqa, dar cd. poate ar putea sd inceteze pentru cinci minute sd. mai arunce cu branzd in capetele parinliior ior pentru ca acegtia sd-qi poatd continua conversafia. Aceasta era noua lume... - Unii ,,intelectuali', ant mers pdnd. acolo incat au facut elogiul explicit al pedofiliei... - Peste tot se spunea cd. copilul este deja o fiinfd sexuatd. Pedofilia nu era admisd, dar ea avea totuqi un oarecare numdr de avocali. Exista un front unjt intre toate tipurile de sexualitate, care s_a mdcinat incepAnd din 1983, data aparifiei publice a SIDA. ili ca miracolul sexual era un cadou care trebuia "prr.,eai distribuit echitabil intre toate vArstele, qi intre toate genera{iile. in filmul Harold gi Maude spre exemplu, bdirAne{ea este gratificatS" cu aceleaqi binefaceri. Inocenfa Ei naivitatea acesrei epoci explicd insd qi extraordinara sa fecunditate artisticS., literard, muzica_ld. Lucrurile explodau in toate sensurile, qi in pat ca peste tot. - $i nu tntotdeauna cu bucuie... - Exista qi violenld. Fiecare iqi purta mogtenirea sa familial5 qi propria mocirld. i.E"u ia suprafala. Nu ""r. lume voiam sd-l vedem, dar aceastd. veche, pe care o credeam distrusd., rdmAnea prezenta sub spoiala noului (ca la club Med, 1oc presupus ar tuturor deriiiilor, descris in filmul Bronza{ii, unde fetele frumoase sunt intotdea_ una seduse de aceiaqi bdrbafi). in spatele eufemisticului cuvAntului eliberator, in spatele acestei beatitudini, exista o adevd.ratd brutalitate, legile selecfiei amoroase subzistau cu td.rie. incetul cu incetul, ne_am dat seama ca existau perdanti, victime, abandonati, qi cd. in ciuda

' 1 2 2 1s c e n a

ll

unei vorbarii generoase gi abundente eram pe cale sd recredm un univers al minciunii pe care o denunfasem totuqi atAt de vehement la p5.rinfii noqtri.

O a doua eliberare - Cele dintai uicttme ale acestei pouegti au fost, tncd o datd, femeile. - Femeile s-au simlit negate' Totul era calchiat pe mecanica orgasmului masculin, pe mullumirea momentand. care satisface impulsul' Ele nu se recuno$teau in accelerarea consuma{iei sexuale, ele nu doreau sd devind obiecte manipulabile in funclie de dorinla unor bd.rbafi in cdlduri, ci igi cereau noi drepturi: avortul, contracep{ia, respectul propriilor lor dorinle qi recunoaqterea pl5'cerii lor specifite... Se punea problema consimlirii la actul sexual, a$a cum este ea definitd astizi. O parte a miqcdrii feministe s-a ridicat contra masculinitS.fii; o alta, mai adaptabil5., a incercat s5. inventeze raporturi mai armonioase intre bdrbali Ei femei. $i apoi, exista incS' aceastd' renaqtere neintreruptS, la fiecare relalie, a sentimentului, un fel de nostalgie care era indbuqit5", reprimatd qi despre care nu indrdzneai sd vorbeqti. - Dar mai apoi s-a tndrdznit. rJnii, ca Roland Barthes (,Fragmente dintr-un discurs amoros"), Michel Foucault (, Istoia sennlitdlii" ), Alain Finkielkraut 9i dumneauoastrd tnsiud.(,Noua d.ezordine amoroasd"), au iniliat citica 5i au denunfat aceastd mare iluzie sexuald. - Am incercat sd ii facem pe oameni sd inleleagd cd noliunea de revolulie sexualS.nu avea nici un sens. Cd dragostea nu era reformabili, c5. nu exista progres in dragoste. Roland Barthes a indrdznit s5. proclame: ,,Nu, dragostea nu este ruqinoasd! Eu continuu si iubesc; nu m6 intereseazl, nwmai dorinfa; uneori imi place sd sufir din dragoste." Barthes il cita pe Werther care in acea epoc6 eia o relicvd caraghioasd; ii invoca pe Rousseau 9i pL toate aceste personaje cdzute in infernul literaturii clasice.

tl23l - Sentimentul era brusc reualoizat. - Da. Dintr-o datd, noi revendicam sentimentul ca fiind mai revolulionar dec6.t dorinfa sexuald.. Ceea ce nu impiedica o consumalie sexuald freneticd, in special in lumea homosexuald., dar ea nu mai era obligatoril. puteai in acelaqi timp sd-fi trdieqti toate capriciile fizice totodatd $i sd iubeqti din nou ca altS.datd. gi am inceput sd redesco_ perim Prinlesa de Cl'iues, In cdutarea timpului pierdut, Frumoasa senioruIui. Sentimentul a revenit pe u$a di., do*. Era ca gi cum ar fi avut loc o a doua eliberare. Sexualitatea anxioasd

Revolulia

sexuald

- Cum uede(i, astd.zi, bilanful acestei migcd.i turmen_ tate, dumneauoastrd, care afi fost tn acelagi timp martor gi citic? - Pdna la urmd., bilanful este pozitiv. Revolufia sexuali pe care noi am fdcut-o continud. sd.fie un ideal de neatins in numeroase ldri din lume. Indiferent de excese, derapaje, dogmatisme, femeile qi-au obfinut drepturi indeniabile (divort, avort, contracepfie). Gdndi{i-va ci din I97O tatdJ qi mama igi impart in mod egal statutul de gef de familie. Ar fi o adevS.ratd. revolufie dacd.s-ar aplica aqa ceva in Magreb! Dar dacd, din Evul Mediu incoace, individul s-a eliberat cu incetul de tutelele feudale, administrative, religioase, sociale, morale gi sexuale care-l fineau legat, descoperim astdzi in Occident cu stupoare cd. aceastd libertate are un pre!, o greutate, cd. ea in contrapartidd. responsabilitatea qi solitudinea. "drr". - Acesta este prin urrnare straniul reuers al med"aliei. - infelegem de asemenea cd. tradifia nu este intotdeauna opresivd., gi cd ea se poate dovedi o barierd folosipentru a garanta existenta comunitdfii umane, cd loare familia, copilul, procrearea rdmAn surse de incAntare... Intr-o lume lipsitd de reguli, cuph-rl trebuie de acum s6 se supund. unui examen constant al propriilor reguli. Carezul_ tat, sexualitatea este poate liberd, dar a devenit ingrijoratd de ea insd,qi. Suntem noi buni pdrinfi? Buni so[? Buni

tl24l S cena

Il

Revolulia

sexuarla

[125]

amanti? Individul modern este permanent constrAns sd se inventeze qi sd se evalueze. De unde aceastd anxietate care apasd astSzi pe iubirile noastre, familiile noastre, educafia copiilor noqtri. CuvAntul a trecut din registrul dictatului in cel al pl6.ngerii: individul este dezolat s5.constate c5' existd '68 o teribild. contrapartidd la autonomie. ,'Am fEcut mai pentru ca sd nu devenim ceea ce am devenit", a spus c6't se poate de just desenatorul Wolinski' Ceea ce inseamni '68, cd ele au ci am fost trddati de cuvintele de ordine din avut consecinfe neagtePtate.

Inocenfa pierdutd
- Este oare mai greu de iubit acum, dupd' mai '68? - Astdzi vrei totul, imediat qi simultan: dragoste nebuni dar qi siguranfd, fidelitate dar qi deschidere faf6. de lume, copilul dar qi libertatea absolutd., monogamia dar qi amefelile libertinajului. Sunt cereri contradictorii 9i '68. Cuplul infantile. Este o prelungire a spiritului lui mai bazat pe dragoste, sentimentul cel mai friabil gi fragil cu putinf6, este condamnat la viatd scurtS' qi la cri"i. Libertatea sexuald este o grea povard pentru tineri. In fond, era mai uqor sd o cuceregti dec6.tsd o primeqti. Unii tineri recuzd aceastS"eliberare care le-a fost oferitd qi in acelaqi timp beneficiazl. de ea fir6 ca sexualitatea sd'-qi fi pierdut pentru ei nimic din misterul sau din teroarea sa' Ei trdiesc nostalgia vechiului limbaj al dragostei compus din pruden{6, infelepciune, melancolie, pe care l-au '68 il qtersese cu moqtenit de la bunicii lor, qi pe care mai desivArgire. - in ciuda tuturor acestor excese, utopio Saizecisio? ttstd. confinea o frumoasa speranfd, rtn uis, infantil desigur, dar generos. Afost pierdutd. oare inocenla anilor 1970? - A fost. Au mai rdmas poveqtile individuale de dragoste, care continu6 s6 tind de domeniul implinirii 9i al '68 a fost miraculosului. Eroarea pe care am comis-o in s6 ne inchipuim cd istoria este o moqtenire cumulativE qt ci suprimAnd temerile de altidatS, noua generatie va

beneficia din start de o sexualitate la cheie. AEa ceva e fals. Istoria speciei reincepe cu fiecare bdrbat qi cu fiecare femeie. Am crezut cd. vom putea domestici sexuaiitatea. in reaiitate, ea continud si ne scape. Sexul rd.mAne o enigmd obsedantd Ei angoasantd, indiferent de felul cum il trdim noi astdzi. Ne-am inchipuit cd l-am banalizat, el ne orbeqte in contjnuare. E probabil c5. nu vom inceta niciodatd sd-i punem intrebdri. Nebunia timpurilor noastre este de a vrea sA triim dragostea in permanenfd, cu toatA intensitatea, fd.rd.umbre qi tara nori. Dragostea este supraapreciatd. In ce priveqte sexul, el a devenit noua noastrd teologie. Nu se mai vorbeqte decAt despre asta, qi se vorbeste rdu, cu '"'ulgaritate si bunS,voinfd. Singura arma pe care o avem astdzi contra acestor lucruri este rasul. Da, cel mai bun lucru este sd. rAdem de ele. - A(i spus, o datd: ,Dragostea este impulsul cel mai antidemocratic cu putinfd." Aceasta este morala pouegtii dumneq.uoastrd-? - Da. Dragostea nu este democraticd, ea nu dA socotealA in fala justifiei qi nici a meritelor. Ea rdmAne la nivelul preferinfelor, adicd. a alegerii nefireqti a unuia in detrimentul altuia. De ce vh indrdgostifi mai degrabd de X decAt de Y? Pentru cA X vd face s5. vd pierdeli capul, in timp ce Y vd lasd rece. gi puteli sd vd indrdgostili de un om de nimic care vd va face sd. innebuniti de durere. Ceea ce a murit din spiritul lui '68 este angelismul dorinlei qi al sentimentului, ideea cd tot ceea ce tine de sex este urinunat. Se Etie acum cd. dragostea duce impreuna cu eil dependenla, abjectria, servitutea, in aceeagi md.surd in care duce qi sacrificul sau transiigurarea. Ceea ce trebuie sd redescoperim este tocmai aceastS. mare complexitate a dragostei.

Scexa a lll-a
$l ACUM... Liberi sd iubim?
la aceastd auenturd'' $i acum? Cum sd ludm parte precedente? Cum cele toate din reuenit noi cei care dm cdsasa conciliem cele trei componente ale dragostei: represtune' de secole Dupa toria,pldcerea, sentimentul? de acum inainte. ni le dorim pe toate lipti,'.^""cipari, noastra tii deod"ata. Totul. $i fara tntarziere' Ambif;a solitrtmdsurd: pe noastrd este imensd. Dezamagirea dezoientafi; 5i pe adolescenli destrdmaie, dini, familii deran' rue ccLre adeudrul Iata sfoe, sufein{e, rdni' ir^i jeaza: dragostea nu se trdieSte mai uSor tn libertate erau pod.te decat in constrdngere; strc"mosii nogtri nu stnIatd-ne a n-oi prefacem fi' iai pugin feicifi decat ne alegei' noastre propriilor prapaitti ctt gun'fafa-i fafa -(prouizoriu) "Este' aI lungii noastre istorii' d.eci ifarSiatt Fiecareuatrebuid_e.acumsd.Fiinuentezesingurcontinu ar ea, in intimitate'

Prezentul

insesizabil

- Dominique Dacd Simonnet: am obserua comportdile amoroase ale contemporanilor nogti utilizand izuoarele istoricilor, a7a cum am procedat pentnt peioadele precedente, am gasi tn fiIme, romane, emisiuni de teleuiziune, un cuios amestec: exacerbarea sentimentelor, obsesia doin,tei gi seduc{iei, imagini ale unei sexualitdli arLnice gi brutale, discursui ale dezamdgirii... Se afld oare dragostea plo.satd asta-zisub semnul incoerenlei? - Alice Ferney: Fdrd indoiald cd nu in mdsurd mai mare dec6.t in trecut. Pur gi simplu nu-i distingem incd. coerenfa, aqa cum o vor descoperi (sau inventa) istoricii de mdine. Aqa cum Paul Veyne qi Jacques Sole au arS.tat pentru alte vremuri, astdzi filmele, romanele, la fel ca qi mass media, sunt niqte oglirvi deformante. Ceea ce ftapeazl astdzi este contrastul dintre discursul despre dragoste qi realitatea viefii amoroase. Se scrie despre banalizarea sexualitdlii 9i lipsa de vrajd din inimi, in timp ce dragostea rS.nAne un lucru subtil gi important care-i face in continuare sd.viseze

tl28)

Scena

Itl

pe barbali Ei pe femei. in fond, oare nu ne este fricd sd fim iomantici (sl asta de teamd sd nu pdrem convenlionali)? -Ar'irebui d'eci gasite alte surse, alfi indicatori' pentru a pinde, tn realitatea sa contemporana' ceea ce urmarim inca de la tnceputul acestei lucrdn, acea dragoste omnip rezent a gi ins esizabila. - Medicii, ginecologii, psihologii qi sexologii, care' aqa cum ar spune-Michel Foucault, le-au luat locul confesorilor. ne-ar d.a intr-adev5.r o imagine mai credibili' Se afirmd adesea, spre exemplu' cd mutr'te fete cunosc o Acest lucru ar sexualitate precoce cdtre vArsta de 12 a'r-ri' vArsta medie dar ele, dintre pentru unele putea fi adevarat sunt ginecologii Iar astdz\' ani 18 de ieal6 oscileaz6.injur aceastd' c5' considerd' fetele adesea cd afirmS. primii care experienli s-a produs prea devreme"t in orice caz, trebuie n* toi atAt de modeqti ca qi istoricii, acceptdnd ideea cd "a contradictorii pot coabita. A incerca sd' cernem gi lucrurile sA descriem un fenomen contemporan ar putea fi riscant' poate chiar imposibil. ,,Sd aparlii unei epoci inseamnd- si hi mcapabil s-o inlelegi", scria Hermann Hesse in Lupul de stepa. in fala sentimentului amoros suntem poate la fel de neajutorali ca qi istoricii in fala trecutului'

$i

acum...

fl29l

Totul

se Poate

- Dar nu mai suntem. Ce-ar ft sd tncercdm totugi sa data, la sensibi' facem o analizd, prin apel, de iceastd scriitoare' care de Itotea dumneauoastrd de femeie 9i romanelor pe qmoros pin intermediul urmaifr. senttmentul care le sciefi. - Mi se pare c5. lucrul cel mai frapant este astdzi exploziaformelor de dragoste, disparitia normelor: fiecare este a inceput sd-gi guvernelevtala sentimentald, ceea ce a unic in Istori! fchiar gi in anii 1970, Pascal Bruckner spus-o deja, revolulia sexuald exercita o constrAngef' aveai obligafia de a fi ,,eliberat")' Homosexualitatba--s adurintrat in moravuri, avortul nu mai este o crimd, nici ot' terul femeilor... Sigur, fiecare poartS.in sine un numir

determinisme, dar igi poate cu toate acestea exercita liberul arbitru. Putem iubi astdzi cum dorim. Totul se poate. - Ii reuine, tntr-ad.eud.r fi.ecdruia, nlt, ca pd.nd e.cttm, Biseicii sau statului, grija de a concilia celi trei componente atat de dificil de conciliat ale dragostei noasire: serualitatea, cd.sdtoia, sentimentul. - in toatd istoria dragostei, cd.sdtoria qi sexualitatea au fost linute sub control; numai sentimentul, in pofida tuturor lucrurilor, a rdmas liber: puteai sd obligi un individ s5.trdiascS. cu cineva, sd.se culce cu cineva, dar nimeni n_a putut obliga niciodatd pe cineva sd. iubeasc6... Lucrurile s-au schimbat. De acum, qi asta in ciuda riscului de a te inbolndvi de SIDA, sexua-litatea s-a debarasat de constr6.ngerile Bisericii, s-a separat de procreare cu ajutorul progreselor medicinei, s-a deculpabilizat prin psihanafiza, ii a inceput sd fie chiar ldudatd, cd.citocmai lipsa dragostei este cea care este culpabiruatd". in ce priveqte cdsdtoria, bazatd. pe dragoste, nu mai este nici obligatorie, nici rd.spAnditd., scap5. qi ea strategiilor religioase sau familiale; divo4ul nu mai este ruginos, iar sofii sunt egali in fafa legii. - O adeud.ratd libertate domnegte prin irmare asupra uiefii priuate. - Modernitatea ia forma acestei imense libertdfi: ,,Nu vreau copii; vreau si trdiesc fdrd sd m6 cd.sdtor"""; ,uriau sd.md despart de tine...,, Chiar dacd viafa noastrd parti_ culard este inc5. supusd" legii (pAntecele mamei se afld sub controlul medicilor qi juriqtilor), suntem mai pufin dependen{i de morala colecfive gi mai pufin supugi rii, gralie progresului tehnic. S-ar ipune cd. ordinea ""irr_ sociald castratoare, care a domnit timp de multe secole in Occident, a murit. Dar chiar trebuie se credem aqa ceva? Societatea noastrd. igi ascunde ea normele? Sunt oare cele trei cAmpuri ale dragostei eliberate cu adevd.rat?

Fericirea cu orice pref

Cu toate acestea, ceea ce se cautd cu auiditate este tocmai reconcilierea acestor trei cdmpuri: urem o d"ragoste

u3ol

scena

III

$i

acum...

tr3lJ

adeudratd, care sd reziste timpului, tmpreund cu pldcerea seruita la cLrcie. - Da. Visul de ast5zi rdmAne cel aI cuplului indrdgostit, fidel qi plin de dorinfd, ceea ce necesitd o formd de contract social chiar qi in lipsa cisdtoriei. Epoca noastrd. se caracterizeaz\, printr-o exigenld extremS. a indivizilor fali de idealul lor: dorim fericirea cu orice pref. Alt5.dat5. celula economicS.de baz6.era familia (cu qeful familiei: se vorbegte de altfel despre ,,cdminul fiscal"), in slujba cdreia ifi puneai destinul. in Cdsdtoria gi morala, Bertrand Russell amintea cd amanfii sau solii nu sunt obligali la o via!5. in comun dec6.t daci sunt rude. Imediat ce copiii deveneau adul{i autonomi, ruptura era lipsit5. de gravitate. Astdzi, unitatea de baz6. a devenit individul, care nu-qi mai sacrificd fericirea individuald entitS.lii familiale. Psihanaliza, disciplin6 care a influenlat at6.t de mult viala amoroasS, a afirmat c5. un divor! este preferabil unei continue neintelegeri in sdnul familiei. A fost depdqitd astfel qi cea din urm5. limit5.. Implinirea personald. este pus5. deasupra a orice altceva: frustrarea qi culpabilizarea sunt refuzate. - Dar, reuers aI medaliei, fiecare este ldsat tn uoia sa, singur tn fafa propiilor sale decizii. Deziluzia este pe mdsura agteptdrilor. In secolele trecute, cdnd cdsdtoria aranjatd reprezenta nolma, dragostea se tnnddea din ce se putea. Uneoi reugeai. Alteoi, nu. - Mona Ozouf a subliniat asta, reversul libertdfii nu este nimic altceva decdt angoasa de a trdi, dificultatea de a fi qi imposibilitatea de a gisi in afara sinelui raliunea unui eqec in dragoste. Aceastd libertate apasd intr-adev6.r greu, ea poate dezorienta. Este dificil de suportat, pentru c5. ea presupune alegerea, angajarea, responsabilitatea. $i propria noastrd exigenfd ne pune faf5.-n fa!5. cu o noud diftcultate: aceea de a face noi inqine ca dragostea sd dureze. , - Ne resemndm atunci cu o dragoste care dureaza doar un timp. - Eu nu impdrtd.gesc acest defetism de moment' Sigur, 50% din cuplurile pariziene se despart dupd cel mult trei ani, ceea ce nu este foarte promildtor. Da:. 5O'/o

care ar putea sd"o facd nu o fac. Iar cupluriie care rdmAn rezistd mult mai mult timp decAt aitidatd, dacd It;;; cont. de speranfa de viald: ne cdsdtorim cdtre 26 d.e ani, murim cdtre gO de ani. Un mare numd-r de oameni reu_ qesc prim urmare aceastd aventurd incredibild, p.rf*_ manla unei lungi viefi in comun. in ce_i priveqie'p. care se despart, putem oare spune ".i cd sunt ;;;;; perseverenli decAt strdmoEii 1or? Nimrc nu e mai pufin sigur. Morala conjugald depinde qi de contextul economic qi demo_grafic: dupdlum ne at.agea aterrli, Jacques Sol, in secolul al XVIII_lea ,,moartea"finea loc a" ai""rf:-i" secolul al XIX-lea, ne reamintea Alain Corbin, femeile erau {inute sub ceea ce garanta cel mai bine .cheie, pastrarea virtulii ror, ca qi stabilit;tea casdtoriei. Astdzi, femeile muncesc, ies in lume, sunt autonome qi au mij_ loacele de a se despdrfi de consort, se bucura de o adevd_ ratA libertate sexuald. Cine qtie ce ar fi tdcut preJe".*rfi noqtri in aceleaqi conditii?

,,Forfa e in tine..
- Iata deci rnq,reqdescdtugare a d.ragostei, liberolis_ mul sentimental. Intr_o societate ln care senttmentele sunt atat de uolatile, ne putem tntrebq chiar gi d.acd. cuud.ntul ,,d.ragoste" mai are ureLtn sens. Jacques Courtin a constatat la inceputul acestei istorii cd ,,ne lovim.de definilia Jr.go"i.i.., acelaqi cuvAnt

3":jifl:::|,

CuvAntul ""; Dur agosre-, aparut in Antichitate, este mult mai vechi decat ,,sexua1itate,,, apd.rut in secolul a-l XIX_lea. El se referea altddatd la dragostea^ fald J"-brrrrr"r.,r, t"lriii p-ecare o ardtai aproapelui. imi place ld.eeacA dragostea este o forld cosmicd, aiemen_ea giavitafiei: o unii spre alfii. Ner,vton de"t.u"gE :e,indreapjd altfel o "ur. lege credea cd planetel., "art. oamenii,

t:3::1:g,."trac,tia, instinctul

;?;;"_entut.

- Sigur, dar tn perceplia . aragostei gi a doin,tet, a atriitei

". ei

se atralg,

noastrd mod.emd., sfera dumneauoas_ ";;";;""eli

1132)

Scena

lll

.Si acum

u 3sl

Putem trd, rut sunt separate' A d.ori inseamnd oare a iubi? sd" oare Trebuie iubim? sa iuUiTara doinla? Putem doi fara indelungat? timp dureazd iare tn marea dragoste, "r"d"* sau trebuie sa ne isemndm sa traim in incertttudinea propiilor noastre sentimente? Toate aceste intrebari ne sfredelescastazi.'. - intr-adevdr, mulfi tineri iqi pun aceste intrebiri' partener Din fericire, nu te intAlneqti decAt cu un singur In lucrurile' totuqi simplificd ce ceea dat, la un moment afara celor care pun mai multe oale pe foc, intrebdndu-se de din care vor mAnca, elanul inilial este unic' Teilhard bine mai Chardin era de pdrere c5' creqtinismul ar fi f5'cut sd sd incerce sA inJeleagd'aceasti for!6 misterioasd decAt van' in incerce sd facd totul pentru a o canaliza, - Acest mister n-a fost incd elucidat' - $tiinla ne spune astdzi: nu iubegti cu inima' c-i cu forfd creierui, adic5" cu spiritul. Cum se exprimd' aceastA dureze sd" facem o S5 o controlS'm? in noi? Futem o^t" "e sau sd incefeze? Budiqtii, care indeamnd spre compacred cd celSlalt este un ,,alt sine"' Dragostea ar fi mai "i.rrr., acest tip de relalie care ne-ar permite s6-l infelegem putere de fel un interior, din simlim s6-1 bine pe cel51a1t, un mod de a qterge hotarele dintre sine 9i *"ntAa, a gd'si o form6 de armonie' Existi o imagine de ceilalti, frumoasi: umanitatea este marea, fiecare individ este un a val, asemdn6tor qi diferit. S-a uitat aceastd magie rezolsi ajute ne comunicd.rii interioare' care ar putea s5' vd.m acest veqnic conflict intre dragoste qi sexualitate' in intre corp qi spirit. ,,For!a este in tine", se spune modernitdfii' deviza Aceasta este Razboiut "t"t"tor. O capacitate innhscutd

invdfat sd meditezi. Psihanaliza a deschis qi alte cdi de introspecfie pentru a dezvolta aceastS. putere de autocunoaEtere. Neurobiologii o spun: purtdm in noi capacitatea de merge, de a vorbi, de a gAndi... Oare nu avem qi o capacitate innd.scutS. de a iubi? - Ce crede(i dumneauoastrd2 - Puterea dragostei sdldqluieqte in noi, dar spre deosebire de celelalte insuqiri, ea are o specificitate uimitoare: ea nu se adreseazS. tuturor, ea nu se manifestA la intAmplare, ea nu se declanqeazl. Ia solicitarea noastrd., ca nevoia de a merge la un bebeluq. $i ea ne caracterizeazS. de asemenea alegerile. Dar o datd. ce ea se afld. acolo, instalatd in tine, inveli sd trAieqti cu ea, la fel cum invefi dintr-o datd si trd.ieEti vertical, pe doud picioare. - Reluand metafora dumneauoastrd., nu toli traiesc uertical. Unii sunt dota{i pentru dragoste; al(ii sunt in cap abili s d. iub e as ca. . . - Avefi fdrA indoiali dreptate. Unii copii pdqesc intr-un fel mai degajat, mai coordonat, in timp ce altii... Cu dragostea se intAmpld probabil acelaEi lucru: sd existe oare o formd de ,,coordonare" a spiritului care sd. ne facd. mai apfi sau mai pulin apfi de a iubi? Ce este insd sigur e cd unele trS.sdturi de caracter faciliteazd viata amoroasd..

,,Am hotdrat cA ea este!" - Te tndrdgostegti ca gi cum ai suferi un goc. Dragostea la prima uedere este ridicatd" astdzi tn sld"ui, dar rezistd. ea oare la testul timpului? - Una din versiunile mitului lui Tristan qi aI Isoldei limiteazS. efectul elixirului dragostei la trei ani (in alte versiuni este nelimitat). Este o idee care ne reline astdzi; se admite c5. starea de pasiune, cu tot ceea ce confine ea ca exaltare sexual6, hormonald, chimic5., nu dureazd mai mult de trei ani. E deja mare lucru! CAt timp nu existd. copii in ecualie, eqecul in dragoste nu e dramatic. Cu excepfia cazului in care rnaj crezi in acel frumos model care ar vrea ca persoana de cale te indrdgostegti sd fie prima dar qi ultima.

- Se spune tn mod curent cd dragostea are ra{iunile ei... - Ea este imposibil de inieles rafional' D1ag9stla 11 este paranormald' Ea nu poate fi st5'pAnitd decd't etal in Antichitate cap6tll unei lungi lupte cu tine insufi'

Il34l

Scena

lll
-

)r

acum..

[1351

- Acest model al marii iubiri unice nu a murit. Chiar dacd nu recunosc tntotdeauna, multi tineri sunt in cduterea ,,marii iubii". $i sunf dispera{i cdnd nu pot sa o gdseascd. Sd reunegti tn acelagi timp sentimentul, dorinla, gi durata rdmdne totusi ceua ihtzoriu. - Trebuie oare sd aqtepfi faimoasa intAlnire, recunoaqterea reciprocd"instantanee, revelalia: ,,Ea este!", oEl viziune. Nu cred c6 existd aceastS. este!"? Nu impS"rtdqesc o singurS. gi unicd persoand cu care poli reuqi o lungd viatd amoroasd. Existd in mod evident mai multe! Teoria jumdtate... lui Platon despre cealaltS. - Am fi cu tolii fiinle tdiate pe din doud, care ne edutdm cealaltdjumatate... - Da. AceastS.teorie nu md convinge. Cred c5" ne fabricdm in doi jumdtatea respectivd: ,,Am hotdrdt cd ea este", ,,,{m hotS.rit cd el este", ,,Iat5.persoana pe care am ales-o pentru a merge inainte in dragoste". Pe vremuri se vorbea despre ,,datorie", principiu constrAngdtor dar practic din moment ce te incita sd-!i consolidezi relaiia. Astdzi vorbim despre ,,alegere",ceea ce nu reprezinti un termen r6u: ne revine nou6. sd ne alegem dragostea, amantul, persoana cu care sperim sd construim o relafie durabild qi implinitd.

Aiubieomunce! - Vorbi{i despre dragoste ca despre o construcfie, o muncd de lndeplinit. - O cred cu convingere: a iubi este o muncd.! Vreau sd spun o acfiune, o hotS.rAre,o atenlie. Trebuie sd-ti faci ucenicia inimii, in dragoste, in via!5., in timp. Ca qi legile gravitaliei, legile dragostei nu pot fi schimbate. Un pahar cade, se sparge... Te indrS.gosteqti,eqti atras de celdlalt..' Dar acestl forle pot fi folosite in avantajul nostru. ln ciuda gravitaliei care nu se opreqte niciodatd., zburd.m cu avioanele, qi lansdm rachete. in dragoste e acelagi lucru: in ciuda dorinfei, care se transformi, poti face ca o dragoste sd.dureze.

Trebuie sd urei sa iubegti, altfel spus. Se iubeqti este qi o decizie. in viafa unui cuplu existd crize, depresii, obstrucfii, reuqite, errforii... Este datoria fiecdruia sd. fie conqtient de aceste stdri diferite. sd decidd dacd. doregte ca relalia sd. dureze, iar dacd asa stau lucrurile, sd facd in aga fel incAt sd. treacd peste furtuni. Tocmai libertatea totald de a iubi, pe care strdmogii noqtri nu au cunoscut-o, ne impune se ne construim dragostea. Nu mai are cine sd. o facA in iocul nostru. unul dintre personajele cdrtii o'ele conuersatia amoroasd" propune aceast6. definifie: dragostea este ceea ce existS. intre doi indivizi capabili sd trdiascd impreund tdrd sd se ucidd. - Defi.ni{ia este mai degraba minimalista. - FdrA s5. se ucidd la modul simbolic, in orice caz. Pentru cd viafa in comun nu este mai uqor de trdit decAt singurd.tatea. in multe cupluri, raportul de forle ucide cu adevdrat personalitatea unuia sau altuia, gi deci probabil chiar dragostea. CAnd reducefi la zero ,,spa1iuf posibi_ litefilor" cuiva, ali comis o crimd simbolicd". Acest resnect al celuilalt este o muncd. Aceastd. idee este chiar cuprinsd. in lege: pdrinfii sunt obligafi sd-qi ajute copiii sd_qi facd studiile, s5. le deschidd perspectivele in viafd. irr ce le priveqte pe femei, emanciparea le-a permis Ei lor sd_gi extindd spafiul in afara cercului familiei. in acelaqi timi, riscul este de a intdri individualismul qi egolsmut, lie unde, necesitatea unei educafii nu numai sexuale. ci si morale, care nu se limiteazd, la interdicfii, ci merge intr-un sens pozitiv: o cdutare a binelui. Ar trebui si_i tnvafdm pe copii sd se intrebe ce doresc sd facd cu viata tor qi in acelaqi timp cum sd facd" fald vielii altora, cum sd, gaseascd.,,binele srrveran" despre care vorbesc filozofii.

Fideli gi infideti prea nerdbddtoi, prea exigenli, prea capiciogi. Ar ?"tfut trebui sd.reinud.fd.m sa ciltiuam fildehtatea?

tl36l

Scena

lll

9i

acum...

U3z)

- Cred c6 trebuie sd vrem sd iubim' Partenerul pe care-l avem nu este intotdeauna cel mai bun pe care l-am putea avea. A-1 pdstra, a-l iubi, este arbitrar, nu optimal' n irrUi este prin urmare o decizie, o alegere' Denis de Rougemont scria in 1939: ,,Fidelitatea merge in contra valorilor venerate astdzi de tofi, ea a devenit cel mai profund nonconformism"' Un cuplu b5'tr6'n' care a gtiut t.aiu."ci dragostea, degajeazd'o forfd' extraordinard' "a-qi Cu tofii, cred eu, iqi doresc a$a ceva, dar e un fapt exceplional. Trebuie s5'-!i dai silinfa. - C""o ce propduddui{i este o formd" de uoluntaism indiuidual pus in slujba dragostei. - in viziunea mea despre lume voin{a ocupS' un loc decisiv. Nu numai c5. o consider atotputernicd, dar cred cd. a vrea este in sine o forfd. qi o bucurie' A invdla sd'-!i pui intrebS.ri despre tine insufi, a-ti am6gi dorinlele, inseamnd deja sd.-!i g5'segtidrumul in via!6' E ceva care a devenit crucial in libertatea noastrd de via!6.. Pe vremuri femeile erau ca niqte obiecte, vAndute in numele unor interese patrimoniale, trecAnd de sub autoritatea unui tat6. sub cea a unui so!. Astdzi ele sunt libere, dispun de mijloacele acestei libertd.li (progresele medicale care aduc fizicl' qi morale, sprijinul psihologiei' o bunistare medierile de diverse feluri), ele nu pot prin urmare decdt sd se considere singure rdspunzdtoare. De fapt, trdim o epoc5.extraodinard. in ce priveqte dragostea' Fiecare este liber s5.qi-o inventeze Pe a sa' de la dragoste

A nu aqtepta

totul

- in romanul dumneauoastrd ,Conuersafia amoroasd'" descrie{i chiar dtfeitete configurafii ole cupluilor de astdzi: fidele sau infidele, feicite sau resemnate' c'u sau nu fdra copii... Chiar 5i atunci cand tfr dai silin[a, feicirea prezentd Ia tntdlnire. tntotdeauna e - imi p.tt.r.r intrebarea: oare devii fericit dacd eqti indrdgostit? Se vede bine cd eqecurile sunt numeroase' Unele persoane caut6 compulsiv relafii amoroase care le

fac nefericite... Pe vremuri, tAnS.ra fatA de 20 de ani iqi avea deja calea trasatS.: pretendentul, cdsdtoria, maternitatea. Nu i se cerea sd. munceascd. Grijile erau de alt ordin. Astdzi ea trebuie si-qi gdseascd. totul singurd: amantul, so{ul, tatdl copiilor, serviciul. Or, am vrea uneori sd. credem cd. putem obline fdr5. efort ce ne dorim, c5. putem sd scriem o carte mare numai purtAnd pana pe hArtie, sd cAqtigdm un campionat de tenis sau de fotbal numai fiindcd suntem geniali... - Sunt ldsate deoparte orele de sufeinla necesare pentru a ajunge acolo. - Acelagi lucru se petrece qi in dragoste. Ea nu se trd"ieqte fdr5. efort. Suntem asaltali cu sfaturi despre sexualitate, dar intreg domeniul sentimentelor este 15.sat intr-o misterioasd. penumbrd. Ei bine, trebuie spus qi repetat: dragostea nu este un lucru facil... De altminteri, cred cd.greqim atunci cAnd aqteptdm totul de la ea. Mi se pare cd o mare parte a fericirii nu se datoreazd. dragostei. Este ceva ce nu prea se doreqte auzit astdzi, dar cu toate acestea dragostea nu te face neapS.ratfericit, qi existd alte lucruri (alte jocuri, alte activitdfi, alte crealii...) care-fi pot aduce fericirea. - Aceastd. idee de a-ti ,,construi" dragostea se poate douedi peiaioasd.. Adesea te inpeli atunci cdnd faci un angajament, proiectezi asupra unei persoane imaginea ideald. pe care o ai tn capul tdu, te minfi, construiegti o ilrnie. gi nu iubeSti persoana cealaltd, ci ideea de dragoste. - Acesta este intr-adevdr un pericol. Pentru cd intotdeauna cel (cea) pe care il (o) intr?rlneqtieste un (o) necunoscut(e). Ai nevoie de ani pentru a-l (a o) descoperi. Amintifi-vd ce spune Thomas Mann: ,,Nici un om nu mai rd.mAne el insuqi dupd ce se cunoaqte pe sine insugi". Suntem in perpetuE schimbare, qi fizic, gi spiritual. Fere s5"mai punem la socoteald.cd nu e lipsit de importanld sd trdieqti cu cineva: celdlalt vd schimbd qi el. dar qi dumneavoastrd il schimbafi. Este o evolulie simultand.. Dacd influenfa sa este rea, dacd vd transformd intr-o Iiinfd" pe care nu o placefi, acesta poate fi un motiv de a-l

ll38)

Scena

lll

$i Bdrbali feminini, femei masculine

acum.

tl39]

respinge. Dac5. influenfa este bunS', po!i incerca s6-fi construieqti o viaf5. atr6gdtoare'

$6panii duratei
- Trebuie sa maifii de acord 5i an durata... - Pe vremuri, durata depindea intr-adevdr de constrdngerea social6, qi mulli consorli trebuie sd fi dorit moartea celuilalt. S-a vhzut de altfel in diverse epoci cd statutul de vdduv6. era foarte apreciat; era adesea unica manieri de a-fi regisi libertatea. De fapt, cAnd ajungi la capd.tul istoriei noastre a dragostei, ai sentimentul c5. trdieqti o tranzifie: noliunile de datorie, de pdcat, de constrdngere sociald., de morald sexuald au fost dizolvate de tiberalizarea moravurilor. Trebuie s5, gdsim acum in noi inqine mijloace noi pentru a controla aceastS' forfd amoroasd. Am devenit singurii stdpAni ai duratei' -Nu e simplu... Reuolufia seruald a luat sfargit, dar noi trdim tn continuare tn apologia inuadatoare a doinfei. - Curentul actual poartS. urmele trecutului. Aqa cum spunea Foucault, te pofi intreba de ce in secolul al XIX-lea sexul a inceput sd fie considerat un picat, qi de ce a devenit astdzi un pdcat sd faci din sex... un pdcat' Fantasmele cdtorva scriitoare femei care spun ,,privifi c6:t sunt de liberd, priviii cAt sunt de excesiv5', privifi cum abordez sexul f6rd nici o certzwrd" par depS'gite din aceastd perspectivd. Sunt, pin5. la urmS', doar niqte declaralii conservatoare, pentru c6 ele reamintesc in prezent ceea ce fine de trecut (sub pretextul de a se detaga de el). De o manierS. generali, trdim intr-o lume foarte vorb5.reaf5..Vrem neapS.rat sd vorbim, sd inscriem dragostea in spafiul cuvintelor. Or, aceasta este o ac{iune dificilA qi simplificatoare: degeaba tot incercS.m s5' punern gravitatia in ecuafie, fiindcd tot nu in{elegem cu adevdrat ce se intAmpld. cAnd un obiect cade.

- Ne putem tntrebq dacd. nu existd doua abord"d.ri difeite ale dragostei gi sexuatitd"tii, cea masculina si cea fe minin d",relat iu incompatib ile. - Se pare cd oamenii de gtiinld sunt pe cale sd demonstreze cA diferenfierea sexuald.nu este o purd. creafie sociald. Se qtie acum cd. creierul qi chimia amoroasd a femeii sunt diferite de ale bdrbatului. Femeile suprapun in mod natural sexualitatea cu dragostea. Bdrbafii le sipard. Desigur, existd un numdr redus de bdrbafi feminini gi de femei masculine, care cautd intAlnirea Ei separarea. Dar majoritatea femeilor sunt feminine Ei cauti durata, sentimentul adevS.rat care dd un sens existenlei lor. - Barbafii doresc pld.cerea tnainte d.e toate; femeile un sof? - Nu qtiu! Dar dacd"aqa stau lucrurile, imi vine sA vd intreb; $i ce dacd? Trdim incd. moqtenirea lui mai '6g, ne este team5. s5. nu fim conventiona_li. Sd refuzi orice formd de convenlie este insd. tot o convenfie. Hai sd recunoa$tem cd existd convenlii peste tot, cele mai pulin recunoscute -astfel fiind qi cele mai periculoase. Cautdm sexul opus pentru perpetuarea genelor noastre. de asemenea, $tim, cd dorinla evolueazS.diferit la bdrbat si la femeie in cursul vielii: este mai puternica la adolescentii bd.ietidecAt la fete. Daca acestea intrefin relatii sexuale, aceasta se datoreazd si faptului cd sunt supuse unor presiuni sociale gi insistenfelor bdiefilor. in schimb, dorinla sexuald. este puternicd.la femeile intre 30 qi 40 de ani. - Ceea ce nu ajutd. la concilierea celor d.oi. Idealul ar pdrea sd fie atunci un cuplu format dintr*un bdrbat tAndr qi o femeie mult mai in vArstd! Ceea ce este contrar tuturor convenliilor noastre, care valorizeazl. tinerefea qi fac din femeie stindardul bArbatului. $tim, de asemenea, cd" dupd. o naqtere femeile suferd o scS.derehormonald care le reduce dorinfa. Asta poate line qi un an intreg. Oare din atAta lucru sd.nu mai existe dragoste? (S-ar putea pune la punct tratamente contra reducerii dorintei. Dar nu si contra pierderii

[l4O]

Scena

lll

II
I
banald

gr

acum..

[t4t]

dragostei. ExistS.prin urmare o chimie a dorinfei. Dar nu existd o chimie a dragostei.)

Sexualitatea

nu va fi niciodatd

- Adolescenlii sunt pdtrungi d.eun discurs care exaltd pldcerea ,intreagd, gi imediat". Nu e ceua care sd fie cu adeudrat fauorabil unei munci asupra duratei, a$a anm spuneli. - Noi le-am dat imaginea unor nenumdrate eqecuri amoroase. Ar trebui sE fie educati in spiritul ascultS"rii, meditafiei, distanld.rii de acest discurs ambiant, si fie invdlafi sd distingd ceea ce este marginal de ceea ce este esenfial. O literaturi de deceptii amoroase, izvor6.t5.din liberarea sexua15", are pretentia de a banaliza sexualitatea. E ridicol! A te dezbr6ca in fafa altuia, a-fi oferi corpul, nu e ceva lipsit de importan!6. Nu te culci cu cineva la fel cum te-ai duce la cinema sau la restaurant. Actul sexual ifi creeazS.obligafii, atAt fie cdt qi celuilalt, qi pdstreazd un caracter sacru. Sexualitatea nu va fi niciodatd banalS, qi putem sd ne bucurd.m de asta. - Voin(a este un lucru frumos. Dar noi suntem facuft din uechi bucali de anlhtrd, din uechi tabu-ur| din mitui antice care ne influenleazd inconStient gi care ne trag inapoi. - Plutim oare ca niqte dopuri pe mare sau suntem in stare sd urmdm o direcfie? Dragostea a fost controlatd prin constrAngerea sociald qi religioasd, pd-cat, datorie... Astdzi, ea este controlatd. de voinfa noastrd. Desigur, determinismele familiale, psihologice, istorice, sociale, culturale sunt apdsdtoare. Dar pAnd. la ce punct eqti r5.spunz5.tor de tine insuti? SE refuzdm deresponsabilizarea, sd respingem orice discurs care incearcd sd ne scoatS. din noi inqine. Sd nu mai d5.m vina pe prima noastrd copilhrie, pe chimie, pe morfologie... - Ceea ce nu este intotdeauna completfals. - Desigur, existd o parte din noi inqine de care nu ne putem elibera: nu ne putem schimba indllimea sau

forma fefei, nici, fdrd indoia-Id., unele trdsd.turi de caracter. Fiecare dintre noi are propria sa inchisoare, qi suntem astdzi cu atAt mai conqtienfi de asta cu cAt vorbim mai mult despre ea. Cu toate acestea, existd intotdeauna cAte un mic lucru asupra cdruia putem lucra. in loc si ne indreptdm spre infrangere, putem merge spre soare. Ne putem dezactiva voinfa, sau din contra, putem persevera in a o cultiva. Aceasta este adevd.rata alegere a modernitd{ii noastre.

Sd invdldm

sd iubim

- Astd^zi ne este greu sd acceptd.m e;gecul sau absenfa. Ne doim rd"zboaie fara mor{i. gi iubiifara rani. - Da, s-ar p5.rea cd suntem exigenfi! Daci ne lipseEte un singur obiect, suntem imediat contrariafi. Trd.im in speranla iubirii cu zero defecte, a ci.sdtoriei fdrd egec. Libertatea noastrd este imensd., pofta noastrd de fericire de asemenea. Atunci dezlluzlile noastre ni se par insuportabile. Cu toate acestea, fiecare generafie a [rebuit sd accepte unele eforturi, unele suferinfe, infr6"ngerile sale. GAndili-vi la tofi acei tineri care aveau 2O de ani qi care au murit in trangeele din 14-18, in numele patriei lor; sau la aceie femei care s-au sacrificat in numele familiei 1or. Fiecare generafie gd.seqte o stare diferitd a lumii, un cAmp limitat de posibilitdfi, qi ii dd formd. prin viala sa. Tinerii de astdzi vor fi nevoili sd trdiascd. intr-o societate revenitd. din revolufiile sale qi gata poate pentru altele noi. Copiii de astdzi, formali in libertate, vor avea poate o noud forld in ei. - Sd sperd"m. Ei sunt tn oice caz confruntafi cu deruta care prouine din aceastd. noud libertate. La capatut istoriei noastre, ne gdsim ta fel d.e perplecai ca 9r la inceput. Dragostea, aceastd. caracteisticd" umand., e$e cam spunea specialistul tn preistorie Jean Courtin, ntt poate fi pinsd", ne alunecd mereu printre d.egete ca un pumn de nisip. Iatd-ne singuri, cu iniertitudinite fafa-nfafa gi indrdznelile noastre. Singui fafa-n fafa cu dezituziite gi pasiunile noastre.

Y
T
l

I
lt42l scena III - Libertatea este intr-adev5'r dificild" Trebuie sd alegi, adicd sd renunfi, trebuie sd indrizneqti sd displaci' ittata"tt"qti s5' zici nu, sd indrdzneEti si nu cunoqti' s5' "a indrdzneqti sd-!i depdqeqti teama de ceilalfi, o teamA teribild care te'indrlaptd spre conformism' Lupii url6' dumneavoastrd urlafi. Lupii dorm, dumneavoastrd dormifi... A-fi construi fiinla reprezintd o muncd' fird preget' Michel Foucault spunea: ,,A munci inseamnd sd te menfii in dubiu qi ingrijorare." Chiar dacd este epuizant, cred cd joci cu aceasta este postura mentald- bund.'' ,,Nu te dragostea", spuneafi la inceputul acestei lucrdri' Aceastd' qi propriei noastre epoci' S-ar vrea sd foniuld. "pH"a ". fim f5.cu{i s5. credem cA suntem de acum uqurateci' aproape indiferenli. Suntem inqelali: dragostea reming un lucru important, grav. Dar sunt mai pulin pesimistd decdt dumneavoastrd. Cred c6 cel care iubeqte este ca un pare echilibrist care merge pe sArmd: ce incearcd el echilibrul zi bund intr-o imposibil de realizat, 9i totuqi qi sd' este obtinut. Toatd. viala trebuie si invefi sd trdieqti' iubim' sd mori. 56 inv6.td.m,de asemenea,

Scurte portrete ale autorilor

Jean Courtin, istoic specializat tn preistorie, director gtiinfific la C1[RS (Centrul nalional sl cercetarii gtiinlifi.ce). A vdzut el oare dragostea? I-a gd"sit, in tot cazwl, frumuselea. Jean Courtin a fost primul istoric specializat in preistorie care a pAtruns prin ingustul canal submarin lung de 175 de metri, care duce, in adAncurile golfulelelor din Cassis, pane la minunile grotei Cosquer. O capeld sixtind a preistoriei, cu picturi gi gra'"'uri stupefiante, care i-au dovedit ce Iiinfe rafinate, sensibile erau oamenii incd de acum doudzeci Ei qapte de mii de ani. gi cAt de iubitori... Jean Courtin a fost atAt de impresionat incAt qi-a imaginat, in romanul sd.u lLe Chqmane du bout du monde/$amanul de la capatul lumii, editura ,,Seuil..), o frumoasd Homo sapiens cu ochi verzi care trdiegte iubiri foarte libere la marginea Mediteranei, Ajungem aproape sd. regretim preistoria. Pc,ul Vegne, profesor onoific la Collge de France, specialist al lumii antice. Copil fiind, avea o pasiune: cduta monede antice. Intr-o bun5. zi, intr-un sit din sud, i-a fdcut bunului Dumnezeu promisiunea de a nu-gi mai s6.ruta iubita din acel moment dacdtravaliul ii va fi incununat de succes. A fost: a pus mAnape o superbd. monedd. din secolul al ll-lea, i. Chr. Dar cum nu credea in Dumnezew, a continuat sd-qi sdrute dulcineea...Romanii au avut mereu in ochii Iui Paul Veyne o dubld. calitate: nu erau prea departe de locul unde locuiael, gi nu erau cregtini. Va deveni unul dintre cei mai buni specialiqti in domeniu. paul Veyne a lucrat cu Michel Foucault, a scris un mare numd.r de lucrS.ri (La Sociiteromainef Societatea romand., Comment on ecrit I'histoirefCum se scrie istoia, L,Elegie rotique romainel0legia eroticd romand, Les Grecs ont-ils cnt d