1.Structura betonului. Betonul poate fi consideratun material bifazic compus din agregate inglobate in mediul liant al pietrei de ciment.

Agregatele provin din roci naturale de cariera sau balastiera sau obtinute pe cale artificiala. Se caracterizeaza prin granulozitate sau prin raportul de pietris/nisip.Datorita ponderii in masa betonului, agregatele au o influenta mare asupra proprietatilor acestuia,determina in primul rand densitatea aparenta.In structura de rezistenta se utilizeaza frecvent beton cu masa volumica normala cu densitatea2300-2500 kg/m3 realizat cu agregate naturale grele si betonul cu agregate usoare naturale sau artificiale cu densitatea aparenta cuprinsa intre 1500-200 kg/m3.Piatra de ciment contine faza solida, vascoasa, lichida si gazoasa.Evolutia in timp a procesului de intarire este influentata de: prepararea si punerea in opera a betonului; mijloace de compactare si de tratare dupa turnare;temperatura si umiditatea mediului.In piatra de ciment o parte din apa este legata chimic si nu se evapora in conditii normale de temperatura.Apa necesara din pct de vedere chimic pentru hidratarea cimentului corespunde unui raport apa ciment de d 0.25-0.3Pentru asigurarea unei bune lucrabilitati cantitatea de apa introdusa la preparare este mai mare decat cea necesara pentru hidratare. Apa legata fizic cu un grad de libertate redus se afla in porii interstitiali sub forma unor pelicule cu

dimensiunile a catorva molecule de apa.Variatia grosimii acestor particule de apa pot cauza forte de atractie sau de respingere inter particulele pietrei de ciment.Apa libere reprezinta surplusul de apa care se pierde prin evaporare sau poate fi antrenata catre nucleele nehidratate de ciment. Se formeaza astfel retele de pori de dimensiuni capilare ce comunica intrele ele si cu exteriorul. Pe masura ce partea oslida din pasta de ciment creste, capilarele pot fi blocate si astfel continuitatea unor pori este intrerupta.Structura permeabila a betonului datorata porilor capilari si interstitiali face posibila circulatia apei in masa betonului indiferent de varsta acestuia.In beton pe langa porii pietrei de ciment se formeaza goluri de diferite dimensiuni datorate antrenarii aerului din timpul amestecarii, separarea apei suplimentare sau sedimentarea granulelor dupa turnare.In masa betonului ia nastere o stare de tensiune ca urmare a contractiei pietrei de ciment, rezultand microfisuri care pot aparea la suprafata de contact agregat piatra de ciment, in interiorul pietrei de ciment sau in interiorul agregatului. Proprietatile betonului intarit depind de fortele de legatura dintre agregate si piatra de ciment cat si de prezenta discontinuitatilor din masa betonului.

In final se produce ruperea betonului prin decoeziune, atunci cand se atinge deformatia specifica maxima de intindere perpendicular pe directia actiunii.Aceste concluzii au la baza analiza comportarii unor probe din beton sub forma de prisma, cilindru sau cub, incercate la compresiune monoaxiala prin aplicarea unei forte statice crescatoare de scurta durata.Pe parcursul incercarii probei s-au masurat deformatiile longitudinale de compresiune epsilon u si cele transversale de intindere epsilon t ceea ce a permis urmarirea variatiei de volum si a coeficientului deformatiei transversale niu In functie de tipul predominant de deformare si de marimea efortului unitar se disting 3 faze in timpul incercarii 2.Mecanismul ruperii betonului la compresiune -comportare elastica monoaxiala. 0<sigma b<R0 Ruperea unui material este -comportare elasto-plastica un proces ce depinde de R0<sigma b<Rcrit structura lui, astfel ruperea -faza finala de rupere betonului este influentata Rcritic<sigma b<R atat de rezistenta prismatic. In faza de materialelor componente comportare elastica cat si de legatura lor. In volumul prismei scade masa betonului exista liniar datorita discontinuitati structurale inchiderii porilor si a inca din faza premergatoare microfisurilor orientate sub forma de pori, perpendicular pe directia de microfisuri sau goluri.Se actiune a fortei, deci constata ca ruperea compactitatea probei creste este cauzata de distrugerea longitudinal. treptata a legaturilor dintre Deformatiile specifice de agregate si piatra de compresiune sunt in cea ciment.Ruperea betonului la mai mare parte elastice. compresiune monoaxiala. Apar si deformatii plastice, Ruperea betonului are un deoarece pe masura cresterii caracter treptat, incepand cu incarcarii, microfisurile de dezvoltarea microfisurilor aderenta incep sa se de aderenta, continuand cu propage treptat pe langa propagarea lor apoi agregate, aceste deformatii generalizarea lor in masa au insa valori neglijabile, in betonului, sub forma de comparatie cu cele elastice. fisuri orientate paralel cu Coeficientul lui poisson directia de actiune a fortei. ramane constant in acest

interval.In faza de comportare elasto-plastica volumul betonului scade in continuare, deoarece tendinta de indesare a betonului este mai pronuntata decat tendinta de afanare prin umflare laterala. Scaderea volumului se produce din ce in ce mai lent. Microfisurile de aderenta se deschid in continuare in urma depasirii rezistentei la intindere a pietrei de ciment.Fisurile de mica deschidere formate astfel sunt izolate si sunt orientate paralel cu directia de actiune a incarcarii.Microfisurarea betonului inseamna inceputul procesului de rupere.In consecinta raportul epsilon t/epsilon b creste din ce in ce mai mult, depasin valoarea reala a coeficientului lui poisson corespunzator comportarii elastice.Volumul epruvetei atinge minimul pentru valoarea teoretica maxima.In faza finala de rupere, volumul betonului creste rapid, datorita tendintei mari de afanare. Microfisurile si fisurile mici, izolate pana la aceasta etapa, se unesc longitudinal si strabat toata prisma, fragmentand-o. In aceasta etapa predomina deformatiile plastice.Deformatia epruvetei se produce in continuare, insotita de scaderea efortului unitar de compresiune. Ruperea cu aspect de zdrobire are loc cand este atinsa deformatia specifica maxima la compresiune.

mai slaba.O particularitate a comportarii la intindere este localizarea deformatiilor in zona de rupere pana la atingerea valorilor maxime a efortului unitar de intindere.In element se dezvolta microfisuri in toata masa lui, iar daca intr-o zona este atinsa rezistenta la intindere, toate deformatiile se concentreaza in acea zona, iar restul microfisurilor nu se mai dezvolta sau chiar se inchid. 3.Ruperea betonului la intindere axiala. In cazul solicitarii unei prisme din beton la intindere axiala, caracterul de rupere prin smulgere este evident, deoarece deformatiile specifice de intindere se dezvolta pe directia incarcarii.Afanarea apare chiar de la inceputul incarcarii prismei prin propagarea microfisurilor de aderenta orientate perpendicular pe directia fortei de intindere.Ruperea betonului la intindere este influentata mai puternic de discontinuitatile existente in masa betonului decat ruperea la compresiune.Microfisurile din masa pietrei de ciment cauzeaza concentratii de eforturi la capetele lor, eforturile unitare normale in aceste conditii fiinde de 2 pana la 3 ori mai mari decat valoarea medie in cazul unei distributii normale uniforme pe sectiune. Datorita depasirii locale a rezistentei la intindere apar fisuri langa gouri care se deschid relativ rapid.Datorita acestor fenomene, ruperea se produce la valori reduse ale efortului unitar. Ruperea se produce printr-o singura fisura de separare a epruvetei, perpendiculara pe directia de intindere si formata in sectiunea cea 4.Ruperea betonului la forfecare. Betonul este supus la forfecare din solicitare de taiere pura sau in situatiile cand forta taietoare insoteste incovoierile sau compresiunea excentrica. Intr-o prisma de beton incovoiata, inainte de fisurarea betonului intins, starea de eforturi unitare pe inaltimea sectiunii transversale este cea corespunzatoare unui material elastic. La nivelul axei neutre unde sigma b = 0 si tau b = tau max, solicitarea este de taiere pura. Ruperea la forfecare se produce teoretic daca efortul unitar tangential maxim tau maxi atinge valoarea rezistentei la forfecare Rf. Eforturile unitare principale sigma 1 si sigma 2 tind spre valorile rezistentei la intindere respectiv de compresiune. 5.Ruperea betonului la torsiune. Pentru materialele casante de tipul betonului ruperea la torsiune se produce sub actiunea eforturilor unitar principale de intindere ca si in cazul forfecarii. Torsiunea pura este rar intalnita in elementele structurale deoarece

actiunile care produc moment de torsiune produc de regula si momente incovoietoare, forta taietoare si forta axiala. Starea de torsiune pura se poate pune in evidenta in cazul barelor rasucite din beton cu sectiune circulara sau inelara. Inainte de fisurarea betonului, efortul unitar tangential este maxim si constant pe mantaua cilindrului si nul in axul lui. In lungul cilindrului efortul unitar tangential produce eforturi principale. 6.Ruperea betonului la solicitari bi si triaxiale: starea de efort monoaxiala este rar intalnita in elementele structurale. In majoritatea cazurilor incercarile direct aplicate, deformarile impiedicate sau dispunerea armaturilor provoaca o stare de ef bi sau triaxiala. In elementele de beton armat, dupa fisurarea betonului se formeaza zone delimitate de fisuri supuse preponderent la o compresiune monoaxiala.

7.Starea de efort biaxiala dintr-un punct produsa de eforturile normale sigma x si sigma y si tangentiale tau xy= tau yx se pot studia

prin intermediul eforturilor principale sigma 1 si sigma 2.Raportul dintre valoarea eforturilor unitare principale sigma 1 si sigma 2, la care se produce ruperea betonului, poate fi descris pe baza unor criterii de rupere.In cazul general al elementelor de suprafata de tipul dalelor, placilor curbe subtiri si al grinzilor, incarcarile produc solicitari biaxiale sigma 1 si sigma 2, care pot avea acelasi semn sau semne diferite, astfel incat sunt posibile urmatoarele cazuri: -compresiune-compresiune -intindere-intindere -compresiune-intindere In cazul compresiunii biaxiale, rezistenta creste fata de valoarea obtinuta pentru solicitarea monoaxiala din cauza ca deformatiile transversal de umflare sunt impiedicate pe 2 directii. In aces caz ruperea se produce prin lunecare. In cazul intinderii biaxiale, nu se atinge valoarea rezistentei la intindere monoaxiala, scaderea rezistentei fiind relative mica. Ruperea se produce prin sumlgere intro sectiune perpendicular pe directia efortului unitar principal mai mare. 8. Starea de eforturi triaxiala: solicitarea triaxiala poate sa apare in cazul elementelor precomprimate pe 3 directii, a zonelor de ancoraj, constructiilor masive, zonelor de armatura. Datorita reducerii tendintei de umflare pe cele 3 directii, capacitatea de microfisurare e restransa, astfel ruperea are loc la valori mult mai mari ale efortului unitar, fata de compresiunea monoaxiala.

Elementele din beton armat, datorita prezentei etrierilor, au capacitatea de umflare laterala limitata. Eforturile unitare de compresiune pe o directie si deformatie dupa cealalta genereaza o stare de tensiune triaxiala, ea e numita confinarea betonului si sporeste ductilitatea.

c)vascoase; A) Deformatii elastice, sunt liniare (depind de ef unitar normal) si neliniare (depind de efortul unitar dupa o lege neliniara), iar energia inmagazinata de corp e eliberata sub forma de energie cinetica. B) Deformatii plastice, apar la un anumit grad de solicitare si cresc atat timp cat e 9. Ruperea betonului la oboseala: in cazul unei sustinut efortul, dupa incarcari dinamice, ciclice, incetarea lui, deformatiile fazele ruperii sunt aceleasi raman ireversibile. C) ca la incarcarile de scurta Deformatii vascoase, se durata, dar se observa dezvolta in timp si sunt scaderea rezistentei partial reversibile dupa betonului si formarea unor incetarea actiunii. deformatii remanente. Deformatiile betonului Incarcarile si descarcarile provoaca eforturi numai succesive duc la dezvoltarea daca nu se pot dezvolta microfisurilor si la liber. Deformatiile sunt unificarea acestora in fisuri, impiedicate prin: legaturile instalandu-se fenomenul de cu reazemele, prezenta oboseala dinamica. armaturilor, frecarile interne Scaderea rezistentei datorate contractiei betonului poate fi ilustrata neuniforme a straturilor prin curba de durabilitate. succesive de turnare a Odata cu cresterea betonului. numarului de cicluri, scade rezistenta betonului la solicitare statica de scurta durata. Curba tinde catre o asimptota care reflecta valoarea efortului unitar la care se produce ruperea, aceasta valoare fiind egala cu rezistenta la microfisurare. 10. Deformatiile betonului: Cauze: a) Intrinseci de contractie si umflare, aceste deformatii au un caracter de volum, asemenea celor generate de variatiile de temperatura sau din unele procese tehnologice. b) Extrinseci, sunt influentate de natura incarcarii, durata de actiune, starea de solicitare si amplitudinea acesteia, au un caracter de volum, dar se dezvolta doar pe directia incarcarii. Tipuri ideale de deformatii: a) elastice; b) plastice;

specifica din contractie e mai mare ca cea limita din intindere, se poate produce fisurarea betonului daca se blocheaza deformatia din contractie. Deformatiile din contractie si umflare se produc, la o varsta mica, dupa legi neliniare, cu o viteza crescuta. Odata cu inaintarea in varsta, se produce o incetinire.Deformatiile din contractie se produc spre sfarsitul intaririi. Se produce o amortizare dupa 3-5 ani pt bet norm, sau 1015 pt bet hidrotehnic.Factorii care influenteaza contractia si umflarea laterala: -starea de umiditate si temperatura mediului de pastrare dupa turnare determina cantitatea de apa care se deplaseaza in masa betonului si care se pierde dupa evaporare -volumul golurilor rezultate din hidratarea cimentului creste cu dozajul de ciment si cu finetea de macinare a acestuia ducand la cresterea deformatiilor prin contractie -agregatele influenteaza prin proportia fractiunilor de dimensiuni diferite exprimate prin curba granulometrica. Cu cat raportul de pietris/nisip e mai mic, creste suprafata specifica a agregatelor deci si cantitatea necesara de apa 11. Contractia betonului: de amestecare pt obtinerea de la turnare pana la unei lucrabilitati intarirea completa, betonul corespunzatoare. Contractia sufera modificari volumice e mai mare cu cat cantitatea datorita variatiei de agregate in raport cu continutului de apa din cimentul e mai mica. piatra de ciment. Astfel, -aditivii utilizati in intr-un mediu uscat volumul amestecul de beton scade, iar intr-unul umed influenteaza diferit creste. Pentru un beton deformatiile de contractie in pastrat in conditii de functie de tipul lor. umiditate relativ normale -posibilitatea de evaporare a contractia poate atinge apei depinde de volumul, valori finite pe un interval marimea si natura porilor. infinit.Deoarece deformatia Contractia e mai mare daca

in masa betonului porii alcatuiesc o retea continua. -forma elementelor, in cazul elementelor liniare, contractia axiala este predominanta, in timp ce la elementele de volum e semnificativa contractia superficiala. -modul de punere in opera: revibrarea betonului in perioada de priza reduce deformatiile esentiale de contractie, deoarece reface structura betonului anuland astfel efectele negative de contractie initiale. In general, cu cat se obtine o compactitate mai mare a betonului, rezistentele bet vor fi mai mari, iar deformatiile din contractie mai mici. 12. Legea de evolutie in timp a contractiei. S-a observat ca intr-un mediu cu regim stationar de umiditate si temperatura, evolutia in timp a contractiei si a umflarii se produce dupa o curba avand aceeasi forma indiferent de factorii care influenteaza aceste deformatii. Contractia da nastere la o stare initiala de tensiune intre componentele betonului, provocand aparitia microfisurilor sau a fisurilor inca inainte de aplicarea incarcarilor exterioare.In perioada de dezvoltare pronuntata a contractiei din primele ore/zile de la turnarea betonului, cand rezistenta acestuia este scazuta, sunt necesare masuri tehnologice pentru a diminua fenomenul: -mentinerea betonului in mediu umed prin stropirea cu apa cel putin in primele 7 zile de la turnare -limitarea volumului de beton turnat intr-o repriza

-compactarea prin vibrare si revibrare in perioada de priza -prevederea unor rosturi de deformatie -evitarea procentelor mari de armare, precum si dips unei armari minime.

deformatia specifica totala a betonului. -Curba de descarcare AB cu o revenire instantanee de natura elasto-plastica datorita inchiderii partiale a microfisurilor. -revenirea din deformatia vascoasa sau deformatie elastica intarziata produsa intr-un anumit interval de timp dupa descarcarea probei.-deformatia plastica ireversibila OB 14. Deformatia betonului sub incarcari statice de lunga durata. Curgerea lenta. Daca o proba de beton e solicitata de incarcari de lunga durata constante sau cu variatii lente in timp, deformatia specifica creste in raport cu cea produsa in momentul aplicarii incarcarii. Aceasta crestere se numeste curgere lenta sau fluaj.Sub incarcare constanta la un timp T, deformatia totala a betonului e compusa din deformatia specifica initiala si din cresterea deformatiei in timp.Deformatia specifica finita de curgere lenta poate fi de 2 pana la 4 ori mai mare decat deformatia elastica.Cresterea deformatiei specifice a betonului se datoreaza atat contractiei cat si curgerii lente.Deformatiile de curgere lenta si de contractie au aproximativ aceeasi evolutie, la inceput se dezvolta cu viteze mari, apoi viteza scade pana cand fenomenul se amortizeaza.Daca o structura static nedeterminata din beton e supusa unei deformatii impuse de lunga durata si cu valoare constanta, se constata dupa un timp ca efortul unitar scade de la valoarea unitara la o anume

13.Modulii de deformatie ai betonului. Modulul de elasticitate se determina pe prisme supuse la compresiune axiala, se executa n cicluri de incarcare/descarcare.Limita superioara de solicitare este aleasa astfel incat se evita dezvoltarea deformatiilor lastice.Valoarea deformatiilor specifice se determina pentru ultimul ciclu incarcare/descarcare, cand se constata stabilizarea deformatiilor permanete. Componentele deformatiei specifice: Pot fi puse in evidenta daca o epruveta din beton se incarca cu o viteza redusa, astfel ca efortul unitar de compresiune sa fie mai mic ca rezistenta la compresiune, apoi se descarca. Se obtine curba incarcare/descarcare in care se disting 4 zone: -curba de incarcare OA cu deformatii elastice si plastice dar si eventual vascoase, dand astfel

cantitate, fenomen numit relaxare.Curgerea lenta si relaxarea betonului se produc datorita comportarii gelice a pietrei de ciment care se deformeaza ca un corp vascos, antrenant agregatele si scheletul cristalin, caracterizat printro componenta elastica.Deoarece in timp gelurile imbatranesc, curgerea lenta are valori semnificative. In cazul betoanelor relativ tinere, procesul de deformare a betonului pastrat in aer se amortizeaza in 3-4 ani.In cazul contractiei, curgerea apei si scaderea de volum a betonului in mediu uscat, se produce sub efectul unei diferente de umiditate intre beton si mediul ambiant.In cazul curgerii lente, migrarea apei spre porii de dimensiuni mai mari sau spre exterior, se produce sub efectul presiunii exercitate de incarcare.Incarcarea exterioara de lunga durata de exemplu de compresiune provoaca modificarea volumului betonului, deranjand astfel echilibrul existent intre particulele de apa care invelesc gelurile. Pentru mentinerea starii de echilibru, grosimea particulelor de apa trebuie sa scada, la un moment dat echilibrul se rupe si apa migreaza catre porii de dimensiuni mai mari in care nu exista presiune.Difuzia apei din micropori conduce la o rearanjare a scheletului pastei de ciment si la apropierea cristalelor.Dupa restabilirea scheletului, fenomenul incepe pana la o noua rupere de echilibru.Curgerea lenta apare la orice tip de solicitare, in cazul intinderii, deplasarea se produce in sens invers fata de compresiune.In cazul

incovoierii, existenta celor 2 zone cu comportare diferita conduce la migrarea apei dinspre zona comprimata spre cea intinsa.In timp, deformatia vascoasa a gelurilor produsa de directia incarcarii antreneaza partea elastica datorita legaturilor dintre componente, compresiunea elastica inmagazineaza astfel energie potentiala. Daca proba este descarcata dupa un timp, energia absorbita de compresiunea elastica se elibereaza, producandu-se revenirea din curgerea lenta.

rezultatul conlucrarii a doua materiale cu proprietati diferite, betonul si armatura. Asocierea celor 2 materiale e posibila datorita aderentei ce se dezvolta intre ele.Deoarece betonul are rezistenta mica la intindere, armatura se dispune in zonele in care incarcarile exterioare produc intindere. Cele mai des folosite sunt armaturile din otel beton, denumite armaturi flexibile. Ansamblul de bare care formeaza armatura se prezinta sub forma unei carcase. In cazul elementelor realizate din beton armat monolit, asamblarea carcasei se realizeaza prin legarea cu sarma a barelor componente in timp ce in cazul elementelor prefabricate se fol in mod curent carcase sudate care pot fi plane sau 15. Rezistentele betonului: spatiale.Elementul principal rezistenta la compresiune al unei carcase il constituie este definita de clasa de armatura longitudinala de rezistenta a acestuia care rezistenta dispusa in zona reprezinta rezistenta intinsa dar si in zona caracteristica pe cilindru comprimata a elem. De sau pe cub, determinata la asem, elem incov pot fi 28 zile.Rezistentele se prevazute si cu armaturi determina pe baza inclinate in vederea incarcarilor efectuate pe preluarii fortelor cuburi de 150 mm sau taietoare.In cazul stalpilor, cilindri de 150/300 mm. grinzilor si a altor elemente Rezistenta la compresiune e liniare, transversal se simbolizata fc cub pt dispun etrieri pentru fixarea epruvete cubice si fc cil pt armaturilor longitudinale, epruv cilindrice. aceste bare avand si un rol de rezistenta in preluarea eforturilor unitare 16.Diagrama efort deformatie pt beton, principale de solicitat la un efort de intindere.Armatura de compresiune axiala de montaj e intalnita in cazul scurta durata e descrisa prin grinzilor din beton armat, expresia ..... avand rolul de a fixa in Pentru dimensionarea cadrul carcaselor spatiale sectiunilor transversale se armaturile longitudinale si poate utiliza diagrama transversale de rezistenta.In parabola-dreptunghi din cazul placilor se prevede figura ... armatura de repartitie care leaga barele de rezistenta intre ele si asigura o 17. Rolul armaturii in repartizare uniforma a elementele de beton armat. Betonul armat este fortelor aplicate pe placa si

preiau o parte din intinderile produse de contractia betonului.

curgere naturala careia ii corespunde o crestere a alungirii fara marirea incarcarii. Otelul cu palier de curgere mai este denumit si otel moale, este un otel carbon, fiind caracterizat printr-o comportare elastica, urmata de una plastica. Comportarea elastica este descrisa prin modulul de elasticitate, comportarea plastica este redata de palierul de curgere a carui extensie este de la 2 pala 3 %. Limita de curgere aparenta este cea mai importanta caracteristica din punct de vedere al calculului elementelor din beton armat. In decursul deformarii plastice are loc o restructurare interna a otelului ceea ce determina o capacitate sporita de rezistenta reprezentata prin zona de consolidare. Otelul dur este un otel slab aliat, obtinut prin cresterea continutului de carbon si prezenta altor elemente de aliere care determina cresterea rezistentei la rupere, reducerea palierului de curgere pana la disparitia si reducerea alungirii. In lipsa palierului de curgere, comportarea plastica este indicata de atingerea limitei de curgere conventionala. Otelul moale si otelul dur cu un continut de carbon mai mic de 0.3% este folosit ca armatura in 18.Proprietatile otelului folosit pentru armaturi. In betonul armat in timp ce general utilizarea otelului otelul dur cu un continut de OB37 nu e economica iar carbon intre 0.6-0.7% este impreuna cu pc52 nu se folosit la realizarea incadreaza in limitele de armaturilor pentru betonul curgere din eurocod 2. precomprimat. Otelul ob37 si pc52 se Otelul ecruisat este obtinut considera avand clasa de din otelul moale prin durabilitate 0. utilizarea capacitatii de Curgerea armaturii este consolidare a acestuia. In definita prin limita de acest scop otelul moale e curgere aparenta numita si supus unor deformatii peste

limita de curgere dupa care e descarcat pana la efort nul si pastrat neincarcat o perioada de timp, la reincarcare rezulta o crestere a limitei de curgere si a rezistentei la rupere insotita de o reducere a alungirii. Ecruisarea prin torsionare se realizeaza prin rasucirea barelor intre puncte fixe, fibra axiala nu se deformeaza, ecruisarea fiind mai puternica spre exterioar, acest otel prelucrat se numeste torsodat. Ecruisarea prin trefilare consta in modificarea proprietatilor mecanice ca urmare a reducerii sectiunii barei prin tragerea fortata la rece prin orificii. Comportarea in timp depinde de proprietatile reologice, de fenomenul de coroziune precum si de solicitarile repetate ce produc oboseala materialului. Coroziunea otelului e un proces electro-chimic complex care poate avea loc numai in prezenta simultana a umiditatii si a oxigenului rezultand rugina. Oboseala otelului intervine in cazul incarcarilor si descarcarilor repetate in urma carora se produce o scadere a rezistentei materialului. Valoarea maxima a efortului unitar pe care il poate suporta prin repetare nelimitata e considerata rezistenta la oboseala. Intr-un element din beton armat aceasta nu e o marime bine determinata deoarece exista si alti factori care influenteaza comportarea materialului cum ar fi coroziunea armaturilor. Corodarea locala a armaturi genereaza o fisura in metal care se dezvolta in timp

pana cand aria de material ramasa nu mai poate suporta incarcarea. + desene pc52/pc60 19.Comportarea la oboseala. In conditiile specifice ale solicitarii dinamice, comportarea la incarcari ciclice este descrisa prin rezistenta la oboseala a materialului. Comportarea la indoire se exprima prin numarul de indoiri la anumite unghiuri suportate fara fisuri sau crapaturi vizibile cu ochiul liber. Modulul de elasticitate. Produsele utilizate ca armaturi pentru betonul armat trebuie sa aibe asigurata valoarea caracteristica a modulului de elasticitate dupa cum urmeaza Ea=210k n/mm patrati la cald; Ea- 200 k n/mm patrati produse trefilate.

20.Aderenta, factori care influenteaza aderenta. Geometria barei si in special a nervurilor, influenteaza conlucrarea betonului cu armatura fiind principalul element care poate garanta o buna derenta. Geometria unei bare cu profil periodic e descrisa de diametrul nominal, inaltimea nervurilor transversale si distanta dintre acestea.In functie de suprafata barei sunt stabilite 2 categorii de aderenta, produsele putand fi: -bare netede-bare fara profilatii, precum si cele cu profil periodic, avand

factorul de profil cu valoare mai mica decat cele din tabel. -bare de inalta aderentabare cu profil periodc avand factorul de profil cu valoare cel putin egala cu cea din tabel Caracteristici geometrice:Pozitia profilelor trebuie sa fie diferentiata pentru fiecare tip de armatura, respectandu-se conditiile: -dispunerea radial simetrica a nervurilor longitudinale -orientarea simetrica sau antisim a nervurilor transversale cu o inclinadere de 35-75 grade fata de axul longitudinal al beri. Criterii dimensionale: Aria efectiva a sectiunilor transversale poate diferi fata de aria nominala din standardul de productie cu cel mult 5%. Abaterea maxima a dimensiunilor efective fata de cele nominale prevazute in standarul de produs este 2% la fel si abaterea maxima a dimensiunilor efective pentru nervurile transversale.Produsele cu diametrul nominal mai mare de 12 mm se lucreaza sub forma de legaturi de bare cu lungimea minima de 6000 mm si de regula 12000 mm, in timp ce produsele cu diametrul mai mare de 12 mm se ruleaza sub forma de colaci cu lungimea de 40 000 mm. Sudabilitatea: produsele obtinute prin laminare la cald trebuie sa fie sudabile in conditii bune prin orice procedeu intalnit in practica in timp ce sramele trefilate vor fi sudate numai prin puncte. Pentru ca indoirea si indreptarea produselor sa nu afecteze caracteristicile mecanice ale materialului, se vor respecta urmatoarele:

-produsele sub forma de bare vor fi lucrate drepte -procedeele si utilajele de indreptare a produselor rulate sub forma de colaci vor fi astfel realizate si folosite incat sa nu depaseaca limita de elasticitate conventionala.

21.Stadiile de lucru ale elementelor cu axa neutra

in sectiune. Pentru stiudiu s-a ales o grinda din beton armat simplu, rezemat cu sectiunea dreptunghiulara simplu armata si s-a urmarit zona dintre fortele concentrate, zona supusa la incovoiere pura.Stadiul 1: corespunde situatia cand incarcarile exterioare sunt mari, in aceste conditii intreaga sectiune transversala din beton armat se comporta ca un material elastic. Eforturile unitare in beton si armatura sunt proportionale cu deformatiile specifice. Axa neutra este situata sub axa mediana. Rigiditatea la incovoiere a sectiunii este maxima Stadiul 1 este un stadiu stabil si reprezinta stadiul de exploatare al elementelor din beton slab armat.Betonul intins este plasticizat, ceea ce pune in evidenta prima modificare calitativa. Limita stadiului 1 este o stare instabila pentru ca la o usoara crestere a incarcarilor se produce fisurarea betonului prin depasirea rezistentei la intindere.Stadiul 2: corespunde unui nivel de solicitare produs de incarcarile de exploatare, motiv pentru care se considera stadiul de exploatare elementele lucrand cu zona intinsa fisurata.Dupa fisurare eforturile unitare in betonul comprimat si armat cresc brusc. Rigiditatea este mai mica decat in stadiul 1 ca o consecinta a fisurarii.Axa neutra se deplaseaza in sus, deasupra axei mediane. Sporirea incarcarilor conduce la cresterea deformatiilor specifice si a eforturilor unitare, ajungandu-se la situatia cand unul din cele 2

materiale sau amandoua cedeaza, ceea ce constituie inceputul procesului de rupere. Stadiul 3: este stadiul de rupere, modul de rupere fiind conditionat de cantitatea de armatura folosita.La elementele din beton armat realizate cu procente de armare mici si mijlocii, depasirea stadiului 2 se produce prin intrarea armaturii intinse in curgere si inceputul plasticizarii betonului comprimat. In timp ce armatura intinsa curge sub incarcare parctic constanta, se produce rotatia sectiunii si in consecinta creste efortul unitar in beton. In sectiunea respectiva se considera ca sa format o articulatie plastica ce prezinta un moment incovoietor constant. La o consecinta a rotirii continue a sectiunii in final se produce zdrobirea betonului. In cazul betonului supraformat ruperea se produce prin zdrobirea betonului fara ca armatura sa isi epuizeze capacitatea de rezistenta, din acest motiv ruperea are un caracter casant.In cazul betonului slab armat, ruperea incepe prin intrarea armaturii intinse in curgere, ruperea se produce prin zdrobirea betonului comprimat sau deformarea excesiva a armaturii fara ca betonul sa isi atinga rezistenta la compresiune.

zona intinsa a unui element incovoiat si de aceea se remarca aceleasi stadii de lucru ca si la elementele cu axa neutra in sectiune. Sectiunea activa este data de aria armaturii intinse, betonul fiind total fisurat si scos din lucru.Elemente supuse la compresiune: Stadiul 1: corespunde sarcinilor de exploatare cand efortul unitar in beton nu depaseste rezistenta la microfisurare, deformatiile betonului fiind elastice. Eforturile unitar in beton si in armatura sunt proportionale cu deformatiile specifice.Stadiul 2: Se atinge atunci cand efortul unitar depaseste valoarea rezistentei la microfisurare.Cresterea efortului unitar in beton determina trecerea la stadiul 3 de rupere atunci cand se produce zdrobirea betonului comprimat.Armatura atinge limita de curgere inainte sau simultan cu zdrobirea betonului comprimat astfel incat in momentul ruperii, ambele materiale si-au epuizat capacitatea portanta.In momentul zdrobirii betonul comprimat armat poate flamba spre exteriorul elementelor datorita decojirii stratului de acoperire cu beton.

la fisurare a sectiunii de beton armat se obtine prin adunarea aportului armaturii la capacitatea portanta a sectiunii de beton simplu. Elementele intinse centric: Capacitatea portanta la fisurare se noteaza Ncapf=Nbf +Naf=Aa*Rt+Aatot*Sigma a Tinand cont de plasticizarea betonului, deformatia specifica ultima la intinderea epsilon tu se poate scrie ca fiind raportul dintre Epsilon tu = Rt/EbsRelatia capacitatii portante la fisurare este Ncapf=Ab*Rt+2n*Rt+Aato t=Ab*Rt+20Aatot 24.Elementele incovoiate: capacitatea portanta la fisurare a elementelor incovoiate este: Mcapf=Mbf+Maf; Mbf=cpb*Wf*Rt; Mbfcapacitatea portanta a sectiunii din beton simplu; Wf- modulul de rezistenta la fisurare; Wl modulul de rezistenta pentru comportament elastic; cpb coefcient prin care se tine cont de plasticizarea partiala a zonei intinse de beton. Efortul unitar in armatura intinsa este sigma a=E*epsilon a

25.Elemente solicitate excentric: capacitatea portanta a sectiunii din beton simplu solicitata la excentricitate cu axa neutra situata in sectiune se obtine utilizand modulul de 22. Stadii de lucru ale 23. Analiza starii de elementelor cu axa neutra tensiune in diferite stadii rezistenta la fisurare cu conditia ca ecuatia de in afara sectiunii. de lucru. Elemente supuse la Calculul capacitatii portante moment sa fie scrisa in intindere: forta de intindere la fisurare. raport cu punctul K situat in se afla in armatura datorita In sectiunile normale, varful samburelui central. valorilor reduse a acesta se face pe baza La capacitatea portanta a momentului incovoietor. diagramei de deformatie sectiunii de beton simplu Starea de efort unitar este specifice si de efort solicitata excentric se aduna asemanatoare cu cea din unitar.Capacitatea portanta aportul armaturii.

26. Contractia betonului armat. E consecinta conlucrarii bet simplu cu armatura. Contractarea bet armat e mai mica decat cea a bet simplu, datorita aderentei dintre materiale. Astfel, se nasc eforturi de compresiune in armatura si intindere in beton. Ef unitar se poate determina daca se cunoaste contractia si aria armaturii. Se propun urmatoarele ipoteze simplificatoare: Sectiunile plane pe axa elementului raman plane si dupa deformatia din contractie; Contractia se considera constanta in lungul elementului; Modulul de elasticitate a bet ramane ct in timp; valabilitatea legii lui Hooke. Contractia bet armat e mai mica decat cea a bet sim, cu atat mai mica cu cat proc de armare e mai mare. Ef unitare din armatura si bet sunt d.p. cu contractia. Ef uni de compresiune din armatura sunt mai mari cu cat proc de armare e mai mic. La valori reduse a proc de armare se poate atinge limita de curgere. Ef initial produs de contractie e mai mare in primele zile de la turnare.

27. Durabilitatea betonului armat. E capacitatea de mentinere a rezistentei si functionarii pe durata de viata a proiectului. Masurile pentru asigurarea duratei de viata depind de conditiile de mediu si importanta constructiei (imp redusa 10 ani; obisnuite 50; f imp 50 -100; poduri 100120). Conditiile de mediu reprezinta toate agresiunile fizice, chimice si biochimice la care e expusa cladirea. Se pot defini conditii de macro si microclimat (referitoare la pozitia structurii). Principalul factor ce afecteaza durabilitatea e transportul apei si substantelor agresive in sol prin masa bet, respectiv intre bet si mediu, determinand coroziunea bet si armaturii. Durabilitatea poate fi asigurata prin alegerea corespunzatoare a materialelor, obtinandu-se un beton cu compactitate ridicate, impermeabil (astfel putem aminti: cimenturi speciale si aditivi; aplicarea unei tehnologii adecvate de compactare, impermeabilitate prin tratare superficiala sau hidroizolatie, respectarea stratului de acoperire cu

beton al armaturii, utilizarea otelului inoxidabil, protejarea electro chimica a armaturii). Coroziunea betonului are loc prin coroziunea pietrei de ciment. Se disting 3 tipuri de coroziuni: tip 1(decalcifiere), tip 2(precipitarea unor geluri formate din subst agresive, pe langa decalcifiere), tip 3(e insotita de fenomene de expansiune, datorita unor compusi noi care cristalizeaza cu multa apa, solutii sulfatice, cloruri de calciu, substante organice). Coroziunea sulfatica determina formarea unor compusi cu volum considerabil mai mare, determinand exfolierea si distrugerea betonului. Reactia alcalil-agregat se produce cand agregatele contin dioxid de siliciu si cimentul e bogat in alcalil, astfel se formeaza goluri ce se maresc in contact cu apa. Coroziunea armaturii: de obicei e protejat de mediul betonului si de formarea pe suprafata ei a unei pelicule de oxid. Coroziunea acesteia poate avea loc in cazul carbonatarii betonului, ph-ul scazand sub 9 de la 13, expunand astfel armatura. 28. Metoda starilor limita. Dupa terminarea solicitarilor si deformatiilor unei structuri, urmeaza etapa de proiectare, atingandu-se exigentele de functionalitate. Metoda de verificare la stari limita duce la proiectarea unor structuri sigure si functionale. Pot sa apare 2 situatii de calcul: dimensionare si evaluarea capacitatii portante. Metoda de calc la stari limita are 2 principii, in cadrul carora se considera independent sau simultan diferite stari

limita, la care e supusa cladirea. In acest mod definim 2 stari limita cu privire la comportarea elementului: stadiul de exploatare si stadiul ultim de rupere. Starea limita ultima implica pierderea capacitatii portante prin ruperi de orice natura. Pe baza acestor moduri de comportare se definesc 2 stari limita de rezistenta: de stabilitate a pozitiei si de oboseala. Calculul probabilistic ia valorile minime ale rezistentei si maxime ale eforturilor. Pt a introduce in calcul variabile defavorabile se folosesc valori caracteristice(rezistentele caracteristice ale materialelor Rk). Valorile de calcul se iau astfel incat sa se acopere abaterile. Coeficientii partiali de siguranta, ce intervin in stabilirea valorilor de calcul, depind de starea limita luata in considerare, ei tin seama de posibilitatea scaderii valorilor caracteristice Rk, datorita variabilelor statistice. 29. Rezistentele caracteristice ale betonului: Rezistenta caracteristica la compresiune a betonului care sta la baza determinarii rezistentei de calcul este chiar valoarea fckcil , daca determinarea experimental se face pe cilindru. Rezistenta caracteristica la compresiune determinate prin incercari pe cilindru sau pe cuburi se mai poate determina cu relatia fckcil=Rmin5%=(11.65Cv)*Rcil(cu bara sus) ; fckcub=Rmin5%=(11.64Cv)*Rb(cu bara sus) ; Cv este coeficientul de variatie a rezultatelor; Rb este media rezultatelor obtinute pe cilindru/cub.