sau denumirea global a muchilor musculatura, formeaz, mpreun cu scheletul, sistemul locomotor.

Muchiul

Muchiul reprezint un esut contractil format din celule musculare. Muchiul are rol n generarea forei animale i a ntreinerii locomoiei. n corpul uman se gsesc peste 600 de muschi. Muchii corpului uman se clasifica n 3 clase: muchii scheletici (somatici) sunt muchii striai care se fixeaz pe schelet prin tendoane. Ei sunt n numr de peste 500, reprezint 50% din greutatea corpului omenesc i rspund la comenzile directe ale sistemului nervos central. Muchii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomotor, fiind responsabili de orice micare voluntar i contient, de la zmbet pn la alergat. Unitatea structural a muchilor scheletici este fibra musculara striata, care are o lungime de 5 pn la 12 cm. Fibra musculara striata este alctuit din numeroase miofibrile (elementul contractil al fibrei musculare). La un muchi scheletic se disting o parte crnoas numit corp muscular i dou extremiti numite tendoane: una prin care se fixeaz de osul imobil n timpul contraciei numit origine i alta prin care se prinde de osul mobil numit inserie. muchii netezi (involuntari, viscerali) sunt muchii care coordoneaz micarea involuntar a organelor interne (ex. Micarea vezicii urinare) muchiul cardiac (miocarddul) reprezint cea mai mare parte din masa inimii, micarea lui automat determinnd inima s bat.