1.Conceptul si esenta regimului politic.

In ceea ce priveste definirea si clasificarea regimurilor politice,in randul politologilor nu exista un punct de vedere unitar.Unii politologi considera ca regimul politic trebuie definit numai prin referrire la modul de organizare a statului,iar altii,dimpotriva,considera ca regimul politic trebuie privit si definit in baza organizarii intregului system politic.o prima incercare de a defini si tipologiza regimul politic a fost faacuta din perspectiva stiintei dreptului constitutional.O asemenea definire dar mai ales tipologizare a ragimurilor politice se bazeaza pe distingerea functiei legislative de cea executive sip e explicarea coabitatiei acestora.Din acest unghi,se disting:regimul contopirii puterilor(monarhiaa absoluta),regimul diviziunii puterilor(republica prezidentiala),regimul coabitarii puterilor(republica parlamentara).O asemanea definire si clasificare a regimurilor politice nu este edifiicatoare si,asa cum remarca politologul francez M.Duverger, ea esste aaxiliara si vizeaza tipurile de structuri guvernamentale.Desi nu repinge in totalitate aceasta definire si clasificare a regimurilor politice,duverger afirma ca in lume exista destul de multe constitutii politice fictive,care definesc regimul politic in afara Constitutiei reale cu regiuml care guverneaza in realitate si,in acest caz constitutiile servesc drept paravan pentru regimul politic.Definirea regimului opiltic inglobeaza conceptii si tendinte diferite:liberala,autoritara,democratica,tehnocratica,elitista etc., avand drept repere legitimitatea puterii si modul in care ea se exercita.Marxismul defineste reginul politic drept un ansamblu de institutii si raporturi politice prin intermediul carora o clasa sociala isi impune interesele si vointa intregii sicietati.In teoria marxista a statului,regimul politic este tratat ca o componenta a formei statului,definite prin metodele si mijloacele de guvernare,de exercitare concreta a puterii de stat,prin care clasa dominanta isi exercita dominatia economica si politica.Pentru determinarea regimului politic,M.Duverger ia in seama specificul organelor puterii de stat si modalitatile de realizare a actului de guvernare.G.Bouthoul determina regimul poitic prin gradele de libertate a cetatenilor.Politologul Bottomore suprapune regimului politic termenul de sistem politic,iar Burdeau afirma ca depaseste criteriul Marxist al clasialitatii,considerand ca in conditiile actuale regimul politic este un mechanism de autogestiune sociala,in cadrul caruia institutiile politice sant piesele centrale.El defineste regimul politic ca mod de angajare a raporturilor politice,ca expresie a adecvarii statului la scopurile puterii si la maniera exercitarii ei.Politologul Lapierre,din perspective realizarii eficientei procesului de guvernare,considera regimul politic drept o modalitate de rspunde problemricganizatoelor de ordin organizatoric,puse in fata guvernarii,problemelor de amenajare a guvernarii pentru a realiza o eficienta maxima.RAron considera ca importante sunt nu numai legaturile dintre institutii si modalitatile de functionare a lor,ci si formele interdependentelor lor cu infrastructura,rolul si locul pe care il ocupa administratia in cadrul regimului,contextual istoric in care actioneaza regimul.Majoritatea abordeaza definitia respectiva de pe pozitiile teoriei institutiilor,dar concept si folosesc aceasta teorie in moduri diferite.O asemenea abordare a regimului politic a generat in sanul politologilor doua orientari distincte:a)Prima orientare are in centrul sau pe vestitii sociologi M.Duverger si G.Burdeau,care definesc regimul politic in exclusivitate pe baza teoriei institutionale.In cadrul institutiilor politice,ei iau ca element principal partidele politice.Cel ce cunoaste dreptul constitutional si ignora rolul partidelor politice are o imagine falsa despre regimurile politice contemporane.In zilele noastre,pentru a caracteriza regimul care functioneaza in stat,nu trebuie sa ne mai inrebam pe ce baza-parlamentara sau prezidentiala-se infaptuieste divizarea puterilor,ci trebuie mai intai sa lamurim calitatea partidelor,structura si scopurile lor.Astfel,M.Duverger conchide ca:Totalitatea institutiilor politice,care functioneaza in tara respectiva,intr-o anumita perioada,constituie regimul politic.Desi pune in centrul institutiilor pollitice partidul politic,el concepe regimul politic ca o interdependenta directa a tuturor institutiilor politice.De asemenea,el indica la stransa corelatie dintre regimul politic si institutiile sociale,economice etc.Complexa se dovedeste a fi constructia definirii regimului politic la Burdeau.Pentru el,regimul politic se defineste prin totalitatea normelor,adoptate sau pur si simplu practicate in tara respective,cu ajutorul carora se infaptuieste conducerea oamenilor.La o prima analiza,s-ar parea ca Burdeau paraseste linia institutionalista in definirea regimului politic,intucat principalul

izvor al normelor care reglementeaza onfaptuire puterii este interactiunea dintre institutiile politice si cele sociale;definitia sa este o definitie institutionalista extinsa.Conceptiei institutionaliste apartine sic ea a lui M.Lesage.In opinia sa definirea si studierea regimului politic reprezinta studierea relatiilor existente intre toate categoriile de institutii in procesul adoptarii deciziilor politice.b)Pozitiile institutionalismului pur,exclusivist se dovedesc a fi inaccesibile pentru alti politologi,care il au ca lider pe R.Aron.Pentru ei regimul politic nu se reduce la simplla combinare de institutii.Aceasta orientare,desi pastreaza in definirea regimului politic elementele institutionale,adduce in sprijin si alte componente,dand astfel o imagine mult mai complexa si mai realista despre natura si rolul regimului politic in societate.In explicaarea criteriilor definitorii ele regimului politic,R.Aron considera ca sunt importante nu numai legatura dintre institutii si modalitatile de functionare a lor,ci si formele interedependentelor lor cu infrastructura,rolul si locul pe care il ocupa administratia in cadrul regimului,contextual istoric in care functioneza regimul.Originea notiunii de regim indica faptul ca termenul a aparut din necesitatea de a desemn realitati ce tin de sfera reporturilor dintre guvernanti si guvernati.In aacest context,regimul politic ar putea desemna ansamblul metodelor si mijloacelor institutionalizate cu ajutorul carora guverneaza cei ce detin puterea politica. Pentru descrierea regimului politic este necesara identificarea ecalor elemente ale sistemului politic care concura la realizarea actului guverrnarii.Ele nu se reduc la intitutiile politice propriu-zise si la raporturile dintre ele,ci include,in mod necesar,componentele culturii politice care servesc la legitimaarea puterii si la justificarea actelor de guvernamant,sistemul de valori politice si morale,normele juridice,in numele carora se guverneaza etc.Regimul politic focalizeaza doar notele esentiale ale realizarii puterii politice in societate,avand deci o sfera mai restransa de cuprindere decat sistemul politic.Regimurile politice sunt concepute ca reprezentand modalitati de exercitare a puterii intr-un anumit cadru constitutional.Fundamentarea conceptuala si definirea regimului politic in politologia contemporana cunosc o diversitate de modalitati care,in esenta,isi propun sa raspunda la intrebarile:a)cum sunt alese orgenele guvernamentale?b)care este structure fiecarui organ guvernamental?c)cum sunt repartizate functiile organelor guvernamentale?d)exista vreo limita a puterii lor fata de cei guvernati?Finalmente,pornind de la aceste considerente,in legaturaa cu ddefinirea,continutul si esenta regimului politic,putem constata urmatoarele:1)Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare si functionare a sistemului politic si,in consecinta,prin regime politic se intelege modul concret de organizare,institutionalizare si functionare a sistemului politic si de exercitare a puterii politice de catre o forta social-politica in cadrul unei comunitati sociale sau al unui system social global.2)Desi in cadrul regimului politic innstitutiile si organelle puterii de stat au un rol important in constituirea si functionarea sa,regimul politic nu se poate rezuma la acestea,ci cuprinde,organizational si functional,intregul sistem politic.3)Natura regimului politic,forma sa de exprimare in planul practicii sociale este rezultatul raportului de forte dintre clase,grupuri sociale,partide,formatiuni social-politice,intr-un cuvant-dintre cetateni,organizatii,dintre societatea civila si societatea politica.4)Regimul politic nu poate si nu trebuie identificat cu forma de guvernare.Forma de guverrnare desemneaza modul concret de formare si organizare a organelor puterii de stat,caracteristicile si principiile lor,raporturile dintre ele si celelalte forme institutionalizate ale sistemului politic.Regimul politic inseamna materializarea expresa a unor operatiuni axiologice,a unei ierarhii specifice a valorilor,in general,si a valorilor politice in special.Chiar daca unele elemente ale regimului politic se suprapun intr-o oarecare masura si sub anumite aspecte cu cele ale formei de guvernare sau ale structurii de stat,prin aceasta ele nu-si dizolva identitatea,calitatea distincta de a fi laturi definitorii ale regimului politic.Cu exceptia monarhiilor absolute unde se nasc regimuri dictatoriale,forma de guvernare nu poate decide natura regimului politic;in cea mai mare masura,natura regimului politic este determinate de raportul dintre regimul respective si cetateni.